POLITICI DE STAT ȘI PRACTICI LOCALE ÎN APLICAREA STANDARDELOR

MEDIATICE ALE CONSILIULUI EUROPEI

Problema pe care o supunem analizei noastre în acest articol, este bazată pe

înțelegerea problematicii care care cuprinde atât politicile de Stat cât și a standardelor
mediatice din sfera decizională a Consiliului Europei, dar și cu aplicare pentru
societatea românească care, în prezent se confruntă cu o problemă esențială și anume:
lipsa unei Legi a Presei care să reglementeze și să elimine totodată carențele cadrului
juridic și normativ în domeniul mass-media, precum și să elibereze mass-media de
interesele politice care se manifestă în prezent.
Astfel, în data de 18 mai 2021, Consiliul Europei a emis câteva concluzii
importante cu privire la redresarea și transformarea mass-media europene în anumite
domenii de actvitate precum: industria audiovizuală și sectorul mass-mediei de știri
reprezintă actori economici importanți.1. Din statisticile rezultate în urma analizelor, a
reieșit faptul că, mass-media pe plan european cu o cifră de afaceri anuală de 193 de
miliarde EUR, conform estimărilor Comisiei Europene. 
Astfe, importantă este și opinia D-nei Graça Fonseca, ministra portugheză a
culturii cu privire la Rolul mass-mediei audiovizuale în politica culturală la nivel
local și european:2 „Rolul mass-mediei de știri și al industriei audiovizuale în
furnizarea de informații exacte și de divertisment este foarte important pentru
dezbaterea democratică și diversitatea culturală ale Europei. Însă mass-media și
sectorul audiovizual se confruntă cu provocări enorme, cum ar fi schimbări ale
obiceiurilor de vizionare ale persoanelor și pierderea veniturilor din publicitate.
Pandemia de COVID-19 a exercitat o presiune suplimentară asupra ambelor
sectoare. Concluziile pe care le-am adoptat astăzi stabilesc măsuri clare pentru a le
ajuta să se redreseze rapid și să iasă mai puternice din criză.ʺ.
Politicile în domeniul masss-media dar și practicile locale în acest domeniu,
au fost, putem spune, blocate de criza provocate de pandemia de COVID-19. În acest
sens, Consiliul Europei recomandă statelor membre să valorifice oportunitățile oferite
de Mecanismul de redresare și reziliență, care este instrumentul financiar post-criză
al UE, și să investească în accelerarea transformării digitale și a tranziției verzi a
sectorului audiovizual și al mass-mediei de știri.
La această întâlnire a în cadrul Consiliului Europei, Miniștrii au solicitat să fie
depuse eforturi „pentru a se asigura că industria audiovizuală poate ajunge mai ușor
la piețele și la publicul european și internațional. Pentru a stimula circulația
1
Consiliul UE Comunicat de presă  18 mai 2021, Comunicat de presă
2
Alocuțiunea D-nei Graça Fonseca, ministra portugheză a culturii, Consiliul UE Comunicat de presă  18 mai
2021

1
conținutului european în Europa și la nivel internațional, trebuie facilitată
cooperarea în materie de producție și de distribuție. Sprijinirea colaborării
transfrontaliere între actorii de pe piața audiovizualului este, de asemenea,
esențială.ʺ

În acest sens, considerăm că această inițiativă este una laudabilă, SCOPUL

unic al acesteia fiind acela de valorificare a mass-media în întreg spațiul european,
pentru a veni în sprinul sectoruluil audiovizual și al mass-mediei de știri.

Dintre politicile locale și practicile acestora stabilite de Consiliul Europei,

dintre care menționăm pe cele mai importante3:

 libertatea și pluralismul mass-mediei în era digitală;

Mass-mediei joacă un rol economic, social și cultural esențial, fiind un

puternic generator de locuri de muncă, contribuind în mod esențial la propagarea
stilului de viață, istoriei, culturii și valorilor europene în lumea întreagă. Fiecare stat
component al U.E, în prezent se confruntă cu amenințări, provocări și oportunități
distincte. Cu toate acestea, evoluțiile politice recente poziționează UE în prim-planul
dezbaterii privind respectarea, protejarea, susținerea și promovarea pluralismului și a
libertății mass-mediei în Europa.

 Crearea unui jurnalism responsabil și credibil.

Aici avem în vedere existența unui jurnalism responsabil și credibil este

esențială. Jurnaliștii au datoria de a verifica informațiile pe care le furnizează
publicului; libertatea presei nu trebuie condiționată de copromisuri și ambiguități sau
cbiar de informații neverificate de multe ori cu caracter tendențios Există totuși o
graniță: delimitarea dintre jurnalismul responsabil și bloggerii sociali/actorii anonimi
nu mai este clar delimitată, [n care rolul responsabilității editoriale și al răspunderii
care le revine atât mass-mediilor tradiționale cât și celor noi. Un rol esențial îl are
educarea consumatorilor în ceea ce privește mass-media de la o vârstă foarte fragedă.
Apărarea libertății și pluralismului mass-mediei prin gestionarea independentă a
acesteia;

 crearea unei piețe europene unice pentru serviciile de mass-media;

În prezent, există publicații online/digitale se referă la toate subsectoarele din

cadrul sectorului editorial, fiind nevoie de o imbunătățire a interoperabilității,
portabilității și a disponibilității transfrontaliere pentru facilitarea consumului
acestora în Europa. Dacă aceste aspecte vor fi rezolvate, dezvoltarea transfrontalieră

3
Comisia Europeană – The Centre for Media Pluralism and Media Freedom is co-financed by the European
Union, Country report: Romania, Published in July 2020.

2
de noi întreprinderi de mass-media poate îmbogăți ecosistemul de servicii de mass-
media și poate genera creștere economică și locuri de muncă.

 concentrarea mass-mediei: promovarea unei transparențe mai

mari în ceea ce privește proprietatea asupra mass-mediei.

Proprietatea asupra mass-mediei trebuie să fie transparentă, iar autoritățile

naționale de reglementare trebuie să monitorizeze acest aspect îndeaproape, având în
vedere rolul său în asigurarea pluralismului mass-mediei.

Rolul transparenței mass-media pe platformele tehnologice este unul care

crează responsabilități de ambele părți: trusturile de presă și opinia publică. Așadar,
este vorba despre un instrument periculos de manipulare a opiniei publice prin
publicarea pe internet, prin intermediul comentariilor, de informații jignitoare și
fictive pe subiecte deosebit de sensibile pentru publicul-țintă, care pot avea, așadar,
un efect negativ puternic asupra unui număr mare de persoane.

Serviciul public de radiodifuziune şi televiziune joacă un rol important în

Statele Membre ale Comunităţii Europene. Îndeplinirea acestei misiuni de serviciu
public, vizează asigurarea diversităţii culturale şi lingvistice, divertisment, a
programelor educaţionale, informarea corectă și obiectivă a publicului, garantarea
pluralismului de opinii în furnizarea de programe de calitate, libere la retransmisie
precum și asigurarea libertății de exprimare a realizatorilor de programe și a
interlocutorilor, în conformitate cu legislația în vigoare.
Viitorul sistemului dual de radiodifuziune şi televiziune, public-privat în
Europa depinde de reconcilierea rolului serviciului public cu principiile unei
concurenţe corecte şi funţionarea unei pieţe audiovizuale libere în statele membre.
Domeniul politicilor şi strategiilor din sfera audiovizualului vizează pe de-o
parte libertatea de expresie şi accesul neîngrădit la informaţii de interes public,
incluzând în acest principiu pe acela al liberei circulaţii a serviciilor din cele 4 adică,
- libera circulaţie a persoanelor, serviciilor, capitalurilor şi bunurilor – ce stau la baza
Tratatului Uniunii Europene, iar pe de alta, faptul că audiovizualul constituie un izvor
nesecat de informații.
Libertatea de exprimare a presei şi de informare, fără ingerinţa autorităţilor
publice şi fără a lua în considerare frontierele, garantată prin articolul 10 al
Convenţiei, reprezintă un pilon important al democraţiei şi totodată un factor de
progres al acesteia.
În realitate însă, în sfera politicilor Statelor membre ale Consiliului Europei
există o problemă gravă si anume: limitările constituţionale ale statelor care nu
reuşesc să ţină în frâu fenomenele ilicite şi infracţionale din mediul online. Sfera
problemelor cu privire la limitarea exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale
din acest mediu include, dar nu se limitează la accesul copiilor la pornografie,
3
conţinutul site-urilor rasiste sau xenofobe, exprimare anonimă, insultele şi
calomniile.
O situație aparte o constiuie problema Mass-media a țărilor membre ale U.E.
din sfera sud-estului Europei.

Astfel, în opinia specialiștilor în drept mediatic Johannes Weberling și

expertul media Hendrik Sittig, "UE a eşuat total în asigurarea libertății presei"4

Cei doi specialiști, au fost invitați la Zilele Dreptului Mediatic Europa de

Sud-Est, la Frankfurt pe Oder, manifestare organizată pe 1 și 2 decembrie la
Universitatea Europa din Frankfurt pe Oder. Ei au adus critici sub aspectul îngrădirii
libertății presei, ca politică de Stat și standard mediatic. Astfel, în opinia lor,
„Jurnaliștii și instituțiile mass-media din sud-estul Europei se află sub presiune: prin
plângeri strategice ale oligarhilor, atacuri și repartizarea banilor europeni doar
către instituțiile mediatice apropiate guvernelor. Pentru jurnalismul de calitate, nu
este deloc ușor. Simultan, piața media este schimbată profund de platforme online
precum Facebook și Youtubeʺ.

O critică acidă la adresa U.E. o formulează specialistul Johannes Weberling,

acesta afirmănd fără echivoc:

„UE este un eșec total în asigurarea și sprijinirea libertății presei în sud-

estul Europei! Există unele discursuri critice de formă, cum ar fi față de evoluțiile
din Ungaria. Practic însă, UE contribuie la înrăutățirea situației libertății presei,
prin faptul că lasă în responsabilitatea guvernelor naționale repartizarea fondurilor
europene pentru bugetul privind sistemul informațional, adică pune lupul paznic la
oi. Dacă acești bani ar fi acordați pe baza unor criterii obiective, atunci ei ar putea
sprijini jurnalismul de calitate. Nu pot să înțeleg de ce Uniunea Europeană nu a
schimbat nici până în ziua de azi lucrurile în acest domeniu…ʺ.

Parcă venind în completare, Hendrik Sittig, afirma:

„...în multe locuri s-a crezut că deficitele democratice se vor rezolva de la

sine după aderarea la UE. Nu a fost însă cazul. În multe țări am constatat chiar pași
înapoi în dezvoltarea democratică și asigurarea libertății presei. Problema
structurală de bază este că în sud-estul Europei piețele media sunt foarte mici. De
aceea legăturile dintre politică, mediul de afaceri și media sunt deosebit de strânse,
ceea ce este dezavantajos pentru un sistem mediatic independent...... Aici este nevoie
de UE în calitatea ei de comunitate de valori. Mă bucur că actuala Comisie Europeană
abordează mult mai direct deficitele în respectarea democrației și statului de drept.
Milioanele de euro repartizate de Bruxelles țărilor membre în ultimii ani pentru
bugetele informaționale și campanii europene sunt cel mai bun exemplu. Mai ales în
4
Hendrik Sittig și Johannes Weberling Zilele Dreptului Mediatic Europa de Sud-Est, la Frankfurt pe Oder,
01.12.2021

4
Europa de Sud-Est, unde fondurile publicitare din sectorul comercial sunt foarte
limitate, sprijinul financiar comunitar a ajuns în cea mai mare parte doar la
instituțiile media apropiate guvernanților. Aici este nevoie de controale mai stricte și
de transparență…ʺ

În acest sens, într-un comunicat de presă al Parlamentului European, se

menționează ca a fost dată o rezoluție din 25.11.2020. în care se stipulează în mod
expres: „Parlamentul atrage atenția asupra „încercărilor guvernelor unor state
membre de a reduce la tăcere mass-media critică și independentă și de a submina
libertatea și pluralismul mass-mediei”. Eurodeputații sunt deosebit de îngrijorați de
situația mass-mediei publice din unele țări ale Uniunii, unde mijloacele de
comunicare în masă au devenit „un exemplu de propagandă proguvernamentală”.

Deputații subliniază că libertatea mass-mediei, pluralismul, independența și

siguranța jurnaliștilor sunt elemente esențiale ale dreptului la libertatea de exprimare
și de informare și sunt vitale pentru funcționarea democratică a Uniunii și a statelor
sale membre. „Libertatea mass-mediei a fost afectată în ultimii ani”, avertizează
rezoluția, iar epidemia de COVID-19 a agravat această deteriorare.

De reținut este și alocuțiunea Magdalenei Adamowicz, raportoare din partea

PPE, a făcut următoarea declarație5„Astăzi asistăm la un recul al democrației, la
acapararea puterii prin minciuni. Nu există libertate fără independența mass-mediei,
nu există democrație fără pluralismul mass-mediei. Mass-media ar trebui să
servească adevărul, nu minciunile. Aceasta ar trebui să fie în serviciul alegătorilor,
nu al celor aflați la putere, și ar trebui să fie un mijloc de control al puterii. Mass-
media trebuie să protejeze democrația, dar o poate și ucide. Acesta este motivul
pentru care trebuie să fie independentă.”.

În sprijinul acetor afirmații vine și un Proiect de Lege pe care U.E. îl o

adopta pentru garantarea independenței presei, în contextul situației tot mai grave
din Polonia sau Ungaria.

Astfel, Uniunea Europeană va adopta un text legislativ care garantează

independența presei din toate țările blocului, a declarat comisarul european pentru
piața internă, Thierry Breton, în condițiile în care situația presei devine tot mai
îngrijorătoare în țări precum Ungaria, Polonia sau chiar Cehia 6 : „Lucrăm la o
«Media Freedom Act» (legea libertăţii presei - n.n). Obiectivul acesteia trebuie să fie
garantarea independenţei pieţei de presă şi creşterea rezistenţei acesteia....Dorim să
acţionăm împotriva oricărui tip de amestec nejustificat în activitatea companiilor
media”, a spus comisarul la evenimentul organizat la Paris de France Televisions.
„Dorim să reflectăm la modul de întărire a guvernanţei mijloacelor media publice”.
Potrivit Consiliului Europei, autorităţile ţării conduse de premierul suveranist
Viktor Orban atacă sistematic apărătorii drepturilor omului şi jurnaliştii de
5
Alocuțiunea Adamowicz, raportoare din partea PPE, din Polonia Magdalenei, 03.11.2020
6
Interviu al Comisarului european pentru garantarea libertății presei, Thierry Breton, TV Digi 24, 12.01.2022 
5
investigaţie. Şi toate acestea „în scopul de a transmite un mesaj clar: vor exista
represalii împotriva oricărei forme de critică a guvernului”, notează memorandumul.
Mai mult, Ungaria ignoră deciziile tribunalelor internaţionale, ceea ce arată
că guvernul nu are nicio intenţie de a respecta legea, „o precondiţie esenţială pentru
libertatea de expresie”, insistă comisarul Mijatovic.7
Pentru a remedia această situaţie, Dunja Mijatovic consideră că Ungaria
trebuie să-şi amendeze legislaţia pentru a împărţi puterile excesive ale preşedintelui
Autorităţii pentru mass-media între mai multe organisme autohtone.
Relaţiile între Viktor Orban şi instituţiile europene sunt deteriorate de mai
bine de un deceniu.
Ungaria a fost criticată în mai multe rânduri pe tema libertăţii presei, în
special luna trecută când autorităţile ungare au refuzat să reînnoiască licenţa
Klubradio, cel mai important post de radio independent din Ungaria, adeseori critic la
adresa executivului de la Budapesta.
Un aspect aparte, o reprezintă politica și standardele mediatice din mass-
media din Românească. În ultimii ani acest subiect a fost abordat sumar, fragmentat
pe domenii (publicitate, accesul la informaţie şi datele cu caracter personal, libertatea
de exprimare şi defăimarea etc.), fără o analiză amplă a aspectelor defectuoase care
contribuie la stagnarea evoluţiei mass-media într-o societate democratică.
În România, există câteva politici privind mass-media dar difuze, fără
consustență, presa fiind aservită în mod clientelar puterii politice aflată la guvernare
cât și în opoziție. Așadar, privind prin prisma realităților contemporane românești, ale
mass-mediei în special, observăm faptul că, în prezent, există doar o singură normă
juridică care reglementează aspecte legate de mass-media în domeniul audio-
vizualului spre exemplu și anume Legea audiovizualului nr. 504/2002 şi
Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a conţinutului
audiovizualUși....doar atât....restul de norme sunt încercări timide de reglementare a
Presei, în funcție de interesele politice începând cu anul 2004.
În prezent, există trei politici privitoare la Mass-media în România și anume:
presa scrisă (pe cale de disparție), audio – vizuală și ....presa digitală ( World Wide
Web, Blog, Feed-uri RSS, Podcast etc).
Concret, cele trei politici evocate de noi mai sus, sunt folosite în prezent în
scopuri clientelar-politice. Așa de pildă, paradigma în care trăiește presa românească
actuală are efecte negative în tot peisajul economic, politic și social. În primul rând

7
Comentariul comisarul pentru drepturile omului din cadrul Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, într-un
Memorandum potrivit AFP, citată de Agerpres , Digi 24 din 30.03.2021

6
datorită neexercitării rolului de câine de pază al democrației, se tinde în prezent de a
nu se legifera cadrul de bază, al Mass-media.
În alte planuri are de pierdut profesia de jurnalist, ajungându-se până la
deprofesionalizarea breslei. Se creează astfel premisa și terenul prielnic al dezvoltării
corupției, întrucât niciun canal media care a fost cointeresat în condiții suspecte nu
mai are legitimitate să intre în lupta împotriva corupției, neexistînd opoziție publică
reală, astfel că politicienii pot folosi practicile despre care vom vorbi în cele ce
urmează nestingheriți: utilizarea de fonduri publice pentru finanțarea presei, angajări
clientelare, contracte mascate sau aranjate etc.
Pentru a putea fi finanțate toate instituțiile media existente în acest moment
pe piață, se apelează la bugetele instituțiilor publice, care aruncă sume de bani
generoase pentru a promova mai mult primarii și șefii de instituții decât instituția în
sine, proiectele sau obiectivele acesteia.
În România, pluralismul pieţei de presă este domeniul de cel mai mare risc
(76%) dintre cele patru analizate în cadrul Instrumentului de monitorizare a
pluralismului mass-media, alături de protecţia elementară a dreptului la exprimare şi
informare, independenţa politică şi incluziunea socială8. Conform acestui studiu, în
prezent există două mari riscuri: „influenţa proprietarului sau comercială asupra
conţinutului editorial şi gradul de concentrare al platformelor onlineʺ. Așadar,
putem deduce un conflict între presa editorială și cea digitală. Acest raport mai
evidențiază faptul că, „În România nu există (...) legislaţie sau autoreglementare la
nivelul profesiunii care să prevină conflictul de interese, să limiteze controlul direct
sau indirect al partidelor politice sau să protejeze autonomia media în numirea
redactorilor şefi. Când vine vorba despre site-urile de ştiri, riscurile privind
independenţa politică sunt şi mai mari”. Așadar, însăși Comisia Europeană, constată
și subliniază totodată faptul că, la nivelul presei actuale, sau Mass-media, există o
mare problemă: nu există legislație în acest domeniu. Acest fapt ne conduce la o
singură concluzie: se impune legiferarea Presei, o reformă concretă a acesteia sub
oricare din formele sale.
În ultima perioadă de timp, lipsa interesului guvernelor pentru jurnalism și
media, cenzura politică tot mai mare și creșterea autocenzurii sunt principalele
trăsături ale actualului peisaj media. Media au fost transformate treptat în instrumente
de propagandă politică. Sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanțare sunt
opace sau chiar corupte, iar politicile lor editoriale sunt subordonate intereselor
proprietarilor. Aceste fenomene tulburătoare au devenit o obișnuință în România.
Analizând situația prezentă a reglementării politicilor în domeniul Mass
media din România, aceasta este una specifică și este determinată de un cumul de
factori: un sistem de distribuție arhaic și dezastruos și ziariști blazați și slab pregătiți
și, peste toate acestea, un ghem de interese politico-economice 9.
8
Ioana Avădani, interviu la Centrul pentru Jurnalism Independent, interviu acordat revistei Tribuna, 2017

9
Centrul pentru Jurnalism Independent Starea mass-media în România, 2020
7
 În ceea ce privește aplicarea standardelor mediatice în mass-media din
România, suntem de părere că se impun a fi făcute câteva precizări. Astfel, aceste
standarde sunt aplicabile bunelor practici ale jurnaliștilor.

Astfel standardele mediatice în mass-media în Romnia, ar trebui să se axeze

cu preponderență pe 5 (cinci) paliere și anume:10 [London C., 2011]:

 Onestitate: jurnaliștii trebuie să fie sinceri față de publicul cititor și

privitor. Este inacceptabil să se emită informații despre care se știe că sunt false sau
să inducă opiniei publice fapte într-un mod înșelător pentru a da o impresie greșită;
 Independență și obiectivitate: jurnaliștii ar trebui să evite subiecte în
care le-ar aduce foloase materiele care le-ar oferi un anumit beneficiu în materie,
deoarece acest interes poate fi subiectiv, părtinitor. În cazurile în care un jurnalist
poate avea un interes financiar sau personal specific, interesul ar trebui dezvăluit;
 Corectitudine: jurnaliștii trebuie să prezinte faptele cu imparțialitate și
neutralitate, prezentând alte puncte de vedere și părți ale unei povești în care acestea
există.
 Diligența: un jurnalist ar trebui să adune și să prezinte fapte pertinente
pentru a oferi o bună înțelegere a subiectului raportat;
 Responsabilitate: un jurnalist trebuie să fie responsabil pentru munca
sa, pregătit să accepte critici și consecințe.
Toate aceste standarde le onsiderăm a fi un deziderat al presei scrise,
audiovizuale și mai cu seamă al opiniei publice românești, deziderat care are ca
unic scop crearea unei Mass-media cu adevărat imparțiale și nepărtinitoare.
Presa din România a crescut organic, cu prea puțină grijă pentru dezvoltare
durabilă și fără obiective de conservare. Într-o relație continuă de dragoste și ură cu
politica, de multe ori dependentă financiar de aceasta, iar alteori cu finanțare obscură,
presa din România trece printr-o nouă perioadă de schimbare, generată atât de
accesul la tehnologie, cât și de noile condiții economice.
În următorii ani, societatea românească va trebui în mod esențial să acționeze
în această direcție, adică, a protejării surselor de informare.
În prezent, încrederea în jurnalism este scăzută inclusiv în România. Acest
aspect trebuie avut în vedere de către întreaga breaslă a jurnalisștilor
Mai multă transparență prin explicarea proceselor din redacție, intrarea cu
publicul într-o conversație, reîntoarcerea la nevoile comunității sunt pași care par
simpli, dar, în contextul actual, presupun un efort de voință susținut.
Comunitatea jurnalistică din România, rareori solidară, nu și-a consolidat
statutul social și nici nu s-a sindicalizat astfel încât să se poată apăra în fața

10
Frost, Chris London, Etica și reglementarea jurnalismului (3a edtn: Pearson Education 2011.
8
abuzurilor sau a schimbărilor sociale rapide, rămânând unica profesie liberală fără
sistem propriu de coordonare, fără o legislație unitară în domeniu.
În acest studiu se arată faptul că, în prezent, investigațiile lipsesc din cele mai
multe produse media, astfel că, nici tendința autorităților de a “pedepsi” presa nu mai
este absolută, deși, pentru jurnaliștii critici, în special cei de la București și județele
fierbinți, precum Teleorman, anii 2016 - 2019 au fost grei. Octav Ganea spune că
“perioada Dragnea” a fost foarte nocivă pentru jurnaliști, părere împărtășită și de
Costin Ionescu: „Relația autorităților cu jurnaliștii a fost foarte proastă, în special
prin limitarea accesului la informații. Dacă pe vremea lui Năstase s-a simțit mult
mai puternic controlul direct, pe vremea lui Dragnea a fost mai mult o presiune
foarte mare, inclusiv cu amenințări explicite, non-stop și la vedere.”
Andreea Pavel spune că, ce se întâmplă la București este un semnal și un
motiv de îngrijorare pentru local: „Mă îngrijorează valul de amenințări la adresa
jurnaliștilor de la București pentru că, dacă acolo lucrurile vor scăpa de sub control,
noi o să dispărem la primul semn.”
În prezent, se vehiculează soluții punctuale, care, în cascadă vor rezolva
probleme mai largi. Se propune o reașezare a Consiliului Național al Audiovizualului
și a instituțiilor publice de media pe un nou făgaș, care are în centru interesul public
și nevoia corectă de informare a cetățenilor este cea mai importantă. Aici soluțiile
stau, în primul rând, la vectorii politici care trebuie să își ia mâna de pe aceste
instituții și să nu mai considere că, prin finanțarea lor, au câștigat și dreptul de a le
“deține”. Exsitența unui CNA care aplică legea nediscrețional, constant și predictibil
este o soluție optimă a mass-mediei din spațiul audiovizual și ar arăta publicului că se
poate și altfel. Ieșite de sub controlul politic, dar și personal, al unora dintre
beneficiarii contextului actual, TVR, Radioul public și Agerpres ar putea să dea tonul
jurnalismului în interes public, având atât oamenii, cât și resursele financiare
asigurate pentru acest tip de jurnalism.
O soluție inovativă este aceea de înființare a Școlilor de jurnalism Desigur,
această schimbare va dura ani și va necesita multă voință și asumare din partea celor
angrenași care vor educa viitorii jurnaliști, impunând astfel noi standarde in
jurnalismul modern.
Acestea, la fel ca întreaga industrie, trebuie să treacă printr-o transformare
profundă pentru a reuși să răspundă nevoilor actuale din profesiei. În primul rând,
este necesară aducerea curriculumului în prezent și adaptarea acestuia la realitățile
tehnologiei și erei digitale. Este necesară și o reprofesionalizare a unora dintre
cadrele didactice, spun jurnaliștii.
În ceea ce ne privește, suntem de părere că un Cod al presei, consacrat prin
Lege, care să includă principii şi norme generale, precum şi reguli speciale în privinţa
unor aspecte extrem de controversate şi deseori eludate, se impune în mod necesar.
Un alt aspect îl constituie crearea unor standarde calitative a jurnalismului
românesc, printr-o nouă reglementare a dreptului la replică, a insultei şi calomniei
prin presă, consacrarea normelor deontologice, pregătirea şi atestatea profesională,
9
stabilirea drepturilor şi obligaţiilor corelative ale patronatului şi lucrătorilor,
drepturilor sindicale şi garanţiilor speciale impuse de practicarea unei profesii
publice, expuse unor mari riscuri şi constrângeri, constituirea unei organizaţii
puternice profesionale.
Așadar, UE cunoaşte după extindere un deficit democratic din cauza absenţei
sferei publice europene. Se discută despre o Europă postnaţională, a cărei evoluţie va
depinde de emergenţa unei noi sfere publice. Dezvoltarea UE este strâns legată de
existenţa acestei sfere ca un spaţiu de comunicare 11. Spaţiul public european nu este o
însumare mecanică a spaţiilor naţionale a ţărilor comunitare ci o realitate nouă care
fiinţează conform unor norme proprii. Spaţiul public european se află în comunicare
cu spaţiile publice naţionale iar consistenţa şi legitimtatea lui depind de ceea ce-i
oferă agenţii spaţiului naţional. Ştirile despre societăţile naţionale în spaţiul public
european sunt elaborate şi transmise din spaţiile naţionale. Să amintim că mediile de
marcă din Europa recrutează corespondenţi din state naţionale şi transmit, mai rar,
ştiri de la faţa locului relatate de redactori din redacţia centrală.
În anul 2007, după aderarea României, presa se concentrează mai mult pe
tensiunile politice interne, pe conflictele dintre exponenţii principalelor instituţii ale
statului şi neglijează efectele acestor conflicte asupra europenizării societăţii
româneşti. Nu există o agendă mass media care să reflecte permanent problemele
reale ale românilor privind noua poziţie a statului român – membru al UE.
În societăţile post-comuniste mass media încurajează punctul de vedere al
elitelor partidelor, dar nu în aceeaşi măsură opinia diferitelor grupuri sociale.
Mass media sunt o prezenţă foarte importantă în sfera publică, dar ele nu
promovează valori şi norme ale societăţii, ci încurajează cu precădere opiniile elitelor
politice şi nu în aceeaşi măsură opinia diferitelor grupuri sociale.
Evenimentele din perioada postaderare a României au arătat un deficit de
democraţie, iar mass media nu sunt un element de coagulare a sferei publice
integrate în sfera publică europeană. Ştirile din mass media fac referiri marginale la
stilurile europene de viaţă.
Rolul mass media în europenizarea spaţiului public naţional se exercită nu
atât în planul comunicării de mesaje politice, cât în abilitatea de a transmite în mod
credibil informaţii despre stiluri şi conduite de viaţă europene. Rămâne de cercetat în
ce măsură publicul este preocupat efectiv de deciziile politice luate la nivelul
instituţiilor europene, şi transferă politicienilor locali sarcina de a acţiona în numele
lui pentru exprimarea problemelor politice ale ţării.
Concluzia care se impune de la sine, este aceea că, atât mass media din
România cât și cea din cadrul statelor membre ale U.E. are de suferit în mod esenţial
11
Erik Oddvar Eriksen, Making The European Polity, Reflexive integration in the EU, 2005

10
din cauza eforturilor ostentative ale celor ce au condus breasla în scopuri ce nu au
ţinut cont de interesele generale, creându-şi o poziţie privilegiată ce ignoră principiile
și standardele legale fundamentale, constituţionale, transformând dreptul fundamental
al libertăţii massmedia într-o lozincă menită să acopere abuzuri grave.

Bibliografie:
1. JONES, A. Clifford, 2004, “Transfrontier Media, Law, and Cultural Policy in the
European Union” in New Frontiers in International Communication Theory, Mehdi
Semati (ed.), Oxford: Rowman & Littlefield Publishers.
2. MARINESCU, Valentina, 2009, Cercetarea în comunicare Metode şi tehnici.
Bucureşti: Editura C.H. Beck
3. PETRE, Raluca, 2009b, “Design instituţional şi politici media româneşti în context
european; structuri culturale şi presiuni comerciale” în Mass-Media-limbaj, cultură şi
acces la realitate, Ana Maria Munteanu & Aida Todi (coord.), Bucureşti: Editura
Universitară, pp.13-28
4. PETRE, Raluca, 2010, “Media Regulatory Bodies in Romania; the limits of
institutional change” in Mihai Coman (ed), Models of, Models for Journalism and
Communication, Ars Docendi: Bucureşti, pp. 290-298.

5. SCHNELL, Christiane, 2016, “Journalism and its Professional Challenges” in The

Routledge Companion to the Professions and Professionalism, Mike Dent, Ivy Lynn
Bourgeault, Jean-Louis Denis, Ellen Kuhlmann (eds.). London: Routledge.
6. SCOLERE Leah, Pruchniewska Urszula, Duffy, Brooke Erin, 2018, “Constructing
the Platform-Specific Self-Brand: The Labor of Social Media Promotion. Social
Media + Society, Vol.IV (3): 1-11
7. SURUGIU, Romina, 2013, “Magazine Journalists in Romania. Working conditions,
institutional pressures and job satisfaction”. Gen și discurs în organizații. Daniela
Rovența Frumușani (ed.). București: Tritonic

11