Comunicarea

artefactual. Moda i
teribilismele.
Mitarc Monica-Elena
FSP-CRP
An II
Comunicare non-verbal

Artefactele
Denumim

astfel obiectele cu valoare

cultural (sau mcar simbolic), folosite de
diferitele culturi de pe glob, pentru a
comunica apartenena, statutul sau alte
aspecte socio-culturale.
Dintre artefacte amintim:
- ceramica diferitelor culturi, obiecte de uz
casnic sau gospodresc, dar i obiectele ale
spaiului public, din diferite epoci cu ajutorul
crora determinm nivelul de dezvoltare
social i tehnologic al epocilor respective
- vestimentaia

Vestimentaia
-

diferene culturale
- rol primordial: acoperirea corpului n
spaiul social i/sau privat, pentru a
facilita relaiile sociale
DAR I acoperirea trupului pentru a-l
proteja de frig sau soare (de
intemperii).
Adecvarea la vreme se face cu ajutorul
esturii, a croielii i culorilor.

Vestimentaia
Vorbete
-

despre:

epoc
- cultur
- anotimp
- persoan
Adesea, vestimentaia vorbete i
despre respectarea sau nerespectarea
uzanelor i a ateptrilor.

Hainele ca form de
apartenen
Diferitele

culturi i subculturi au putut fi

identificate, de-a lungul vremurilor, prin
intermediul vestimentaiei.
Uniforma reprezint forma cea mai
esenializat a trsturilor unei subculturi
(de obicei, profesionale).
Uniforma este o ducere la extrem a:
- nevoii de exprimare a statutului
profesional al celui care o poart
- nevoii de protejare a mbrcminii
obinuite de diferite lucruri (materiale,
influene).

Subculturile i simbolistica
artefactelor
Exemple
-

de subculturi foarte vizibile:

rapperi
- rockeri
- bikeri
- maneliti
Nu doar hainele n sine, ci i diferitele
obiecte de tip accesorii fac diferena.

Vestimentaia
-

Supus unor variaiuni uneori extreme

(de exemplu, tocurile au fost mai nti
folosite de brbai, pentru a marca
poziia n ierarhia social; la fel, ciorapii
fini, tipici pentru perioada n care a
domnit Regele-soare).
- Marcheaz social i cultural poziia
persoanei ntr-o ierahie real sau doar
virtual.
- Marcheaz genul (gender, sex) persoanei

Moda
nainte

de a reprezenta o form de
comercializare extrem, moda a
reprezentat o form de conformism social.
Hainele, n calitatea lor de simbol al
identitii personale i sociale, fac omul.
Conformarea la cerinele modei vorbete
despre dorina omului de a-i depi
condiia sau mcar de a o semnala.
Vezi etichetele hainelor, stilourile scumpe,
ceasurile sau alte accesorii-statement.