Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA STIINTE ECONOMICE

Proiect
INFLUENTA MASS-MEDIA ASUPRA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI

ANUL 3 MK 8192

MOTOC DENISA

CUPRINS

INTRODUCERE 3 1. CAPITOLUL I MASS MEDIA 1.1 1.$ 1.3 Concept, aparitie si e o!"tie .............................................................................# %"nctii .......................................................................... ...........................................& Caracteristici ................................................................ .........................................'

$. CAPITOLUL II MASS MEDIA Ca"(e si E)ecte ......................................1*

3. CAPITOLUL III MASS MEDIA SI IMPACTELE SALE ...........................13

#. CAPITOLUL I+ MASS MEDIA Ce!e ,ai in)!"ente ,e-ii .....................1.

/. CAPITOLUL + TE0NICI DE MANIPULARE A MASS1 MEDIEI .........$3

2I2LIO3RA%IE

INTRODUCERE

Mass media este un concept cu o evoluia exploziv n ultimele decenii, ndeosebi privind utilizarea n aproximativ toate domeniile existente. Mass-media este o denumire general a tuturor mijloacelor de informare n mas. Aceste mijloace sunt variate presa sau mijloacele electronice de informare !televizor, radio, reele de calculatoare". #ele mai rsp$ndite mijloace de informare sunt presa scris, televiziunea, internetul %i radioul. Acestea ocup primele locuri ca popularitate, deoarece informaia este transmis u%or. &in pcate, acestea sunt %i principalele mijloace de dezinformare, pentru c informaia gre%it poate s ajung rapid la indivizi. &ezvoltarea acestora a dus la o rsp$ndire pe scar larg a informaiei. Aceast dezvoltare este rezultatul dorinei oamenilor de a fi informai. Mass-media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra individului, acest lucru depinzand de alegerea lui. #u cat un individ detine mai mult control asupra informatiei primita de el, cu atat impactul mass-mediei asupra acestuia este mai putin negativ. &atorita rolului important pe care il au mijloacele mass-media in informarea populatiei, este absolut necesara o institutie care sa monitorizeze informatia expusa publicului.

'

Aceste institutii creaza un regulament, ce impun anumite restrictii, limite, cenzuri. (olul acestui gen de institutie este sa controleze tipul de informatie transmis publicului larg si sa impuna o anumita decenta in domeniul mass-media.

CAPITOLUL I - MASS MEDIA PREZENTARE GENERALA

1.1 CONCEPT, APARITIE SI E+OLUTIE )n general termenul desemneaz *ansamblul mijoacelor %i modalitiilor te+nice moderne de informare %i influenare a maselor* %i provine din cuvintele c+eie latine%ti masa !*o cantitate de entiti agregate*" %i medium !media, la plural *mijloc de trensmitere a ceva*", aceasta a fost consacrat mai nt$i n limba englez, cu referire la mijloacele de comunicare n mas, %i preluat ulterior n multe limbi, inclusive n limba rom$n. )ntr-un sens preponderant comunicaional, termenul mass media indic *seturi de te+nici %i metode de transmitere, de ctre furnizorii centralizai a unor mesaje unei audiene largi, eterogrne %i dispersate geografic*. Antecedentele mass media sunt multiple %i de mare vec+ime, o deosebit semnificaie av$nd inventarea tiparului la mijlocul secolului al -./- lea. 0voluia cea mai semnificativ s-a produs ns prin apariia %i dezvoltarea spectaculoas a mass mediei electonice. #inematograful, radiodifuziunea, internetul %i televiziunea au devenit fore de influen macrosocial. )n evoluia comunicrii umane %i a mijloacelor de comunicare se disting urmtoarele etape epoca semnelor %i a semnalelor, epoca vorbirii %i a limbajului,

epoca scrisului, epoca tiparului, epoca mijloacelor comunicrii de mas. 2storia mass media ncepe cu lupta omului pentru libertatea personal %i libertatea

politic de care depinde libertatea de a vorbi %i de a comunica. 3$n prin anul 4566, scriitori au luptat pentru dreptul de a imprima liber, dup circa un secol au obinut dreptul de a critica %i ulterior, %i dreptul de a face reportaje, de a transmite informaii, nouti.

Descoperiri importante: )n jurul anului 4176 tiparul este descoperit de ctre 8o+annes von 9utenberg din Mainz !finanator este avocatul 8o+annes :u;, care iniial dorise tiprirea unei biblii, investitia de <66 de guldeni a crescut la 7666-=666 guldeni dup tiprirea a 4<7 de exemplare". Alte date importante n istoria media: tiparul rotativ este inventat la mij. sec. .2., n 4<'5 >amuel :. ?. Morse inventeaz telegraful la @eA BorC, n 4<== primul cablu 0uropa-America este pus n funciune, n 4<=6 Alexander 9ra+am ?ell inventeaz telefonul, n 4<<6 se transmite prin telefon primul concert n direct de la ?asel la DEric+, n 4<'7 este realizata prima fotografie de ctre &aguerre.

Date importante n dezvoltarea presei: 3rimul ziar aprut n 0lveia este Neue Zrcher Zeitung, 4=52, n 4='6 apare prima agentie Bureau dAdresses et de Rencontre Paris, n 4='5 este nfiinat O ice o !nteligence la Fondra, n 45'6 "tirile de #oia, tot la Fondra, n 4<'4 $ournal des connaissances utiles la 3aris !pennG paper", iar n 4<'' %he "un la @eA BorC.

!storia media: 3rimul emitor (adio 0lveia !4H22 - 4H2'" Rdioul &i televiziunea: n 4H2' este transmis primul program regulat de radio n 9ermania, n 4H2< este transmis prima emisiune de televiziune n >IA de ctre firma 9eneral 0lectric, n 4H2H se nfiineaza ??#, n 4H2H are loc prima transmisie J/ n 9ermania, iar n4H'7 primele transmisii regulate J/ n ?erlin.

Al doilea rzboi mondial ntrerupe pentru un deceniu dezvoltarea televiziunii, resursele financiare %i %tiinifice fiind ndreptate ctre alte scopuri. #u toate c datele istorice confirm prezena televiziunii n deceniul patru, un rol deosebit n politica constant de manipulare a regimului nazist l-a avut radioul %i presa scris, numrul utilizatorilor de televiziune fiind n acea perioad foarte mic. &up rzboi 0uropa de vest cunoa%te o dezvoltare fr precedent n domeniu economic, iar clasa de mijloc ncepe s se constituie. &ac n 9ermania spre exemplu preul unui televizor era la nceput de 4666 &M !marci germane", preul scade destul de repede, iar puterea de cumprare cre%te. Jelevizorul deine pentru o perioad de timp privilegiul de a fi simbol al statutului social. 3ersoane care nu %i permiteau nc s ac+iziioneze un astfel de aparat, cumprau nt$i antena %i o montau n exterior pentru a o vedea vecinii. )n 4H76 este nfiinat asociaia internaionala a televiziunilor publice europene 0urovision. Date importante n dezvoltarea media: n 4H=2 se produce pentru prima data un text scris prin intermediul computerului, n 4H=2 are loc prima transmitere live a unei emisiuni din >IA in 0uropa, n 4H=5 apar primele televizoare color in 0uropa, =

iar n 4H5< apare video-recorderul pe piata europeana.

!nternetul: se dezvolt n anul 4H=H, mai nt$i ca reea interioara a ministerului aprrii din >IA, n 4H<= sistemul este utilizat de 1 universiti americane, n 4H<H este instalat 'orld 'ide 'e( !AAA" la #0(@ !)entru european de izic*" din 9eneva, n 4HH2 este permis accesul liber al publicului la acest sistem.

1.$ %UNCTIILE MASS MEDIA +, -unctia de in ormare, Diarele, revistele, radioul, televiziunea si internetul sunt canale care, prin informatiile difuzate satisfac o nevoie fundamentala a omului modern informarea. 3rive%te alimentarea publicului cu %tiri sau informaii despre evenimentele sociale, afacerile publice %i viaa politic. ., -unctia de interpretare #onsumatorii de informatii pot fi ajutati direct in interpretarea unor evenimente prin editoriale sau comentarii !vezi rubica K#omentariul zilei* din Adevarul sau KJableta de politician* din #ronica (omana". >e refer la interpretrile %i judecile de valoare la care sunt supuse evenimentele sau faptele cotidiene n difuzarea lor de ctre mass media. /, -unctia instructiv0culturalizatoare Acest lucru se realizeaza prin difuzarea de informatii, cunostinte cultural-stiintifice. 1, -unctia de liant Aceasta functie este consecinta celor anterioare si se refera la faptul ca poate genera un mecanism de solidaritate sociala, in caz de calamitati naturale, de exemplu. 5

2, -unctia de divertisment, (adioul si televiziunea realizeaza numeroase emisiuni de divertisment. Acestea sunt cele mai ieftine mijloace de divertisment, in comparatie cu participarea la concerte si alte spectacole. 3, -unc4ia e5presiv* 3rin intermediul creia indivizii sau diversele grupuri sociale %i pot face cunoscute opinii.

6, -unc4ia critic* 0ste evideniat de rolul tradiional al L cinelui de paz* pe care mass medi l joac n numele opiniei publice, n raport cu sistemul de guvernare al statului, cu respectatrea principiilor democratice, etc. 1.3 CARACTERISTICI ALE MI4LOACELOR DE COMUNICARE IN MASA Mijloacele de comunicare in masa au o uriasa forta de influentare a consumatorului de informatie, a publicului. Acest lucru este valabil atat in domeniul comercial, cat si in cel al vietii publice si politice. Mass-media satisface nevoi si aspiratii, mai mult sau mai putin precise, ale indivizilor si colectivitatilor. &e aceea ea este influentata de solicitarile sau de asteptarile acestora. Apariia mass media precum %i inseria lor n viaa cotidian constituie una dintre marile revoluii sociale ale lumii de azi. &in aceast multitudine de mijloace destinate informrii publice ne vom opri asupra celor mai utilizate %i care au impact major asupra existenei noastre cotidiene. Mass-media este cea mai bun cale de manipulare a indivizilor, prin prezentarea repetat a unor idei, principii, opinii etc. Radioul este unul dintre mijloacele mass media deosebit de rapid. &e obicei acesta transmite primul o %tire, la c$teva secunde din momentul n cere un reporter correspondent contacteaz redacia. 0ste n acela%i timp un mijoc de comunicare intim. >taiide de radio au, adesea o relaie foarte special cu ascultatorii lor, care n sc+imb sunt foarte loiali.

<

%eleviziunea este emoional deoarece oamenilor li se creaz impresia c iau parte instantaneu la aciune. )n mare parte, televiziunea este axat pe spectacol %i de aceea realizarea emisiunilor de televiziune necesit mult efort %i mai ales inteligen. 0ste de asemenea, necesar s subliniem caracterul dinamic al televiziunii. 3entru a fi eficient televiziunea are nevoie de sunet %i mi%care. Itilizarea televiziunii presupune luarea n considerare a trei categorii de restricii !constr$ngeri" %i anume restricia timpului, restricia reciprocitii %i restricia vizual. Ziarele7 reprezint mijlocul de comunicare cu cea mai mare profunzime n public. Majoritatea reprezint aproximativ 27M %tiri de interes naional %i 57M de interes local. Diarul este posesor de informaie cu durat mare de conservare. Apariia ziarului destinat publicului larg a reprezentat o revoluie nu numai pentru evoluia mass media, ci %i prin formarea %i canalizarea opiniei publice asupra fenomenelor vieii sociale politice cotidiene. 2mportana ziarelor a fost recunoscut de numeroase personalitii nc din fazele de la nceput. Revistele7 %i acestea sunt publicaii cu o mare putere de ptrundere. Jipologia revistelor este deosebit de divers %i totodat de atractiv. Buletinele in ormative sunt posesoarele unei mari cantiti de informaie. &in aceast perspectiv ele se situeaz n imediata apropiere a revistelor. !nternetul, ultimul dar nu cel din urma mijloc de comunicare, de o importanta majora pentru toate domeniile de utilizare, cuprinde atat caracteristici ale mediilor de mai sus dar prin utilizarea acestuia reies si alte proprietatii care il face sa se diferentieze treptat. 0ste un mediu rapid, usor de accesat, permite creearea de impresii puternice in mediul inconjurator, surprinde cele mai diverse fenomene ale vietii, are o mare patrundere in toate domeniile continand informatii multiple, satisface nevoi si cerinte cel fac sa se situeze pe parcursul trecerii timpului ca fiind principalul mijloc al mass-mediei.

CAPITOLUL II MASS MEDIA, CAUZE SI EFECTE

Nrice activitate umana organizata se desfasoara in conformitate cu unele principii generale, in functie de normele sau reglementarile adoptate pentru fiecare gen de activitate si cu respectarea unor reguli specifice. 2n evolutia sa ca sistem desc+is, mass-media si-a definit principiile, normele si regulile ce o guverneaza. Acestea au devenit elemente fundamentale de functionare a sistemului, structurandu-l si asigurandu-i coerenta. Joate aceste elemente fundamentale trebuie sa fie avute in vedere in cazul unui creator de imagine care is concentreaza eforturile pentru obtinarea efectului dorit in procesul de comunicare. 0vident, este vorba despre Kurmarile voite* in urma receptarii mesajului,despre efectul comunicarii.Inele efecte sunt legate in special de capacitatile intelectuale ale unui consumator de media. 2n alte situatii este vorba de perioada de timp in care un anumit efect persista.

46

#aracteristicile efectului 4. 3ersoana asupra careia se exercita efectul !tinta", 2. @atura efectului, '. &urata efectului, 1. 2ntentionalitatea efectului. &in aceste studii putem obtine trei tipuri de efecte 4. efecte pe termen scurt ! pana la = zile " 2. efecte pe termen mediu ! 5-'6 de zile " '. efecte pe termen lung ! peste o luna ". #ercetarile realizate, incepand cu 4H16, de catre sociologi ca 3aul Fazarsfeld si colaboratorii sai in timpul campaniilor electorale in presa sau la radio au relativizat primele teorii. 0le au desc+is calea pentru o serie de studii empirice !care s-au sprijinit pe anc+ete prin sondaje realizate printre cititori sau ascultatori" care au subliniat influenta indirecta si limitata a mass-media. (eceptorul mesajelor adopta un comportament mai activ decat se credea inainte. Mass-media nu este, in realitate, decat un element printre altele care intervin in optiunile si atitudinile indivizilor ele se inscriu intr-un sistem complex de influente, in care relatiile interpersonale sunt tot atat de importante ca si continutul mesajelor emise de massmedia. 2ntoarcerea la efectele puternice - Atentia acordata efectelor culturii de masa in societatea de consum a anilor =6 in :ranta sau in alte tari, dar si locul cucerit de televiziune, de cateva decenii incoace, in dezbaterea politica i-au determinat recent pe unii sociologi sa revizuiasca ideea unui efect minim al mass-media. &atorita mediatizarii campaniilor electorale si a ponderii sporite a interventiilor oamenilor politici pe micul ecran, se trage adesea concluzia ca mass-media audiovizuale determina modul nostru de a gandi. >e arata interes si pentru rolul mass-media audiovizuale asupra opiniei publice, si pentru impactul noilor te+nologii de comunicare asupra circulatiei ideilor. Anumiti cercetatori germani si anglo-saxoni sugereaza ca mass-media detin o parte de responsabilitate insemnata, ba c+iar decisiva in constituirea dezbaterii publice si in difuzarea ideilor. >e observa ca interpretarile par foarte contrastante, ca sa nu spunem contradictorii. 2n 44

realitate, aceasta contradictie, cum pare la prima vedere ea necesita, pentru a fi nuantata, o definitie riguroasa a ideii de efecte. 0ficacitatea mediatica este diferita ca sens de tirajul unei publicatii. 0ficacitatea mediatica se stabileste in functie de numarul real de cititori ai unui ziar, dar si de potentialul economic al acestora. 0ficacitatea mediatica determina stabilirea preturilor de publicitate. 3e un client al unei agentii de publicitate nu il intereseaza numarul de exemplare publicate, ci numarul real de cititori interesati de produsul caruia i se face reclama si posibilitatile economice al celor interesati. 0fectele mediatice actioneaza si asupra cresterii gradului de cunoastere a persoanelor. Aceste aspecte sunt mai putin cunoscute pentru ca efectul expunerii mediatice intereseaza mai putin companiile comerciale. #a efect mediatic, cresterea gradului de cunoastere reprezinta un aspect pozitiv. Mass-media contribuie esential la diseminarea informatiei. Jotusi la nivel general s-a observat si un efect negativ. #a urmare a consumului mediatic, distanta dintre Kcei care stiu* si Kcei care nu stiu* se mareste. &in studiile facute, s-a constatat ca Kcei care stiu* sunt oamenii cu educatie superioara. 0i se tin la curent cu fenomenele sociale, mai ales prin citirea presei. K#ei care nu stiu* se informeaza mai ales prin intermediul televiziunii. Mijloacele de comunicare in masa au o uriasa forta de influentare a consumatorului de informatie, a publicului. Acest lucru este valabil atat in domeniul comercial, cat si in cel al vietii publice si politice. Mai mult decat atat, se remarca faptul ca te+nicile din domeniul comercial sunt transferate in zona politicului. 0fectele mass-media sunt mai importante decat cele ale educatiei primite sau ale cunostintelor dobandite in scoala. @umai cineva foarte abil ar putea sa dezlege nodul acestor intrebari. @u trebuie deci subestimate obstacolele de ordin practic atunci cand se evoca efectele mass-media. 0fectele indirecte si limitate - 0xtrema diversitate a abordarilor face deosebit de dificila orice tentativa de clasificare a efectelor mass-media. 3utem totusi sa ordonam diferitele analize in jurul a doua mari axe pe care le-am distins anterior aceea a efectelor indirecte si limitate si aceea a efectelor directe si puternice.

42

Mesajul are unele efecte pe care emitentul nu le-a prevazut sau nu le-a dorit. Alaturi de efectele intentionale exista si efecte nonintentionale.

CAPITOLUL III IMPACTELE PRODUSE DE MASS MEDIA

#omportamentul consumatorului de televiziune, radio sau presa scrisa are la baza o serie de mecanisme inconstiente, cunoscute de producatorii din mass-media. Asa-numiteleOretete de succesO nu sint de multe ori decit tentative de manipulare a telespectatorului, radio-ascultatorului sau cititorului de ziare. 2nfluentele mass-media sunt reciproce, ele determinand modificari asupra vietii sociale, asupra actiunilor indivizilor si societatii. 3reocuparea pentru rolul mass-mediei n viata sociala, ii priveste pe sociologi, psi+ologi, filozofi, jurnalisti, oameni politici, pentru ca influentele ei se exercita asupra diferitelor institutii, grupuri sau indivizi. &e fapt puterea mass-media ne priveste pe toti, deoarece suntem consumatori si principala tinta a influentei ei.

4'

(elatia dintre mass-media si societate se poate pune n termeni de consecinte globale, de influente precise sau de misiuni generale atribuite acestor sisteme. Astfel, caracteristica mijloacelor media de comunicare si informare reprezinta pe de o parte un rol - informarea publicului, dar si un efect - prin informatiile transmise influenteaza gandirea si comportamentul consumatorului. 2n ceea ce ne priveste pe noi, publicul, putem gasi informatii in orice mesaj, c+iar daca nu are ca scop principal informarea. /edem astfel, filme, emisiuni de divertisment, concursuri J/, clipurile muzicale etc. &eci mass-media nu ar putea avea nicio influenta asupra noastra daca nu ar exista, ca o premisa a acesteia, o dorinta si o cautare de informatii, deci o necesitate elementara a omului modern. +, !mpactul 8ass08ediei asupra !ndividului Mass-media este o denumire general a tuturor mijloacelor de informare n mas. Aceste mijloace sunt variate presa sau mijloacele electronice de informare !televizor, radio, reele de calculatoare". &ezvoltarea acestora a dus la o rsp$ndire pe scar larg a informaiei. Aceast dezvoltare este rezultatul dorinei oamenilor de a fi informai. #ele mai rsp$ndite mijloace de informare sunt presa scris, televiziunea %i radioul. Acestea ocup primele locuri ca popularitate, deoarece informaia este transmis u%or individului. &in pcate, acestea sunt %i principalele mijloace de dezinformare, pentru c informaia gre%it poate s ajung rapid la indivizi. &e exemplu, prin intermediul massmediei, dou persoane sau instituii publice aflate n conflict %i pot face publice opiniile, atrg$nd simpatizani de o parte sau de alta. &ac acest conflict are la baz o problem public %i dac individul este interesat de aceasta, el va prelua orice informaie primit din mass-media. Mediatizarea opiniilor poate degenera n alte conflicte. &e aici rezult c mass-media este cea mai bun cale de manipulare a indivizilor, prin prezentarea repetat a unor idei, principii, opinii etc. N alt caracteristic a mass-mediei este c aceasta poate forma caracterul unui individ, adeseori eronat. )n acest caz, este vorba de televiziune. &atorit faptului c omul se uit exagerat de mult la televizor, acestuia i pot fi ntiprite idei sau opinii transmise de programul vizionat. &e exemplu, s-a studiat impactul vizionrii programelor violente.

41

(ezultatele studiului difer n funcie de cantitatea vizionat %i de v$rsta individului. #el mai interesant rezultat este acela n care o cantitate mare de programe cu coninut ridicat de violen este vizionat de un copil cu o v$rst fraged acesta ncearc s copieze ce vede %i ceea ce i se pare interesant. &e obicei, prin faptul c filmele de aciune conin scene violente, implicit spectaculoase, aceste producii atrag audiena t$nr. (ezultatul const n formarea unui individ cu un caracter violent, eventual o persoan cu o cultur joas, timpul alocat vizionrii de filme sau programe diverse fiind mult mai mare dec$t cel alocat citirii unei cri. &e aceea este important, n primul r$nd, educaia primit de la prini despre valorile culturale ale vieii. 3e l$ng aceasta, copilul, al crui caracter este n formare, trebuie controlat %i privat de anumite programe ce nu sunt potrivite formrii lui. &atorit rolului esenial pe care l au mijloacele mass-media n informarea populaiei, este absolut necesar o instituie care s monitorizeze informaia expus publicului. Aceste instituii creeaz un regulament ce impune anumite restricii, limite, cenzuri. (olul acestui gen de instituie este s controleze tipul de informaie transmis publicului larg %i s impun o anumit decen n domeniul mass-media. Mijloacele electronice de informare sunt ntr-o continu dezvoltare. >e caut rapiditatea transmiterii informaiei ctre individ %i o mobilitate c$t mai mare a aparatelor, pentru ca omul s nu fie niciodat privat de accesul la informaie. Aceste mijloace prezint ns un dezavantaj major costul ridicat nu permite ac+iziionarea lor dec$t de ctre anumii indivizi, din anumite clase sociale. Pi cum ntotdeauna au existat diferene ntre pturile sociale, probabil c aceste mijloace nu vor ajunge la fel de rsp$ndite ca presa scris sau televiziunea. N metod curent de a fi informat este accesarea unei reele !ex 2nternet" prin intermediul unui terminal !ex computer, telefon mobil etc.". 3rincipalul ei avantaj este c poi obine informaiile dorite la momentul dorit. 0ficiena acestei metode a dus la folosirea ei ca una din sursele de informare pentru presa scris %i televiziune. 3e scurt, mass-media poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra individului, acest lucru depinz$nd de alegerea lui. #u c$t un om deine mai mult control asupra informaiei primite, cu at$t impactul mass-mediei asupra acestuia este mai puin negativ. #+iar dac nu realizm, mass-media ocup un loc esenial n toi pa%ii fcui de noi, adolescenii, n via. )n funcie de aceste influene ne putem alege c+iar direcia pe care o alegem de parcurs n via. )n ziare, reviste, posturi J/ se dezbat cazuri reale de via, cazuri pozitive sau negative care %i pot pune amprenta asupra noastr, ne pot influena g$ndirea %i 47

deciziile, ne pot forma ca oameni. 3oi cunoa%te un adolescent dup genurile de emisiuni J/ sau site-ul de 2nternet preferate. 3ozitiv poate fi prezentarea vieii unor oameni de succes sau a unor oameni care au influenat istoria omenirii. Inul dintre ace%tia poi fi c+iar tu, dac urmezi un exemplu %i ncerci prin propriile puteri s ajungi la un asemenea nivel. 3rezentarea unor documentare J/ din domeniul naturii, al aventurii, al necunoscutului incit setea omului de a cunoa%te, de a cerceta, de a documenta %i de a se autodep%i. Pi dac stm s ne g$ndim, exemplele de influen benefic sunt c+iar foarte numeroase, de la documentare istorice la informaii medicale, ecologice, meteorologice sau turistice. @egativ este influena unor reportaje despre violen. /iolena n %coli ofer modele negative pentru elevi. N anumit muzic reprezint nivelul de cultur sczut al unor oameni a%a-zi%i de succes, pentru care rege e ncoronat numai banul %i care nu au alt scar de valori dec$t mbogirea %i luxul personal. Jelenovelele care te in legat ore ntregi n faa televizorului pot fi n defavoarea citirii unor cri de bun calitate sau pot s influeneze negativ timpul dedicat nvturii. #a s nu mai vorbim c nu toate aspectele sunt bazate strict pe adevr, ci au tendina de exagerare, de deformare a realitii !titluri %ocante %i imagini terifiante". )n opinie generala, depinde de fiecare dintre productori %i de publicul consumator, ca rolul mass-mediei s fie unul pozitiv. Mai multe rubrici din ziare, emisiuni radio-J/, site-uri pe internet cu rol de informare, adresate adolescenilor determin formarea lor ca oameni buni, respectabili, civilizai. Pi mai ales cu o con%tiin pozitiv. &ezvoltarea moral a angajailor din mass media impune ca indivizii s acioneze mai degrab n mod con%tient n ceea ce prive%te filizofia moral, %i nu prin preceptele limitate, lipsite de raiune, ale moralizatorilor.

., 8ass media si opinia pu(lica )n fiecare zi, milioane de oameni cauta n ziare si n alte surse mass-media informatii si divertisment. )nsa, acestea au fost adesea controlate de diversi magnati care au fost acuzati de manipularea surselor de informare si opinia publica pentru propriile scopuri. Diarele au fost primul mijloc de informare de mare audienta. Acestea au aparut n secolul al ./22-lea, iar n

4=

secolul al .2.-lea cele mai respectate, precum J+e Jimes n Marea ?ritanie, exercitau o influenta puternica asupra clasei mijlocii educate care forma Kopinia publica*. Mai t$rziu, un sistem de nvatam$nt mbunatatit si alte progrese au creat prima audienta a presei scrise. Diarele care sa satisfaca cerintele publicului cititor au aparut n >IA n anii 4<56 si 26 de ani mai t$rziu n Marea ?ritanie. )n locul paginilor cu texte ng+esuite, acestea aveau titluri mari, articole scurte si multe ilustratii. #ontineau cazuri de senzatie, nt$mplari socante, campanii si expuneri dezvaluiri ale ticalosiilor si defectelor morale, n special n r$ndul celor bogati, puternici si moderni pentru a-si pastra audienta. &esi adesea controlata de persoane nstarite, aceasta noua presa populara lua n considerare punctul de vedere al Komului obisnuit*. Npinia publica este influentata n acelasi timp de unele conditii permanente dar si de circumstantele temporare. 3e l$nga cele mentionate anterior mai sunt si ideile care caracterizeaza cultura populara ntr-o anumita regiune, la un anumit moment. Alte circumstante relativ permanente pot fi rasa, religia, amplasarea geografica, statutul economic si nivelul educational. Acestea pot influenta opinia unui individ sau a unui anumit grup n legatura cu multe subiecte. 3e l$nga acestea mai poate interveni impactul unui eveniment curent, opinia unor persoane influente sau autoritare ca si efectul mass-mediei .

/, 9ducatia si mass media )ntre educaie %i sistemul mass-media exist de mult vreme legturi indisolubile, care s-au ntrit continuu n ultimul timp, ndeosebi o dat cu dezvoltarea reelelor informatice. 2nteraciunile dintre cele dou domenii constituie o preocupare pentru pedagogi, %i nu numai pentru ei, deoarece impactul comunicrii de mas asupra personalitii umane nu poate fi ignorat. )n condiiile diversificrii nevoilor educative n lumea modern, mass-media pot reprezenta veritabile resurse ale nvrii. @u este vorba doar despre oferta de programe %i de suporturi informative %i formative valorificabile n perspectiva educaiei formale sau neformale, ci si despre influenele difuze, spontane, neintenionate exercitate prin mesaje al cror coninut nu a fost conceput n scop explicit educativ.

45

#oncretiz$nd cum acioneaz mass-media ca factor excitant n determinarea comportamentului tinerilor, evideniem dou tendine 1. -ormarea unei con&tiin4e ce su er* de vedetism &i autosu icien4* prin ela(orarea unei mitologii proprii. &evierile de conduit se pot manifesta prin asocieri la activiti de band, limbaj trivial, apelul la alcool %i droguri, consumul de literatur %i casete video cu coninut pornografic, comiterea unor delicte de ordin social, ultraj la adresa autoritilor publice, subminarea autoritii prinilor etc. 2. -ormarea unei con&tiin4e duplicitare. 3rovocrile complexe cu care se confrunt astzi educaia sunt adesea legate de influena penetrant a media n lumea noastr. #a un aspect al fenomenului globalizrii, %i facilitat de progresul rapid al te+nologiei, media modeleaz n mod profund mediul cultural. )ntr-adevr, unii pretind c influena formativ a media rivalizeaz cu cea a %colii, a ?isericii %i poate c+iar a cminului. Astfel, pentru muli, realitatea este ceea ce mijloacele de comunicare recunosc ca fiind real.

3erspectivele din care poate fi analizat relaia dintre copii, media %i educaie ar fi a" formarea copiilor de ctre media, b" formarea copiilor pentru a rspunde n mod potrivit la mijloacele de comunicare social. (ezult un fel de reciprocitate care indic responsabilitile pe care le au media ca industrie %i nevoia unei participri active %i critice a cititorilor, spectatorilor %i asculttorilor. )n acest cadru, pregtirea pentru o folosire corect a mijloacelor de comunicare este esenial pentru dezvoltarea cultural, moral %i spiritual a copiilor.Adevrul este c ne aflm abia la nceput, de%i avem impresia c am priceput totul %i c putem face comentarii sofisticate. (eceptarea informaiilor venite din mass-media se nva, aproape cum se nva o limb strin, sau cum se nva regulile jocului democratic.

4<

@u existena unor anumite reguli sau legi ar duce la o real stabilitate mediatic, ci existena unor puncte de reper n libertatea publicului de a alege.

CAPITOLUL IV MASS MEDIA, CELE MAI INFLUENTE MEDII


+, 8ediul cel mai in luent : !nternetul 2nternetul este mediul cel mai influent in randul consumatorilor, avand un avans semnificativ in fata televiziunii, radioului sau presei scrise, potrivit unui studiu realizat de agentia de comunicare :leis+man-Qillard si Qarris 2nteractive. 3otrivit studiului, internetul are o influenta extrem de importanta asupra luarii deciziilor legate de calatorii !bilete de tren sau avion, rezervari pentru +otel", de bunuri culturale !carti, #&-uri, &/&-uri" sau produse +ig+ tec+ !aparate foto digitale, plaGere M3', laptopuri". 2n acelasi timp, influenta sa este clar mai slaba atunci cand este vorba de votul pentru un candidat politic sau ac+izitionarea unui produs pentru sanatate.>tudiul a fost realizat

4H

online, in perioada decembrie 2665 - ianuarie 266<, pe un esantion de 1.H66 de consumatori francezi, britanici si germani. 3lecand de la aceasta anc+eta, agentia americana :leis+man-Qillard, in colaborare cu Qarris 2nteractive, a construit un nou instrument de analiza, 2ndicele de influenta a digitalului !22@". 2nfluenta mediilor este definita drept o combinatie intre perioada de timp consacrata de consumatori fiecarui mediu si locul pe care il confera mediilor in procesul de luare a deciziilor.2n :ranta, acest indice plaseaza pe primul loc internetul !1=M", urmat de televiziune !''M", radio !41M", ziare si reviste !cate 'M fiecare". Aceasta ierar+ie s-a pastrat si in 9ermania si Marea ?ritanie. #onsumatorii care au luat parte la realizarea studiului sunt satisfacuti de utilizarea internetului, <4M dintre francezi declarand ca au impresia ca economisesc timp

1.1 Comportamentul Consumatorulu !e"er tor la Cumparatur le pe Internet >tudierea comportamentului consumatorului acopera o arie foarte larga, av$nd n vedere toate procesele care se desfasoara atunci c$nd un individ sau un grup de indivizi alege, cumpara, foloseste sau dispune de produse, servicii, idei pentru a-si satisface nevoile si dorintele. #omportamentul consumatorului seamana, n ansamblul sau cu o piesa de teatru fiecare consumator ndeplineste diferite roluri care i influenteaza deciziile de cumparare si de consum la diferite momente de timp. #riteriile pe care consumatorul le foloseste pentru a evalua produse si servicii difera de la o situatie la alta, de la un rol la altul. )n acelasi timp, nevoile, dorintele si motivatiile consumatorilor sunt dispuse ntr-o ierar+ie foarte clara, de la cele de baza p$na la cele superioare. (eferitor la ntelegerea comportamentului consumatorului, aceasta este esentiala daca luam n considerare esenta conceptului de marCeting.#onform acestui concept,o firma exista daca se adreseaza unor nevoi ale consumatorilor. Aceste nevoi pot fi satisfacute corespunzator doar n conditiile n care firmele cunosc caracteristicile consumatorilor, oferindu-le produsele sau serviciile de care au nevoie.

26

(aspunsul consumatorului va confirma sau nu validitatea strategiei de marCeting aplicate. 2nformatiile despre si de la consumatori trebuie luate n considerare n fiecare etapa a planului de marCeting. Avand in vedere faptul ca internetul a devenit o sursa de informare foarte utilizata si convenabila, din toate punctele de vedere, pentru consumatori, s-a constata faptul un numar destul de mare de romani aleg sa-si faca unele cumparaturi online. N anumita categorie de consumatorii utilizeaza internetul pentru a-si ac+izitiona anumite produse iar pe viitor se constata cresterea numarului de consumatori care vor utiliza aceasta te+nologie >olutiile oferite de internet sunt inteligente si de ultima ora, exact ceea ce are nevoie o afacere pentru a se individualiza fata de concurenta. &esi pe internet se implementeaza cea mai avansata te+nologie Aeb, se stie ca uneori cea mai buna alegere nu este intotdeauna si cea mai complexa. >e analizeaza toate optiunile pentru a putea alege cea mai buna solutie pentru fiecare proiect in parte. (elatia cu clientul este cea mai importanta de aceea se doreste satisfactia acestuia cat mai mult posibil si gasirea unor metode care sa conduca la facilitarea sarcinilor consumatorilor. #onsumatorii se arata tot mai atrasi de aceasta te+nologie si manifesta un comportament de acceptare a acestui gen de cumparaturi. #omportamentul consumatorului este ca o functie determinata de factori socioculturali si de trasaturi personale. &intre factorii socio-culturali cu cea mai mare influenta asupra comportamentului consumatorului si respectiv in elaborarea strategiei de marCeting, se disting cultura, clasa si pozitia sociala, comportamentul familial si grupul !grupul de referinta". Ac+izitionarea unor produse on-line se realizeaza de o anumita categorie de consumatori si anume, aceia cu venituri peste medie si cu un nivel al educatiei destul de ridicat. 3ersoanele care adopta acest gen de cumparaturi sunt persoane care ocupa o functie destul de buna in societate, neavand, in felul acesta, suficient timp pentru a-si face cumparaturile dintr-un supermarCet. ?ineinteles ca numarul consumatorilor care isi realizeaza cumparaturile dintr-un supermarCet este mult mai mare in comparatie cu cei care fac cumparaturile on-line, insa cea din urma solutie este convenabila doar unei anumite categorii de consumatori si se estimeaza ca pe viitor vor creste numarul acestora.

24

>-a discutat si despre faptul ca unele firme de medicamente doresc sa-si distribuie produsele on-line insa s-au confruntat, in acest caz, cu unele interdictii ale Ministerului de >anatate. >-a constatat ca tot mai multe medicamente contrafacute sunt puse in vanzare pe 2nternet in Iniunea 0uropeana, ceea ce prezinta un pericol real pentru sanatatea pacientilor. &e aceea desi este mult mai facil ac+izitionarea pe internet, in cazul medicamentelor nu este deloc corespunzator deoarece pe internet se pot comercializa orice gen de medicamente, care reprezinta un pericol pentru sanatate, deoarece nu parcurg procesul obisnuit de verificare riguroasa de catre autoritati a continutului, a calitatii, etc. 3otrivit unei recente anc+ete desfasurate in statele I0, au fost identificate 456 de medicamente contrafacute sau neautorizate care erau distribuite pe 2nternet. 1.2 #u$l % tatea pe Internet& ma e" % enta 'a%at pu$l % tatea T( 2n mediul online, vizitatorii Aebsite-urilor percep publicitatea pe 2nternet cel putin la fel de bine ca reclamele J/, se simt atrasi de publicitatea virtuala si o considera un factor care ii influenteaza in luarea deciziilor. Fa intrebarea O#e metoda R mijloc de publicitate de pe piata romaneasca considerati ca va influenteaza cel mai multSO, vizitatorii >MA(Jfinancial.ro au votat cel mai mult optiunea O?annere pe internet) - '=M.

3e locul al doilea s-a situat, previzibil, publicitatea J/ , spoturile video influentand in cea mai mare masura 2<M dintre cei care si navig+eaza pe 2nternet, si urmaresc emisiuni de televiziune. 3e podium a intrat si marCetingul direct, cu 42M, considerat, de asemenea, si in mediul publicitatii romanesti unul dintre cele mai eficiente mijloace de promovare. 1.3 Comparat e ntre tele* + une s nternet &e asemenea, in randul consumatorilor, computerul si internetul a avansat foarte mult. Astfel, televiziunea a pierdut tot mai mult teren in fata internetului, in preferintele consumatorilor. Jimpul liber petrecut pe internet rivalizeaza cu cel dedicat televiziunii, continuturile generate de internauti si site-urile de socializare fiind printre cele mai populare destinatii pentru

22

consumatorii de divertisment. >tudiul realizat de 2?M in legatura cu comportamentul consumatorilor in era digitala stabileste si ca utilizatorii sunt mai desc+isi vizavi de continuturile mobile si cauta mai multe oferte de divertisment traditional pentru dispozitivele lor mobile decat se credea anterior. (aportul sugereaza ca studiourile de film, advertiserii, agentiile de publicitate, distribuitorii de continut si alti jucatori ai industriei trebuie sa continue sa isi ajusteze strategiile de afaceri in pofida modificarilor consumului de media si asteptarilor sporite ale consumatorilor in ceea ce priveste controlul si comunitatea. >tudiul este parte a unui studiu 2?M privind viitorul publicitatii, care va fi dat publicitatii in toamna si care arata ca publicul este divizat in ceea ce priveste preferintele pentru continuturi online gratuite care sa includa reclame si abonamente pentru cotinuturi care sa nu includa publicitate.

CAPITOLUL V TEHNICII DE MANIPULARE


>e spune c manipularea presupune remodelarea g$ndirii, a comportamentului %i a sentimentelor sub aciunea unor factori externi, a presiunii exercitate de un manipulator care dore%te s-%i ating scopul propus. 0xact acest lucru %i-l doresc %i productorii de mass-media. (emodelarea noastr, ca %i consumatori pentru a-%i atinge scopul, acela de a vinde %i de a ne convinge s credem tot ce se spune n pres, la televizor %i la radio. :actorii externi, sunt n cazul nostru c+iar produsele mediatice. )n termenii psi+ologiei sociale putem vorbi de manipulare atunci c$nd o anumit situaie social este creat premeditat pentru a influena reaciile %i comportamentul manipula4ilor n sensul dorit de manipulator.

2'

%ehnicile de manipulare n televiziune propuse: +, 8anipularea prin comentariu din o , Acest tip de manipulare apare n condiiile n care, pe fondul unor imagini corecte, comnetariu exagereaz sau diminueaz cauze %i efecte, defimez, acuz %i compromite persoane, instituii, grupuri politice, atribuie apartenena unor imagini filmate ntr-un loc, altui loc. ., 8anipularea prin pagina4ie, Acest tip de manipulare este specific buletinelor de %tiri, atunci c$nd o %tire deosebit de important %i cu impact asupra populaiei este prezentat la finalul jurnalului informativ %i invers. /, 8anipularea prin omisiune, 0ste considerat cea mai perfid %i eficient form de manipulare. Nmisiunea reprezint procedeul prin care un eveniment, o persoan, un grup social sau un partid politic nu este reflectat n niciun program, din diverse motive. 1, 8anipularea prin zvonuri mediatice, Acest tip de manipulare utilizeaz propagarea zvonurilor. Dvonul este unul dintre cele mai folosite instrumente de manipulare n mas, fiind definit Kprincipala contraputere*. 0le se nasc din ntrebrile spontane pe care publicul %i le pune %i la care nu gse%te rspuns. Ndat propagate, ele circul cu o rapiditate impresionant. 0fectul informaiilor neverificate, ale zvonurilor sunt extreme de periculoase pentru c ele ntresc preri, convingeri care sunt ulterior foarte greu sau aproape imposibil de verificat. >copul celor care iniiaz un zvon este intoxicaia, rsp$ndirea minciunii pentru a crea presiuni asupra celor de la putere. 2, 8anipularea prin cenzur*, Asupra televiziunii fac presiuni o mulime de factori socioeconomici constr$ngerile comerciale, oportunismului reporterilor pentru carier, lacunelor din informaii, opiniile grupurilor de prieteni, mediile sociale %i etnice, ect. &in aceast cauz televiziunea nu poate s fie obiectiv. 0xist diferite categorii de cenzuri exprimate prin impunerea subiectului discuiei, impunerea condiiilor de comunicare, constr$gerea impus de politica postului de televiziune, constr$ngeri de ordin economic, jurnali%ti. 3, 8anipularea prin procedeul ;a ascunde ar*t<nd;, Acest procedeu presupune fie a evidenia altceva altceva dec$t ar trebui, ceea ce nu este important, fie a arta ceea ce trebuie dar n a%a fel nc$t s par lipsit de importan, fie s-l construiasc n a%a fel nct faptul prime%te o semnificaie contrar realitii. Acest lucru se datoreaz percepiilor diferite ale jurnali%tilor. 6, 8anipularea prin charism*, In alt factor de manipulare este farmecul, atracia pe care o degaj anumite persoane prezente pe micile ecrane. 3rin c+arism, un prezentator de exemplu, poate capta interesul telespectatorilor, %i i poate face s devin fideli unei emisiuni

21

!de exemplu Andreea Marin este o prezentatoare J/ cu mult c+arism, cei mai muli dintre cei care o urmreau emisiunea K>urprizeT >urprizeT* o fceau pentru c era prezentat pe ea". =, 8anipularea prin #urnali&ti, 8urnali%tii sunt n multe cazuri cei mai importani actori ai manipulri. 0xist 2 situaii prima situaie, atunci c$nd jurnali%tii manipuleaz intenionat %i a doua situaie n care ace%tia manipuleaz incon%tient, fiind la r$ndul lor manipulai de alii !de %efii postului, de figuri importante din politic, de oameni cu un statut economic important". >, 8anipularea prin mi#loace non0ver(ale de comunicare, #omunicarea non-verbal este un proces complex ce include omul, mesajul,emoiile, mi%crile trupului, tonul, volumul %i ritmul vocii. #ercetrile din domeniu au artat c impactul pe care l au elementele comunicrii n cadrul unui dialog sau al unei dezbateri este urmtorul +?, #uvintele au posibilitatea cea mai mare de control, ns au un impact mai sczut fa de celelalte elemente Jonul vocii are un impact mai mare, iar posibilitatea de control este medie 8anipularea prin sunet, Aceasta se realizez prin succesiunea rapid de sunete pentru

a distrage atenia de la imagine, sau prin absena sunetului atunci c$nd se dore%te o concentrare ateniei. >unetele extrem de puternice au darul de a trezi o reacie de respingere de ctre telespectator a informaiei obinute. >uprapunerea comentariului pe sunetul original al materialului are darul de a cre%te veridicitatea informaiilor prezentate. ++, 8anipularea prin monta#, Manipularea prin montaj se face cu scopul de a defima %i compromite, de a pune ntr-o lumin negativ o persoan sau o parte implicat ntr-un eveniment. Acest lucru se poate realiza prin eliminarea elementelor eseniale dintr-un discurs %i lsarea doar a ideilor neinteresante, prin pstrarea b$rfelor, prin tierea vorbelor %i lipirea unor poriuni disparate, astefel nc$t mesajul montat s fie diferit de cel iniial. %ehnici de manipulare prin pres*: 0xtrem de important n manipulare este n primul r$nd pagina n care apare articolul informaiile de pe copert %i cele plasate n primele pagini sunt primele citite. )n plus conteaz %i plasarea informaiilor ntr-o pagin parRimpar!este %tiut c informaiile plasate n paginile impare se citesc mai greu". @izualul este cel mai n%eltor, cel care atrage atenia. >elecia fotografiilor n presa scris precum %i explicaiile care nsoesc fotografiile pot afecta semnificativ atitudinea publicului fa de coninutul de imagini. N imagine inspirat poate face c$t o mie de cuvinte. /izualul se adreseaz emoiei cititorilor, care poate fi cel mai u%or de influenat.

27

Deconte5tualizarea este de asemenea o form de manipulare. )n general, presa are tendina de a presenta faptele independent, fr a fi n relaie cu alte aspect ale realitii, care ar putea fi cause sau origini ale acestora. Atunci c$nd cititorului i lipsesc elementele despre originea %i amploarea unui fapt ce-2 permit s-%i fac o proprie opinie, este mult mai simplu pentru ziar s impun propria opinie despre subiect, cititorii find astfel manipulai. Asocierea cuvintelor cu aptele este un alt mod de manipulare frecvent utilizat de pres. &e exemplu prin repetarea excesiv a unor %tiri n care protagoni%tii infraciunilor sunt rromii, duce la asocierea oricrui rrom cu delicvena. Atilizarea ghilimelelor fr scopul citrii este o metod subtil de a induce ndoiala asupra unui eveniment sau a discredita un fapt. &e asemenea, folosirea limbajului te+nic, specializat al anumitor profesii face ca majoritatea cititorilor s nu neleag sensul real al unei %tiri. 0xpresii orientate care tind s se repete n limbajul jurnalistic induc cititorul n eroare. ,I,LIO-!A.IE/ 1. Ianc", 5., Apari6ia 7i e o!"6ia ,ass ,e-ia, E-. Noe,a, $**/. 2. 2a!a8an, D., Co,"nicare ,e-iatic, E-. Tritonic 3. Marin, ., E!e,ente -e 7tiin6 7i art a co,"nicrii, E-. Uni ersit6ii Transi! ania, 2ra7o , $**9. 4. %iceac, 2o:-an., Te;nici -e ,anip"!are, Ne,ira, 2"c"re%ti /. ;ttp<==>>>.crisana.ro=stiri=tineret11'=i,pact"!1,ass1,e-iei1as"pra1 in-i i-"!"i.

2=