Sunteți pe pagina 1din 18

Studiu de caz: Analiza stirilor Pro Tv

Istoric: Televiziunea reprezinta astazi una dintre cele mai importante surse de informatii disponibile n societatea noastra. Ore n sir, un flux continuu de vorbe si de imagini patrunde pe ecranele televizoarelor n majoritatea caselor oamenilor. Televiziunea ne nvata, ne spune povesti, ne face sa rdem, ne nfurie, ne duce ntr-o ntreaga serie de lumi diferite si ne obliga sa ne stabilim pozitia fata de ele. E foarte posibil ca si n Romnia, o mare parte a publicului telespectator sa-si aminteasca nca, de aparitia n ianuarie 2005, la jurnalul din prime-time al canalului comercial generalist Pro Tv. Jurnalul de stiri da tonul n concertul distinct sustinut de fiecare televiziune si functioneaza ca un veritabil sistem nervos central al ei, nsa lucrurile devin, brusc, complicate de ndata ce ncercam stabilirea unor repere clare, n virtutea carora informatia bruta e susceptibila de a deveni o informatie audoivizuala, integrata n genul stirii de televiziune. Principala calitate a unei informatii, care atrage atentia stiristilor de televiziune, este ca aceasta sa faca referire la evenimente, fapte si opinii care intereseaza un numar ct mai mare de oameni. Totodata, e un lucru stiut ca receptarea mesajului audiovizual este prin excelenta instabila, selectiva si subiectiva, fapt care determina o structurare distincta si precisa a informatiei ce urmeaza sa devina stire de televiziune. Nu n ultimul rnd, profilul eterogen al publicului telespectator, caruia i se face oferta mediatica precum inertia ori cantonarea profesionistilor de televiziune n rutina ctorva practici de selectie si de redactare a stirilor pot influenta decisiv calitatea, credibilitatea si ritmul unui jurnal televizat.

Aparitia postului Pro Tv merita o atentie speciala, nu numai pentru ca a fost primul post privat de televiziune, ci si pentru ca a modificat fundamental peisajul audiovizualului romnesc. Adulat, criticat, negat, copiat, Pro Tv a introdus o noua relatie ntre post si public, o apropiere care nu fusese imaginabila pna atunci, printr-un marketing remarcabil. Autopromovarea extrem de agresiva si filmele noi au construit foarte repede o audienta printre tineri, care s-a mentinut relativ constanta pna n prezent. Postul a avut initial, un management care a tinut cont n primul rnd de competenta angajatilor si mai putin de apartenenta lor. Acest lucru a dus la selectarea unui personal performant, care a impus rapid postul n peisajul audiovizualului romnesc. Metodele promovate de managementul postului pentru consolidarea echipei Pro Tv (building team, cu mesaje n comunicarea interna de genul noi suntem unici, noi suntem cei mai buni) au stimulat, surprinzator, comportamentul angajatilor. Canalul de televiziune Pro Tv face parte dintr-un trust, Mediapro alaturi de Acasa Tv, Pro Cinema, Protv International si TV Sport. Specialiste n construirea si vnzarea imaginilor despre altii, multe din televiziunile de la noi au probleme cu gestionarea propriei imagini. Daca, n privinta altora, prin operatiuni de cosmetizare si de fapt de manipulare aproape ca pot sa faca din negru alb, cnd vine vorba de propriul brand, posturile Tv comerciale romnesti se dovedesc, cu cteva exceptii, neputincioase si nu reusesc sa controleze perceptia pe care-o are publicul despre ele. La capitolul exceptii, trebuie pus pe primul loc Pro Tv. Televiziunea lui Adrian Srbu este cea care a adus la noi stilul agresiv de autopromovare si de construire a brand-ului, specific posturilor comerciale de peste Ocean. Dupa aparitia Pro Tv, celelalte posturi au parut, prin comparatie, niste statii de emisie locale. Pro Tv a devenit televiziunea cu majuscula, iar celelalte canale Tv au fost fortate sa o copieze, daca au vrut s supravietuiasca. Chiar daca au copiat-o si n chestiuni de amanunt (cum a fost cazul Antenei 1, care si-a potrivit pasul dupa miscarile Pro Tv-ului), 14414e41o celelalte televiziuni n-au reusit nici pna astazi sa-i zdruncine statutul de lider. Pro Tv este perceput n continuare ca televiziunea cu majuscul, este postul care da tonul, masinaria Pro este singura n masura sa creeze o adevarata vedeta Tv. Mai mult, perceptia publicului ca Pro Tv este n fruntea plutonului si ca miscarile acestei televiziuni trebuie urmarite n primul rnd se pastreaza nealterata chiar daca, de ceva vreme ncoace, produsele postului sunt din ce n ce mai discutabile (chiar din perspectiva publicului). Televiziunile difuzeaza vampirism emotional n prime-time Cu totii urmarim junalele de stiri. A privi sau a asculta stirile reprezinta preocupari zilnice pentru multi dintre noi. n spatele ecranului, pregatirea unui jurnal pune n miscare un adevarat arsenal de coduri, conventii, semnificatii si valori, o munca sustinuta si o lupta nversunata pentru impartialitate. Daca dorim sa ntelegem stirile Pro Tv, trebuie sa luam n considerare cei doi determinanti majori: Limbajul (sistemul de semne n care sunt codificate);

Fortele sociale care determina felul n care sunt produse mesajele lor;

Canalele de stiri sunt concentrate pe agenda publica, n timp ce jurnalele televiziunilor generaliste sunt dominate de vampirismul emotional. Urmarind jurnalele de stiri ale postului Pro Tv de la orele 19:00, au ajuns la cteva concluzii: Televiziunea monitorizata: Pro Tv

Vampirismul emotional : jurnalul de stiri nu mai este doar un produs informativ, ci o adevarata incursiune n universul psihoafectiv al tuturor actorilor implicati (prezentatorii, corespondentii, personajele stirii, dar si telespectatorii). Telespectatorii= martori. Se construieste o bucla atemporala si aspatiala n care conteaza doar sentimentele de moment pe car e stirile le pot strni. Practic, telespectatorul=martor nu mai trebuie sa evalueze sau sa ia decizii. Trebuie doar sa simta.

Doi termeni de referinta: tragedia si fatalitatea. Jocul este perfid si exercita o presiune fantastica asupra publicului care este invitat sa si asume dramele victimelor sau ale familiilor acestora si sa accepte ca ar putea sa cada n orice moment. Incidenta destul de ridicata a stirilor despre accidente de orice natura. Televiziunile par hotarte sa aduca argumente n favoarea unei stari de anormalitate care ar defini societatea n care traim. Elementul fatalitatii poate fi regasit n stiri precum: Urmariti de moarte sau Urmariti de ghinion. Clisee legate de iminenta mortii ( impact fatal/nimicitor, n-au avut nici o sansa), dar si despre dimensiunea nefericitelor evenimente Minute n sir ecranele televizoarelor sunt acaparate de secvente sacadate extrase din operatiuni de descarcerare sau de resuscitare a victimelor. Ambianta este ntretinuta de coloane sonore funebre, dramatice, dar si de sunetele utilajelor de descarcerare sau de sirenele ambulantelor de la fata locului. Acelasi scenariu ce sta la baza unui serial fara sfrsit: Accidentul din viata ta. Daca n cazul stirilor ce prezinta accidentele si victimele acestora primeaza factorul predestinarii, centrul de greutate se schimba n stirile ce prezinta crime sau victime ale unor morti violente. Limbajul jurnalistic suporta registre de atitudine diferentiate - de la consternare la compasiune, de la revolta la acceptare. Toate aceste variatiuni de comportament poarta sigiliul dramei, tragicului. Reconstituire n care jurnalistii reiau firul evenimentelor, fara a se abtine de la expunerea unor detalii morbide sau de la captarea tensiunii prin care trec apropiatii victimelor. Ochiul telespectatorului este menajat cu precautie, urmele de snge sau detal iile din scena crimei fiind inserate sugestiv. Vecinii nmarmuriti si nu le vine sa creada cum a fost posibil ca vecinul lor pe care l cunosteau de o viata sa ucida c u snge rece. n alte situatii, comunitatea este alarmata si terifiata deoarece se stie ca undeva exista un Psihopat n libertate. Atunci cnd justitia nu mai are pe cine sa pedepseasca, atentia jurnalistilor se concentreaza exclusiv pe drama si traumele celor ramasi n viata. Doua tipuri de subiecte morbide: sinuciderile si mortile inexplicabile. Sinuciderile sunt prezentate n registrul inexplicabilului accentul fiind pus pe absenta unor elemente care sa descrie factorii ce au determinat actiunea. Tensiunea creste nsa, n caz ul descoperirii unor persoane decedate n conditii misterioase sau neelucidate.

Telespectatorii au crescut odata cu tara, au devenit mai sofisticati i intereseaza foarte mult de tot ce e legat de calitatea vietii lor, sau de lipsa acestei calitati. De aici si accentul din ce n ce mai puternic pe care noi l punem pe stirile despre ct de bune sau proaste sunt drumurile din Romnia, serviciile publice, scolile, spitalele. Daca ar fi sa raspund la ntrebare ntr-o singura propozitie, as spune ca telespectatorul Pro Tv se europenizeaza, iar procesul este abia la nceput. Pro Tv a nceput ca o explozie de lumina si culoare. Pe masura ce anii au trecut, culorile s-au diversificat, iar luminile de la explozie au devenit din ce n ce mai puternice. Pro Tv a facut din noapte zi [1]! Avem un public sofisticat, telespectatori care asteapta calitate jurnalistica, sanctioneaza derapajele si ncurajeaza atitudinea. n cei 12 ani care au trecut de la aprinderea becului, telespectatorii postului respectiv au crescut calitatea societatii n care traim, ajutati, trebuie sa recunoastem, de Pro Tv, care a venit cu o infuzie de valori occidentale. Multe dintre ele ni se par firesti acum, desi atunci, la nceput, pareau surprinzatoare. Astfel numarul telespectatorilor postului de televiziune Pro Tv a crescut foarte mult. Cred ca au descoperit televiziunea a doua oara, dupa momentul 1989, odata cu aparitia irezistibila a Pro Tvului. Dar cu fiecare zi n care deschideau televizorul pe Pro Tv, au devenit tot mai pretentiosi si au facut tot mai dur selectia programelor. Mai ales dupa ce restul posturilor au nteles ritmul pe care Pro Tv dansa si au nceput sa compuna propria muzica si sa aprinda lumina n platouri. n 12 ani, telespectatorii au avut destule motive sa se bucure odata cu Pro Tv. si asa s-a cladit, fara ca cineva sa-si dea seama foarte clar, o stare de spirit pe care oamenii o pot gasi numai aici. Astazi postul are cei mai pregatiti si mai pretentiosi telespectatori. Asa i-a nvatat Pro Tv... sa aprecieze calitatea.

n ultimul an, Pro Tv a ncercat permanent sa se adapteze la cerintele publicului sau cercetarile ne-au aratat ca publicul Pro Tv este dinamic, nclinat spre valori moderne si plictisit de abordarile conformiste. Telespectatorii romni prefera sa urmareasca stirile prezentate de femei. Ca urmare, pe primele locuri n clasamentul prezentatorilor de stiri domina prezentele feminine. Pentru stiri, telespectatorii schimba pe Pro Tv, pentru a o urmari pe Andreea Esca. Tot de la acest post afla si stirile sportive, pentru ca o plac pe Raluca Arvat. Telespectatorii prefera sa vada jurnalele de stiri prezentate de femei, potrivit unui nou sondaj realizat de UPC Romania. Andreea Esca si Raluca Arvat sunt cele mai apreciate prezentatoare de stiri, iar telespectatorii romni opteaza pentru jurnalele informative si sportive difuzate de Pro Tv, potrivit unui sondaj de opinie realizat la sfrsitul anului 2007 de compania UPC Romnia [2]. Rezultatele studiului realizat n perioada octombrie-decembrie 2007 releva si faptul ca telespectatorii romni prefera sa urmareasca stirile prezentate de femei, iar cele mai apreciate prezentatoare, fie ale jurnalelor de informatii generale, fie ale stirilor sportive, sunt de la Pro Tv. Astfel, la ntrebarea: Care este prezentatorul de stiri preferat n 2007?, 55% dintre respondenti au optat pentru Andreea Esca, prezentatoarea principalului jurnal de stiri de la Pro Tv [3]. Care sunt conceptele editoriale ale stirilor de televiziune: Spectacolul vietii, mpachetat cu emotii Conceptul stirilor Pro Tv se bazeaza pe info-tainment. n traducere libera, informatie ct mai multa, prezentata ct mai spectaculos. Producatorii pornesc de la ideea ca viata n sine este un spectacol si ca nsasi Romnia este un spectacol, n care niciun eveniment nu trebuie pierdut. stirile Pro Tv ncearca sa arate telespectatorilor ce se ntmpla important n Romnia si n lume. Miza programului este de a surprinde ct mai bine asa-numitul spectacol al vietii, ambalat ct mai atractiv. stirile Pro Tv: cele mai sincere prietene ale telespectatorilor Principalele produse ale postului Pro Tv sunt stirile difuzate la orele diminetii, dupa amiezii si nu n ultimul rnd cele de la orele 19:00, prezentate de Andreea Esca. Postul respectiv difuzeaza cele mai importante si relevante evenimente ale zilei. Spre deosebire de competitori, acesta ncearca nu doar sa arate, ci si sa afirme. stirile Pro Tv sunt considerate cele mai sincere prietene ale telespectatorului, miznd pe credibilitate si aratnd viata asa cum este ea. Mai multe stiri, mai multe subiecte Actuala conducere a Departamentului de stiri al Pro Tv-ului, abordeaza stiri din toate domeniile: politic, economic, social, cultural, medical, sportiv etc. Dar prezenta unor subiecte mai frecvente n jurnalele de stiri a impus si alte categorii, precum relatarile despre accidente, incendii si catastrofe, scandaluri, crime, arestari si procese, zile speciale (sarbatori, aniversari, comemorari), evenimente din viata unor celebritati, fapte si situatii de interes uman, curiozitati stiintifice, fapte diverse, etc. Introducerea mai multor jurnale de stiri la Pro Tv Postul de televiziune Pro Tv a introdus de mai multe ori pe zi, jurnale de stiri. Principalul jurnal reprezinta o sinteza a evenimentelor zilei, cuprinznd evenimentul curent, transmisiuni directe si pe larg, evenimentul principal al zilei. Acesta din urma poate fi din zona sociala, administratie, politica, economie, business.Nu sunt ocolite nici subiectele mai usoare din divertisment (brfe, scandaluri, prezentari de moda, recorduri, lansari de filme). Liniile principale pe care le definesc stiristii de la Pro Tv sunt: promptitudine, mobilitate, informare si dinamism.

Difuzarea stirilor Pro Tv


stirile ProTv: ziarul diminetii tale

www.protv.ro n fiecare dimineata de la ora 7.00 si pna la ora 9.00, Andreea Liptak si Mihai Dedu prezinta stirile care deschid ziua - radiografie a noptii, dar si principalele repere ale zilei n curs. Doua ore de stiri, informatii utile, horoscop, prognoza meteo, sfaturi medicale si dialoguri interesante si amuzante. n plus, telespectatorii pot urmari n acelasi timp, pe banda de jos a ecranului, cele mai importante tiluri si informatii ale zilei n timp ce evenimentele au loc n Romnia sau oriunde n lume. stirile din sport sunt prezentate de Vadim Vjeu, Raluca Arvat sau Corina Caragea. Cu ghicitoarea zilnica si cu ghidusiile tipice, Florin Busuioc prezinta prognoza meteo, ncercnd n functie de necesitati sa mai ndulceasca putin temperaturile cu atitudinea sa pozitiva. Purtatorul de cuvnt al astrelor, Neti Sandu, are n fiecare dimineata previziuni astrologice legate de sanatate, bani, dragoste si noroc. Oana Cuzino, medicul de la Pro Tv International, da consultatii n fiecare dimineata, n cadrul stirilor Pro Tv [4]!

stirile Pro Tv cu Monica Dascalu, ora 13:00

n mijlocul zilei si din mijlocul evenimentelor, reporterii transmit cele mai noi si complete informatii pentru stirile de la ora 13:00. Monica Dascalu este cea care livreaza pentru telespectatorii Pro Tv pachetul de stiri de la prnz, un amestec perfect ntre cele mai importante informatii economice si reportaje fierbinti de la evenimentele petrecute n cursul diminetii. Nevoia oamenilor de a fi mereu informati a determinat aparitia dinamica a acestui jurnal, care creste de la zi la zi si si propune sa fixeze ora 13:00 ora importanta n orarul publicului de stiri. Cu farmecul sau aparte, Monica Dascalu reuseste sa coordoneze reporterii Pro Tv aflati oriunde se ntmpla ceva important, din Timisoara pna la Constanta. Evident ca nu pot lipsi subiectele externe de mare interes si corespondentele din centrul evenimentelor importante desfasurate pe glob, la fel ca si cele mai importante repere ale zilei n curs.

stirile Pro Tv de la ora 17:00 cu Monica Dascalu


Monica Dascalu vine n fiecare zi, de luni pna vineri, ncepnd cu ora 17:00, la pupitrul stirilor Pro Tv pentru a coordona un tur de forta prin toate colturile Romniei, de oriunde apar fulgerator cele mai spectaculoase si incitante informatii. Realitatea n toate formele ei curge pe frecventa Pro Tv , reportajele explozive si marturiile unor oameni prinsi n mijlocul evenimentelor se revarsa la stiri.. Destine intersectate abrupt de situatii limita nasc povesti dure, dar incitante si obiectiv mpachetate, care si gasesc povestitorul la stirile de la ora 17:00. Monica Dascalu aduna segmente din spectacolul vietii din toate colturile tarii. Prezentatoarea stirilor de la ora 17:00 intra n legatura cu statiile locale pentru a lua pulsul tuturor regiunilor, pentru a surprinde povesti reale cu farmec local, dar cu o istorie si personaje incredibile.

stirile ProTv cu Andreea Esca ora 19:00

Principalele stiri ale zilei, de la ora 19.00, sunt prezentate de luni pna vineri de Andreea Esca. Spectacolul vietii este relatat n premiera pe tara la stirile Pro Tv de la ora 19.00 prin stiri senzationale, reportaje inedite, interviuri n exclusivitate, prezentate ntr-un ritm alert si tonifiant. Nici un loc nu a fost prea ndepartat, nici un subiect nu a fost de neabordat si nici un om nu a fost inaccesibil pentru corespondentii Pro Tv care prezinta n fiecare seara cele mai socante si inedite aspecte ale vietii si ale lumii. Fiecare dintre corespondentii Pro Tv cutreiera o lume a evenimentelor din care-si extrage subiecte nedezbatute nca, pe care le exploreaza n cele mai mici detalii pentru ca, n exclusivitate, n cadrul stirilor Pro Tv, sa prezinte reportaje de-a dreptul tulburatoare. Personalitatile zilei, oamenii care au participat la cele mai importante stiri ale zilei, sunt invitate n studioul stirilor pentru un dialog cu Andreea Esca n exclusivitate pentru Pro Tv. Destule motive, plus farmecul si profesionalismul Andreei Esca, care au facut ca zilnic, la ora 19:00, gestul sa fie deja instinctual: telecomanda te trimite pe stirile Pro Tv.

stirile Pro Tv din Sport cu Raluca Arvat

Sportul nseamna n primul rnd viteza, actiune si performanta. Pro Tv se traduce prin viteza, actiune si performanta. Legatura se face simplu, iar concluzia e clara: la Pro Tv, sportul conteaza si sportul care conteaza e numai la Pro Tv. Regele fotbal si regatul UEFA Champions League, pumni n ring, K1 si Lokal Combat, tenis, masini nervoase, totul si are felia lui de glorie n transmisiuni unice, dar, mai ales, zilnic, n stirile Pro Tv din sport.. Pentru cei care prefera fotoliul de acasa, Pro Tv aduce pe tava hrana pentru microbisti si pentru toti iubitorii de sport. De dimineata pna nainte de miezul noptii, stirile Pro Tv din Sport aduc informatii de ultima ora, comentarii acide, faze spectaculoase si personaje colorate. Microbistii care si beau cafeaua de dimineata n fata televizorului afla de la Raluca Arvat, Vadim Vjeu sau Corina Caragea cele mai importante evenimente sportive ale zilei precedente sau reperele incendiare ale celei n curs. Seara, cnd Andreea Esca coboara de la pupitrul stirilor, sportul si intra n drepturi. Pentru 15 minute, ncepnd cu ora 20:00, n Romnia domnesc cei mai talentati fotbalisti, presedinti de cluburi, arbitri, tenismani,

luptatori n ring si o ntreaga armata de sportivi olimpici. Campionii campionilor si traiesc viata si performantele la stirile Pro Tv din Sport, sub bagheta Ralucai Arvat, a lui Vadim Vjeu sau a Corinei Caragea. Daca un microbist adevarat si ncepe dimineata cu gndul la meciurile zilei, cu siguranta si-o ncheie analiznd fazele si informatiile controversate din lumea sportiva. Dupa stirile Pro Tv de la ora 23:00, urmeaza pachetul informativ din sport.

stirile Pro Tv cu Amalia Enache si Cristian Leonte

Din 9 ianuarie, stirile Pro Tv de la 23.00 sunt prezentate de Amalia Enache si Cristian Leonte. Cei doi jurnalisti fac n fiecare seara sinteza celor mai importante evenimente ale zilei si prezinta reperele pentru a doua zi. Dupa patru ani de prezentare alaturi de Amalia Enache, Mihai Codreanu lasa locul de la pupitrul stirilor Pro Tv lui Cristian Leonte, care pna acum prezenta stirile din diminetile de weekend alaturi de Iulia Vntur. Este o onoare foarte mare pentru mine. si sunt mndru de ncrederea pe care colegii mei o au n mine. Cnd am intrat la stirile de dimineata nu ma asteptam sa rd att de mult n emisie, cu colegii mei, relaxati si oricnd gata sa faca glume. si totusi s-a ntmplat! Abia astept sa vad cum o sa ma simt seara, trziu. [5], a declarat Cristian Leonte, noul prezentator al stirilor Pro Tv de la ora 23:00. stirile Pro Tv: n cautarea echilibrului corect

Pentru cea mai mare parte a romnilor, stirile de televiziune ramn sursa de informatii cea mai penetranta si cea mai de ncredere din lume. Acestor stiri li se acorda o mai mare credibilitate dect celor din ziare sau de la radio, probabil pentru ca ele sunt percepute ca fiind mai putin partinitoare dect cele din presa si datorita faptului ca ofera dovezi n imagini, fapt inaccesibil radioului. Emisiunile de stiri constituie totodata una dintre cele mai populare surse de programare ale televiziunii: programele de dupa amiaza si de seara de stiri de la Pro Tv se afla cu regularitate pe primele locuri ale aprecierilor. Postul Pro Tv reprezinta astazi una dintre cele mai importante surse de informatie disponibile n societatea noastra. La orele propuse pentru jurnalul de stiri, un flux continuu de vorbe si imagini patrunde pe ecranele televizoarelor n majoritatea caselor oamenilor n fiecare zi. Pro Tv ne ofera n fiecare zi stiri din diferite domenii, un cumul de informatii considerate esentiale de jurnalisti, selectate conform unor criterii determinate si difuzate n formatul consacrat al unui gen publicistic. stirile de televiziune se pot delimita conform domeniului caruia i circumscriu si anume: politice, sociale, culturale, sportive, de divertisment, de justitie etc. stirile de la Pro Tv apartin categoriei de actualitate imediata (hard news), fiind stiri cu impact puternic, cu un grad nalt de spectaculozitate. n functie de relatia dintre imagine si comentariu, o stire de la Pro Tv, se instituie ca: Imagine comentata :mesajul vizual este prioritar si este favorizat procedeului descrierii (prin planuri generale, de localizare, dar si printr-un plan-detaliu sunt indicate personaje sau martori, locuri ale evenimentelor, circumstate speciale).

Comentariu ilustrat cu imagini generice: desi mesajul vizual face parte din familia tematica a stirii, respectivele imagini ar putea ilustra orice alta informatie Comentariu cu imagini aleatorii: n situatia dificila n care nu poate beneficia de un suport vizual adecvat, este preferata, mai nou, animatia realizata cu ajutorul computerului.

stirile de la Pro Tv sunt reprezentate de structura clasica, n cadrul careia se respecta organizarea cunoscuta: introducere, cuprins, ncheiere. Introducerea are drept scop mentinerea atentiei telespectatorului, completnd lead-ul. Totodata, introducerea stirilor de la Pro Tv edifica asupra unghiului de abordare a informatiei si pregateste trecerea la partea mediana a stirii. Cuprinsul ( partea mediana) constituie echivalentul desfasurarii actiunii, lasnd deoparte toate detaliile nesemnificative. Finalul stirii, prezentate de una din prezentatoarele remarcabile de la Pro Tv, ncheie, n mod concluziv subiectul abordat, fara a neglija relatia cauza-efect si consecintele imediate ale evenimentului despre care s-a relatat. Cnd Andreea Esca, prezentatoarea stirilor Pro Tv de la orele 19:00 face referire la un conflict de amploare, ncearca sa capteze interesul telespectatorului prin intermediul primei imagini din materialul filmat si al primei propozitii din comentariu. Apoi, descrie natura conflictului, prezinta pozitia fiecarei parti aflate n conflict, miznd pe accentuarea celui mai dramatic aspect al relatarii cu ajutorul reporterului de la Pro Tv, expunnd spre final consecintele pe termen mediu sau lung si al solutiilor previzibile. Punctul culminant: expune chestiunea actuala a evenimentului, determinata pentru ceea ce a urmat Cauza: prezinta circumstantele evenimentului, insistnd n mod logic asupra raspunsului la ntrebarea de ce?. Efectul: contine prezentarea contextului si a consecintelor imediate ale evenimentului relatat. Observam ca la Pro Tv, majoritatea junalelor de stiri sunt date de relatarea directa a reporterului aflat la fata locului, astfel oferindu-ne, noua telespectatorilor un plus de credibilitate. Reporterul de stiri aflat pe teren si relatnd n picioare n fata camerei de luat vederi este jurnalistul de televiziune care realizeaza un stand-up. Stand-up-ul este o tactica jurnalistica ntreprinsa n direct, n cadrul jurnalelor de stiri de pe mai multe posturi Tv. n ambele cazuri putem da multe exemple din cadrul jurnalelor de stiri de la Pro Tv, cnd unul din reporteri se afla la fata locului, oferindu-ne multe informatii. De aceea, de cele mai multe ori si ntr-o proportie de peste 60%, multi telespectatori prefera sa vizioneze programele de stiri, deoarece aceste imagini oferite de catre reporteri, de la fata locului, ofera un surplus de credibilitate, si de ce nu sa urmarim stirile de la Pro Tv, care de cele mai multe ori sunt la nivelul asteptarilor noastre. Cu totii urmarim junalele de stiri. A privi sau a asculta stirile reprezinta preocupari zilnice pentru multi dintre noi. n spatele ecranului, pregatirea unui jurnal pune n miscare un adevarat arsenal de coduri, conventii, semnificatii si valori, o munca sustinuta si o lupta nversunata pentru impartialitate. Daca dorim sa ntelegem stirile Pro Tv, trebuie sa luam n considerare cei doi determinanti majori:

Limbajul (sistemul de semne n care sunt codificate; Fortele sociale care determina felul n care sunt produse mesajele lor

La stiri prezentatorii nu vorbesc pur si simplu, fiecare act de vorbire include transmiterea de mesaje prin limbajul gesturilor, posturii, hainelor, coafurii, accentului, contextului social etc, uneori chiar n contradictie cu acelea transmise prin cuvinte. Telespectatorii nu trebuie sa fie profesionisti ca sa nteleaga stirile Pro Tv, deoarece acestea sunt prezentate ntr-un limbaj familiar, lipsit de ambiguitati, simplu, clar, concis, proaspat, pentru ca n final cel care va urmari jurnalul de stiri sa nteleaga si sa perceapa evenimentul respectiv. Jurnalele de stiri difuzate de Pro Tv i prezinta telespectatorului simultan cu oferta informativa, o functie de agenda n peisajul diversificat si evenimentele de actualitate din Romnia din ziua respectiva. Astfel unor stiri difuzate de postul de televiziune Pro Tv: stiri domeniul politic Pro tv 4 iunie 2008, la stirile de la Pro tv Rezultate partiale oficiale: Oprescu - 30,12%, Blaga - 29,56 .Sorin Oprescu a obtinut 30,12% din voturi, iar Vasile Blaga, 29,56% din voturi pentru Primaria Capitalei, la alegerile de duminica, dupa numararea voturilor valabil exprimate din toate cele 1.181 sectii de votare, a anuntat miercuri BEC. De asemenea, Cristian Diaconescu a obtinut 12,33%. stirea respectiva a fost difuzata de postul de televiziune Pro Tv n ziua de 4 iunie, 2008 la stirile de dimineata, prezentate de Andreea Liptak si Mihai Dedu, care ne-au anuntat rezultatele partiale, dupa numararea voturilor. n plus, telespectatorii pot urmari n acelasi timp, pe banda de jos a ecranului, cele mai importante tiluri si informatii ale zilei n timp ce evenimentele au loc n Romnia sau oriunde n lume. n stirea respectiva accentul cade n mod vadit nu pe raspunsul la ce?, ci pe cine?. stirea ncepe cu mentionarea elementelor mai importante si mai interesante, apare sursa, data, site-ul de unde telespectatorii se pot informa mai detaliat. Prima propozitie( lead-ul) prezinta esenta evenimentului. De asemeni, prezenta reporterului la fata locului, a reprezentat o crestere a credibilitatii din partea spectatorului. 1 iunie 2008, 19:06, Pro Tv Alegeri romnesti: haos la predarea buletinelor de vot n Bucuresti, cei care au facut parte din comisiile de votare din sectorul trei s-au calcat n picioare ca sa ajunga primii la Biroul Electoral. Predarea voturilor a fost un calvar pentru reprezentantii sectiilor de votare. Dupa ce au stat cteva ore bune dupa nchiderea urnelor, pentru a numara voturile, oamenii s-au grabit sa le predea la birourile de circumscriptie. Epuizati dupa o zi lunga, cei mai multi au fost nevoiti sa astepte toata noaptea n microbuze, pe scari sau chiar pe trotuare. Extrem de nervosi, nu au nteles de ce lucrurile merg att de greu la Birourile de circumscriptie. Reprezentantii Birourilor Electorale Judetene dau vina pe greselile pe care le gasesc n procesele verbale care vin de la sectiile de votare. Buletinele de vot ar trebui numarate din nou, pentru ca cele anulate au fost amestecate cu cele validate. n plus, membrii comisiilor au gresit mai multe cifre. Cele mai mari ntrzieri sunt n judetul Brasov, unde doar 15% dintre voturi au fost numarate, la fel si n Ilfov sau Teleorman. Aceasta stire prezinta atmosfera de la sectiile de votare, relatare facuta de reporterul de la fata locului, care a prezentat situatia creata, n cadrul stirilor de la Pro Tv prezentate de Andreea Esca. Observarea directa, interviurile luate unor persoane care au facut parte din comisiile de votare au avut drept scop informarea publicului. 2 iunie 2008, Pro Tv Lacrimi de bucurie pentru candidatii alesi din primul tur! Situatia alegerilor din Bucuresti nu s-a repetat peste tot n tara. La Cluj, Timisoara si Sibiu, nvingatorii au deschis sticle de sampanie, iar simpatizantii lor au dansat de fericire pe strazi. La Constanta, PSD a dominat pe toata linia. Radu Mazare si-a mai trecut n cont o victorie la primaria orasului, n timp ce

la Consiliul Local, PSD va detine majoritatea absoluta. La Arad, actualul primar, Gheorghe Falca, a fost reales nca din primul tur de scrutin. Simpatizantii PDL s-au adunat n centrul orasului, unde au ncins o hora. La Sibiu, candidatul Forumului Democat al Germanilor din Romnia, Klaus Johannis, a fost ales pentru a treia oara, cu un procent care se apropie de 90%. Nici formatiunea pe care o conduce nu a avut emotii si a obtinut peste 50 de procente att pentru Consiliul Local, ct si pentru Consiliul Judetean.Candidatul PNCD Gheorghe Ciuhandu a cstigat din primul tur primaria Timisoarei. Victoria sa a fost completata si de succesul Aliantei PNCD, PNL si FDGR la Consiliul Local. Monica Dascalu a prezentat la orele 13:00 situatia alegerilor din mai multe orase din tata prin intermediul corespondentilor Pro Tv. stirea respectiva nu presupune erori de limbaj sau perceptie, deoarece limbajul folosit este clar iar prezentarea audiovizuala prin imagini a accentuat perceperea evenimentului. Divertisment 4 iunie 2008, 12:03,Pro Tv Gabi Jugaru ncheie sezonul trei de farse cu arestari si jafuri! n editia din 7 iunie, care ncheie al treilea sezon de farse la Pro Tv, Gabi Jugaru pune la bataie doua scenarii diabolice: dupa ce doua bucurestence s-au trezit cu catuse la mini si au fost pe punctul de a fi arestate, un aradean a trait pe pielea lui spaima de a-si vedea magazinul spart. n prima parte a emisiunii Jugaru Shukaru difuzata pe 7 iunie de la ora 23.00, farsorul de la Pro Tv pune pe jar doua tinere din Capitala: ele sunt acuzate ca au lovit un cersetor pna acesta a ajuns n spital si, prin urmare, vor fi arestate. Cu catusele la mini, acestea ncearca sa se apere si sustin ca sunt nevinovate. ntlnirea cu Gabi Jugaru se lasa cu tipete, iar pna la urma fetele recunosc ca au fost pacalite de-a binelea de echipa Jugaru Shukaru.si tot n ultima editie a acestui sezon, Jugaru l ia complice pe Helmuth Duckadam si pune la punct o farsa pentru un var al fostului fotbalist: victima este anuntata ca doi hoti i-au spart magazinul de bijuterii din Arad si, suparat, omului nu-i vine sa creada ca are un asemenea ghinion. stirea respectiva se ncadreaza domeniul divertismentului, trezind atentia telespectatorului prin tonul stirii, ironic, sugerat de prezentatoarea de stiri, Monica Dascalu. Cu toate astea stirea nu reprezinta un punct forte n opinia telespectatorilor, care plictisiti de farsele lui Gabi Jugaru, vor fi tentati sa schimbe canalul. Muzeu Woodstock, dedicat celebrului eveniment din 1969 Iubitorii muzicii si mai cu seama cei fascinati de faimosul maraton rock de la Woodstock si pot potoli nostalgia vizitnd un muzeu dedicat evenimentului. Muzeul a fost inaugurat marti, chiar pe locul unde 400.000 de oameni au facut istorie n trei zile fierbinti din august 1969. Pe scena au urcat atunci staruri ca Jimmy Hendrix, Janis Joplin, Santana, Joe Cocker sau trupa The Who. Calificata de rautaciosi drept un muzeu hippie, expozitia trece n revista muzica anilor '60, prin nregistrari de arhiva si o sumedenie de obiecte care au apartinut muzicienilor. Vizitatorii care au participat la legendarul concert din 1969 sunt invitati sa-si mpartaseasca amintirile. stirea respectiva va avea un impact mai mare asupra telespectatorilor cu nclinatii artistice deosebite. De exemplu, stirea nu va avea aceeasi valoare asupra unei persoane de vrsta a treia care nu stie de fapt ce reprezinta de fapt acest muzeu, care este valoare sa, iar n acest caz ne confruntam cu o problema de perceptie din partea respectivului. Eveniment 4 iunie 2008, 08:59, Pro Tv si-a tinut mama moarta n casa trei ani pentru 1500 de lei pe luna!

Incredibilul caz s-a petrecut la Cluj, ntr-un imobil din cel mai mare cartier al orasului. Culmea este ca vecinii intrasera la idei din cauza mirosului si facusera mai multe sesizari la primarie, dar nu s-a luat nicio masura. Adevarul a iesit la iveala abia acum, cnd fiul, cuprins de remuscari, s-a dus la politie si a povestit totul. Criminalistii au gasit cadavrul mumificat al femeii pe patul pe care zacuse ani de zile nainte sa moara. Barbatul a explicat ca este invalid si are o pensie de doar 310 lei pe luna si nu si putea permite sa piarda pensia de 1500 de lei pe care o ncasa n numele mamei. Vecinii spun ca femeia de 83 de ani, oarba si bolnava de Alzheimer, nu iesea de ani de zile din casa, asa ca nu au banuit nimic. Fiul, care locuia n blocul de vizavi, aparea n fiecare luna nainte de ziua de pensie. Oamenii au fost alertati nsa de mirosul tot mai greu care venea din apartament. Intrase la idei pna si postasul. Cadavrul a fost dus la Institutul Medico-Legal, pentru a se stabili cauza mortii. Fiul este acum audiat de politisti, iar sotia lui refuza sa dea explicatii. stire cu un caracter socant, imagini de la fata locului, interviuri luate vecinilor care nu pot sa conceapa ce a fost n capul baiatului. Reporterul aflat la fata locului prezinta situatia si aduce date aparute dupa finalizarea materialului. Economic 4 iunie 2008, 19:00, Pro Tv Pretul locuintelor va continua sa urce

Pretul locuintelor va continua sa creasca n urmatoarele luni, nsa asteptarile privind evolutia din trimestrul doi sunt mai putin exuberante, ceea ce ar justifica tendinta asteptata de nasprire a standardelor de creditare ipotecara, considera mai multi bancheri intervievati de BNR. Cererea de credite ipotecare a crescut n primele trei luni ale anului, nsa nu n aceeasi masura ca n ultimul trimestru din 2007 sau comparativ cu asteptarile, potrivit unui sondaj realizat de Banca Nationala a Romniei (BNR) n rndul primelor zece institutii de credit alese dupa cota de piata aferenta creditarii companiilor si populatiei.

stirea respectiva are un impact deosebit asupra telespectatorilor interesati n cumpararea unei locuinte. Astfel informatiile destul de importante, prezentate de Andreea Esca, vor determina spectatorul sa urmareasca jurnalul de stiri, pentru a ntelege detaliile relevante si situatia actuala. Social iunie 2008, 13:00, Pro Tv Profesorii si elevii bucuresteni sunt liberi joi Profesorii si elevii din Bucuresti vor avea liber, joi, cu prilejul Zilei Educatorului. Inspectoratul scolar al Municipiului Bucuresti a anuntat unitatile de nvatamnt, printr-o adresa, ca n 5 iunie nu se desfasoara cursuri. stirea are un impact pozitiv asupra spectatorilor. International 3 iunie 2008, 08:17,Pro Tv Discovery a andocat cu succes pe Statia Spatiala Internationala Naveta spatiala a adus n imponderabilitate al doilea modul al laboratorului Kibo. De provenienta japoneza, noua structura masoara 11 metri lungime si nu mai putin de 16 tone greutate si va fi montata n cursul zilei de azi. Sosirea navetei Discovery a nsemnat si sfrsitul calvarului pentru cei trei astronauti de pe Statia Spatiala, careaveau probleme serioase cu unica toaleta existenta la bord. Timp de doua saptamni, ei au fost nevoiti sa foloseasca o galeata cu apa pentru a ajuta la evacuarea deseurilor solide. Noua pompa adusa de pe Terra le va permite sa repare instalatia si sa-si recapete confortul mult asteptat. n fiecare dimineata de la ora 7.00 si pna la ora 9.00, Andreea Liptak si Mihai Dedu prezinta stirile care deschid ziua prezentnd o stire internationala, n scopul informarii romnilor cu ce se petrece n lumea spatiala. stirea respectiva are o sructura echilibrata, un limbaj clar, propozitiile sunt relevante, dar notiunile de astronauti, nava spatiala necesita o documentare n domeniu a spectatorului, de aceea stirea va avea un impact pozitiv asupra celor cunoscatori n domeniu, si va fi nesemnificativa pentru unele persoane. 4 iunie 2008, 12:00, Pro Tv Portret protv.ro: Romnia bntuita - povesti cu fantome si strigoi Romnii sunt un popor bntuit. Nu doar de fantoma trecutului, ci de tot felul de duhuri necurate, de la stafii si pna la strigoi. Fantomele din tara noastra apar usor e nevoie doar de un zvon. Dispar nsa extrem de greu, lasndu-se alungate doar dupa slujbe de exorcizare, deshumari si tot felul de ritualuri primitive. Dupa ce ca sperie pe toata lumea, fantomele romnesti bntuie cu intentii cel putin dubioase -omoara oamenii si le iau organele, intermediaza tranzactii imobiliare si chiar fura bani sau bijuterii. La difuzarea unei asemenea stiri unii spectatori tind sa ramna uimiti de ce se difuzeaza la Pro Tv, altii se vor amuza si poate o podere destul de scazuta vor urmari cu interes acest eveniment. 4 iunie 2008, 10:32, Pro Tv Portret www.protv.ro: Copiii vechi si noi

Ei au totul, noi n-am avut nimic! Ne-au ramas nsa, amintirile. Copilul romn de acum 20 de ani sarbatorea 1 iunie la scoala, la gradinita, n cadrul serbarilor cu iz patriotic supravegheate cu ochi ager de catre cuplul prezidential Elena si Nicolae Ceausescu. Azi, n 2008, Ziua Copilului se sarbatoreste la Mall sau la fast food, unde clovnii le mpart sarbatoritilor baloane frumos colorate, i picteaza pe fata, le daruiesc cadouri si-i servesc cu tot ce le pofteste inima. Copiii se joaca n locuri special amenajate pentru ei, iar "rasfat" este cuvntul la ordinea zilei [6]. stirea are un impact pozitiv asupra parintilor, copiilor, bunicilor si imaginile oferite accentueaza percerea afectiva a unui eveniment att de important pentru totii copiii din Romnia. Analiza stirilor: Aceste stiri au fost difuzate de Pro Tv si le gasim pe site-ul postului [7]. Am enumerat doar cteva dintre ele, deoarece analiza respectiva s-a axat pe mai multe jurnale de stiri difuzate de Pro Tv. Actualul studiu de caz a integrat prezenta efectiva n fata televizorului n momentul difuzarii stirilor Pro Tv de la orele: 07:00; 13:00; 17:00; 22:30. Metoda folosita de mine n acest studiu de caz este caracterizata ca o descriere obiectiva, sistematica si calitativa a stirilor Pro Tv-ului. E foarte posibil ca si n Romnia, o mare parte a publicului telespectator sa-si aminteasca nca, de aparitia n ianuarie 2005, la jurnalul din prime-time al canalului comercial generalist Pro Tv. Jurnalul de stiri da tonul n concertul distinct sustinut de fiecare televiziune si functioneaza ca un veritabil sistem nervos central al ei, nsa lucrurile devin, brusc, complicate de ndata ce ncercam stabilirea unor repere clare, n virtutea carora informatia bruta e susceptibila de a deveni o informatie audoivizuala, integrata n genul stirii de televiziune. Principala calitate a unei informatii, care atrage atentia stiristilor de televiziune, este ca aceasta sa faca referire la evenimente, fapte si opinii care intereseaza un numar ct mai mare de oameni. Totodata, e un lucru stiut ca receptarea mesajului audiovizual este prin excelenta instabila, selectiva si subiectiva, fapt care determina o structurare distincta si precisa a informatiei ce urmeaza sa devina stire de televiziune. Nu n ultimul rnd, profilul eterogen al publicului telespectator, caruia i se face oferta mediatica precum inertia ori cantonarea profesionistilor de televiziune n rutina ctorva practici de selectie si de redactare a stirilor pot influenta decisiv calitatea, credibilitatea si ritmul unui jurnal televizat . Cele sase ntrebari la care trebuie sa raspunda o stire completa de televiziune sunt arhicunoscute si fac parte din ceea ce s-ar putea numi prima alfabetizare n jurnalism. Aceste ntrebari sunt: cine?, ce?, cnd?, unde?, cum?, de ce? si reprezinta totalitatea elementelor semnificative care releva caracterul subiectului despre care se vorbeste.
Pentru mine, si probabil pentru romnii din ntreaga lume, una din principalele surse de stiri si programe Tv este Pro Tv-ul. Pro Tv nu nceteaza goana dupa rating, dorindu-si, pentru programele de stiri, un public format din toti oamenii activi. Suntem interesati de tinerii care cresc, nvata si se formeaza cu noi, dar i vizam si pe cei trecuti de prima tinerete, spune Alexandru Donovici [8]. stirile Pro Tv sunt o relatare audiovizuala, succinta despre un fapt, o problema sau o situatie de actualitate, ce intereseaza un numar mare de persoane. Jurnalistii de la Pro Tv gasesc ntotdeauna o diferenta specifica pentru a conferi interes si prospetime stirii, dar uneori acest lucru nu observa foarete bine de telespectatori. Cele mai multe stiri raspund la doar sau cu precadere la ntrebarile de baza: cine?, ce?, cnd?, unde?. n multe cazuri, se aduga si raspunsurile la: cum? si de ce?. De obicei, o singura datare a evenimentului este suficienta, iar dubla

datare o greseala, de aceea reporterii Pro Tv-ului trebuie sa evite acest lucru pentru a evita o perceptie incorecta a telespectatorului despre evenimentul relatat. De obicei, unii telespectatori urmaresc doar auditiv emisiunile de stiri; ei vor privi la televizor numai daca se transmite ceva interesant. Din punctul meu de vedere, ar trebuie sa se difuzeze mai nti stirile pozitive si apoi cele negative, deoarece presupune un impact mai mare asupra publicului telespectator; pe cnd daca prezentatoare de la Pro Tv anunta mai nti un eveniment negativ si apoi o stire pozitiva, exista riscul ca difuzarea stirii pozitive sa nu mai aiba nici un efect asupra spectatorului.

ndeosebi la materialele destinate emisiunilor de stiri Pro Tv, nu se obisnuieste folosirea cuvintelor greoaie si a expresiilor complicate, greu de pronuntat, cuvintelor nefamiliare si a termenilor tehnici de specialitate; dar cu toate acestea cteodata se fac greseli gramaticale de catre reporteri, corespondenti si prezentatori. Andreea Esca, prezentatoarea jurnalului de stiri de la orele 19:00, foloseste un ton cald si apropiat, evitnd inflexiunile autoritare, plasnd comunicare n limitele firescului si oferindu-i o sonoritate agreabila. Pauzele de lectura, facute de dumneaei, n timpul prezentarii stirilor subliniaza ideile mai importante, lasnd totodata timp telespectatorului pentru a ntelege. Imaginea oferita de post n timpul difuzarii unei stiri are un efect mai rapid si poate comunica o mai mare cantitate de informatii, dar, Pro Tv exagereaza cu difuzare multimii de imagini socante de la fata locului care marcheaza spectatorul. Cred ca ar trebuie sa fie putin mai rezervati din acest punc de vedere, deoarece la orele difuzarii stirilor ( 13:00, 17:00, 19:00) mai sunt n fata televizoarelor si copiii, care pot fi influentati ntr-un mod negativ din acest punct de vedere sau chiar speriati de imaginile difuzate sau chiar mai rau pot fi tentati sa ncerce si ei ce au facut altii. Reconstituirea n care jurnalistii reiau firul evenimentelor, fara a se abtine de la expunerea unor detalii morbide sau de la captarea tensiunii prin care trec apropiatii victimelor presupune o dramatizare exagerata a evenimentului, deoarece ar putea prezenta stirea respectiva respectnd anumite limite, astfel nct ochiul telespectatorului sa fie menajat cu precautie, urmele de snge sau detaliile din scena crimei fiind inserate sugestiv. De obicei sunt prezentate: locul evenimentului; planuri generale de situare dar si detalii relevante; personajele principale sau martorii, atunci cnd exista; ce anume s-a ntmplat sau ce se ntmpla. La stirile de la orele 17:00, Monica Dascalu rosteste textul de prezentare sau lead-ul urmarind:

Sa trezeasca atentia telespectatorului pentru subiectul ce urmeaza. Arata despre ce e vorba si indica perspectiva din care va fi tratat subiectul. Sugereaza tonul stirii: grav, dramatic, ironic etc. Descrie contextul evenimentului. Aduce date noi, aparute dupa finalizarea materialului.

Pro Tv recurge la stand-up ori ce cte ori este posibil deoarece considera ca daca telespectatorii vad reporterul aflat la locul evenimentului, relatarea sa cstiga credibilitate, dar nu ntotdeauna deoarece uneori apar probleme de perceptie din partea spectatorului pentru ca: Reporterul nu si-a pus n valoare o expresivitate corporala, fireasca si naturala; pare mai degraba plictisit. Nu priveste fix n obiectivul camerei, neputnd stabili o legatura cu telespectatorul. Nu transpare dorinta de a comunica si nu accentueaza cuvintele cheie. Nu ncearca sa-si reprime orice gesturi.

n primul rnd aceste cazuri se ntmpla foarte rar la Pro Tv, deoarece reporterii postului mizeaza pe profesionalism, cu mici exceptii cteodata.

Cred ca acest post difuzeaza uneori prea multe stiri dramatice, cu un efect socant, dar partea buna este aceea ca unele stiri pe care le vezi la Pro Tv nu le mai vizionezi pe nici un alt post de stiri. n fiecare studio exista un anumit circuit al materialelor si al informatiilor bazat pe reguli proprii, asa cum are si Pro Tv. Ceea ce vreau sa scot n evidenta, n urma relatarii analizei stirilor de la Pro Tv este faptul ca, desi acesta este un post de televiziune cu cele mai de ncredere stiri, cu o audienta mare din rndul publicului, cu o apreciere deosebita pentru calitatea stirilor difuzate, cteodata acest post se confrunta cu probleme de perceptie si de limbaj, din cauza faptului ca distanta dintre cei ce comunica si cei care recepteaza este prin natura ei un obstacol n calea realizarilor legaturilor de solidaritate sociala, iar atunci cnd ea este dependenta si de calitatea canalului prin care se ncearca o asemenea apropiere, situatia se complica sensibil. Mesajele difuzate de mass-media nu sunt niciodata neutre, ele exprima ntotdeauna un punct de vedere particular asupra subiectului prezentat. n consecinta, jurnalistul trebuie sa si adapteze stilul si organizarea informatiei n conformitate cu particularitatile concrete ale canalului de comunicare ales, pentru a evita aparitia unor probleme de perceptie si de limbaj din partea telespectatorului.

Concluzii:
Lumea si ntreaga noastra experienta sunt codificate potrivit unor structuri mentale, culturale, personale. Cnd ncercam sa descriem realitatea, nu facem dect sa prezentam lucrurile potrivit codurilor noastre oferind astfel versiuni distorsionate ale realitatilor la care ne referim. Mediul n care traim este mult prea extins si foarte greu de asamblat, de articulat si cuprins ntr-o viziune unitara. Fiecare vede att ct poate sa ntelege si cuprinde. Raspunsul omului la realitate, evenimente, este o reactie care exprima mai curnd o reprezentare subiectiva, personalizata Prin televizor, telespectatorii percep si si nsusesc n mod inconstient, mai bine dect prin oricare alt mijloc de comunicare, spiritul general al unei realitati sau al unei persoane (personaj de pe micul ecran). Procesul de primire si interpretare a mesajului este numit decodare n mai multe modele de comunicare. El implica perceptia sau preluarea stimulilor prin simturi si procesarea ulterioara a acestor informatii. Distanta dintre cei ce comunica si cei care recepteaza este, prin natura ei, un obstacol n calea realizarii legaturilor de soliodaritate sociala, iar atunci cnd ea este dependenta si de calitatea canalului prin care se ncearca o asemenea apropiere, situatia se complica sensibil. De cele mai multe ori acest canal este asigurat de mass-media. Mesajele difuzate de mass-media nu sunt niciodata neutre, ele exprima ntotdeauna un punct de vedere particular asupra subiectului prezentat. Diversitatea publicului constituie o bariera n calea comunicarii eficiente ce poate fi trecuta daca jurnalistul elaboreaza textul ntr-un limbaj accesibil, inteligibil si precis, oferind fiecarui receptor n parte elementele pentru decodarea corecta a mesajului. Totodata, e un lucru stiut ca receptarea mesajului audiovizual este prin excelenta instabila, selectiva si subiectiva, fapt care determina o structurare distincta si precisa a informatiei ce urmeaza sa devina stire de televiziune. Nu n ultimul rnd, profilul eterogen al publicului telespectator, caruia i se face oferta mediatica precum inertia ori cantonarea profesionistilor de televiziune n rutina ctorva practici de selectie si de redactare a stirilor pot influenta decisiv calitatea, credibilitatea si ritmul unui jurnal televizat.

Pentru cea mai mare parte a romnilor, stirile de televiziune ramn sursa de informatii cea mai penetranta si cea mai de ncredere din lume. Acestor stiri li se acorda o mai mare credibilitate dect celor din ziare sau de la radio, probabil pentru ca ele sunt percepute ca fiind mai putin partinitoare dect cele din presa si datorita faptului ca ofera dovezi n imagini, fapt inaccesibil radioului. Emisiunile de stiri constituie totodata una dintre cele mai populare surse de programare ale televiziunii: programele de dupa amiaza si de seara de stiri de la Pro Tv se afla cu regularitate pe primele locuri ale aprecierilor. Postul Pro Tv reprezinta astazi una dintre cele mai importante surse de informatie disponibile n societatea noastra. La orele propuse pentru jurnalul de stiri, un flux continuu de vorbe si imagini patrunde pe ecranele televizoarelor n majoritatea caselor oamenilor n fiecare zi. Pro Tv ne ofera n fiecare zi stiri din diferite domenii, un cumul de informatii considerate esentiale de jurnalisti, selectate conform unor criterii determinate si difuzate n formatul consacrat al unui gen publicistic. Ceea ce vreau sa scot n evidenta, n urma relatarii analizei stirilor de la Pro Tv este faptul ca, desi acesta este un post de televiziune cu cele mai de ncredere stiri, cu o audienta mare din rndul publicului, cu o apreciere deosebita pentru calitatea stirilor difuzate, cteodata acest post se confrunta cu probleme de perceptie si de limbaj, din cauza faptului ca distanta dintre cei ce comunica si cei care recepteaza este prin natura ei un obstacol n calea realizarilor legaturilor de solidaritate sociala, iar atunci cnd ea este dependenta si de calitatea canalului prin care se ncearca o asemenea apropiere, situatia se complica sensibil. n consecinta, jurnalistul trebuie sa si adapteze stilul si organizarea informatiei n conformitate cu particularitatile concrete ale canalului de comunicare ales, pentru a evita aparitia unor probleme de perceptie si de limbaj din partea telespectatorului. BIBLIOGRAFIE Brgauanu, Alina, Paul, Dobrescu, Mass-media si societatea, Editua Comunicare.ro, 2003 Balasescu, Madalina, Manual de productie de televiziune, Editura Polirom, Iasi, 2003. Bertrand, Jean-Claude (coordonator), O introducere n presa scrisa si vorbita, Editura Polirom, Iasi, 2001. Coman, Mihai, Introducere n sistemul mass-media, Editura Polirom,Iasi,1999. Coman, Mihai, Manual de Jurnalism, Tehnnici fundamentale de redactare, vol.I, Editura Polirom, Iasi, 2005. Ferreol, Gilles, Flageul, Noel, Metode si tehnici de exprimare scrisa si orala, Iasi, Editura Polirom, 2007. Goddard, Angela, Limbajul publicitatii, Polirom, Iasi, 2002. Goodwin, Andrew, Garry, Whannel, Televiziunea pe ntelesul tuturor, Institutul European, Iasi, 2004. Grosu, Cristian, Avram, Liviu, Jurnalismul de investigatie, Editura Polirom, Iasi, 2004. Hartley, John, Discursul stirilor, Editura Polirom, Iasi, 1999. Jouve, Michele, Comunicarea. Publicitate si relatii publice, Editura Polirom, Iasi, 2005 Larson, U. Charles, Persuasiunea-receptare si responsabilitate, Editura Polirom, Iasi, 2003. Prutianu, stefan, Antrenamentul abilitatilor de comunicare, Limbaje ascunse, Editura Polirom, Iasi, 2005. Randal, David, Jurnalistul universal, Editura Polirom, Iasi,1998.

Rosca, Luminita, Formarea indentitatii profesionale a jurnalistilor, Editura Polirom, Iasi, 2000. Rosca, Luminita, Productia textului journalistic, Editura Polirom, Iasi, 2004. Severin, J. Werner, James, W. Tankard, Perspective asupra Teoriilor Comunicarii de Masa, Editura Polirom, Iasi, 2004. Silverstone Roger, Televiziunea n viata cotidiana, Editura Polirom, Iasi, 1999. Slama-Cazacu, Tatiana, Limbaj si context, Editura stiintifica, Bucuresti, 1959. Stavre, Ion, Reconstructia societatii romnesti prin audiovizual, Editura Nemira, Bucuresti, 2004. Szabo, Lucian, Vasile, Libertate si comunicare n lumea presei, Principii, Norme, Reguli. Limbajul mass media. Editura Amarcord, Timisoara, 1999. Teodorescu, Gheorghe, Petru, Bejan, Relatii Publice si publicitate. Discurs.Metoda.Interpretare., Editura Fundatiei AXIS, Iasi, 2003. Zeca-Buzura, Daniela, Jurnalismul de Televiziune, Editura Polirom, Iasi, 2005.

Site-uri:
http://www.crestinortodox.ro/Informatia_prin_TV_este_furnizata_direct_in_subconstientul_maselor-36514202.html http://www.zoot.ro/Pro-TV-are-cele-mai-apreciate-stiriste,279767.html http://www.protvintl.ro/emisiuni/stirile-protv-ziarul-diminetii-tale/ www.protv.ro www.mediafax.ro http://business.rol.ro/content/view/54621/8/

www.protv.ro saluta copilul din tine, indiferent ce vrsta ai si oriunde te afli!


http://www.protv.ro.stiri.html

[1] www.protv.ro [2] http://www.zoot.ro/Pro-TV-are-cele-mai-apreciate-stiriste,279767.html [3]Ibidem [4] http://www.protvintl.ro/emisiuni/stirile-protv-ziarul-diminetii-tale/ [5] www.protv,ro

[6] www.protv.ro saluta copilul din tine, indiferent ce vrsta ai si oriunde te afli!

[7] http://www.protv.ro.stiri.html [8] http://business.rol.ro/content/view/54621/8/