Tipologia posturilor de radio

În literatura de specialitate întâlnim, atunci când încercăm să realizăm o

ierarhie a posturilor de radio ce emit la nivel mondial, mai multe repere pe care
trebuie să le luăm în calcul în categorisirea stațiilor.
O primă clasificare a posturilor radio se raportează la conținutul editorial
transmis publicului ascultător: format generalist, întâlnit de regulă în cazul
serviciului public și al posturilor de radio private naționale și postul de radio de
nișă, sau specializat (vom analiza problema ceva mai târziu).
Un alt tip de ierarhizare este dat de regimul de finanțare: întâlnim
serviciul public de radio și post comercial/privat.
Al treilea criteriu luat în calcul de teoreticieni este cel al ariei geografice
de emisie. Avem în această categorie incluse: posturile de radio locale, cele
regionale, naționale și internaționale. La un moment dat se lua în calcul și
sintagma de radio zonal, dar majoritatea specialiștilor a ajuns la concluzia că
acest tip de entitate media poate și ușor asimilat ideii de radio regional.

Postul public de radio

Are ca arie de difuzare teritoriul unei țări sau o zonă geografică bine
delimitată. Deși are multe elemente în comun cu un post comercial de același
calibru ( în România, atât Radio România și Europa FM – primul din sfera
publică, celălalt din zona privată- sunt definite ca fiind posturi de radio
naționale, în cursă intrând recent și DIGI FM; vom reveni mai târziu asupra
acestui aspect), serviciul publicse diferențiază prin anumite aspecte ce țin odată
de regimul finanțării (bani publici la care se adaugă taxa percepută populației),
apoi de controlul exercitat de autoritățile statului (și nu ne referim la Consiliul
Național al Audiovizualului, în fața căruia răspund toți radiodifuzorii ce emit pe
teritoriul României) și nu în ultimul rând de rigoarea calității programelor ce
trebuie difuzate (elemente ce ajută, după cum aminteam în paginile anterioare,
la păstrarea identității și a valorilor naționale).
Postul public de radio, pe lângă respectarea prevederilor din Legea
Audiovizualului, ia în considerare și conținutul unei legi speciale ce
reglementează funcționarea serviciului și în care sunt stipulate toate detaliile ce
îl diferențiază de un post comercial1.
Autoritățile statului își exercită controlul asupra instituției prin
Parlamentul României în fața căruia Consiliul de Administrație al Radioului
1
Serviciul Public de Media
• Serviciul public va continua sa isi indeplineasa misiunea pe trei paliere:informare, educare, divertisment.
• Serviciul public trebuie sa furnizeze informatie echilibrata, corecta,impartiala, de incredere.
• Serviciul public trebuie sa uneasca ascultatorii si sa semnaleze problemele existente in societate si să contribuie
şi la dezvoltarea comunităţilor locale cu diverse culturi şi stiluri de viată.
• Serviciul public trebuie sa reactioneze si sa informeze rapid populatia in cazul unor evenimente/fenomene
extreme.
• Serviciul public trebuie sa acorde o foarte mare importanta continutului local, specific unor comunitati distincte.
• Serviciul public trebuie sa se reinventeze pentru a castiga publicul tanar
• Serviciul public trebuie sa isi cunoasca foarte bine audienta. In acest fel,va putea face conţinut mai bun si mai
relevant si il va putea livra ascultatorilor in cel mai eficient mod.
• Serviciul public trebuie sa foloseasca la maxim materialele din arhiva, care pot fi grupate intr-o oferta on
demand.
• Serviciul public trebuie sa utilizeze toate mijloacele/mediile tehnologice de ultima ora, precum recunoasterea
vocala, nteligenta artificiala si realitatea virtuala.
• On air, online si offline – oamenii consuma muzica, informaţii si entertainment, oriunde ar fi. Trebuie sa le dam
ascultatorilor un motiv sa ne urmareasca, sa nu fim doar un zgomot de fundal.
• Emisia terestra este doar un canal de difuzare – produsele trebuie adaptate pentru fiecare mediu de difuzare
utilizat continutul trebuie adaptat tuturor platformelor media).
• Trebuie dezvoltate propriile aplicatii, customizate pentru mobil, web etc.
• Site-ul, messenger-ul, social media trebuie utilizate drept canale de marketing.
• Infrastructura si tehnologia trebuie folosite in scop de marketing, interactivitate si monetizare.

Principalele zone in care radioul trebuie sa castige batalia:

• in masina
• in locuinta/birou
• In miscare
• Aproape toate masinile construite in secolul 21 sunt conectate la smartphone
• Companiile de telefonie ofera internet nelimitat la preturi mici si foarte mici
• Calitatea sunetului oferit de diferite surse este din ce in ce mai buna
• Daca radioul nu se va schimba, este doar o chestiune de timp pana cand distributia clasica a programelor va
deveni o oferta de nisa.
• Radio-ul trebuie sa devina SMART pentru a fi utilizat pe smartphone, in care cuvintele cheie sunt Skip, Save,
Like, Replay, Share si Follow.
• Radio-ul trebuie sa fie inclus in sistemul de in-home media. 70% dintre detinatorii de smart speaker (ex. Alexa)
spun ca asculta mai multe produse audio acasa de cand si-au achizitionat noul device / deja se folosesc aplicatii
care controleaza
toate device-urile din locuinta.

Provocarile Serviciului Public

– Presiunea politica
– Presiunea financiara
– Audienta fragmentata
– Competitia
– Lumea in continua schimbare
– Tehnologia care se dezvolta rapid
• Se discuta foarte mult despre sistemul de finantare si se sustine argumentarea, definirea si calcularea cat mai
corecte a unei taxe, ca modalitate de a impiedica influenta politicului asupra procesului si
produselor editoriale.
Public își prezintă anual Raportul de Activitate. În cadrul Parlamentului
funcționează două comisii, pe fiecare Cameră în parte, de artă, cultură și mass-
media, în cadrul cărora se regăsesc politicieni din toate partidele reprezentate în
Legislativ și care analizează, periodic, activitatea editorială a serviciului public
(și nu numai). Aceeași situație o reîntâlnim și in cazul Consiliului de
Administrație al Radioului în structura căruia, din același motiv al unui control
mai strict al autorității statului, regăsim reprezentanți ai Parlamentului,
Președinției României, Guvernului, precum și din partea partidelor
parlamentare.
În 1993 serviciul public de radio din România a aderat la EBU 2 (Uniunea
Europeană de Radio și Televiziune – principalul ordinator al calității
programelor la nivel european; mediator în stabilirea de colaborări și de schimb
de emisiuni între instituțiile membre).
Odată intrată în structura Uniunii, Radio România a adoptat de facto linia
impusă în ceea ce privește calitatea programelor difuzate de radiourile publice
membre:
 asigurarea de programe pentru toată populația unei țări;
 accesul tuturor, din punct de vedere tehnic, la emisiunile transmise;
 organizarea transmisiilor pe canale tematice;
 serviciul public de radio trebuie să fie un for democratic de dezbatere
(probleme de interes general etc);
 liberul acces al publicului la tot ceea ce reprezintă evenimente
importante (transmisii în direct);
 serviciul public trebuie să fie un reper în ceea ce privește calitatea
(respectarea limbii țării, a standardelor tehnice de transmisie și de
recepție, muzicii etc);

2
Cea mai importantă alianță din lume a entităților mass-media de servicii publice, care cuprinde 72 de membri
activi în 56 de țări și 36 de membri asociati din alte 21 de țări
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83_de_Radio_%C8%99i_Televiziune)
  implementarea periodică a unor noi grile de programe;
 conținut editorial original (cât mai multe emisiuni realizate în cadrul
instituției);
 radioul public reprezintă imaginea culturală a societății;
 promovează activitatea desfășurată în sfera cercetării și a științei.
Aflată sub control parlamentar, instituția Radioului public trebuie în
același timp să își păstreze independența, echidistanța și corectitudinea din punct
de vedere al informării, programele informative, dezbaterile, transmisiile
sportive, emisiunile muzicale trebuind să acopere o cât mai mare arie din
potențialul public ascultător, plătitor de taxă radio în același timp.
Beneficiind de două surse principale de venit, buget public aprobat de
Parlamentul României și banii alocați din taxa radio-TV plătită de populației,
serviciul public de radio are restricții în ceea ce privește numărul de minute
alocate publicității, 8 minute/oră, cu mult mai puține în raport cu un post de
radio comercial.
Pentru a răspunde cerințelor, serviciul public are în structura sa numeroase
formații muzicale, este organizator permanent de evenimente culturale și deține
marca Teatrul Național Radiofonic prin care promovează, pe calea undelor,
numeroase creații literare.

Radioul comercial
Spre deosebire de postul public, radioul finanțat de mediul privat
răstoarnă ierarhia funcțiilor (în cazul serviciului public accentul se pune în
principal pe informarea și educarea publicului și abia apoi pe latura
divertismentului), în acest caz întâlnindu-ne pe promovarea cu precădere a
muzicii și a informațiilor din show-biz, a bârfelor, umorului, urmate apoi de
promovarea informațiilor cu caracter utilitar.
Dacă în cazul radioului public, intervievatul, interlocutorul are rolul
determinant în calitatea programului transmis și abia apoi moderatorul, în cazul
unui post de radio comercial, rolul se schimbă și prezentatorul este cel care dă
tonul în emisiune.

Această dimensiune a presei radiofonice se identifică și ierarhizează după

formatul muzical adoptat3, în funcție de acesta stabilindu-se și tipologia
publicului ascultător precum și linia editorială a emisiunilor difuzate.
O altă distribuire pe categorii a posturilor de radio ține de aria de emisie
a stației respective. Astfel, la ora actuală, sunt identificabile din această
perspectivă următoarele entități: post național, post regional, post local și
rețea națională.
În privința a ceea ce înseamnă post de radio național ne-am edificat în
analiza de la punctul 1 când am prezentat serviciul public de radio cu precizarea
că la ora actuală pe teritoriul României emite încă un post de radio generalist
național cu finanțare privată de această dată și anume EUROPA FM. De curând,
tot în regim privat a intrat în emisie și DIGI FM apaținând trustului media RCS-
RDS. Singurul aspect ce îl deosebește de celelalte posturi fiind caracterul său de
nișă: știri. Despre Realitatea FM nu putem spune decât că nu poate fi considerat
un post de radio în adevăratul sens al cuvântului atât timp cât preia sursa audio a
postului Realitatea TV și nimic altceva în plus.

Postul de radio regional

3
Dacă la nivelul macro al radiourilor generaliste, piaţa autohtonă se împarte între Contemporary Hits Radio
(CHR, format muzical axat pe hituri de ultimă oră) şi Adult Contemporary( cu un playlist ce conţine piese
cunoscute din topuri, mai putin cele din hip-hop, dance, hard-rock), pe acest segment, activând peste 80% dintre
posturile de radio existente, la nivel micro se adaugă radiourile de nisă (majoritatea diferentiându-se prin muzica
difuzată: MAGIC FM: muzica anilor ’80, în special, KISS FM şi Radio 21 care încearcă să câştige sectorul
tinerilor, adoptând un format CHR, HOT HITS etc). Cu alte cuvinte, abia acum ascultătorul poate alege postul de
radio în funcţie de conţinutul acestuia şi nu doar după muzica difuzată. Mai toate studiile de piață certifică forța
CHR-ului în România, în fruntea clasamentelor privind audiențelor regăsindu-se permanent două dintre posturile
de radio ce au adoptat acest format: Kiss FM și Radio ZU. Kiss FM este cel mai ascultat post de radio la nivel
național și la orașe, în timp de Radio ZU îşi păstrează poziţia de lider la nivelul Capitalei, potrivit celui mai recent
studiu de audienţă radio, realizat în perioada 11 ianuarie – 24 aprilie 2016 ( conform paginademedia.ro) O listă a
formatelor muzicale o regăsiți aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Radio_format#List_of_formats
 Este de regulă o entitate media administrată economic și din punct de
vedere al politicii editoriale de către serviciul public de radio, fiind astfel o
filială a acestuia într-o zonă geografică bine delimitată.
Misiunea jurnaliștilor ce activează într-un radio regional este aceea de a
prezenta publicului receptor din aria de emisie exact acele informații de maximă
importanță pentru comunitatea căreia se adresează, dar nu destul de importante
pentru a fi transmise pe postul național. Radioul regional insistă, așadar, pe
prezentarea știrilor ce se încadrează in linia proximității spațiale, informații
utilitare din regiunea acoperită, promovează valorile culturale locale și zonale,
muzica specifică locului.
Grila de programe include în același timp retransmisia principalelor
jurnale de știri ale postului-mamă pentru a aduce la cunoștința ascultătorilor și
cele mai importante evenimente pe plan național dar și internațional. De
asemenea, atunci când se impune, programele regionale se unesc, converg către
o singură direcție, difuzând toate, unitar, același calup informațional. Altfel
spus, prin rotație, fiecărui studio regional îi revine sarcina de a realiza și difuza o
emisiune ce este preluată simulta de celelalte stații din rețea.

Post local de radio

Și în acest caz întâlnim două variante: un post local cu finanțare de la
bugetul public4, situație în care acesta reprezintă o subsidiară a postului regional
de radio și radioul local aflat în administrare economică privată 5. Spre deosebire
de celelalte tipuri de radio, postul local are o mai mare înclinație spre
prezentarea informațiilor cu caracter utilitar și de divertisment, se axează
preponderent pe difuzarea muzicii ( spre deosebire de postul comercial, formatul
muzical nu ține neapărat de zona CHR, accentul fiind pus pe o nișă anume din
4
În cazul României, cele mai cunoscute exemple de posturi locale finanțate din bani publici sunt Radio Reșița,
Radio București (București FM) dar și Radio Sighet, Radio Arad, Radio Tg Mureș Minorități
5
Conform Consiliului Național al Audiovizualului, la data trimiterii spre tipar a prezentului text, septembrie 2016,
erau în vigoare nu mai puțin de 1000 de licențe și decizii de autorizare privind emisia radio la nivel național
incluzând aici toate formele de transmisie: terestru, digital, cablu, satelit mai puțin online care nu intră sub
controlul și jurisdicția CNA (http://www.cna.ro/IMG/pdf/Statistica_SITE-3.pdf)
rândul ascultătorilor bine definită – vezi cazurile Magic FM, National FM,
ROCK FM, sau SMART FM, asta ca să ne concentrăm numai pe zona
Capitalei).
Un atu îl reprezintă în situația de față componența redacției, formată din
oameni ai locului, bine cunoscuți publicului, care își cunosc la rândul lor foarte
bine ascultătorii și așteptările lor, detaliu ce sporește credibilitatea și conferă
comunității încrederea că într-adevăr există o parte a presei care îi poate asculta
problemele și o poate ajuta să le și rezolve, fapt ce, în comparație cu un post
regional sau unul național, este cu mult mai posibil a fi dus spre îndeplinire.
Sursele de finanțare ale unui post local provin cu preponderență din
încasările în urma reclamelor difuzate ori a sponsorizărilor primite.

Rețeaua națională de radio

Am ținut morțiș să includ în acest curs un subcapitol dedicat conceptului
de rețea națională, tocmai din dorința de a clarifica o serie de aspecte ce stârnesc
și în prezent confuzii impardonabile în rândul specialiștilor, a studenților dar și a
profanilor.
Auzim adeseori vorbindu-se despre diverse entități media ca fiind posturi
naționale de radio. Dacă în cazul unor canale precum Radio România
Actualități, Europa FM și mai nou DIGI FM putem afirma cu certitudine că sunt
posturi naționale, în cazul celorlalte care-și arogă acest statut avem mari semne
de întrebare. Și nu pentru că nu ar acoperi geografic vorbind teritoriul României.
Ci pentru că există la mijloc câteva elemente ce le diferențiază pe celelalte de
primele trei nominalizate.
Care ar fi acestea, pe scurt...
Emisia și conținutul programelor difuzate: multe dintre cele ce-și spun
post național de radio nu au o transmisie unitară, reprezentând de fapt și de drept
o ”uniune” de posturi locale afiliate unui post renumit mai important sub sigla
căruia emit; în multe dintre situațiile existente, posturile ce intră în rețeaua
națională a KISS FM, PRO FM etc preiau în mare parte emisia postului mamă,
dar în același timp intervin periodic cu știri, informații de pe plan local plus
inserturi publicitare ce asigură finanțarea stației locale respective.
Prin comparație, transmisia unui post național de radio presupune un
singur loc de emisie, aceeași muzică, aceleași știri transmise simultan în orice
punct acoperit de stația de emisie, fără nicio intervenție locală, fie ea
informațională ori publicitară.
O ierarhie aparte a radiourilor este care se raportează la două posturi
extrem de bine cunoscute publicului român de dinainte de 1989: Vocea Americii
și Europa Liberă. Vorbim în acest caz despre manipulare, propagandă, conținut
editorial al entății emitente și arie geografică de transmisie în același timp.
Întâlnim două tipuri de posturi de radio: alternativ și de imagine.
Ideea înființării radiourilor din categoriile amintite anterior a apărut încă
din perioada primului război mondial când Germania începe transmisia primelor
emisiuni destinate străinătății (știri despre misiuni militare desfășurate etc).
Imediat, în 1917, modelul este preluat și de către fosta U.R.S.S. care a văzut în
radio un extrem de util mijloc de propagandă a ideilor marxist-leniniste.
Emisia unui astfel de post de radio presupune programe destinate
publicului aflat în aria de acoperire, transmise atât în limba oficială a
emițătorului dar și în cea a receptorului (primii care au inițiat un proiect în acest
sens au fost francezii undeva la începutul anilor ’30, secolul trecut). În același
timp sunt difuzate de către postul public de radio producții destinate cetățenilor
care au decis să emigreze din diverse motive (elvețienii și cehoslovacii sunt
considerați întemeietori).
Înainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial existau deja 25 de
state care transmiteau programe destinate altor țări, numărul acestora crescând
ulterior la 55.
Eficiența posturilor de radio alternative și de imagine s-a văzut cel mai
bine în timpul Războiului Rece și odată cu instituirea blocadei informaționale în
zona Europei de Est. Este perioada în care emisiunile transmise pe undele radio
de către Vocea Americii și Europa Liberă au avut primordialul rol de a reda
publicului ascultător imaginea reală ce nu se dorea a fi prezentată de către
autoritățile statului respectiv.
Radioul de imagine
Principalul său rol este cel de a face cunoscută oamenilor aflați în diverse
puncte ale globului, aflați la distanțe apreciabile de țara de emisie, imaginea de
ansamblu a societății respective ( istorie, cultură, politică etc) 6. Este considerat a
fi un mesager ce premovează/prezintă prin emisiunile concepute valorile
cultural-naționale ale unui stat ( din care se emite) precum și atitudinea acestuia
cu privire la diverse evenimente cu implicații mjore la nivel internațional7.

Radioul alternativ
Reprezintă o instituție media special creată pentru prezenta publicului –
receptor un alt unghi, o altă abordare asupra unor fapte sau evenimente8.
Prima emisie consemnată în statistici are loc la data de 4 iulie 1950, asta
după ce anterior, în 1949 americanii au început să transmită periodic emisiuni ca
alternativă la jurnalismul contrafăcut din țările comuniste. Dar, începând cu 4
iulie 1950, Radio Europa Liberă își începe emisia permanentă (ea continuă și în
prezent) cu o serie de producții destinată publicului din Cehoslovacia. Iar din 14
iulie același an încep să fie difuzate și programele în limba română.
Misiunea unui post de radio alternativ era concentrată în jurul a patru
elemente: prezentarea obiectivă a realității din țara către care se emite;
promovarea ideilor capitalismului și a economiei de piață;oferirea de exemple
6
Radiouri de imagine: Radio România Internațional, Radio France International etc
7
Misiunea unui post de radio de imagine se poate modifica oricând. Acesta poate deveni extrem de ușor un post
alternativ. Așa cum, aceeași procedură se poate aplica și unui post de radio care a fost în primă instanță unul
alternativ. De exemplu, unele din primele emisiuni ale Radio România Internațional (actual radio de imagine) au
prezentat, în limba sârbă, realitatea de sub regimul lui Tito. Radio Vocea Americii, post subordonat Agenției SUA
pentru Informații USIA, plătit și controlat de către Congresul SUA a fost creat inițial ca post alternativ, ulterior
căderii Zidului Berlinului și a Cortinei de Fier transformându-se într-un post de imagine ce slujește politicii
americane.. Același lucru s-a întâmplat și cu Deutsche Welle, creat inițial ca alternativă pentru locuitorii din fosta
RDG.
8
Cele mai cunoscute posturi de radio alternative: Radio Vocea Americii, Radio Europa Liberă, Radio Libertatea,
B.B.C.
practice pornind de la cultura occidentală; explicarea rolului și scopului
principalelor organisme internaționale9.
Odată cu prăbușirea regimurilor totalitare din Estul Europei, atenția
radiourilor alternative (în cazul stațiilor ce nu s-au reprofilat ca fiind de imagine)
s-a concentrat către alte zone ale lumii aflate încă sub imperiul cenzurii
informaționale.10

Radioul de nișă
Multe posturi de radio emit deja, altele se pregatesc să intre in eter, ma
rog, eter e prea mult spus acum, pentru că bătălia se mută încet-încet pe sectorul
online, acolo unde bătălia este în faza incipientă. Insă, treptat, şi aici se
contureaza o luptă acerbă între marile trusturi de presă. Apariţia a numeroase
posturi de radio a dus la apariţia primelor mari probleme pentru investitori,
manageri, directori de programe. Publicul este unul şi acelaşi. De aceea, în
câştigarea unei audienţe cât mai largi, echipa manageriala a fiecarui post a decis
orientarea programelor difuzate către un singur segment de piaţă, fie din punct
de vedere muzical, fie din punctul de vedere al informaţiilor difuzate.11
Cu privire la dezvoltarea sectorului de nişă a pieţei radiofonice, directorul
general al Itsy-Bitsy FM declara într-un interviu oferit postului International
Advertising Association că apariţia acestui tip de radio este una binevenită
întrucat atunci când eşti orientat pe un anumit sector de public ştii clar cui te

9
Dacă un post de radio de imagine are alocat pentru un buletin de știri un procent de 15-20% informațiilor din țara
spre care se emite, în cazul unui post alternativ, procentul urcă extrem de ușor către cota de 80%
10
În prezent Europa Liberă își continuă misiunea sa de a prezenta anumitor comunități de pe glob realitatea din
spatele cenzurii impuse de autorități, emisia sa concentrându-se mai mult pe zona Orientului Mijlociu, a
Caucazului și a Asiei Centrale. Singurele programe transmise în limba română sunt destinate cetățenilor din
Republica Moldova (http://www.rferl.org/)
11
Primii care au făcut acest pas au fost cei de la INFOPRO din cadrul trustului MEDIAPRO, care încă din 2002
tatonau terenul încă neexplorat al radioului de nișă, fiind primul post axat pe informatie gen divertisment,
infotainment: muzică, informație și distracție, toate la un loc. Ei se pregăteau, de fapt, pentru marea bătălie de
câştigare a unei frecvenţe nationale, pierdută, în cele din urmă, în fața EUROPA FM. Dar lupta lor nu s-a oprit aici
și, în cele din urmă, la 1 decembrie 2004 intră în eter. Ulterior, În 2010, INFO PRO și-a încetat emisia, în urma
restructurărilor înregistrate în trustul MEDIAPRO și a audiențelor tot mai scăzute. Proiectul a fost relansat în 2016
sub marca DIGI FM.
adresezi, ce program şi ce preocupări are publicul tău şi astfel te poţi plia pe
nevoile şi aspiraţiile lui.12
Despre Itsy-Bitsy, post de radio destinat copiilor, directorul general al
postului a afirmat în cadrul aceluiaşi interviu că în cazul acestei companii,
primele semne de profit au aparut abia în anul 2007, la doi ani de la prima
emisie, mare parte din cheltuielile postului de radio fiind acoperite din serviciile
conexe, gen producţia audio-video, publicitatea acoperind, conform spuselor,
aproximativ 50% din costuri.O explicaţie ar fi că politica postului a refuzat
contracte bănoase de publicitate cu companii gen McDonalds, Coca-Cola, KFC,
companii care în viziunea şefilor Itsy- Bitsy oferă produse din gama “junk”.
Despre SMART FM, post destinat elitei Bucurestiului, conform
declaraţiilor managerului postului, regretatul Valentin Nicolau (fost preşedinte
al Societăţii Române de Televiziune), a venit abia în anul 2009, tot la doi ani de
la intrarea în FM. Abia atunci actionariatul postului speră să îşi amortizeze
investiţia iniţială de 120.000 de euro. In primele patru luni de emisie, staţia
obţinuse din publicitate încasări de aproximativ 10.000 de euro pentru anul în
curs, unele estimări fiind destul de promiţătoare, aproximativ 250.000 de euro.
DIGI FM, este ultimul apărut pe piața de nișă, construit pe structura
defunctului INFOPRO (de la care a și moștenit licența națională). A pornit la
drum cu un plan ambiţios, acela de a deveni una din vocile importante la nivel
național, având și un atu în raport cu alte posturi de profil: grila de programe
este una cu specific radiofonic și nu se limitează doar la a prelua semnalul audio
al unui post TV.
In ceea ce priveşte serviciul public de radio, şeful Consiliului de
Administraţie al SRR, Maria Toghina declara într-un interviu acordat
jurnalistilor de la Banii Noştri că Radio România ar trebui să se axeze mai mult
12
O sumară analiză a site-ului CNA relevă un fapt incredibil pentru piaţa radioului, anume lupta acerbă pentru
atragerea bugetelor de publicitate care, se ştie foarte bine, determină existenţa unei staţii de radio. Estimările cu
privire la piaţa de publicitate destinate radioului se învârt în jurul a zeci de milioane de euro. Veniturile cele mai
mari revin, conform studiilor, posturilor comerciale Kiss FM, Radio ZU, Radio 21, Europa FM, ProFM. Urmează în
top Radio Guerrilla, Radio Romantic şi canalele serviciului public de radio. Acest clasament se află în partea de
sus a analizei, pentru că, pe lângă “rechinii” care şi-au împărţit regeşte hrana, există şi “peştii” mai mici, gen Itsy-
Bitsy, Magic FM sau SMART FM.
pe crearea unui sistem de dezvoltare a unor posturi de nişă. Ea amintea în cadrul
interviului de Antena Satelor, post de nişă care, în opinia autoarei, a crescut cel
mai mult în sondajele de audienţă realizate în România în ultimii ani:12%.
Despre viitorul radioului în general şi al celui de nişă, in special, numai de
bine.13
Conform specialiştilor, toate posturile de nişă sunt pe un trend ascendent
şi vor atrage şi mai mult public, care migrează încet, dar sigur, către această
zonă. Fie online sau în eter, posturile de nişă câstigă încet-încet şi piaţa de
publicitate, datorită audienţei foarte precise şi pentru că radiourile generaliste nu
mai au spaţiu publicitar ori au un preţ prea mare pentru posibilităţile actuale ale
pieţei, conform analizelor specializate din publicitate. Tendinta de creare de nişe
este mai puternică în zona Capitalei, factoriii esenţiali pentru aceasta fiind
dimensiunea pieţei: peste 1 milion de ascultători potenţiali zilnic, precum şi
datorită creşterii consumului de radio, întrucât majoritatea publicului ascultator
este cel care foloseşte maşina zilnic şi este arhicunoscută forfota traficului
bucureştean. Dacă la acest nivel totul arată promiţător, să aruncăm o privire
asupra resurselor umane.
O problemă cu care se confruntă şefii radiourilor de nişă din România este
cea a calificării personalului care lucreaza ăn această zonă. Intrebat de
săptămânalul ”Saptamana Financiara”, directorul Sport Total FM marturisea cu
tristeţe că puţini sunt cei specializaţi pe domeniul sport şi că aceştia cer salarii
foarte mari. „Care este salariul?", este prima intrebare pusă de doritori, cu toate
că nu au competenţa de a lucra în radio şi habar nu au de sport. Penuria este
confirmată şi de faptul că majoritatea celor concediaţi de la diverse posturi de
radio,şi nu numai de radio, îşi găsesc imediat o redacţie care sa-i „adopte" pe un
13
CNA a acordat de-a lungul anilor numeroase licenţe radio. Dacă unele dintre ele reprezintă extinderi ale unor
posturi regionale, sau ale rețelelor naționale, "batalia licenţelor" s-a dat tot între "marii" pieţei. Dintre toate
radiourile, s-a evidențiat încă de la început radioul de nişă, INFOPRO (metamorfozat între timp în ceea ce
cunoaștem drept Digi FM) și EUROPA FM, din spațiul privat și Radio România Actualități din mediul public.
Dezvoltarea acerbă a sectorului pieţei radiofonice a condus la infiinţarea unei asociaţii specializate în
monitorizarea audienţei posturilor de radio: Asociaţia pentru Radio-Audienţă. Periodic, sunt oferite publicului studii
privind numărul de ascultatori.
salariu mai mare. Nişe neexploatate încă mai sunt, fie că vorbim de mediul de
afaceri în care se poate simţi nevoia comunităţii respective de a avea acces la
informaţii specifice din domeniile de interes sau de un post de radio care se
adreseaza adolescenţilor sau pasionaţilor de politică. Jurnalistul Alexandru
Lazescu apreciază că, în viitor, la nivel local, vor aparea structuri integrate de
presa scrisă regională, piaţa radioului va fi dominată de marile reţele şi că vor
apărea noi şi noi posturi de nişă. Tot in opinia jurnalistului contactat de
reporterii săptămânalului amintit, deficitul de credibilitate al trusturilor va face
ca salariile „brandurilor" să crească, accentuându-se dezechilibrul între
veniturile din publicitate şi cheltuielile cu resursa umana, şi aceasta
decredibilizată.
Oricum, reguli precum „calitatea ştirilor afecteaza profiturile mai mult
decât cheltuielile" şi „cu cât investiţia este mai mică în redacţie, cu atât ştirile
sunt mai de proastă calitate" sunt valabile şi în România. Ca o scurtă concluzie,
staţiile  generaliste  încep  să  piardă  teren,  procentele  de  audienţă  fiind 
câştigate  de  noile  posturi  de  nişă, entități ce se diferențiază de  primele 
menţionate,  în  primul  rând  prin  calitatea  publicului.
Companiile  de  publicitate  îşi  îndreaptă  ăi  ele  atenţia  către  zona 
posturilor  tematice,  în  special  pentru  anumite  categorii  de  produse, 
aducându-le  acestora  beneficii  mai  mari  in  vânzări  decât  investiţiile  în 
staţiile  generaliste.  Produsele  şi  serviciile  ajung , astfel,  mai  uşor  la 
publicul  caruia  îi  sunt  adresate,  acesta    intrând  în  contact  direct  cu 
informaţia  şi  produsul  de  care  are  nevoie ;  canalizarea  bugetului  spre 
staţiile  specializate eficientizează circulaţia informaţională.