Rolul publicitatii in societate

Publicitatea este un cmp complex al practicii sociale. Aici isi dau intalnire fenomene i procese care fac obiectul de cercetare al unor discipline tiinifice inrudite: sociologia, psihologia, mitologia sau estetica. Fiind destul de complexa, si cuprinzand o gama intreaga de insudiri este destul de greu sa avem o definitie a publicitatii exacta. Nicio definiie nu poate cuprinde multitudinea de caracteristici publicitatii. De regula, publicitatea reprezint un complex de activiti de promovare pe pia a unei idei, a unui produs sau a unui serviciu. De aici apare si rolul publicitatii intr-o societate. Beneficiul publicitatii apare in ambele sensuri: si publicultinta are nevoie de publicitare, dar si marile companii au nevoie ca produsele lor sa fie cunoscute de publicul larg. Cu ajutorul publicitatii compania sau produsul poate sa fie cunoscut de publicul larg, acum depinde doar de agentiile de publicitate sa faca in asa fel incat o reclama sa fie buna sau sa existe si un esec. Un clipul publicitar care a avut succes, in opinia mea, ar fi cel de la prezervativele Zazoo de acum cativa ani. Mesajul era unul puternic: "Iata consecintele ne-utilizarii prezervativelor" Este scurt si la obiect. A atras atentia fiind un clip publicitar neobijnuit cu intriga deosebita si un deznodamant cu totul neasteptat. Suspansul creat pana la sfarsit, atunci cand se dezvaluie la ce este reclama, a captivat privitorul. Cel mai neinspirat clip publicitar din punctul meu de vedere, este cel de la Transilvania cu puiul aruncat de copil in aer Zboara puiule, zboara!! .In opinia mea este un mod neinspirat de a arata prospetimea produsului. Insa cu toate acestea lumea isi aduce aminte de reclama, deci intr-un fel sau altul reclama si-a atins partial scopul. Publicitatea cuprinde o gama larga de activitati dar si pasi ce trebuie urmati pentru a putea avea un rol in societate. O prim sarcin a publicitatii este aceea de a defini, n cadrul unei piee, publicul-int al produsului. Termenul pia are dou accepiuni; in prima piaa este grupul de indivizi interesai de o anumit categorie de produse: precum detergeni,

buturi rcoritoare, telefonie mobil, servicii bancare, turistice, automobile.; conform celei de-a doua, geografic, piaa este spaiul relativ autonom i coerent n care se desfoar activiti economice: piaa romneasc, greceasc, mexican. Cel mai adesea, cele dou accepiuni se intersecteaz: vorbim de piaa romneasc a berii, de preul petrolului pe piaa mondial etc. n publicitate se consider o greeal monumentala ncercarea de a vinde un produs dintr-o categorie tuturor cumprtorilor / consumatorilor care formeaz piaa acelei categorii. Aceast greeal poart numele de eroarea majoritii. E greu de crezut c femeile din Romnia care ctig 300-400 de dolari pe lun vor cumpra produse cosmetice Gerocosen, destinate unui public feminin ale crui venituri se nvrt n jurul a 100 de dolari pe lun. Diferena nu se explic numai economic (preul diferit al produselor), ci i psihic i social (dorina de a-i construi o imagine rafinat, sofisticat, de a ocupa un statut ct mai nalt n societate, dorina de a te integra ntrun grup de prieteni, de a fi fireasc, direct, camarad etc.). Si Doncafe si-a separat publicul-tinta. Cafeaua se adreseaza persoanelor din mediul urban, cu vrst ntre 3145 ani, majoritar femei, cu venituri medii spre mari - dei mesajul transmis nu este exclusiv adresat acestei categorii. In ceea ce priveste consumatorii de sub 30 de ani, Doncafe si-a creat o alta linie de produse special pentru acestia: Doncafe Mixes. Strategia acestora a fost de a capta cati mai multi consumatori pe diferite categorii de public-tinta. Astfel, de-a lungul anilor cercetatorii au resuit sa creeze o diferentiere intre categoriile de public. Asa apare segmentarea pietei o clasificarea a cumprtorilor sau consumatorilor n segmente specifice reprezentative din punct de vedere comercial. Cercetrile de segmentare a pieei folosesc patru criterii: demografic, geografic, comportamental i psihografic. Criteriul demografic cuprinde date referitoare la vrst, sex, educaie, ras, religie, venituri De exemplu, firma de igarete Virginia Slims i-a dirijat mesajele publicitare spre femei dornice s se elibereze de prejudecile sexuale i preocupate s-i construiasc o solid carier profesional, iar igaretele Rebel a ncercat s ctige adolesceni contestatari, cu educaie modest i venituri sczute.De altfel, aceste tigarete, inainte sa dispara de pe piata erau unele dintre cele mai ieftine. Pe msur ce cadrele existenei sociale devin din ce n ce mai largi i pe msur ce stilurile de via se diversific, factorul demografic i pierde din importan, mai ales n favoarea celui psihografic.

Criteriul psihografic ncearc s identifice caracteristicile psihice ale categoriilor de public. Criteriul a stat la baza elaborrii unor modele ale publicului-int,cel mai cunoscut fiind Values and Life-Styles (VALS), valori i stiluri de via. Acesta a avut doua varinate una realizata in anul 1978 de Stanford Research Institute (SRI), cuprinde nou tipuri: belongers, indivizi de vrsta a treia, tradiionaliti, convenionali, sentimentali, foarte patrioi, statornici; survivors, erau btrni, foarte sraci, temtori, deprimai, foarte departe de sustainers, aflai n pragul srciei, obinuii ai strzilor, furioi, curentele culturale dominante, incapabili s-i afle locul n societate; resentimentari, angajai n economia subteran; emulators, tineri, ambiioi, practicani ai stilului macho, ostentativi, dornici s I-me-mine, foarte tineri, exhibiioniti, narcisiti, impulsivi, inventivi, dornici experiential, tineri, n cutare de experiene directe, artiti, centrai asupra societally conscious, maturi, plini de succes, gata s-i asume misiuni, se integreze n sistem; de experiene; propriei persoane, puternic orientai spre dezvoltare interioar; conductori de grupuri centrate pe o problematic unic, practicnd adesea o simplitate voit; integrated, maturi psihologic, cu viziune larg despre lucruri, tolerani, cu sim achievers, de vrst mijlocie, prosperi, capabili, siguri de ei nii, materialiti, n anul 1989, SRI International a lansat a doua clasificare a publicului-tinta. Aici, s-a redus numrul tipurilor la opt, grupate n trei serii: principle-oriented (indivizi care se ghideaz dup principii), status-oriented (indivizi urmrind un statut social) i action-oriented (indivizi orientai spre aciune). Dup autorii variantei n cauz, corelarea tipurilor ei cu date privind educaia, venitul, ncrederea n sine, obinuinele de consum ale indivizilor subsumabili tipurilor respective poate oferi un spor de acuratee n nelegerea comportamentului consumatorilor :fulfilleds, cu activitate moderat n viaa comunitii i n politic, orientndu-i timpul liber spre cas, preocupai de sntate, tolerani i moderai din punct de vedere politic, preuind educaia i cltoriile; al adaptrii; avnd caliti de conductori, constructori ai visului american .

believers, dovedind respect pentru norme i ncredere n autoritate, atrai de o

existen aezat, confortabil, previzibil, conservatori din punct de vedere politic, relativ bine informai, ncntai s duc o via de familie i s fac parte din grupuri stabile; actualizers, orientai spre dezvoltare interioar, cu ample interese intelectuale, bine informai, preocupai de chestiuni sociale, foarte sociabili, activi politic, desfurnd o mare diversitate de activiti n timpul liber; achievers, centrai asupra carierei i familiei, gata s valorizeze munca n dauna relaxrii, avnd relaii sociale formale, preocupai s evite schimbrile i stimulii excesivi, conservatori din punct de vedere politic; strivers, avnd interese nguste, uor de plictisit, ducnd o via oarecum izolat, ateptnd aprobarea grupului pentru propriile motivaii, indifereni la probleme de sntate i nutriie, apatici din punct de vedere politic; strugglers, preocupai n primul rnd de securitate i siguran, avnd activiti i interese de mic amploare, conservatori i tradiionaliti, frmntai de chestiuni de sntate, cutnd sprijin n formele instituionalizate ale religiei; experiencers, atrai de lucrurile noi, neobinuite i riscante, preuind exerciiile fizice, sportul, activitile n aer liber, relaiile sociale, preocupai de imagine, neconformiti dar apreciind bogia, puterea i faima, apatici politic; makers, atrai de activitile n aer liber, de activitile manuale, dornici s petreac timpul liber cu familia i prietenii apropiai, evitnd organizaiile (cu excepia sindicatelor), nencreztori n politicieni, n strini, n marile afaceri Criteriul geografic distinge diferite categorii de public-int n funcie mediul n care triesc (urban sau rural), de diferenele de mrime ntre aglomeraiile urbane, de poziia geografic a localitilor sau de climat. Reclamele trebuie sa se integreze in zona in care este lansata. De exemplu, reclamele catre locuitorii unui ora de la munte, Sinaia, ce vor s-i cumpere o pereche de schiuri vor fi diferite de reclamele care invit locuitorii unui ora precum Constana s-i cumpere o pereche de schiuri. Abordarile sunt diferite in functie de prioritatile existente. Cei din Sinaia acorda o atentie sporita unei astfel de reclme, pe cand in Constanta ar merge, mai de graba, o campanie agresiva, publicul de aici fiind inactiv, avandalte prioritati. Criteriul comportamental se refer la comportamentul indivizilor n raport cu produsul. Exist heavy users (indivizi care consum un anumit produs n cantiti mari), light users (indivizi care consum un anumit produs n cantiti mici), medium

users (indivizi care consum un anumit produs n cantiti medii), nonusers (indivizi care nu consum un anumit produs), exusers (indivizi care nu mai consum un anumit produs), potential users (indivizi care ar putea consuma un anumit produs). MacDonalds a difuzat reclame ale cror personaje principale erau negri; era o modalitate de a atrage n restaurantele firmei membrii unui grup socio-etnic care erau nonusers sau potential users. In proiectarea continutului, in alegerea formelor si mijloacelor utilizate in realizarea publicitatii, orice companie trebuie sa tina cont de anumite caracteristici ale publicului-tinta, in calitate lui de receptor. Dorinta publicului de a fi tratat ca un partener activ si exigent in dialogul cu agentii pietei este una din caracteristici. Aici ii putem include pe receptori activi si care prezinta un interes ridicat in zona de marketing. Manifestarea unor reactii diferenite fata de fenomenul publicitar sau chiar fata de produs. Depinde cum a fost abordata campania, din ce punct de vedere si ce se vrea de la campanie. Insa mai exista si reclame ce ataca alte brand-uri, iar unul din acele marci pot sa fie unele preferate de consumator si pur si simplu acesta va ignora mesajul transmis devenind un consumator inactiv, pierzandu-l din start. De aceea trebuie sa se aleaga cu mare grija strategia si modul de abordare al campaniei. O campanie bine pusa la punct este cea de la Milka din ani trecuti, o campanie lansata pe timp de iarna. Principala forma de promovare a unui produs este reclama. Prin reclam, firma se promoveaz, iar esena promovrii este: combinarea i coordonarea eforturilor permanente pentru a influena opinia clienilor. Promovarea este aadar transmiterea permanent, pe diverse ci, a unor mesaje destinate informrii clienilor poteniali asupra produselor i aciunii de sprijinire i de influenare a procesului de vnzare, cu intenia de a dezvolta o atitudine pozitiv fa de produs i firm, respectiv, de a provoca modificri favorabile n mentalitatea i obiceiurile de cumprare i consum ale acestora.Putem spune c reclama este comunicarea platita si impersonala cu piaa. In opinia mea, una dintre cele mai reusite campanii de publicitate este campania ciocolatei Milka .Povestea mrcii Milka reprezint o incursiune n istoria familiei i companiei Suchard. Marca Milka inca de la aparitie ,are ambalajul tabletei mov, pe aceasta fiind imprimate o vacuta si o vedere panoramica a Muntilor Alpi.

Milka se adreseaza tuturor consumatorilor care se simt tineri la orice varsta. Impactul produs de mesaj depinde nu doar de ce se spune , ci si cum se spune. Executia mesajului este o operatiune dificila datorita atentiei scazute pe care consumatorii o acorda de obicei reclamelor, aglomeratiei mijloacelor publicitare si saturatia cu mesaje concurente. Specialistul in publicitate trebuie sa prezinte mesajul intr-un mod care sa atraga atentia si interesul publicului vizat, adica sa creeze un mesaj care sa "capteze".Mesajul reclamei de obicei se concentreaza pe pozitionarea marcii, iar, Milka a fost asociata cu Alpii, creandu-se astfel o latura importanta a identitatii marcii, aceasta jucand un rol important in lumea mov a publicitatii Milka. Succesul imaginii Milka se datoreaza integrarii reusite a trei elemente importante: culoarea mov, mediul alpin si o combinatie inteligenta intre traditional si modern.Imaginea traditionala a Alpilor reprezinta idealuri de baza: pe de-o parte relaxare si evadarea din agitatia de zi cu zi si pe de alta parte, un mediu prielnic distractiei si sportului. Spotul are in centru indragita echipa din Alpi: vacuta, marmotele si ursii. Echipa, dedicata sa faca cea mai fina ciocolata, afla ca exista oameni care nu au incercat inca Milka. Pentru a le da un motiv in plus sa incerce cea mai fina ciocolata vin cu ideea de a-i invita pe oameni la ei, in Alpi si de a le oferi lectii de schi, schiuri adevarate, schiuri de ciocolata si alte premii. Titularul acestei reclame a dorit sa faca cunoscut faptul ca ciocolata Milka este facuta din ingrediente naturale si proaspete,sugerand acest lucru prin prezenta vacutelor chiar langa fabrica fantastica de ciocolata. Reclama sugereaza ca o ciocolata fina asa cum este Milka se savureaza perfect pe o partie de schi.Cel mai bun loc pentru plasarea reclamei la ciocolata Milka este in apropierea supermaketurilor, acolo unde are loc vanzarea in numar cel mai mare a ciocolatei Milka.Reclama influenteaza decizia consumatorul in mod principal atunci cand acesta se afla in fata raftului din supermarket, iar printre numeroasele marci de ciocolata vede ciocolata Milka in ambalajul de culoare mov si isi aduce aminte cu placere de reclama.Daca nu este un consumator fidel al acestei marci de ciocolata macar fiind impresionat de reclama va cumpara cel putin un produs din aceasta marca de ciocolata din curiozitate sau pentru a se convinge de veridicitatea reclamei-daca ciocolata Milka este cea mai fina ciocolata facute din ingrediente naturale si proaspete. Dupa vizionarea acestei reclame te simti mai binedispus datorita prezentei simpaticelor animalute - vcue, marmote, crtie, uri care se se strduiesc s ofere

lumii cea mai fin ciocolat. Consider ca este o publicitate sugestiva, deoarece aceasta reclama atinge cel mai profund strat al psihicului uman, cel al inconstientului. Dupa cum sugereaza si titlul, Cu fiecare bucatica de Milka te simti ca in Alpi, gustand din ciocolata vei trece pe taramul viselor, imaginandu-ti unde se fabrica aceasta fina ciocolata. In aceasta ipostaza, consider ca titlul este unul direct. Textelor publicitare li se mai cere s aib o sintax simpl, s exploateze dinamismul diatezei active, s implice destinatarul prin utilizarea pronumelui personal de persoana a II-a te la cuvinte strine sau la termeni din limbaje de specialitate pentru a evidenia importana produsului i recunoaterea de care el se bucur.Textul este unul descriptiv, acest tip apare mai mult in reclamele de televiziune, decat in cele de presa scrisa. In presa, creatorul reclamei lasa cititorul sa-si imagineze singur calatoria perfecta in Muntii Alpi asa cum il indeamna titlul. Organizarea campului vizual este destul de simplu gandit: in dreapta sus este plasat titlul,relativ in mijlocul imaginii este plasata fabrica de ciocolata,avand in spatele acesteia un superb peisaj cu Muntii Alpi, in partea din stanga jos gasim produsul caruia i se face reclama iar in partea centrala de jos gasim sloganul campaniei publicitare Milka.Cea mai fina placere si imediat dupa acesta apare si logotipul vacuta mov cu peisajul alpin. Cromatica publicitara este deosebit de importanta pentru orice reclama. Tonurile secundare de mov si verde fluidizeaza compozitiile, iar interactiunea dintre aceste amestecuri confera dinamism. Publicitatea serveste companiei atat ca instrument strategic, cat si ca mijloc tactic. Actiunile de publicitate sunt antrenate in scopuri diferite, se adreseaza marelui public sau unor segmente determinate ale pietei. Publicitatea poate contribui efectiv la stimularea cererii de consum. Practica demonstreaza ca, de regula, comunicarea publicitara constituie unul din mijloacele de transformare, pe termen lung, a cererii de consum in comportament de cumparare efectiv. Ea trebuie insa conjugata cu actiunea altor mijloace de comercializare si promotionale, intrucat singura, desi necesara si chiar indispensabila, actiunea sa nu poate fi niciodata suficienta pentru promovarea intereselor comerciale ale firmei, in scopul sporirii eficientei activitatii sale. Cu cat reclama sau campania este mai ingenioasa cu atat mai mult va avea succes. O campanie complexa a celor de la Diesel Be Stupid din 2010 a starnit interesul tinerilor. A inceput printr-un Spot video

Difuzat in principal pe internet ce are rolul de a expune filozofia brandului.A avut parte si de publicitate stradala, dar a fost intens promovat pe bloguri si in reviste. Iata totusi o campanie care nu s-a bazat pe mass-media in general, ci s-a preferat new media, zona in care tineri isi petrec cel mai mult timp, dar si revistele ce sunt rasfoite si bineinteles pe strada unde poate toata lumea sa le vada, dar si in magazinele lor proprii. Be stupid fiind mai de graba o campanie ATL decat BTL, bazand-use pe zona intens tranzitata de tineri. Advertiserii trebuiau s aduc reclamei plusul oferit de dinamismul micrii, de suplimentarea i sincronizarea tipurilor de comunicare: verbal, vizual i auditiv. O reclam este structurat n spaiu: are titlu, imagini, poveste, toate aranjate n aa fel nct s conduc cititorul prin fiecare element, dar impresia general s fie create instantaneu. Un grup de comunicare astazi trebuie sa poata oferi clientlor sai servicii integrate de comunicare. Asta inseamna ca trebuie sa aiba departamente sau subagenti specializate pe ATL, BTL, PR, online, Media. Iar acestea sa lucreze impreuna. Un brand. O idee. Mai multe canale de comunicare. Exista multe tipuri de a realiza o reclama, trecuie doar ca angentul de publictate sa-l aleaga pe cel potrivit pentru a ajunge la receptor. Publicitatea se poate realiza foarte bine si prin metodele clasice: cele ale reclamelor tv, a spoturilor la radio sau ale print-urilor din ziare si reviste. Printul vizeaza, de regul, produsul i depinde foarte mult de formatul jurnalistic, stilul fiind asemntor. Datele depind si de spaiul tipografic unde este distribuit mesajul. Culoarea, elemente de copy i layout, elemente verbale atrag atenia. Exista imagine vizuala, ce nu poate fi atinsa, simtita, astfel incat cromatica printului trebuie sa atraga, la fel ca si mesajul transmis. Aici ne bazam pe intuiia calitailor produsului. Publicul obinuit recepteaz mesajul foarte simplu. Un dezavantaj al acestui tip de publicitate poate fi spaiul redus expus n faa consumatorului, ce ingradeste detalierea mesajului ce trebuie sa ajunga la receptor. La acest tip de publictate instrumente vizuale sunt statice, bazat pe ideea de perspectiv i de compozitie. Obiectivele din spatele fiecarei reclame din print sunt cu siguranta diferite. Unele reclame sunt realizate pentru a construi o imagine, unele sunt scrise pentru a directiona cititorii catre un anumit site, in timp ce alte anunta promotii. Insa, majoritatea marketerilor spera ca timpul, creativitatea si banii investiti in realizarea campaniilor publicitare sa stimuleze vanzarile.

Spotul audio contine o informaie stufoas despre produs, dublat de caracterul subiectiv pe care vocea actorilor o sugereaz. Apare ideea de slice of life dar la nivel auditiv, tradus prin date, context i impresie despre produs. Valoarea de testimonial conferit cuvntului, regia de sunet, elemente de comunicare paraverbala: tonul, intensitatea acestuia capteaza atenia progresiv i poate fi controlat. La nivel auditiv spotul trebuie sa fie dinamic pentru anumite produse (maini,aparate), auditivul poate sugera un benificiu. n rest, senzorialul poate punctat prin elementele para-verbale. Totul se bazeaz pe sugestie n cadre, prin intervenia unor personaje. Apare o derulare a faptelor, insa totul se intampla la nivel auditiv. Spaiul de transmitere al mesajului variaza, fiind msurat n secunde, cu posibilitatea unei frecvene mai mari. Reclama tv este cea mai complexa dintre toate si cuprinde o varietate intreaga de simboluri, sunete, imagini, texte etc. Produsul este plasat intr-un context i intra n relaie cu consumatorul. Vizualul focalizeaz detalii i imbunttete imaginea produsului, iar auditivul va construi aici atmosfera consumului. Elementele dinamice, valoarea demonstrativ a produsului, vizualizarea lui atrag atenia ce este canalizat pe secvene, cadre, mijloace de retenie cromatic. Ea poate fi captat n orice moment, n funcie de strategia creativ i de producia propriu-zis. O reclama care se incadreaza in tipul story line este potrivita aici drept exemplu, aceasta capteaza prin dinamicitatea povesti. Toyota RAV4- A car to make your own unde 2 tineri casatoriti isi pun capcane unul altuia pentru a putea conduce el primul masina. Sunt multe momente de tensiune: cand sotul ii lasa uscatorul de par in cada sotiei si aceasta se curenteaza, ea la randul sau ii da foc la par si ii intinde o sfoara pentru a se impiedica pe scari. Iar cand ies in acelasi timp din casa sotul o pacaleste pe sotia sa sa intre in casa crezand ca a uitat cheile si pleaca cu masina fericit ca el a avut norocul de a o conduce nepasandu-i ca arunca si casa in aer pentru masina aceasta. Ultima secventa narativa este de neimaginat: ajunge sa isi distruga casa doar pentru a pleca la serviciu cu masina, insa din explozia casei sale sotia aterizeaza pe capota masinii. O alta reclama apartinand formatului Tv este suspense, unde reclama incepe fara sa pregateasca privtiorul si fara sa stie despre ce e vorba. Consumatorul descopera pe parcurs, pas cu pas despre ce produs e vorba. Este vorba de or reclama a telefonului mobil LG Dare de acum cativa ani. Actiunea se desfasoara intr-un cimitir de masini. Un tanar sare gardul si se furiseaza ca cei doi caini sa nu il observe,dar

acesta face galagie si cainii se trezesc si incep sa alerge spre tanar Baiatul incepe sa alerge spre locul unde se afla telefonul LG pe care cainii il pazeau. Animalele s-au repezit spre el dar au fost oprite de lant, iar tanarul a putut atinge telefonul. Suspansul ramane pana la sfarsit pentru ca nu stim ce se va intampla in continuare ,daca tanarul va scapa de caini sau care ii va fi soarta Publicitatea l determin pe individ s cread c tot ce ine de viaa sa sociocultural poate fi satisfcut prin consum. Aspiraiile individului sunt astfel reduse la lucruri i nchise n ele. Trim ntr-o societate de consum, unde omul este frustrat continuu pentru ca dorina de a cumpra s fie relansat. Acest fapt se realizeaz prin publicitate i ceea ce considerm c este o valorizare a produselor nu este dect o devalorizare a valorilor, asta spunea Franois Brune. Tot Brune prezint etapele acestei standardizri prin publicitate, pe care o numete normalizare, punndu-i ntrebarea dac a murit cumva sistemul de aprare a omului mpotriva fenomenului de uniformizare, al aplatizrii, prin ptrunderea n viaa public i n contiina indivizilor a ideologiei publicitare. Sloganurile dobndesc unui reflex socio-natural de cumprare a produsului fr ca individul s se mai gndeasc la ce face de fapt. Receptorul devine confuz i nu mai face diferena ntre ordinea fireasc a lucrurilor i spectacolul oferit de publicitate. Introdus n ordinea consumului, se extinde i ctre alte domenii: de la politic, viaa intelectual.Publicitatea nu informeaz despre produs, ci l laud. Publicitatea nu este un spectacol gratuit; i cost scump pe consumatori. E adevrat c publicitatea ii face pe oameni s viseze, dar sunt de dorit astfel de vise? E mai bine s ii faci pe copii s viseze la jucrii pe care prinii nu li le pot cumpra? Pe aduli s viseze la un lux pe care nu i-l pot oferi? (...) Publicitatea este o exigen fundamental a tipului de economie n care trim; a critica nseamn a duce o lupt de ariergard care nu prezint nici un interes afirma Franois Brune. Este o informatie cum nu se poate mai adevarata despre publicitate, atunci cand ii simti gustul nu te mai poti opri. Publicitatea are rolul de a informa, dar si de a persuada. Ajuta atat receptorul in acceptarea mesajului sau respingerea lui, cat si emitatorul prin efectele pe care le are publicitatea, pe care le poate studia si corecta ulterior.