Sunteți pe pagina 1din 25

Paradisurile fiscale si Companiile offshore

Capitolul 2.1 Conceptul de paradis fiscal


Un anumit stat este paradis fiscal daca, prin legislatia sa fiscala favorizeaza
deschiderea de companii offshore, care sa-si desfasoare activitatea comerciala nafara
granitelor respectivei tari.
Denumirea de paradis fiscal, folosita ntr-un domeniu larg n ultimii ani ai
secolului douazeci, tinde din ce n ce mai mult sa fie nlocuita prin aceea de paradis
financiar sau, mai bine zis, de centru financiar international. n prezent, cnd se pune
accent n tot mai multe tari pe masuri antiparadis, acesti termeni apar ntr-adevar mai
putin provocatori si mult mai discreti.
Paradisurile se mpart n cinci tipuri: se poate alege aici domiciliul fiscal, locul
de instalare a bazei de lucru, se poate trai aici, se pot cstiga bani sau se poate obtine
cetatenia. ceste tari se adreseaza fie persoanelor fizice, fie persoanelor !uridice, fie
ambelor n acelasi timp. "tatele considerate ca fiind paradisuri fiscale reprezinta un
refugiu pentru toate tipurile de societati cu scopul de a permite beneficiarilor sa reduca
si respectiv chiar sa suprime n totalitate ta#ele la care sunt supusi, n deplina legalitate
si de o maniera practic imposibil de controlat de catre serviciile fiscale din tara de
origine.
n lume e#ista apro#imativ $% de pardisuri fiscale. Unele, dupa ce au disparut,
asa cum este cazul &ibanului, renasc din propria cenusa. ltele, asa cum este cu
'lvetia, sunt pe cale de disparitie sau au disparut de curnd, cum este (ong )ong-ul.
*oncomitent, n alte locuri se nasc paradisuri noi. "ubiect fierbinte prin e#celenta,
paradisurile fiscale sunt uneori +la o bataie de pusca+ si binecunoscute de turisti:
ndorra, +seducnd+ odata n plus, ustria este vestita pentru secretul sau bancar, fara
a uita ,onaco-ul sau -ibraltarul.
ltele, sunt totodata adevarate paradisuri de vacanta : rhipeleagul *araibelor
numara un numar mare de state cu o fiscalitate privilegiata, insulele *a.mans poseda o
banca pentru fiecare /% de locuitori, iar insulele *oo0 i fac sa viseze pe bancheri.
"tructurile !uridice si financiare indispensabile, uneori comple#e, tineau pna
de curnd ntreprinzatorii mici si mi!locii departe de utilizarea paradisurilor fiscale.
Dar constrngerile din ce n ce mai grele ale fiscalitatii e#cesive din anumite state, i
mping chiar si pe cei cu resurse limitate sa foloseasca paradisurile fiscale pentru a-si
prote!a veniturile. 1%21%#1345u
Paradisurile fiscale pot fi clasificate n trei categorii, n functie de sistemul de
impunere al acestora.
6ari n care veniturile realizate n strainatate sunt scutite total de
impozitul pe profit, platindu-se o ta#a anuala fi#a - 7nsulele 8irgine, 9elize etc.
n alte tari baza de impozitare nu este profitul realizat, ci valoarea
capitalului social. De e#emplu, compania offshore de tip +"tiftung+ nregistrata n
&ichtenstein datoreaza un impozit egal cu %,4: din valoarea capitalului social, dar nu
mai putin de 4%%% de franci elvetieni.
7mpozitarea n sistem liniar - indiferent de valoarea profitului realizat se
impune un procent fi#. *el mai cunoscut paradis fiscal care utilizeaza acest sistem este
*ipru, unde firmele offshore platesc un impozit de 2,1;: din profitul realizat.
n concluzie, paradisurile fiscale pot fi utilizate pentru a realiza profituri mari,
pentru protectia bunurilor, si pentru a scapa de ta#ele prea numeroase.
Capitolul 2.2 Companiile offshore
<endinta de a cauta cai si mi!loace de diminuare a impozitelor s-a manifestat
probabil nca din momentul inventarii lor. '#ista numeroase metode prin care se poate
realiza micsorarea impozitului datorat, nsa de departe metoda cea mai eficienta si cu
gradul cel mai ridicat de legalitate de +lupta+ cu fiscalitatea este *ompania =ffshore.
*ompania offshore nu desfasoara activitate comerciala n tara n care a fost
nmatriculata, deci ea nu realizeaza venituri din tara de rezidenta, ci numai din alte
tari.
*onceptele de paradis fiscal si de companie offshore sunt strns legate> astfel,
tara paradis fiscal ofera conditii de impozitare foarte favorabile companiilor offshore,
n sensul ca acestea din urma nu realizeaza venituri pe teritoriul sau. n concluzie, o
asemenea companie este scutita de impozit nu pentru ca este offshore, ci pentru ca este
offshore ntr-un paradis fiscal.
De cele mai multe ori, aceste paradisuri financiare au tratate de evitare a dublei
impuneri semnate cu ma!oritatea statelor lumii, de aici si avanta!ul lor principal> n
absenta acestor tratate, conditiile de evitare a fiscalitatii din statul origine al veniturilor
companiei offshore nu mai sunt optime.
&a prima vedere utilizarea acestor companii poate parea foarte complicata. n
realitate nsa, o companie offshore are o structura mult mai simpla dect multe
companii onshore.
Avantajele care decurg din statutul de offshore al unei companii dintr-un
paradis fiscal se pot clasifica n doua categorii:
vanta!e cone#e
vanta!e fiscale
vanta!ele cone#e constau n faptul ca beneficiarul poate dispune liber, fara
nici o ngradire, de rezervele sale valutare, evitnd astfel pierderile datorita diferentei
de curs. De asemenea, n multe paradisuri fiscale nu este obligatorie tinerea unei
contabilitati, si n plus, de multe ori o companie straina este mai bine vazuta dect una
romneasca - un investitor strain se bucura deseori de o ncredere mai mare dect
oamenii de afaceri din tara.
vanta!ele fiscale au ca principal izvor faptul ca profitul acumulat de aceste
companii se impoziteaza de obicei n statul de rezidenta, iar acestea fie nu aplica nici
un impozit, fie aplica unul foarte mic comparativ cu cele din statele n care sunt
generate veniturile, realizndu-se astfel o minimizare a partii din profit platita statului
n care companiile si desfasoara activitatea comerciala.
= mai atenta analiza a acestor avanta!e din punctul de vedere al beneficiarului
conduce la concluzii surprinzatoare.
De e#emplu, o persoana fizica poate ncerca, pe de o parte, sa profite de
politicile guvernamentale avnd ca obiectiv dezvoltarea anumitor activitati. ceasta va
cauta, pe de alta parte, tarile unde impozitarea este scazuta, respectiv nula, sau unde s-
au stabilit acorduri cu tarile cu impozitare puternica care ofera posibilitatea unor
reduceri pentru impozitele platite n prima tara.
nsa din punctul de vedere al beneficiarului persoana !uridica, avanta!ele sunt
multiple:
n anumite tari beneficiile sunt impozitate n anul imediat urmator
realizarii lor, impozitul fiind calculat pe ansamblul beneficiilor nationale si straine.
ceasta permite ntreprinderilor care au filiale n strainatate sa ntrzie impozitarea,
care este asadar subordonata repatrierii beneficiilor>
Paradisurile fiscale sunt adesea folosite pentru a efectua tranzactii de
brevete, marci si procedee de fabricatie, care constituie active necorporale>
?olosirea unui paradis fiscal faciliteaza elaborarea si punerea n circulatie
a documentelor comerciale !ustificnd respectarea reglementarilor comerciale>
7nvestitiile realizate sub acoperirea unui paradis fiscal nu mai antreneaza
impozite pe plusvalori n cazul cedarii lor>
*onturile n monede convertibile si secretul bancar pot usura obligatiile
gestionarilor n perioada de fluctuatie a monedelor si a impozitelor pe dobnzi>
nfiintarea unei filiale ntr-un paradis fiscal permite o mai mare suplete si
o discretie marita n gestiune>
= filiala n cadrul unui paradis fiscal poate fi utilizata de o companie ca
punct de cumparare pentru propriile sale marfuri. cestea din urma sunt revndute
uzinelor din strainatate profitndu-se de reducerile de impozite rezultate, fara a pierde
beneficiul vnzarii>
*umpararea de material la pretul pietei locale printr-o filiala implantata
ntr-un paradis fiscal permite realizarea de beneficii neimpozabile>
*ompaniile de asigurari captive sunt utilizate de firme multinationale
incitate sa devina astfel propriul lor asigurator, datorita costurilor substantiale ale
asigurarilor @n plus, rezervele de asigurari nu sunt deductibile din beneficiile
impozabileA, precum si datorita caracterului neasigurabil al unora dintre activitatilor
lor. *ompania de asigurari captiva poate deveni totodata un mi!loc de finantare al
investitiilor firmei-mama>
9ancile captive sunt organisme create pentru necesitatile proprii ale unui
grup de indivizi. cestea au statut de banca non-rezidenta si pot efectua operatiuni de
orice natura, cu e#ceptia celor ce implica rezidenti din tarile n care acestea sunt
instalate.
?iscalitatea ridicata din Bomnia mpinge companiile autohtone la diferite
tertipuri prin care sa-si fereasca profiturile de impozitarea din tara. "olutia cea mai la
ndemna si cu un grad ridicat de legalitate este nfiintarea unei companii offshore
ntr-unul din paradisurile fiscale din lume. 7deea este destul de simpla, profiturile
obtinute de firmele din Bomnia sunt transferate n conturile companiilor offshore,
fiind impozitate cu o suma modica sau chiar deloc. n cele mai multe cazuri,
transferurile de fonduri se fac n baza unor contracte-fantoma de prestari servicii, fiind
aproape imposibil pentru organele de control sa dovedeasca faptul ca respectivele
servicii nu au fost prestate n realitate. Profitul obtinut de companiile offshore se
impoziteaza n statul de rezidenta, unde fie nu se aplica nici o forma de impozit pe
profit, fie acesta este foarte mic.
Practica nfiintarii companiilor offshore a depasit orice imaginatie. nalistii
sustin ca circa $%: din masa monetara mondiala este rulata din umbra paradisurilor
fiscale. = firma offshore se poate livra la cheie si n 25 de ore. *nd se doreste
nfiintarea unei astfel de companii trebuie avut n vedere scopul urmarit, e#istenta unui
tratat de evitare a dublei impuneri si compatibilitatea dintre legislatia paradisului fiscal
cu nivelul veniturilor si a profitului viitoarei companii pentru a se alege varianta
optima de impozitare - ta#a fi#a anuala care nu depinde de nivelul veniturilor si a
profitului sau procenta!ul cel mai mic aplicat veniturilor sau profitului.
Pentru constituirea unei banci sau a unei societati de asigurari offshore, tarifele
a!ung si la cteva zeci de mii de dolari. n aceasta suma este inclus si onorariul firmei
de consultanta, care se ocupa de toate formalitatile necesare.
nregistrarea unei companii offshore dureaza, n medie, ntre patru si sase
saptamni, dar, n caz de urgenta, platind un pret substantial, societatile de consultanta
pot livra astfel de firme n 25 de ore. cestea au fost nfiintate cu ceva timp n urma si
nu au savrsit nici un act comercial, singurul lor inconvenient fiind faptul ca au de!a o
denumire ce nu poate fi schimbata de cumparator.
Capitolul 2.3 Consideratii generale privind organizarea unei
companii offshore
Costurile pe care le implica functionarea unei firme offshore
Desi compania offshore n unele cazuri este scutita de impozitul pe profit,
totusi functionarea unei asemenea companii implica urmatoarele costuri generale
anuale
4C4D
:
<a#a anuala>
*heltuielile pentru mentinerea unui birou registrat si al unui reprezentat
registrat
1C1D
, al carui rol este acela de a tine legatura cu autoritatile, cu compania,
precum si sa se ngri!easca de plata ta#ei anuale>
=norariile functionarilor nominalizati>
*heltuieli cu serviciile postale
*heltuieli cu serviciile bancare>
*heltuieli pentru 9iroul de prestigiu>
4C4D
ceste costuri generale anuale pot diferi de la o tara paradis fiscal la alta> cu valoare de
e#emplificare a fost preluata schema de cheltuieli cea mai frecventa.
1C1D
De cele mai multe ori legislatia tarii paradis fiscal obliga pe cei ce nfiinteaza companii
offshore sa anga!eze pe aceste posturi persoane cu cetatenie locala.
<a#a pentru emiterea diferitelor certificate.
'ste de retinut ca aceste cheltuieli sunt modice, statele paradis fiscal aplicnd o
politica +mai putin de la mai multi+ care se doveste mai eficienta dect cea a statelor
cu fiscalitate e#cesiva - +mai mult de la mai putini+.
Directorii, proprietarii companiilor offshore
n ma!oritatea paradisurilor fiscale nu e#ista nici o ngradire legala cu privire la
proprietarii sau directorii companiilor offshore. n alte !urisdictii e#ista anumite
conditii care trebuie ndeplinite de proprietari sau manageri, si anume trebuie declarat
numarul lor. Uneori se stabileste prin lege numarul minim al actionarilor siEsau al
directorilor. n Panama, de e#emplu, companiile trebuie sa aiba cel putin trei directori.
Fationalitatea directorilor - prin aceasta cerinta legala se asigura locuri de
munca cetatenilor statului n care firma este nmatriculata. n &ichtenstein, de
e#emplu, cel putin unul din directori trebuie sa fie cetatean al acestui stat.
Publicarea datelor directorilor sau ale proprietarilor
Din acest punct de vedere companiile offshore pot fi clasificate n trei
categorii:
nonimitate totala - 7dentitatea proprietarilorEdirectorilor nu poate fi
descoperita din registrele publice, nee#istnd obligativitatea declararii lor @de
e#emplu: 9ahamas, 9elize, 7nsulele 8irgineA>
Publicitate partiala - n Panama, de e#emplu, n Begistrul *omertului se
nregistreaza numai datele de identitate a directorilor , dar nu si ale proprietarilor.
Publicitatea totala - tt directorii, ct si proprietarii sunt trecuti n
registre publice. De e#emplu: *ipru.
Directori /proprietari nominalizati
&a utilizarea directorilorEproprietarilor nominalizati se recurge atunci cnd
adevaratii proprietari siEsau directori nu doresc ca numele lor sa apara n actele
constitutive ale firmei. n aceste situatii, una sau mai multe persoane accepta - contra
cost - sa fie trecute n actele constitutive. De obicei, functionarii nominalizati apar
numai n aceste acte.
Dupa constituire, directorii nominalizati dau o mputernicire generala -
+-eneral PoGer of ttorneH+ - unui tert, prin care practic transmit acestuia toate
drepturile: deschiderea de cont, semnarea contractelor etc. cest tert poate fi
binenteles adevaratul proprietar al firmei.
n cazul n care beneficiarul firmei @adevaratul proprietarA nu doreste sa-si
dezvaluie identitatea, atunci directorii nominalizati vor semna contractele, ordinele de
plata etc., binenteles contra cost.
Practica !uridica a elaborat o serie de mi!loace prin care se realizeaza o
protectie deplina mpotriva eventualelor fraude ale functionarilor nominalizati:
mputernicirea - +Deed of <rust+. 'ste un contract ncheiat ntre
adevaratul beneficiar al companiei si directorul nominalizat, prin care se stabileste ca
functionarul nominalizat nu are nici un drept asupra companiei, ci e#ecuta ordinele
beneficiarului. semenea contracte sunt permise de legislatia anglo-sa#ona>
Declaratia de renuntare la functia de director - +&etter of Besignation+.
ceasta declaratie se remite beneficiarului, semnata, dar fara data. stfel, beneficiarul
poate demite retroactiv directorul. Daca directorul nominalizat a abuzat de functia lui,
prin demiterea sa retroactiva toate actele ncheiate de acesta pot fi anulate>
?ormularul pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor -
+"toc0 <ransfer ?orm+. ceste formulare sunt semnate de proprietarul nominalizat si
transmise beneficiarului, care l poate e#clude oricnd pe cel nominalizat>
*ontrolul asupra conturilor. ?unctionarii nominalizati nu au drept de
semnatura. cestia nu cunosc nici unde are societatea contul deschis. Dreptul de
semnatura este rezervat beneficiarului adevarat al companiei.
Obligativitatea tinerii contabilitatii si regimul capitalului social
Din punctul de vedere al obligativitatii tinerii contabilitatii, firmele offshore
pot fi clasificate n doua categorii:
*ompanii care nu sunt obligate prin legislatia respectivului paradis fiscal
sa tina contabilitate, fiind n schimb obligate sa plateasca o ta#a fi#a anuala @9ahamas,
9elize etcA.
n alte paradisuri fiscale companiile offshore sunt obligate la tinerea
contabilitatii. De e#emplu 7rlanda, *ipru, UruguaH etc. De multe ori trebuie anga!at un
e#pert contabil rezident n tara n care compania a fost nmatriculata. ndeplinirea
acestor obligatii legale implica costuri suplimentare @trimiterea facturilor, a chitantelor
si a e#traselor de cont etc.A.
'ste foarte important de precizat faptul ca n paradisurile fiscale se aplica fie
sistemul !uridic anglo-sa#on fie cel continental. "istemul !uridic anglo-sa#on este
caracterizat de o fle#ibilitate ridicata, mai ales n *araibe. De e#emplu, n 9ahamas,
capitalul social standard subscris este de ;%%% U"D, dar uimitor este faptul ca nu este
obligatoriu sa fie varsat n totalitate, uneori chiar nu este varsat deloc. Deci aceste
firme pot fi constituite formal, fara sa aiba un cent capital social varsat. n sistemul
!uridic continental, marimea capitalului social si modul de punere la dispozitia firmei
este riguros reglementata. n &ichtenstein, de e#emplu, actiunile firmei trebuie
subscrise si achitate.
Capitolul III - Studii de caz privind folosirea
metodelor de evaziune fiscala legala prin intermediul
paradisurilor fiscale
Capitolul 3.1 Trucuri de evitare a impozitului pe venit cu ajutorul
companiilor offshore
&und ca e#emplu un salariat contribuabil, cu functia de director de
banca, fara persoane n ntretinere, venitul sau anual fiind de /%.%%% B=F @41 luni #
;.%%% B=FA.
Potrivit *odului fiscal si a modificarilor ulterioare
3C3D
, venitul net din salariu se
determina prin scaderea din venitul brut a contributiilor retinute:
*ontributia la sigurarile "ociale - *" I,;:>
protectia sociala a somerilor 4:>
3C3D
Pentru toate studiile de caz din acest capitol, s-a luat in considerare te#tul actualizat la
data de 12.%3.1%%/, avandu-se in vedere urmatoarele acte:
Formele ,etodologice de aplicare a prevederilor titl. 7J din *odul fiscal, aprobate prin
(.-. nr. 22E1%%2> Bectificarea publicata in ,=f. nr. 441 din %/.%1.1%%2> *odul de
Procedura ?iscala din 1%%2>
(.-. nr. I$$E1%%2> =.-. nr. I2E1%%2> &egea nr. ;%$E1%%2> (.-. nr. $53E1%%2> =.-. nr.
53E1%%2>
&egea nr. 2I2E1%%2> =.U.-. nr. 413E1%%2> =.U.-. nr. 435E1%%2> &egea nr. I/E1%%;>
=.U.-. nr. 12E1%%;> =.U.-. nr. 3%E1%%;> =.U.-. nr. 2;E1%%;> &egea nr. 4/2E1%%;> &egea
nr. 4/3E1%%;> *odul de procedura fiscala> &egea nr. 14%E1%%;> &egea nr. 12$E1%%;>
Decizia *urtii *onstitutionale nr. ;/5E1%%;>
(.-. nr. $I$E1%%;> =.U.-. nr. 1%3E1%%;> =.U.-. nr. 14E1%%/.
asigurarile sociale de sanatate /,;:>
n ceea ce urmeaza este prezentata modalitatea de aflare a venitului net @s-au
luat n considerare veniturile anuale, pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelorA:
<otal venituri brute: /%%.%%%.%%% lei>
- *ontributii:
*" I,;:: ;.122 B=F>
*ontributie soma! 4:: /%% B=F>
*ontributia la ?ondul de sanatate /,;:: 3.I%% B=F.
Bezulta un total contributii de I.$22 B=F, si ca urmare venit net n suma de
;%.1;/ B=F. *ontribuabilul nu are persoane n ntretinere, iar salariul sau lunar
depaseste 3.%%% B=F, deci nu are dreptul la deducerea personala. stfel, baza de
impozitare, care se determina ca diferenta dintre venitul net si deducerea personala,
este egala cu venitul net, adica ;%.1;/ B=F. 7mpozitul sau pe salariu se determina
aplicnd cota unica de 4/: bazei de impozitare, astfel, contribuabilul platind un
impozit de 5.%24 B=F.
n tabelul urmator se poate observa situatia salariului net de care poate
beneficia contribuabilul:
Taelul 1 - Calculul salariului net si a sumelor retinute de statul rom!n

Daca nsa contribuabilul nfiinteaza o companie offshore n "eHchelles, poate
asigura prin intermediul acestei entitati !uridice managementul bancii pe baza unui
contract ntre compania offshore si banca romneasca.
9anca plateste cei /%.%%% B=F companiei din paradisul fiscal ca obligatie
contractuala catre aceasta, si nu direct contribuabilului, acesta din urma dispunnd de
o mai mare parte din acesti bani n comparatie cu situatia initiala.
*osturile de constituire n "eHchelles sunt n total de $I% de U"D
2C2D
, iar ta#ele
anuale nu depasesc $5% de U"D, ceea ce conduce la un total pe primul an de
functionare a companiei offshore de 4.;$% de U"D, n urmatorii ani urmnd a se plati
doar ta#ele anuale. ceste costuri, desi mari la prima vedere, se recupereaza nca din
primul an, prin sumele +salvate+ de la impozitare n Bomnia, dupa cum se poate
observa din Taelul 2.
2C2D
se considera cursul 4 U"D K 1,$; B=F, ca valoare medie a cursului monedei
americane pe primele 2 luni ale anului 1%%/.
Taelul 2 - "olosirea companiei offshore ca furnizor de servicii pentru
agentul economic rom!n #n anul de #nfiintare$
pelarea n acest caz la compania offshore din "eHchelles duce la obtinerea unui venit
net mai mare cu nu mai putin de 43.2/$ B=F n primul an de functionare a companiei
offshore , avanta!ul fiind evident.
Pentru urmatorii ani se realizeaza o si mai mare diferenta favorabila contribuabilului,
disparnd cheltuielile de constituire:
Taelul 3 - "olosirea companiei offshore ca furnizor de servicii pentru
agentul economic rom!n #n anii ulteriori$
"e observa o in!umatatire n acest caz a cheltuielilor prile!uite de apelarea la compania
offshore, rezultnd o diferenta favorabila considerabila: 4;./2% B=F.
*ontribuabilul este scriitor, inventator sau ziarist - proprietar al unor
drepturi de autor.
"a presupunem ca acesta realizeaza venituri din drepturi de autor rezultate din
vnzarea unei carti. 'l vinde @cedeazaA acest drept unei edituri @lfaA pentru care -
datorita faptului ca lucrarea este un best seller - primeste anual suma de un 4%%.%%%
B=F.
Calculul impozitului pe venit conform %egii &'1(2))3 cu modificarile
ulterioare
&*&+
- aplicat asupra veniturilor din drepturi de autor$
utorul are, asadar, un venit brut de 4%%.%%% B=F.
Pentru a calcula venitul net, se aplica o cota de cheltuieli deductibile de 2%:
/C/D

@prevazut de actul normativ ca si cheltuieli cu ntretinerea dreptului de autorA din
venitul brut, precum si contributiile obligatorii catre asigurarile sociale @*" I,;: si
fondul de sanatate /,;:A, rezultnd asadar, un venit baza de calcul de 22.%%% B=F.
Registrele contabile ale contribuabilului prezinta urmatoarea situatie:
<otal venit brut - 4%%.%%% B=F
7mpozit retinut la sursa si achitat de platitorii de venituri: 4%:
$C$D
K 4%.%%%
B=F
*alcul venit net
- cota cheltuieli 2%: din venitul brut K 2%.%%% B=F
- *" I,;: din venitul brut K I.;%% B=F
- ?ondul de sanatate /,;: din venitul brut K /.;%% B=F
- venit net 22.%%% B=F
*alcul impozit pe venit
22.%%% # 4/: K $.%2% B=F
- dar de!a i-au fost retinuti 4%.%%% B=F, diferenta de 1I/% B=F ncasata n
avans de stat. n plus, urmnd a fi dedusa din alte impozite datorate de contribuabil.
*alculul sumei cuvenite contribuabilului, neta de impozit
4%%.%%% - I.;%% - /.;%% - $.%2% L 4%.%%% K 5/.I/% B=F
5C5D
.
;C;D
7dem ca la punctul 3.
/C/D
&egea ;$4E1%%3, articolul ;%, alin. @4A, litera aA - +"tabilirea venitului net din drepturile
de proprietate intelectuala+, modificat prin art. 7 pct. 1 din =.U.-. nr. 435E1%%2.
$C$D
rticolul ;1 din &egea ;$4E1%%3, aliniatul @1A, litera aA
5C5D
n realitate, contribuabilul ncaseaza numai suma de $2.%%% B=F, diferenta urmeaza
sa fie recuperata.
"e poate observa ca autorul a virat la bugetul statului si la cel al asigurarilor
sociale o suma considerabila 1/.%%% B=F, din care va mai recupera 1I/% B=F,
ulterior prin compensari de impozite, fapt care ar fi putut fi evitat prin urmatoarea
tactica:
utorul si putea nmatricula o companie offshore ntr-un paradis fiscal cu care
Bomnia are ncheiat un tratat de evitare a dublei impuneri.
*ontribuabilul este fondator, proprietar si director al acestei companii, care,
potrivit legislatiei din !urisdictia unde este nregistrata @un paradis fiscalA este scutita
de orice fel de impozit sau va fi supusa unui impozit foarte mic.
utorul poate transmite dreptul de proprietate asupra manuscrisului companiei
offshore n mai multe moduri. Unul dintre ele este aportarea n natura a manuscrisului
la capitalul social al acesteia, sau vnzarea lui catre companie pentru o suma modesta,
situata de obicei sub baremul minim de impozitare. *ompania, la rndul ei, i va vinde
dreptul de publicare editurii romnesti care va plati tot un miliard lei, dar nu autorului,
ci firmei acestuia.
"criptic, oficial, autorul va avea un venit minim pe economie sau chiar un venit
de zero lei, din care, asa cum este normal, nu va plati nici un impozit.
Practic nsa, el dispune de 4%%.%%% B=F - mai putin ta#ele de nfiintare cele
anuale pentru mentinerea activitatii companiei offshore - neimpozabili de catre statul
romn, prin contul propriei sale companii offshore, bani de care poate dispune fara
restrictii.
Drepturile de proprietate intelectuala sunt cele mai eficiente portite pentru
acest gen de evaziune fiscala legala, deoarece principiul teritorialitatii poate fi ocolit
sau chiar ignorat n cazul vinderii dreptului catre compania offshore, asupra careia
statul romn nu are drept de impunere.
*ontribuabilul presteaza o activitate independenta @avocat, medic, bi!utier
n cazul de fataA.
8enitul sau net din activitatea desfasurata se determina n sistem real pe baza
datelor din contabilitatea n partida simpla tinuta de acest ntreprinzator. sadar,
venitul sau rezultat din fabricarea bi!uteriilor ntr-un an sunt de /%.%%% B=F.
*ontribuabilul a avut nsa cheltuieli legate de activitatea sa @materiale, curent
etc.A de 41.%%% B=F. Bezulta un venit net impozabil de 25.%%% B=F.
"ituatia contabila a contribuabilului arata astfel:
<otal venit brut - /%.%%% B=F
*" I,;:: ;$%% B=F
?ond sanatate /,;:: 3I%% B=F
8enit impozabil: ;%.2%% B=F
*heltuieli materiale: 41.%%% B=F
9aza de impozitare: 35.2%% B=F
7mpozit K 35.2%% # 4/: K /.422 B=F
8enit net: 22.1;/ B=F
*ontribuabilul are doua posibilitati: poate participa la o serie de cursuri de
perfectionare n strainatate, organizate de propria sa companie offshore sau poate
achizitiona de la aceasta modele de bi!uterii cu e#act suma care i permite sa nu aiba
profit n Bomnia.
"a presupunem ca alege varianta a doua, cumparand cu 35.2%% B=F de la
compania sa offshore o serie de design-uri pentru bi!uteriile sale. vnd n vedere ca
aceste cheltuieli sunt n legatura cu activitatea contribuabilului este deductibila si se scade
din venitul impozabil, conducnd la o baza de impozitare nula.
*ei 35.2%% B=F ramn n contul firmei offshore, sunt neimpozabili n
Bomnia si putin sau deloc n paradisul fiscal respectiv, si pot fi utilizati de contribuabil
n interesul sau personal.
Feavnd nici profit nici pierdere din activitatea sa, contribuabilul nu plateste
impozit, ci numai contributiile la asigurarile sociale. n acest fel, ntreprinzatorul a reusit
sa sustraga de la impozitare o suma considerabila pe care o va putea reinvesti n propria
afacere sau n mbunatatirea stilului sau de viata.

Capitolul 3.2
,etode de sustragere a profitului de la impozitare
Exportul si importul utiliznd ca intermediari companii cu resedinta n
paradisuri fiscale este metoda cea mai des ntlnita de evaziune fiscala legala
internationala.
De e#emplu, fie cazul unei companii din Bomnia care e#porta n -ermania
1%.%%% de produse, al caror cost este de 4%% B=F fiecare, pretul de livrare fiind de
1%% B=F.
Daca e#portul s-ar face direct catre firma germana, la profitul brut obtinut n
Bomnia din aceasta tranzactie, de 1.%%%.%%% B=F, impozitul pe profit este de
31%.%%% B=F @se aplica cota unica de impozit pe profit de 4/:A.
Taelul 1 - Stailirea profitului net al eneficiarului- #n cazul neapelarii la
compania offshore
n cazul n care n afacere intervine o companie offshore, impozitul pe profit ar
fi diminuat.
Produsele trebuie vndute mai nti companiei offshore, ar carei proprietar este
chiar e#portatorul, cu 4%%,%4 B=F, dupa care sunt revndute catre firma germana cu 1%%
B=F. n acest caz, impozitul pe profit platit n Bomnia este de doar ;%% B=F, restul
sumei fiind supusa impozitarii n paradisul fiscal respectiv.
Taelul 2 - Stailirea profitului net al eneficiarului- #n cazul apelarii la
compania offshore
n e#emplu s-a presupus ca beneficiarul are de!a o companie offshore nfiintata
n ntigua @a platit de!a ta#a de nregistrare de 3;% U"DA, care este scutita de plata
impozitului pe profit si plateste pentru aceasta scutire o redeventa anuala de 3;% U"D si
un cost mediu al
gestiunii delegate de 3;%
U"D - se considera un
curs U"D de 1,$;
B=F.
Taelul 3 -
.videntierea eneficiilor
fiscale rezultate din
folosirea companiei
offshore ca intermediar
n ceea ce priveste microntreprinderile, apelarea la paradisurile fiscale
pentru a micsora impozitul datorat statului romn nu este n nici un fel o alternativa
viabila, ceea ce se poate observa si din cele ce urmeaza.
'ste necesara precizarea ca acest statut de microntreprindere este facultativ,
proprietarii sai pot opta pentru cele doua posibilitati - impozitul pe profit sau cel pe
venit.
Pentru a fi considerata microntreprindere, o persoana !uridica romna trebuie
ca, la data de 34 decembrie a anului fiscal precedent, sa ndeplineasca cumulativ
urmatoarele conditii
ICID
:
sa aiba nscrisa n obiectul de activitate productia de bunuri materiale,
prestarea de servicii siEsau comertul>
sa aiba de la 4 pna la I salariati inclusiv>
sa fi realizat venituri care nu au depasit echivalentul n lei a 4%%.%%% euro>
capitalul social al persoanei !uridice este detinut de persoane, altele dect
statul, autoritatile locale si institutiile publice.
Beglementarile cu privire la microntreprinderi sunt foarte stricte, n sensul ca
daca persoana !uridica nu mai poate ndeplini una din conditiile de mai sus la un
moment dat, ea nu mai poate aplica regimul fiscal pentru microntreprinderi ncepnd
din acel moment, si nici n viitor n cazul n care revine ntre coordonatele date de
lege. Pe de alta parte, cota de impozitare foarte redusa @3:
4%C4%D
din total venituriA
ncura!eaza societatile mici sa-si mentina operatiunile ntre aceste limite, sacrificnd n
schimb posibilitatile de e#tindere sau de dezvoltare.
ICID
&egea ;$4E1%%3, rticolul 4%3.
4%C4%D
rticolul 4%$ al &egii ;$4E1%%3 a fost modificat prin art. 7 pct. ; din =.U.-. nr.
435E1%%2.
9aza impozabila a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie
veniturile din orice sursa, din care se scad:
veniturile din variatia stocurilor>
veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale>
veniturile din e#ploatare, reprezentnd cota-parte a subventiilor
guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor>
veniturile din provizioane>
veniturile rezultate din anularea datoriilor si a ma!orarilor datorate
bugetului statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului
impozabil, conform reglementarilor legale>
veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru
pagubele produse la activele corporale proprii.
Prin aceste venituri +deductibile+ se realizeaza o diminuare a veniturilor totale,
eliminndu-le pe cele fara suport n activitatea economica societatii respective
?aptul ca aceste societati nu platesc impozit pe profit, ci pe venit, este un
avanta! mic daca este comparat cu dezvanta!ele evidente. vanta!ul consta n faptul ca
impozitul ma#im ce poate fi platit este de 3.%%% de euro si n pierderea relevantei
marimii cheltuielilor pentru determinarea impozitului, ceea ce poate constitui un
stimulent pentru micii investitori. Dezavanta!ele ma!ore sunt regulile stricte de
ncadrare, care pun o piedica serioasa n calea dezvoltarii ulterioare a societatii
comerciale, si cea mai importanta - imposibilitatea folosirea sistemului cheltuielilor
deductibile pentru a diminua profitul impozabil, si odata cu acesta, a impozitului.
<ocmai acest dezavanta! este impedimentul pentru folosirea paradisurilor
fiscale pentru diminuarea materiei impozabile. *um cheltuielile nu mai pot influenta
profitul impozabil, artificiile de intermediere a e#portului printr-o companie offshore
detinuta tot de proprietarul microntreprinderii nu mai pot fi aplicate. stfel, impozitul
depinde numai de nivelul veniturilor si astfel sunt ncura!ate minimizarea cheltuielilor
si ma#imizarea veniturilor obtinute n limita sumei de 4%%.%%% de euro.
Dar chiar daca nu se poate apela la paradisuri fiscale, simplul fapt ca venitul
net de impozit are ntotdeauna o pondere de I$: din total venituri, coroborat cu o
minimizare a cheltuielilor poate deschide drumul catre profituri substantiale.
?oarte important este ca ntoarcerea la aplicarea impozitului pe profit este
relativ usoara. 'ste de a!uns nendeplinirea uneia din cele patru conditii ce trebuiau
ndeplinite cumulativ si societatea comerciala poate folosi tot arsenalul de artificii
fiscale aflate la dispozitia celor ce platesc impozit pe profit.
"erviciile oferite de firmele offshore sunt greu de cuantificat.
Presupunnd ca o firma romneasca importa 1% de autoturisme, n urma acestui import
obtinnd un profit brut de 4%.%%% B=F, impozitul pe profit pe care al trebui sa-l
plateasca statului romn ar fi de 4/%% B=F. n acest caz, pentru evitarea impozitului
pe profit se poate ncheia un contract cu o firma offshore - cu acelasi proprietar ca si
firma importatoare - care sa asigure paza convoiului de masini pna la granita cu
Bomnia. "uma stipulata n contract poate a!unge si la 4%.%%% B=F, suma deductibila
n totalitate, situatie n care impozitul pe profit rezultat n urma acestei tranzactii
pentru compania romneasca este nul. Profitul firmei romnesti se minimizeaza. n
multe cazuri, investitorii din paradisurile fiscale sunt, de fapt, actionari romni care si
scutesc profiturile prin alte firme care nu au sediul n Bomnia - companiile offshore.
Bespectivele firme figureaza n evidente ca agenti economici straini, iar investitorilor
romni li se pierde urma.
Prin contractele de furnizare de servicii @unde nu apare riscul, ca n cazul
bunurilor, astfel nct valoarea sa poata fi evaluata de organele de controlA se pot
transfera sume importante afara din tara, unde impozitul pe profit este de 4/:, n
paradisurile fiscale, unde impozitul este n cel mai rau caz egal cu 4%: sau sume fi#e
destul de mici. *um cele doua firme au un actionar comun, o socoteala simpla arata ca
el va recupera valoarea impozitului neplatit statului romn, mai putin cel platit
paradisului fiscal, realiznd un pondere a profitului net n total venituri de cel putin
I%:, doar trecnd banii dintr-un buzunar n altul.
n prezent se nregistreaza foarte multe cazuri n care investitorii straini
achizitioneaza produsele de la firmele pe care le-au nfiintat n Bomnia la preturi
e#trem de mici sau chiar sub costurile de productie, dupa care le revnd la pretul
pietei. stfel, firmele din Bomnia nregistreaza profituri minuscule sau chiar pierderi,
n timp ce companiile de afara realizeaza profituri substantiale.
n situatia actuala, acest fenomen este aproape imposibil de contracarat. n
primul rnd pentru ca, nefiind nregistrate n Bomnia, firmele offshore nu pot fi
controlate de nici o autoritate locala. Din acest motiv, 9anca Fationala a Bomniei, al
carei accept este necesar pentru efectuarea transferurilor de valuta din Bomnia catre
alte tari, nu poate avea nici o situatie referitoare la firmele offshore ai caror actionari
sunt persoane fizice sau !uridice romne.
= situatie ngri!oratoare a fost semnalata de catre presa la nceputul anului
1%%2
44C44D
, si anume faptul ca fondurile obtinute din actiuni de spalare a banilor prin
circuite financiar-bancare, deseori orientate catre firmele offshore, se ntorc n
Bomnia n principal ca mprumuturi e#terne private acordate de companii nregistrate
n zone considerate paradisuri fiscale.
ceste mprumuturi e#terne sunt acordate societatilor comerciale care au mai
lucrat cu bani murdari care, la rndul lor, investesc n domenii economice profitabile,
banii intrnd astfel n operatiuni licite.
+7mportul cu plata n avans+ pare a fi noua modalitate de a scoate valuta din
tara. ?ondurile sunt transferate din conturile unor societati comerciale nregistrate n
Bomnia, care au asociati cetateni romni, cu titlul de contravaloare pe operatiuni
+import n avans+, fara sa fi efectuat operatiuni de comert e#terior, iar valuta ramne
nerepatriata.
= alta modalitate o reprezinta transferarea unor sume n e#terior n conturile
unor firme offshore cu titlul de contract de consultanta, servicii informatice, contract
de comision, fara ca serviciile sa se realizeze efectiv sau transferuri n beneficiul unor
societati offshore cu conturi bancare deschise n evidentele unei banci comerciale n
Bomnia.
"e practica de asemenea transferul de fonduri din conturile unei societati
comerciale romne n beneficiul unei companii offshore, cu titlul de +contracte prestari
servicii+, dupa care sumele se ntorc n Bomnia n contul unei societati comerciale
sau n contul personal al reprezentantului legal al celor doua firme.
n alta ordine de idei, presa
41C41D
contura intentiile domnului 7onel 9lanculescu,
,inistrul delegat pentru control, de a controla fenomenul companiilor offshore la
inceputul anului 1%%2, cel putin n ceea ce priveste interesele statului romn. Domnia
sa considera ca este posibila o atenta verificare a agentilor economici ce activeaza n
Bomnia si care au legaturi ntr-un fel sau altul cu anumite companii offshore. Din
aceasta cauza se va propune o lege n care evaziunea fiscala se asociaza crimei, si n
44C44D
+9anii spalati n paradisuri fiscale se ntorc sub forma de mprumuturi e#terne
private+- Bemus 8lad, +Ultima ora+, I martie 1%%2.
41C41D
+Paradisurile fiscale, la control+- "imona Dobre> +*otidianul+ 4% februarie 1%%2 si
+9lanculescu baga paradisurile fiscale n ceata+- Dragos Fedelcu si 7oana ,orovan>
+*apital+, 4I februarie 1%%2.
care se cere verificarea si avizarea de catre, cel mai probabil, ,inisterul dministratiei
si 7nternelor @,7A a companiilor offshore ce vor sa desfasoare orice fel de activitate
economica ntre granitele Bomniei.
cest proiect de lege, desi la prima vedere da impresia ca poate diminua
fenomenul, la o analiza mai atenta se observa doar o intensificare a birocratiei, si odata
cu aceasta o ngreunare a sistemului investitional, mai ales o diminuare a flu#urilor de
investitii din partea companiilor offshore care nu fac parte din fenomenul spalarii de
bani, si sunt interesate de oportunitatile de investitii autohtone.
Paradisurile fiscale au fost si ramn un mod ct se poate de fiabil de a ocoli
fiscalitatea e#cesiva din anumite tari si ct timp vor fi diferente semnificative de legislatie
fiscala ntre state, ele vor prospera. *ompaniile de consultanta si de intermediere a
nfiintarii de companii offshore n aceste +oaze fiscale+ cunosc toate portitele legale prin
care clientii lor pot obtine beneficii ma#ime, si sunt mereu la curent cu modificarile n
legislatia internationala care ar putea limita folosirea acestor mi!loace, adaptibilitatea
fiind cuvntul cheie n activitatea lor.
,area ma!oritate a investitorilor ce constituie companii offshore cauta doar un
regim fiscal mai +blnd+ nsa e#ista si organizatii criminale care gasesc n paradisurile
fiscale instrumentul cel mai eficient pentru spalarea banilor din afaceri ilegale, atinznd
astfel un nivel destul de ridicat de legalitate, destul ct sa nu mai intre n vizorul
autoritatilor din tarile lor de origine sau destul ct sa le evite permanenta intruziune n
+afacerile lor+.
Din acest punct de vedere, n cazul n care legile unei anumite tari lasa loc de
interpretari sau pot fi ocolite, recurgerea la paradisurile fiscale poate fi o adevarata cutie a
Pandorei, care poate duce la o +hemoragie+ de fonduri peste granita, afectnd grav nu
numai veniturile fiscale, dar si Produsul 7ntern 9rut al respectivei tari. Din acest motiv,
autoritatile romne au nceput sa faca pasi mici, dar hotarti pentru a corecta legislatia si
pentru a minimiza modurile de ocolire a ei, fara a putea emite pretentia ca ar putea
eradica fenomenul.
Un prim pas trebuia facut n directia limitarii e#ploziei de contracte de prestari
servicii +fictive+ n legatura cu transportul pe parcurs e#tern al marfii importate sau a
contractelor de management sau de consultanta folosite deseori pentru a masca veniturile
impozabile si care consta ntr-o evaziune fiscala aflata la marginea legislatiei. cest
obiectiv poate fi atins fie printr-o impozitare mai accentuata a partenerului romn ce
solicita aceste servicii n conditii ce pot da de banuit, fie printr-un control mai accentuat.
nsa boala de care sufera Bomnia si care da semne ca a a!uns n faza cronica,
mai ales dupa Bevolutia din 4I5I, este coruptia - n toate formele sale de manifestare.
Unii formatori de opinie sunt de parere ca acest fenomen generalizat a condus la o
structurare foarte diferentiata a paturilor sociale, iar ceea ce este si mai ngri!orator este
faptul ca mentalitatile s-au format n acest sens si nu permit revenirea n viitorul apropiat
la o normalitate absolut necesara. stfel, cei ce au a!uns nstariti prin aceste metode si
pot conserva averile si afacerile ce nu de putine ori eludeaza ?iscul, prin mecanismele
companiilor offshore, fara gri!a legii romnesti, iar cei ce nu au destula abilitate pentru
aceasta se multumesc sa dea mita pentru ca organul de control al statului sa nchida ochii
la situatiile de cele mai multe ori ct se poate de ilicite.
Foul cod fiscal este de departe o buna initiativa de clarificare a legislatiei
fiscale, dar el trebuie sa fie foarte bine pus n practica de organele fiscale teritoriale, n
paralel cu o mai buna educare a contribuabilului, si de o transparenta sporita pentru a
reduce tendinta de evaziune fiscala, destul de raspndita n Bomnia, ncepnd cu
fabricile clandestine de alcool - ce nu platesc accizele si comercializeaza nu de multe ori
produse ce pot afecta sanatatea publica - si ncheind cu fraudele de miliarde privind ta#a
pe valoarea adaugata.
7deea ce se desprinde din analiza activitatii companiilor offshore este aceea ca
pentru a profita de avanta!ele lor trebuie ca cel interesat sa aiba un nivel al veniturilor
destul de ridicat, care sa permita plata ta#elor din paradisul fiscal vizat, deloc modice.
'ste interesant de observat si faptul ca n ma!oritatea paradisurilor fiscale, pe masura ce
venitul rulat prin aceste tari este mai mare, cu att ta#ele aferente se reduc ca pondere n
totalul venitului, situatie care ncura!eaza flu#ul suplimentar de bani +pedepsind+ tarile cu
fiscalitate e#cesiva, saracindu-le n cele din urma produsul intern brut. stfel, un om de
afaceri cu ceva e#perienta n domeniul comertului international, bine informat si fara
aversiune pentru risc poate pune bazele unui adevarat imperiu financiar pornind cu o
companie offshore.