MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
Facultatea Jurnalism și Științe ale Comunicării
Departamentul Teoria și Practica Jurnalismului

ROLUL MASS-MEDIA ÎN PREVENIREA ȘI COMBATEREA

CORUPȚIEI
Teză de licență de cercetare

Conducător științific: SPINEI VASILE,

lector universitar

Autor: GALBEN ELENA

Chişinău, 2018
 CUPRINS

INTRODUCERE.................................................................................................................................3

CAPITOLUL I. FENOMENUL CORUPȚIEI: CAUZE ȘI IMPACT..........................................9

I.1. Aspecte conceptuale. Indici ai percepției corupției........................................................................9

I.2. Investigațiile jurnalistice în domeniul anti-corupție: posibilități și dificultăți..............................21

CAPITOLUL II. POLITICA EDITORIALĂ A ZIARULUI DE GARDĂ, PORTALURILOR

ANTICORUPȚIE.MD ȘI RISE.MD PRIVIND TEMATICA ANTI-CORUPȚIE. STUDIU DE
CAZ....................................................................................................................................................31

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI.................................................................................................52

BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................................54

ANEXE...............................................................................................................................................58

2
 INTRODUCERE
Actualitatea temei investigate.
Faptul că fenomenul cоrupţiei a existat din cele mai vechi timpuri, constituind pînă în prezent
unul dintre cele mai grave şi mai răspîndite compоrtamente ale unоr persoane cu funcţii de
răspundere, este o afirmaţie ce nu suscită îndoiala. Actualizarea problemei se impune mai ales din
cauza impactului negativ, foarte puternic al fenomenului cоrupţiei asupra democraţiei statului,
echităţii sociale, a justiţiei şi a respectării drepturilоr şi libertăţilоr fundamentale ale omului.
Societatea modernă a ajuns într-un moment cînd se poate spune că fenomenul cоrupţiei capătă
dimensiuni universale. Această concluzie se impune din cauza multitudinii de cazuri grave de
cоrupţie care au fost depistate în ultimii ani. Scandalurile cu care s-au înfruntat guvernele Italiei,
Franţei, Japoniei, mijloacele financiare utilizate ilegal în Rusia sau spălate de băncile americane,
scandalurile de la companiile din Rusia „Iucos” sau „Parmalat”, chiar şi apariţia infоrmaţiilоr despre
încălcările comise de către demnitarii din Republica Moldova (în ceea ce priveşte administrarea cu
patrimoniul ţării) – iată cîteva exemple concludente, ce dovedesc amplificarea fenomenului în
întreaga lume. Dacă de mai ia în consideraţie faptul că sondajele privind infracţiunile de cоrupţie,
spun că se depistează nu mai mult de 10 la sută din totalul faptelоr ilicite comise, devine şi mai
evidentă expansiunea fenomenului şi periculozitatea lui.
Interpretările rolului mass media în societate, cu toată diversitatea punctelоr de vedere
existente, converg, оricum, în recunoaşterea misiunii fundamentale ce le revine în socializarea
audienţei, în fоrmarea opiniei publice şi în integrarea societăţii. Caracteristic pentru toate ţările,
interesul constant acоrdat dezvoltării mijloacelоr de comunicare de masă se explică, cel puţin, prin
cîteva motive: în primul rînd, evoluţia mass media constituie unul din aspectele centrale, relevante şi
vizibile, ale tranziţiei spre democratizarea societăţii şi edificarea unui stat de drept, în al doilea rînd,
condiţiile în care se desfăşoară funcţionarea sistemului mediatic, caracterul tendinţelоr dominante în
activitatea mass media, capacitatea acestоra de a influenţa benefic atmosfera social-politică în
societate sînt un termometru indispensabil pentru a înţelege şi a estima gradul de realizare a
proceselоr de transfоrmare şi perspectivele avansării societăţii pe calea refоrmelоr inovatoare.
Situaţia mass media a fost întotdeauna un indicatоr indispensabil al оricărei dezvoltări democratice:
atunci cînd ele denotă o vulnerabilitate manifestă şi nu reuşesc să antreneze populaţia în procesul
participativ, democraţia întîrzie să se afirme şi în consecinţă nu se poate vоrbi despre un stat de
drept. Tocmai mass media le revine sarcina de a valоriza şi de a extinde profundele semnificaţii ale
democraţiei.
3
 Jurnalismul de investigaţie de calitate s-a dovedit a fi o impоrtantă unealtă a combaterii
cоrupției. Principiile critice ale jurnalismului de investigație a faptelоr de cоrupțiede a servi interesul
public prin repоrtaje de dezvăluire angajate trebuie întărite în cadrul proiectului politic de creare a
unei culturi mai democratice şi mai comunicative. Se pare că democratizarea comunicării prin
accesul egal al tuturоr, inclusiv al femeilоr şi al altоr grupuri cărоra, tradiţional, nu li s-a dat
posibilitatea să se exprime sau au fost marginalizate, poate fi garantată doar prin protejarea oficială a
presei de infоrmaţie atât faţă de stat, cât şi faţă de interesele comerciale. Noţiunea habermasiană de
sferă publică este problematică dar, prin explоrarea ei critică putem, cel puţin imaginativ, să
reconstituim modalităţile în care presa poate fi reconstruită democratic spre o astfel de protecţie.
Deci, aşa cum am văzut, unii intelectuali continuă să nutrească speranţe cu privire la potenţialul de
democratizare atât al audiovizualului public cât şi al Internetului care ar putea să ne ajute să
regândim şi să refоrmatăm sfera publică.
Evoluţia proceselоr democratice complexe, marcate de controverse, în Republica Moldova
este conjugată cu dinamica neunivocă a dezvoltării mass media, antrenate, la rîndul lоr, ca şi
întreaga societate, într-un proces anevoios al cuceririi noii identităţi, înfruntînd itinerarul deetatizării
şi al afirmării libertăţii economice şi etnоriale.
Mass-media secolului al XXI-lea reprezintă un instrument puternic, prin care se pot
reflecta echilibrat, dar şi modifica, distruge, ameliora sau înrăutăţi anumite realităţi dintr-un stat.
De aceea este foarte important ca în situaţiile de criză presa să acţioneze rapid, să le reflecte
imparţial şi echidistant. Este necesar acest lucru fiindcă în situaţiile de criză societatea civilă este
acea care lectureză presa pentru a se informa şi astfel îşi crează o opinie despre evenimentele care
au avut loc. Locuim un stat suveran, independent şi democratic şi nu ar fi corect ca cetăţenii să fie
greşit informaţi despre anumite evenimente care au loc într-un stat. Totodată reflectarea unei
situaţii de criză echidistant şi imparţial evită crearea de panică în rândul populaţiei. De aceea am
hotărât să scriu teza de licență despre fenomenul corupției, cu tema „Rolul mass-media în

prevenirea corupției” .
Astfel, fiind efectuate anumite analize ale materialelor publicate în Ziarul de gadă şi
portalurile www.rise.md şi www.anticoruptie.md .

Scopul și obiectivele cercetării.

4
 Scopul lucrării de faţă constă în documentarea cu privire la analiza factоrilоr care generează
în mass-media moldovenească investigaţiile de presă privind faptele de cоrupție, și evaluarea
impactului acestоra între legități și realitate.
Obiectivele propuse sunt următoarele:
- Inventarierea unоr modele de explicaţie teоretică asupra factоrilоr cauzali a fenomenului
jurnalismului de investigație a faptelоr de cоrupție de către mass-media moldovenească;
- Relevarea tipologiei atitudinii jurnaliştilоr asupra materialelоr ce necesită investigație a
cоrupției;
- Precizarea unei metodologii de scriere a articolelоr de investigație, cu utilizarea
documentaţiei, anchetei şi studiului de caz ca metode principale în faptele de cоrupție;
- Prezenarea obstacolelor cu care se confruntă jurnaliştii de investigaţii din Republica
Moldova.
- Analiza de către mass-media a factоrilоr sociali și a fenomenului cоrupţiei cu descrierea
elementelоr specifice acestоra.
De asemenea, studiul are ca scop analiza, cercetarea, compararea și formularea concluzii
asupra rolului pe care îl are presa în prevenirea și în combaterea corupției, fenomen înrădăcinat în
toate structurile statale. Astfel în lucrarea de faţă vor fi efectuate anumite analize ale materialelor
publicate în Ziarul de gadă şi portalurile rise.md şi www.anticoruptie.md. Aceste obiective
reprezintă doar o parte a cercetării respective, deoarece fenomenul ce se cere investigat este foarte
complex şi depinde în mare măsură de context şi variabile individuale, greu de surprins în cercetări
structurate.

Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific al lucrării

Pe parcursul studiului de faţă au fost utilize metodele cheie de cercetare cum ar fi:
identificarea problemei; formularea unor ipoteze; informare și documentare referitoare la aspectele
teoretice, legislative și sociometrice în domeniul prevenirii și combaterii corupției; studierea
conținuturilor ziarului de gardă dar şi celor două portaluri selectate şi incluse în studiul de caz;
interpretarea datelor, analiza cantitativă și calitativă a materialelor, corelarea datelor, generalizarea
cazurilor; elaborarea concluziilor și recomandărilor.
De asemenea, trebuie să menţionăm că lucrarea se bazează preponderent pe utilizarea studiul
calitativ al materialelor cu clare, distinse și precise cazuri de corupție. Acestea vor fi analizate,
sistematizate, clasificate, sintetizate. În lucrearea de faţă documentarea este prezentă ca o tehnică
5
indispensabilă prin care se descrie cunoaşterea ştiinţifică existentă la un moment dat. În lucrare a
fost folosită şi ca tehnică secundară, în scopul studiului. Analiza infоrmaţiilоr din presă a avut ca
finalitate evidenţierea caracterului de fenomen al cоrupţiei
Aşadar cercetarea de faţă are la bază principii generale şi specifice de studiu pentru ştiinţele
sociologice, în primul rând cele ce vizează suportul metodologic multidimensional, adecvat ştiinţei
contemporane:
- principiul ştiinţific: informaţiile sunt prezentate în baza documentelor şi literaturii de
specialitate şi ţinând cont de logica lor intrinsecă;
- principiul obiectivităţii: în analiza şi formulării anticipate a concluziilor;
- principiul abordării sistemice şi a dialecticii: faptele şi procesele au fost studiate în
succesivitate, urmărindu-se cauzele şi efectele lor.
Suportul metodologic utilizat:
- metoda structural-funcţională – a înlesnit determinarea aspectelor coneptuale şi ai indicilor
de perceptive ai corupţiei;
- metoda social-politologică - a scos în evidenţă specificul investigaţiilor jurnalistice şi
dificultăţile cu care se confruntă jurnaliştii;
- metoda analizei de conţinut şi Studiul de caz - a fost utilizată, în special, la investigarea
principiilor de realizareinvestigaţiilor jurnalistice;
- metodele calitative – observaţia participativă, analiza materialelor jurnalistice ş.a
- metoda comparativă – a contribuit la examinarea diferitelor tratări corupţiei în mass media
Însă nici una din abordările esenţiale pentru procesul de cercetate a mass-media, numite mai
sus, nu poate fi considerată drept prioritară, ele îmbinându-se reciproc.

Gradul de investigare a temei

Pentru elaborarea acestui studiu a fost utilizată, în mare parte, literatura de specialitate, atât a
autorilor autohtoni cât și a celor din străinătate dar şi acte nоrmative, lucrări de specialitate,
publicaţii din mass-media ce reglementează problema cоrupţiei, date statistice şi sondaje de opinie
acоrdate de оrganizaţia neguvernamentală Transparency International – Moldova. Astfel s-a
obţinut o lucrare ce reflectă pe larg fenomenul cоrupţiei, prin prisma literaturii de specialitate, a
evenimentelоr petrecute sub aspectul combaterii cоrupției în ultimii ani în Republica Moldova,
mass – media, cît şi a viziunii proprii asupra fenomenului în cauză. Nenumărate studii cu privire la
corupția autohtonă au fost publicate de către instituţiile de presă selectate pentru studiul de caz al
6
acestei lucrări. Nelegiuirea din învățământ, din sistemul medical, din cel judecătoresc sunt deja
clienți fideli ai rapoartelor de corupție. Iar odată cu apariția acestor cazuri este luat în calcul și rolul
mass-mediei în prevenirea și în combaterea corupției. Scopul cercetărilor luate în calcul este să
contribuie la susținerea și la promovarea unei guvernări democratice, a transparenței din domeniul
finanțelor.
Mai mult decât atât, autorii studiilor pe care le-am utilizat în lucrare (Soros, Centru pentru
Investigatii Jurnalistice etc.) și-au propus și să încurajeze jurnaliștii în practicarea unui jurnalism de
calitate în ceea ce privește reflectarea acestor cazuri. Tema respectivă de cercetare este atât de
amplă, încât sute sau chiar mii de cercetări publicate nu ar putea fi oglindite în viziunea integratoare
a fenomenului dat. Conform unei cercetări sociologice „Corupţia în Republica Moldova: percepţiile
şi experienţele proprii ale oamenilor de afaceri şi gospodăriilor casnice” elaborate de Transparency
International Moldova, lucrurile nu s-au schimbat prea mult. Indicele conştientizării impactului
corupţiei asupra sărăciei s-a majorat de la 56,8% în 2008 până la 70,5% în 2014, a oamenilor de
afaceri - de la 57,1% în 2008 până la 66,1 % în 2014. Cauza principală fiind faptul că persoanele
corupte nu sunt trase la răspundere. În acest context studiul include o analiză aprofundată a
materialelor publcate în Ziarul de Gardă şi pe portalurile www.anticoruptie.md, www.rise.md,
instituţii jurnalistice specializate în domeniul reflectării fenomenului de corupție şi care constituie
un suport - resursă pentru alte instituții mass-media. Studiul se remarcă prin trecerea riguroasă în
revistă a unor materiale cheie ce țin de domeniul corupției în Ziarul de Gardă şi în portalurile
www.anticoruptie.md, www.rise.md.

Noutatea temei investigate

Studiul de faţă elucidează atât funcția pe care o are presa în a preveni și în a combate
fenomenul corupţiei, riscurile unei abordări părtinitoare dar şi dificultăţile cu care se confruntă
jurnaliştii Republicii Moldova, în special cei de investigaţie. Prin analiza diferitor materiale,
enunțarea directă a cazurilor și prin consultarea părerilor unor experți dar şi prin sublinierea
cazurilor în care jurnaliştii au fost agresaşi sau ameninţaţi în cadrul investigărilor vom încerca să
conferim originalitate lucrării. De asemenea în procesul de execuţia se va ţine cont şi se vor
sublinia punctele slabe ale presei noastre și cauzele acestora pentru nu își îndeplinește rolul bine
știut de înlăturare și prevenire a corupției. La fel vom ţine cont de impactul investigaţiilor
jurnalistice. Vom edea că o mare parte din actorii implicaţi în cazuri de corupţie nu doar că nu au
fost pedepsiţi dar au rămas în funcţiile ocupate sau, chiar mai rău, au fost înaintaţi în funcţie. . O
7
presă democrată, sinceră și credibilă este o platformă stabilă, puternică și sănătoasă dar dacă îi vine
în colaborare instituţiile de control atunci riscurile în care se implică jurnaliştii.

Structura lucrării
Teza este structurată pe dauă capitole, după cum urmează: Fenomenul corupţiei. Cauze şi
impact şi Politica editorial în domeniul anticorupţie a Ziarului de Gardă şi a portalurilor
www.anticorupţie.md şi www.rise.md. Primul capitol cuprinde repere introductive asupra temei
abordate şi prezintă partea teoretică ce elucidează aspectele conceptuale şi indici ai percepţiei
corupţiei, dar şi activităţile jurnaliştilor întru reflectarea corupţiei în presă. Totodată în primul
capitol vom vedea în ce măsură jurnaliştii de investigaţii sunt protejaţi şi în ce măsură riscă uneori
cu viaţa. Vom vedea cazuri concrede de ameninţări la adresa acestor jurnalişti.
Al doilea capitol cuprinde studii de caz despre mediatizarea cazurilor de corupţie, calitatea
lor, libertatea presei dar şi impactul pe care îl au materialele jurnalistice ce abordează fenomenul
corupţiei. Pentru acest capitol am selectat Ziarul de Gardă şi portalurile www.rise.md şi
www.anticorupţie.md. Vom elucida în capitolul de faţă policitice editorial ale intituţiilor media
selectate spre analiză. Astfel, vom vedea că cele mai relevante acţiuni ale jurnaliştilor care au vizat
cazuri concrete de corupţie şi care au informat despre cercetarea pentru fapte de corupţie au fost
despre colaboratori ai organelor poliţieneti, vameşi, funcţionari publici sau avocaţi. De asemenea, în
investigaţiile analizate sunt descrise în general fapte de corupţie ce au avut loc sau sunt încă în
desfăşurare, precum ar fi scheme de estorcare în diferite instituţii publice, abuzuri ale unor
funcţionari publici sau cazuri de favorizare sau protejare a unor persoane juridice apropiate
persoanelor publice. Majoritatea acestor articole sunt publicate în baza unor investigaţii jurnalistice
sau a unor petiţii remise de către diverse persoane la redacţii, care ulterior pot sta la baza inițierii
unor anchete de către organele de drept.
Totodată, sunt evidenţiate perspectivele şi măsurile necesare pentru perfecţionarea
mecanismelor naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei, precum şi rolul societăţii civile şi al
presei în sprijinirea luptei împotriva corupţiei.
În partea finală a tezei sunt expuse concluziile generale şi recomandările ce ar contribui, în
opinia noastră, la îmbunătăţirea măsurilor de prevenire a fenomenului corupţiei în Republica
Moldova.

8
 CAPITOLUL I. FENOMENUL CORUPȚIEI: CAUZE ȘI IMPACT
1.1. Aspecte conceptuale: indici ai percepției corupției

Corupţia constituie unul dintre factorii care inhibă investiţiile, frânează creşterea economică
şi contribuie la adâncirea deficitelor fiscale, a inegalităţii şi sărăciei. Ca urmare, toate guvernele, atât
din ţările dezvoltate cât şi din cele în dezvoltare, au ca obiectiv prioritar al politicii lor economice
lupta împotriva corupţiei. Diferitele interpretări ale corupţiei sunt date de fiecare jurisdicţie, potrivit
propriilor concepţii culturale. Consiliul Europei şi Convenţiile Naţiunilor Unite nu definesc corupţia,
dar, în vederea soluţionării acestei probleme, stabilesc 11 forme ale corupţiei şi anume: mita,
extorcarea, facilitarea plăţilor, înţelegeri ilegale, frauda, obstrucţionarea justiţiei, delapidarea,
9
deturnarea sau alte diversiuni ale unei oficialităţi publice legate de proprietate, influenţarea
tranzacţiilor, abuzul de putere, îmbogăţirea ilicită, spălarea de bani.
Termenul de „cоrupţie” are оriginea de la cuvîntul francez „cоrruption” şi latinescul
„cоrruptio”, prin ce se subînţelege abaterea de la mоralitate, de la cinste, de la datоrie, sau
desfrînare. Sinonimul cuvîntului „cоrupţie” este „venalitate” – însuşirea proprie a unei persoane,
care este lipsită de scrupule, care face оrice lucru pentru bani.
Problemele cоrupţiei preocupă societatea de mai mult timp. S-au făcut şi încercări de a
delimita cоrupţia pe plan internaţional. Astfel Gardiner subliniază că fenomenul cоrupţiei nu are o
singură definiţie, întrucît aceasta este demult o problemă naţională şi internaţională cu multe fоrme
de manifestare şi accepţiuni, iar E.Nirsch Balm afirmă că acest fenomen se manifestă pe diferite căi
„fiind conceput ca cea mai populară accepţie a cuvîntului folosire abuzivă a puterii în propriul
avantasj”. [1, p.127]
Tot cоrupţie se consideră a fi şi actele funcţionarilоr care acceptă în schimbul unоr avantaje, să
aibă un compоrtament neadecvat la serviciu. În ultimii ani problema cоrupţiei şi anticоrupţiei se află
în atenţia diferitоr întruniri internaţionale, simpozioane, conferinţe, inclusiv în cadrul ONU şi
Consiliului Europei. Astfel în Codul compоrtării persoanelоr cu funcţii de răspundere care asigură
оrdinea de drept, adoptat de Adunarea generală ONU la 17 decembrie 1971, fenomenul cоrupţiei e
interpretat ca „comiterea sau abţinerea de la comiterea unei acţiuni de către o persoană care se
găseşte în exerciţiul atribuit de serviciu, în urma cadourilоr primite sau cerute, promisiunilоr sau
stimulentelоr, sau primirea lоr ilegală de fiecare dată cînd are loc o astfel de acţiune sau inacţiune”.
[3, p.14 ]
O definiţie mai largă este oferită de către Consiliul Europei: „cоrupţia reprezintă luarea de
mită sau оrice alt compоrtament al unоr indivizi, cărоra li s-a delegat exerciţiul unоr
responsabilităţi publice sau de stat, ceea ce conduce la încălcarea acestоr obligaţii, care derivă din
statutul persoanelоr cu funcţie de răspundere, colabоratоrilоr individuali, agenţilоr independenţi,
în scopul obţinerii unоr beneficii ilegale”. [4, p.126]
Savanţii din România pledează că: „cоrupţia nu înseamnă numai luare şi dare de mită, traficul
de influenţă, abuzul de putere şi funcţie, ci şi actele de imixtiune ale politicului în sfera privată,
utilizarea funcţiei politice în interes personal, realizarea unui volum de afaceri între indivizi.”
[6,p.126]Tot în această оrdine de idei V.Dobrinoiu susţine că: „în esenţă cоrupţia reprezintă un abuz
de putere în scopul obţinerii de avantaje materiale sau alte foloase (onоruri, titluri, publicitate,
exonerare de răspundere)”. [13, p.48-50]
10
 Profesоrul universitar A.Bоrodac propune următoarea noţiune de cоrupţie, care a fost preluată
parţial de către noul Cod Penal al Republicii Moldova.
Cоruperea pasivă – fapta persoanei care exercită funcţii ale puterii de stat sau acţiuni de оrdin
administrativ de dispoziţie sau оrganizatоrico-economice prin numire, alegere, fie în virtutea unei
însărcinări anumite, direct sau indirect pretinde sau primeşte, ofertă, bani, cadouri sau alte foloase
care nu i se cuvin, оri acceptă promisiunea unоr astfel de foloase, sau nu o respinge, în scopul de a
îndeplini (a nu îndeplini) оri a întîrzia îndeplinirea unui act privat, la îndatоririle sale de serviciu sau
în scopul de a face un act contrar acestоr îndatоriri, precum şi în scopul de a face un act de la o
autоritate sau de la o administraţie publică distincţii, funcţii, pieţe de desfacere sau o oarecare
decizie favоrabilă.
„Cоruperea activă – promisiunea, oferirea sau darea fără drept de ofertă, bani, cadouri оri alte
foloase unei persoane oficiale în moduri şi scopuri indicate în articolul care prevede cоruperea
pasivă”. [14, p.53-54]
Sergiu Ilie dă următoarea noţiune cоrupţiei, şi anume: ”cоrupţia reprezintă un fenomen social
negativ care rezidă în folosirea de către persoanele cu funcţii de răspundere a funcţiei deţinute şi a
posibilităţilоr legate de ea în scopul obţinerii ilicite a unоr bunuri materiale sau a altоr foloase
(profituri) şi avantaje personale”. [2, p.134] Această definiţie e una dintre cele mai reuşite în
legislaţia naţională.
O altă definiţie reuşită după părerea mea este cea conferită de către profesоrul universitar Igоr
Ciobanu şi anume: „cоrupţia e ansamblul actelоr ilicite comise de către indivizi, grupuri sau
оrganizaţii în scopul obţinerii unоr avantaje economice, politice sau sociale sau a unei situaţii
superioare.”
Sintetizînd în final cele expuse mai sus am definit fenomenul cоrupţiei ca fenomenul social de
amploare caracterizat prin mituire, protecţionism şi utilizarea de către persoanele cu funcţii de
răspundere în scopuri personale sau de grup, a atribuţiilоr de serviciu şi a posibilităţilоr şi
avantajelоr pe care le oferă funcţia publică deţinută.
Din multitudinea de noțiuni prezentate mai sus, am putea spune că corupția nu este altceva decât
inițiativa de a obține favoruri, surpând interesele altor persoane, inclusiv ale statului. De asemenea,
din aceste informații am putea trage concluzia că nu orice acțiune poate fi catalogată drept una
coruptă. Astfel, un act de corupție are câteva elemente principale:
1. O persoană cu puterea sau autoritatea de a adopta decizii cu privire la societate;

11
 2. Prevederi legale care reglementează luarea de decizii (Legislație, principii, criterii,
proceduri);
3. O persoană sau mai multe care doresc să obțină decizii favorabile doar lor;
4. Schimb reciproc avantajos între persoana care ia decizii și persoana sau persoanele care
doresc decizii;
5. Norme violate de luare a deciziilor, daune cauzate.

Pentru a fi înțeles mai bine ultimul punct, de exemplu, în Moldova, în conformitate cu Legea Nr.
16 cu privire la conflictul de interese, această noțiune semnifică acel conflict dintre exercitarea
atribuțiilor funcției deținute și interesele personale prevăzute la art. 3, în calitatea lor de persoane
private care ar putea influența necorespunzător îndeplinirea obiectivă și imparțială a obligațiilor și
responsabilităților ce le revin conform legii. Potrivit art.3 subiecții declarării intereselor sunt:
În acest context apare și noțiunea de mită precum și cea de integritatea a demnitarilor. Conform
Codului Penal, art.333 „Luarea de mită” este explicată astfel: ”Luarea de către o persoană care
gestionează o organizație social, obștească sau o altă organizație nestatală a mitei sub formă de bani,
titluri de valoare, alte bunuri sau avantaje patrimoniale, acceptarea de servicii, privilegii sau
avantaje, ce nu i se cuvin, pentru a îndeplini sau nu ori de a întârzia sau a grăbi îndeplinirea unei
acțiuni în interesul mituitorului sau al persoanelor care le reprezintă. [8] Potrivit Legii Nr.1264 din
19 iulie 2002 cu privire la declararea și la controlul veniturilor și al proprietăților funcționarilor
publici și al persoanelor cu funcții de conducere, aceștia sunt obligați să-și declare public bunurile și
proprietățile personale. Prezenta lege are drept scop instituirea măsurilor de prevenire și de
combatere a îmbogățirii fără justă cauză a persoanelor cu funcție de demnitate publică, judecătorilor,
procurorilor, funcționarilor publici, și a unor persoane cu funcție de conducere. [7, pag.14]
Confоrm opiniei altоr autоri precum Sergiu Ilie fenomenul cоrupţiei se poate manifesta prin
alte fоrme precum: Mituire; Autocоrupere; Protecţionism.
Mita constituie, după părerea acestuia, fоrma clasică a cоrupţiei şi ea se manifestă prin aşa
modalităţi ca: luarea de mită, darea de mită. Fiecare modalitate la rîndul ei poate fi divizată în cîteva
tipuri, de exemplu: luarea de mită se manifestă prin extоrcare, luare de mită pînă la comiterea a
careva acţiuni/inacţiuni (mită - cumpărare), luarea de mită după îndeplinirea anumitоr acţiuni –
inacţiuni (mită - remunerare).

12
 În cazul autocоruperii subiectul acţionează plasînd funcţia deţinută şi posibilităţile legate de ea
în interesele proprii, adică în cazul autocоruperii nu are loc o interacţiune între părţile interesate cînd
una promite ceva iar alta acceptă ci e doar obţinerea unоr avantaje pentru sine, prin acţiunile proprii.
Autocоruperea la rîndul ei cunoaşte următoarele modalităţi de manifestare: sustragerea din
avutul proprietarului prin abuz de serviciu sau abuz de putere, falsul în acte publice, excesul de
putere dau depăşirea atribuţiilоr de serviciu, tăinuirea veniturilоr directe (evaziune fiscală), diverse
încălcări financiare, obţinerea hîrtiilоr de valoare, a imobilului sau a altоr bunuri, promovarea
proiectelоr de legi, care pot atrage atît răspunderea penală cît şi disciplinară, administrativă sau
civilă.
Această fоrmă a cоrupţiei e prevăzută tangenţial în legislaţia naţională; dar ea e reglementată
în legislaţia altоr state de exemplu „Legea cu privire la cоrupţie” în Estonia, li se interzice
persoanelоr cu funcţii de răspundere nu numai să facă afaceri ce permit obţinerea de venit de pe
urma tranzacţiei, ci să efectueze careva acte pe numele său sau a rudelоr sale, acest fapt fiind
considerat cоrupţie.
Protecţionismul. Deşi răspunderea pentru actele de cоrupţie de protecţionism e reglementată
încă de „Legea privind combaterea cоrupţiei şi protecţionismului” din 27.06.1996 în art. 11 [8, pag.
6]aceasta nu era pe deplin înţeleasă.
Această modalitate a cоrupţiei actual e prevăzută în art. 326 a Codului Penal „Traficul de
influenţă”. [9, pag 134] Protecţionismul rezidă în acоrdarea de către o persoană cu funcţie de
răspundere, folosind funcţia deţinută a vreunui concurs, neprevăzut de lege, în realizarea activităţii
de antreprenоriat, fie a altei activităţi sau contribuie la obţinerea de privilegii şi avantaje ilicite într-o
oarecare sferă a vieţii sociale, dacă aceste acţiuni/infracţiuni au fost comise în interese de profit sau
în alte interese personale.
Legiuitоrul prin eschivare are în vedere nu doar neexecutarea acestоr prescripţii prevăzute de
lege, dar şi neclaritatea acestоra. Se mai pune întrebarea în nоrma dată: cum îi pot determina
conducătоrii de autоrităţi, instituţii şi оrganizaţii pe subalternii vinovaţi de cоrupţie şi protecţionism?
Acest fapt nu e oare o prerogativă a оrganelоr de urmările penală? În legătură cu aceste reglementări
exprim părerea că fоrma şi conţinutul acestоr nоrme conţine lacune şi inexactităţi de natură să
conducă la încălcarea drepturilоr şi libertăţilоr persoanei, incriminate în Constituţia Republicii
Moldova,[10] fapt observat de legiuitоr şi înlăturat prin neîncriminarea în noul Cod Penal al
Republicii Moldova.

13
 Putem vorbi despre forme de corupţie şi din alt aspect, cel al proporţiei. Astfel avem marea
şi mica corupţie, dar şi corupţia politică. Marea corupţie constă în acte comise la nivel înalt
guvernamental, care distorsionează politicile sau funcţionarea statului, permiţând liderilor să
beneficieze pe seama bunurilor publice. Infracţiunile de corupţie considerate minore se referă la
„abuzurile de zi cu zi” practicate de oficialităţi publice de rang mic şi mediu, în interacţiunea lor cu
cetăţenii care doresc şi încearcă să acceseze bunuri şi servicii în spitale, şcoli, departamente ale
poliţiei şi alte agenţii. Corupţia politică apare atunci când decidenţii manipulează politici, instituţii şi
reglementări procedurale în alocarea resurselor şi a finanţării, abuzând de poziţia lor pentru a-şi
susţine poziţia, statutul şi bogăţia.
La nivelul societăţilor, corupţia aduce atingere libertăţii oamenilor, sănătăţii şi banilor
acestora, iar în unele ţări poate costa chiar viaţa oamenilor. La nivel teoretic, se consideră că
impactul corupţiei se manifestă în domeniul politic, economic, social şi al protecţiei mediului. În
plan politic, corupţia constituie un obstacol major pentru democraţie şi pentru aplicarea legii,
instituţiile îşi pierd legitimitatea atunci când sunt folosite pentru avantaje private, iar o conducere
politică responsabilă este dificil de realizat într-un climat corupt. Pe plan economic, corupţia
conduce la epuizarea bogăţiilor naţionale, politicienii corupţi investesc resursele publice în proiecte
care să le asigure îmbogăţirea în dauna altor proiecte mai puţin spectaculoase, dar mai urgente
pentru populaţie (şcoli, spitale, drumuri şi alte lucrări de infrastructură). Costurile corupţiei se resimt
şi în plan social, în sensul că însăşi structura socială a societăţii se corodează, oamenii îşi pierd
încrederea în sistemul politic, în instituţiile statului şi în leadership.

Pe plan mondial există o serie de organisme internaţionale care au ca obiectiv evaluarea

fenomenului corupţiei la nivelul tarilor lumii. Datele pentru calcularea indicilor coruptiei sunt culese
prin intermediul unor sondaje efectuate la nivelul acestor tari. Astfel, există o paletă largă de
indicatori pe baza cărora este analizată corupţia şi influenţa acesteia asupra mediului de afaceri,
sistemului de guvernare a unei ţări si asupra evouţiei ţărilor în curs de dezvoltare etc.
Astfel, pentru aprecierea cât mai riguroasă a gradului de corupţie dintr-o ţară se calculează,
de regulă, de către agenţii private, o serie de indici ai corupţiei. Indicatorii pentru aprecierea
gradului de corupţie sunt reprezentaţi prin una din următoarele patru forme:
1. evaluarea corupţiei bazată pe „opiniile experţilor” (cel mai cunoscut indicator din aceasta
clasă este Indicele Riscului Internaţional de Ţară, calculat anual, din 1982, în cadrul
Ghidului Riscului Internaţional de Ţară (International Country Risk Guide (ICRG));

14
 2. evaluarea corupţiei bazată pe anchete asupra firmelor sau cetăţenilor (indicele corupţiei
calculat în cadrul Raportului Competitivităţii Globale (Global Competitiveness Report) şi al
Raportului Dezvoltării Mondiale (World Development Report);
3. evaluarea corupţiei bazată pe „un pol al polilor” (indicele percepţiei corupţiei calculat de
Organizaţia Transparency International (TI));
4. evaluarea corupţiei bazată pe „mai multe obiective sau date puternice”.

Dintre toate cele patru, Transparency International isi impune o amprenta serioasa in cadrul
luptei anti-coruptie, proiectele desfasurate de aceasta avand ecou remarcabil.
Astfel ca, Transparency International Moldova este o organizaţie neguvernamentală care are ca prim
obiectiv prevenirea şi combaterea fenomenului corupţiei, la nivel naţional şi internaţional, în special
prin activităţi de cercetare, documentare, informare, educare şi sensibilizare a opiniei publice. A
Având în vedere dezvoltarea Transparency International – coalitia globală impotriva
coruptiei, exista o cerere tot mai mare de furnizare a unor analize de pronunzime cu privire la
cauzele si consecintele coruptiei, folosind deopotriva mijloace cantitative si calitative. Responsabil
pentru atucerea la indeplinire a acestor analze este Departamentul de Politici si Cercetare al TI, care
coordonează politici şi instrumente de cercetare complementare.
Astfel ca,cei mai importanti indicatori folositi de Transparency International sunt:
- Indicele de Perceptie a Coruptiei (IPC), care clasează peste 150 de tari in functie de gradul in
care este percepută existenţa corupţiei în randul oficialilor si politicienilor.
- Barometrul Global al Corupţiei (BGC) – sondaj de opinie ce masoara perceptia publicului larg
asupra coruptiei si experientele oamenilor legate de acest fenomen.
- Indicele Plătitorilor de Mită (IPM) – sondaj care evaluează oferta de corupţie în tranzacţiile de
afaceri internţionale, predispoziţia companiilor din ţările puternic industrializate de a folosi
mita în afara ţărilor de origine.
Advertisements
Indicele de Percepţie a Corupţiei TI a fost lansat pentru prima data în anul 1995 și este unul
dintre cele mai cunoscute instrumente utilizate de TI. Este un indice compozit, care se bazează pe
datele privind corupţia din sondajele specializate efectuate de mai multe instituţii independente de
renume. El reflectă opinia oamenilor de afaceri şi a analiştilor din întreaga lume, inclusiv a
experţilor din ţările evaluate. Transparency International deleagă realizarea Indicelui de Parcepţie a
Corupţiei domnului Johann Graf Lambsdorff, un professor universitar stablit în Passau, Germania

15
Sondajele folosite pentru elaborarea IPC pun întrebări legate de folosirea incorectă a funcţiei publice
în beneficiu particular, punând accentul, de exemplu, pe luarea de mită de către oficiali pentru
achiziţii publice, delapidarea fondurilor publice sau întrebări care verifică puterea politicilor
anticorupţie, în acest fel determinând atât corupţia politică, cât şi cea administrtivă. TI solicită cel
puţin trei surse pentru a include o ţară în IPC. Modificarea zonei de acoperire a IPC poate fi
determinate de faptul că o nouă sursă a fost inclusă, în timp ce altapoate fi eliminata. Ca urmare,
modificarea acestor surse determină indroducerea unor state si excluderea altora in IPC, fapt ce
variaza de la an la an.  Rezultatelor IPC permit clasarea ţărilor în funcţie de gradul în care este
percepută existenţa corupţiei în rândul oficialilor şi politicienilor, permiţând astfel TI să stabilească
un indice. Totuşi, punctajul obţinut de o ţară este un indicator mult mai important pentru nivelul de
corupţie perceput în acea ţară, dat fiind că poziţia unei ţări în clasament se poate modifica din cauză
faptului că noi state sunt incluse în indice, iar altele sunt excluse. Indicele de Percepţie a Corupţiei
este realizat annual de Transparency International şi lansat concomitent de Secretariatul
International şi de filialelel naţionale ale acesteia.
Corupţia este abuzul de putere încredinţată pentru interesul privat. Aceasta este definiţia de
lucru utilizată de către Transparency International, atât în cadrul sectorului public, cât şi în cel
privat. Indicele (coeficientul) de percepţie a corupţiei se concentrează asupra corupţiei din sectorul
public, asupra corupţiei care implică demnitari, funcţionari publici sau politicieni. Sondajele folosite
pentru elaborarea indicelui includ întrebări legate de folosirea abuzivă a puterii publice şi se
focalizează pe: mită la nivelul oficialilor publici, luarea de mită în domeniul achiziţiilor publice,
delapidarea fondurilor publice, precum şi pe întrebări care evaluează forţa şi eficienţa eforturilor
anti-corupţie în sectorul public. Astfel, sunt cuprinse ambele aspecte ale corupţiei, atât cele
administrative, cât şi cele politice.
Transparency International  solicită cel puţin trei surse pentru a include o ţară în
metodologia de calcul a  IPC. Modificarea zonei de acoperire a IPC poate fi determinată de faptul că
o nouă sursă a fost inclusă, în timp ce alta poate fi eliminată. Mărimea indicelui de percepţie a
corupţiei  permite clasarea ţărilor în funcţie de gradul în care este percepută existenţa corupţiei în
rândul oficialilor şi politicienilor.  Totuşi, punctajul obţinut de o ţară este un indicator mult mai
important pentru nivelul de corupţie perceput în acea ţară, dat fiind că poziţia unei ţări în clasament
se poate modifica din cauză faptului că noi state sunt incluse în indice, iar altele sunt excluse.
Indicele de Percepţie a Corupţiei este realizat anual de Transparency International şi lansat
concomitant de Secretariatul International şi de filialele naţionale ale acesteia.
16
 Fenomenul corupției, existent în Moldova ar putea fi supus mai multor clasificări. Potrivit
autorului român Cristi Danileț, acele clasificări care nu sunt în afara criticii se datorează naturii
complexe a fenomenului în cauză. Astfel, într-o societate pot exista:
1. Marea și mica corupție (Marea corupție ține de clasa politică sau altfel spus de conducere
într-un stat. Acest tip este servit drept mască pentru o paletă largă de practici precum
finanțarea ilegală a partidelor politice și a campaniilor electorale, cumpărarea de voturi sau
traficarea influenței de politicieni sau cei aleși în funcții publice);
2. Corupția sistemică și cea sporadică (Sau altfel spus endemică, este parte integrantă și
esențială a sistemului social, politic și economic. Corupția sporadică sau mai bine zis -
ocazional se petrece în mod neregulat și involuntar prin influențarea mecanismul ca atare, ci
nu a individului prin afectarea sa morală și etică);
3. Corupția din sectorul public și cel privat (Acest tip include alte câteva
subtipuri:administrativă, justițiară, economică, politică și a sectorului privat);
4. Corupția activă și cea pasivă (Prima se referă la oferirea de foloase, iar a doua la acceptarea
bunurilor, precum foloase necuvenite, trafic de influență);
5. Corupția neagră, cenușie și albă (Prima se referă la comportamentele desconsiderate atât de
opinia publică, cât și de alte oficialități; A doua se referă la segmentul care oglindește doar
elitele societății; Și ultima este tipul de corupție tolerabilă).

La rândul său și Cristi Danileț enumeră câteva forme de corupției.

1. Darea și luarea de mită (Implică două persoane, cea care promite un bun și îl dă și cea care îl
solicit și îl primește);
2. Traficul de influență (Un folos dat unui agent public cu scopul de a îndeplini un act ce intră
în atribuțiile sale);
3. Primirea de cadouri (Primirea unor foloase în scopul exercitării atribuțiilor);
4. Ungere (Foloase date agenților oficiali pentru a grăbi desfășurarea unor proceduri legale);
5. Fraudă (Falsificarea de date sub forma falsului intelectual);
6. Șantajul (Obținerea de foloase prin presiuni sau forță);
7. Favoritismul (Ajutorul dat celor apropiați pentru numirea în anumite funcții pe criterii ce țin
de relații de amiciție și nu de competență);
8. Nepotismul (Facilitarea angajării în sistem a soțului sau rudelor, în condiții egale);

17
 9. Delapidare (Deturnarea fondurilor publice);
10. Folosirea informațiilor confidențiale (Utilizarea pentru sine sau pentru prieteni a
informațiilor cunoscute în exercitarea atribuțiilor de serviciu);
11. Comision reciproc (Exercitarea unui favor ilegal unei persoane, cea din urmă după ce a
procedat la fel cu o altă persoană) [11]
Pe un site dedicat jurnalismului de investigație a faptelоr de cоrupție - www.ire.оrg - domeniile
de interes ale jurnaliştilоr din întreaga lume, ale cărоr coоrdonate pot fi găsite pe acel site, erau, în
оrdinea opţiunilоr făcute: justiţia, infracţionalitatea, procesele penale; politicienii, finanţarea
campaniilоr, alegerile, guvernul federal al SUA, guvernare, cоrupţia la nivel guvernamental, risipa
la nivel guvernamental; administraţia locală; companiile comerciale; mediu; învăţământ; îngrijirea
sănătăţii; guvern statal; dreptul la liberă infоrmare; industria automobilelоr; armata; оrganizaţiile
nonguvernamentale, filantropie, problemele copiilоr; ştiinţă; terоrism; arta/ industria
divertismentului; dezastre; agricultură; spоrt; religie; problemele consumatоrilоr; cоrupţia presei,
presa, cenzura pe Internet.
După cum se poate observa, toate aceste domenii au, într-un fel sau altul, o relevanţă pentru
audienţa presei. Este vоrba fie de cum sunt guvernaţi cetăţenii, fie de cum sunt cheltuiţi banii lоr -
strânşi ca taxe şi impozite (bugete publice) sau strânşi din donaţii benevole (оrganizaţiile non-
guvernamentale). Sunt domenii legate de viaţa şi de siguranţa omului obişnuit (domeniul juridic,
sănătate) sau de drepturile lоr (protecţia consumatоrilоr).
Jurnaliştii de investigaţie analizează modul în care funcţionează societatea şi pun în lumină
disfuncţionalităţile, fie că este vоrba de sistemul politic, de sistemul juridic, de îngrijirea sănătăţii,
de religie sau chiar de presă.
Ariile de interes şi ariile de specializare sunt restrânse: nu este vоrba despre guvernare în
general, ca într-un curs de politologie, ci de politicienii, de finanţarea campaniilоr, de alegerile, de
guvernul federal al SUA, de cоrupţie la nivel guvernamental, de risipă la nivel guvernamental. Cu
cât o arie de investigaţie este mai atent delimitată, cu cât o problemă este mai clar fоrmulată, cu atât
jurnalistul are mai multe şanse să ofere publicului său o anchetă mai clară şi să indice, cu ajutоrul
surselоr sale, metodele prin care o disfuncţionalitate poate fi cоrectată.
Una dintre acuzaţiile aduse jurnalismului de investigație a faptelоr de cоrupțieeste că se
leagă de оrice, numai de jurnaliştii de investigaţie nu (Benjaminson, Anderson, 1990). Оrice
societate şi оrice grup are subiecte tabu, de aceea jurnalistul de investigaţie trebuie să dea dovadă de

18
independenţă de gândire, să-şi cunoască publicul şi să încerce să răspundă la întrebările pe care
publicul său şi le pune sau ar trebui să şi le pună.
De ce este interesant cum sunt folosiţi banii din buget? Pentru că оricine contribuie la buget,
fie că vrea, fie că nu. Bugetul public nu se fоrmează numai din sumele reţinute din salariu, ci şi din
TVA-ul pe pâine sau pe benzină, şi оricine mănâncă pâine sau călătоreşte cu un mijloc de transpоrt
care foloseşte carburanţi.
Care sunt instituţiile care folosesc banii publici? Nu numai primăriile şi guvernul, ci şi
spitalele, şcolile, întreprinderile în proprietatea statului, companiile comerciale sau оrganizaţiile
non-profit care beneficiază de scutiri de taxe şi care ar trebui să ofere societăţii în general ceva în
schimb.
Unii oameni, prin natura funcţiei lоr, ar trebui să apere interesele tuturоr: politicienii,
poliţiştii, funcţionarii publici. Cum fac acest lucru? Dacă nu reuşesc să ne apere interesele, de ce nu
reuşesc - din rea credinţă sau din cauza sistemului? Din cauza poziţiei lоr, sunt supuşi la diverse
presiuni. Averea pe care o gestionează demonstrează că au cedat presiunilоr financiare?
Nu putem vorbi despre corupție prin a omite efectele acestui fenomen. În linii mari aceasta
contribuie la creșterea nemijlocită a sărăciei datorită sumelor de bani neoficiale oferite pentru multe
servicii. Aceste plăți neoficiale sunt, în multe cazuri, chiar veniturile celor săraci. Expertul român în
domeniu, Cristi Danileț luminează și de această dată lucrurile. În acest context acesta face referire la
următoarele idei:
1. Efectele pentru public și pentru societate ( În acest context are loc un declin moral al
valorilor, iar noțiunile de bine și rău se relativizează. Are loc furnizarea unui model negativ
de societate democratică tinerei generații, protecția drepturilor devine iluzorie, iar
democrația se erodează. Mai mult, aici desprindem și efectul de perpetuare a practicilor
neintegre care presupune nesancționarea de către justiție în mod exemplar și la timp a
acțiunilor de corupție);
2. Pentru sistemul juridic ( În sens larg, aceasta afectează independența acestuia:
- Afectează capacitatea funcționării acestuia;
- Găsirea metodelor de autoprotecție de către politic prin mituire;
- Scăderea calității serviciilor prin obținerea suplimentară de câștig în schimbul unor servicii.
3. Pentru personalul din justiție (afectează integritatea, profesionalismul și responsabilitatea):
- Extinderea corupției la alți colegi, comportament ilicit, justiție servilă;
- Perpetuarea practicilor neintegre, acte de corupție nesancționate;
19
- Pierderea curajului de a desemna aceste cazuri și pierderea curajului de resemnare.[12]

Dintre cele mai importante acte normative adoptate la nivel internațional, care oferă direcția
spre care trebuie să tindă fiecare stat în lupta contra corupției, pot fi numite: - Convenţia penală
privind corupţia, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, semnată de Republica Moldova la 24
iunie 1999 şi ratificată la 30.10.2003 prin Legea nr.428-XII, care stabileşte că „fiecare stat adoptă
măsuri necesare pentru a abilita persoane sau entităţi să se specializeze în lupta împotriva corupţiei.
Ele trebuie să dispună de independenţă necesară, în cadrul principiilor fundamentale ale sistemului
juridic al statului, pentru a-şi exercita funcţiile eficient şi liber de orice presiune”. - Convenţia ONU
împotriva corupţiei, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr.158-XVI din 06.07.2007, care
îndeamnă ca „în fiecare stat parte, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, să se
creeze unul sau mai multe organisme, după cum convine, însărcinate să prevină corupţia”. -
Declaraţia cu privire la 10 măsuri de curmare a corupţiei în Europa de Sud-Est, semnată la Bruxelles
în Mai 2005, care a angajat Republica Moldova „în alocarea suficientă a resurselor umane pentru
instituţiile responsabile de prevenirea corupţiei”. Odată cu obţinerea independenţei şi recunoaşterii
internaţionale, în Republica Moldova au apărut un şir de acte legislative care au ca scop alinierea la
standardele internaţionale în ce priveşte promovarea politicilor anticorupție. Este vorba de asemenea
acte normative ce au fost adoptate treptat, precum: Legea privind declararea şi controlul veniturilor
şi al proprietăţii demnitarilor de stat, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor
persoane cu funcţie de conducere, nr.1264- XV din 19.07.2002; Legea cu privire la Centrul Național
Anticorupție, nr.1104-XV din 06.06.2002; Strategiile naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei
şi a Planurile de acţiuni pentru implementarea acestora; Legea nr.16-XVI din 15.02.2008 cu privire
la conflictul de interese; Legea nr.90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea şi combaterea
corupţiei; Hotărârea Guvernului nr.767 din 19.09.2014 privind punerea în aplicare a Legii nr.235 din
23.12.2013 privind testarea integrităţii profesionale etc.
Rolul mass-mediei în reflectarea şi ulterior rezolvarea cazurilor de corupţie este estrem de
important, mai ales că informaţiile reprezintă o sursă vitală pentru orice tip de decizie. Presa este
principalul mediu de difuzare a acestora. Un număr din ce în ce mai mare de oameni, grupuri şi
colectivităţi depind de lumea jurnalismului și asta, deoarece doar așa ajung să înţeleagă, stăpânească
şi judece lumea înconjurătoare. Presa este acel factor care mediază raporturile dintre stat şi dintre
public, reperează, selectează, evaluează și prezintă diferite tipuri de evenimente. Constituie un izvor
de informare, iar prin datele pe care le difuzează influenţează schimbări de atitudini ale publicului

20
larg. Astfel, din punctul de vedere al formării opiniei publice, grupul mass-media este principala
verigă. În viaţa economică şi socială, acest complex devine din ce în ce mai important, cu atât mai
mult cu cât, societatea înștiințată pe care o creează a ajuns la apogeu.

1.2. Investigațiile jurnalistice în domeniul anti-corupție: posibilități și dificultăți

În plan general, observăm în ultimii ani o creştere a interesului mass-media faţă de
fenomenul corupţiei în ţară. Vom exemplifica prin rapoarte ale mediatiizarii fenomenului corupţiei.
Însă odată cu acest progress în mediatizarea problemelor ce ţin de corupţie observăm însă şi un
război intern al presei afiliate unor grupuri de interese sau politicieni. Acest fapt este condiţionat în
mare parte de lipsa independenței în rândul mass-media, care mai mult de jumătate este afiliată unor
grupuri ce folosesc mass-media pentru a ataca sau a se apăra de unele învinuiri.
În cadrul actualei mass-media observăm două direcţii axate pe fenomenul corupţiei. Una din
ele este cea tradiţională de mediatizare a fenomenului corupţiei şi anume prin ştiri, reportaje şi alte
material jurnalistice. O altă direcţie, una mai aprofundată a mediatizării fenomenului corupţiei este
investigaţia jurnalistică. Prin aceste două direcţii mass media a reuşit de multe ori să influienţeze
essential procesul de diminuare a fenomenului corupției în societate. Aceste successe au fost
posibile prin mediatizarea pe larg a cazurilor de corupţie la nivel înalt, prin dezvoltarea
jurnalismului de investigație sau prin semnalarea tendinţelor şi consecințelor ce pot surveni în urma
creşterii fenomenului corupţiei dar şi propagării acesteia încontinuu într-un domeniu. Investigaţiile
jurnalistice sunt deficite în literatura de specialitate ca lucrări profunde, rezultate din cercetări
înfăptuite de jurnaliști, care descoperă adevăruri sau fapte pe care cineva vrea să le ascundă de
opinia publică, investigațiile jurnalistice ar urma să reprezinte un instrument de asanare socială
[15]. Tot ceea ce afectează interesul public și buna funcționare a societăţii vizează corupția politică,
infracțiunile economice, abuzul de putere, crimele și alte fărădelegi este necesar de a fi investigat ţi
prezentat atât societăţii cât ţi institiţiilor de specialitate pentru a lua anumite măsuri. Jurnalismul de
investigație are tocmai misiunea de dezvăluire a unor fenomene și fapte ascunse în mod intenționat
de către persoane învestite cu putere. Pentru realizarea investigației jurnalistice este necesară
folosirea atât a surselor și documentelor secrete, cât și a celor deschise” – este o definiție a
investigației jurnalistice, dată de autorii manualului pentru jurnaliștii de investigație „Story-Based
Inquiry: A manual for investigative journalists” [16] editat de UNESCO.

21
 În ultimii 10 ani media independentă a realizat și publicat mai mult decât în anii precedenți
investigații bine documentate pe domeniul integrității în sectorul public. Jurnaliștii au scris despre
funcționari care nu și-au declarat corespunzător imobilele sau afacerile, cazuri de conflicte de
interese sau de deținere a unor bunuri de lux, a căror valoare depășea cu mult veniturile legale etc.
Vom vedea din monitorizările instituţiilor media că în puţinr cazuri a existat o reacție pe
măsură a instituțiilor în care activau acești funcționari sau a structurilor abilitate cu funcții de
control, iar în cele mai multe cazuri, parcursul profesional al subiecților vizați nu a suportat nici o
schimbare. Această lipsă de impact a investigaţiilor jurnaliştilor face ca populaţia să-şi piardă
încrederea în puterea de Stat. Totodată, lipsa unei reacții consistente și adecvate din partea statului la
investigațiile jurnalistice bine documentate, care conțin dezvăluiri și fapte tăinuite anterior, slăbește
încrederea populației atât în jurnaliștii care le scriu, cât și în presă în general. În afară de faptul că
există riscul ca societatea să nu mai aibă încredere în presă în general, jurnalismul de investigaşie
din Republica Moldova comportă riscuri şi mai mari, având în vedere anumite ameninţări la adresa
jurnaliştilor de investigaţie.
Din păcate unele activităţi de implicare a jurnaliştilor în mediatizarea combaterii corupţiei au
fost multe obstacole. În special instituţiile de presă independente au trecut şi trec prin multe încer-
cări, prin momente deosebit de complicate, care au pus de mai multe ori jurnaliştii faţă în faţă cu
probleme destul de grave, ajungând până la ameninţări cu moartea. Tot presa a fost cea care a
mediatizatr aceste momente. Jurnaliştii au avut parte de procese judiciare interminabile, presiuni
ilegale, ameninţări de tot felul. De exemplu ZdG, amenințat pentru articolul „Casa de lux și femeia
din spatele ÎPS Vladimir” acesta este titlul materialului care confirmă cele spuse mai sus. Astăzi, 11
septembrie, la ora 11.45, după publicarea în ZdG a articolului „Casa de lux și femeia din spatele
ÎPS Vladimir”, la redacție a telefonat un cetățean care s-a prezentat ca fiind Ruslan Ibraghimov,
soțul doamnei Nelli Tcaciuc, fondatoarea firmei SRL „Organziația de pază Afla-Nord” și proprie-
tara imobilului în care locuiește ÎPS Vladimir. Ibraghimov a precizat că, totodată, el este reprezen-
tant al comunității cecene din R. Moldova. Acesta ne-a reproșat pe un ton amenințător că ZdG a
publicat casa și fotografiile Nellei Tcaciuc, fără a avea acordul ei. Ibraghimov ne-a spus că, fiind
din Cecenia și fiind musulman, va aplica în raport cu noi ”legile cecene”. El a precizat că nimeni
”nu are voie să se atingă de soția sa”, în afară de el. În final, bărbatul, vorbitor de limba rusă ne-a
spus că ”nu va lăsa lucrurile așa”. Discuția a durat aproximativ 14 minute și a fost înregistrată
de  ZdG. [17] Corupţii, funcţionarii certaţi cu legea, cu salarii mari dar cu integritatea la pământ, deşi
se scria despre ei, argumentat, aducând suficiente acte şi probe, de obicei, continuau să rămână în
22
funcţii, departe de nişte anchete judiciare, care i-ar fi adus pe banca celor acuzaţi. Deseori, din aceste
motive, cititorii ZdG rămâneau descurajaţi, adresau mesaje de deznădejde redacţiei, lăsându să se
înţeleagă că presa, deşi se cheamă putere, rămâne încă neputincioasă în faţa întregului sistem
de stat. Procuratura Anticorupţie a finalizat urmărirea penală şi a trimis în judecată cauza penală
de învinuire a unui judecător din cadrul Judecătoriei Drochia de comiterea coruperii pasive. Amin-
tim că, respectivul magistrat a fost reţinut acum o lună, după ce Procurorul General interimar a
primit acordul Consiliului Superior al Magistraturii la efectuarea percheziţiilor domiciliului, auto-
mobilului, biroului de serviciu, percheziţiei corporale şi reţinerii respectivului judecător.[18]
De-a lungul timpului s-au schimbat mai multe guverne, mai multe parlamente, reprezentanţii
cărora mereu au tot promis schimbări în liberate de exprimare a jurnaliştilor dar au uitat sau au
simulat că uită. De exemplu în anul 2015 au apărut articole despre încercarea de a închide
activitatea Ziarului de Gardă, un ziar cu preamulte încercări de a mediatiza combaterea corupţiei.
După 11 ani de confruntare cu morile de vânt, ne-am zis să-i stresăm (sau să-i bucurăm?), să le
spunem că e ultimul număr, şi să-i întrebăm ce au făcut, ce ar fi putut face, ce ar fi de făcut pentru
ca presa liberă să se dezvolte în R.Moldova. [18] Dar totuşi s-a reuşit continuarea activităţii şi mai
ales a investigaţiilor dar totodată au continuat ameninţările: Reporter ZdG, ameninţat sever să
stopeze investigarea unei ilegalităţi. Astăzi, 2 iunie, aproximativ la ora 12.00, cetăţeanul Mihai
Sârbu a adresat ameninţări telefonice severe reporterei ZdG, Lilia Zaharia. Lilia fiind însărcinată
în luna a 7-a, a fost ameninţată de Mihai Sârbu că va fi urmărită şi că viitorul copilului este în peri-
col. “Ia seama cu ce te ocupi, că am să am eu grijă să naşti când am să spun eu!”- a strigat azi
Sârbu la reportera ZdG.Aceste ameninţări i-au fost adresate Lilianei în legătură cu o investigaţie
jurnalistică realizată în baza plângerilor mai multor cetăţeni privind taxele dubioase colectate de
Mihai Sârbu în faţa Pieţei Centrale. Acesta şi-a asumat controlul asupra unui trotuar din str. Arme-
nească, în faţa Pieţei Centrale, şi colectează zilnic sume neautorizate de la ţăranii care vând răsad
în această zonă. Surse autorizate de la Piaţa Centrală, Pretura Centru şi Primăria Chişinău au con-
firmat faptul că această colectare zilnică a taxelor de către Mihai Sârbu nu este autorizată. [20]
Astfel o mare parte ale activitătilor de implicare a jurnaliştilor în mediatizarea combaterii
corupţiei sunt amennţate sau chiar blocate. Totodată, putem observa unele activităţi de implicare a
jurnaliştilor în mediatizarea comaterii corupţiei mai mult sau mai putin artistice. De exemplu:
Corupţia din Moldova în competiţie internaţională [21] Votează on-line și susține un pictor
moldovean la un concurs internațional de caricatura anti-corupție. Caricaturistul Ion Mâţu este
printre finalişti. Centrul International de Antreprenoriat Privat (Washington DC) a lansat un concurs
23
international de caricatura anti-coruptie. Printre finalistii acestui concurs, zece la numar, este
concetateanul nostru – pictorul Ion Matu. Mai subliniem materilalele jurnalistice care prezintă
acţiuni concrete ale statului de reformare a unor domenii sau instituţii sau acţiuni de verificare a
unor situaţii de conflict de interese sau a provenienței averilor şi proprietăților unor demnitari.
Cele mai rare sunt activităţile de difuzare a materialelor ce descriu acţiuni de prevenire a
fenomenului corupţiei în ţară, precum ar fi: acţiuni de sensibilizare a opiniei publice cu privire la
efectele negative ale fenomenului corupţiei, implementarea unor noi instrumente de prevenire a
corupţiei. Şi, din păcate, la fel o mică pondere o au materialele jurnalistice care au ca tematică
prezentarea cazurilor de corupţie finalizate cu pedeapsă. Starea dată a lucrurilor este caracteristică
pentru întreaga mass-media, fapt ce poate fi explicat prin două situaţii diametral opuse: fie că astfel
de cazuri sunt foarte puţine la număr, fie că mass-media nu află la timp despre pronunţarea
hotărârilor respective, din cauza tergiversării examinării cazurilor de corupţie de către instanţele de
judecată. În linii mari, jurnaliştii mediatizează mai mult constatări generale privind prezenţa
fenomenului corupţiei şi a cazurilor documentate de către organele de drept, decât acţiuni cu
caracter de prevenire sau de sensibilizare a opiniei publice cu privire la efectele acestuia. În
dependenţă de cuvintele-cheie de căutare, s-a stabilit că termenul „corupţie” este de patru ori mai
des întâlnit în titlurile articolelor analizate decât termenul „anticorupţie”.
Influenţarea procesului de prevenire a corupției de către mass-media a fost şi este însă
perpetuat de o serie de obstacole, precum ar fi afilierea politică a unor instituţii de mass-media, fapt
ce menține încă ramura mass-media de partid. De exemplu Moldova Suverană adiuce în continuu
grave acuzaţii de corupţie liderilor opoziţiei, trecând cu vederea acuzaţiile similar ale partidului de
guvernământ de atunci, căruia îi era fidel. Aceste acţiuni ale jurnaliştilor nu cu sub nici o formă
interesul de a se implica în mediatizarea combaterii corupţiei. Materialele cu pricina sînt mai curînd
nişte comenzi de partid, în scopul discreditării contracandidaţilor. Putem observa aşadar şi o
reflectare tendențioasă a evenimentelor în presă. Informarea și discuțiile legate de două incidente au
alertat organizațiile mass-media: primul a fost cazul Pădurea Domnească; și al doilea – scandalul
legat de Banca de Economii. Acest lucru a făcut experții mass-media să declare că „mass-media nu
este un câine de pază al democrației, dar a unor politicieni sau oameni de afaceri”. [22] În plus, în
aprilie 2012 canalului pro-comunist NIT TV i s-a retras licenţa, printr-o decizie a CCA, pe motiv că
nu ar fi reflectat ştirile „în mod pluralist”, fapt care a stârnit criticile partidului de opoziţie şi unele
semne de îngrijorare din partea unor ONG. Retragerea licenţei canalului NIT TV a reprezentat o
noutate pentru Republica Moldova. Şi asta pentru că de fapt reacția autorităților centrale la
24
dezvăluirea cazurilor de corupție în mass-media este însă destul de sumbră, organele de drept se
autosesizează în majoritatea cazurilor, însă decizia de pornire a unor investigații este influențată de
partea politică.
Analizând activitățile de implicare a jurnaliștilоr în mediatizarea combaterii cоrupției, nu
putem să trecem peste aşa numitele pseudo activităţi de implicare în mediatizarea combaterii
corupţiei. Pentru că aşa cum am menţionat mai sus unele material ale jurnaliştilor sunt mai curând
nişte comenzi de partid în scopul discreditării contracanditailor. Pe piaţa mediatică din R. Moldova
în ultimii 10 ani au operat o multitudine de instituţii de presă, dar multitudinea nu a însemnat şi
diversitate sau pluralism de opinii, se arată în evaluarea Transparency International (TI) Moldova
făcută instituţiilor media din R. Moldova. Mass-media se confruntă cu probleme ce ţin de indepen-
denţă şi responsabilitate. Cenzura nu este des întâlnită, în timp ce autocenzura este o practică
comună în rândul jurnaliştilor, mai constată organizaţia. „Chiar dacă avem o multitudine de media,
care oferă ştiri şi programe de divertisment, jurnalismul din Moldova reflectă starea ţării în gene-
ral, care e într-o continuă tranziţie. Potrivit Barometrului Global al Corupţiei 2013, 33% din res-
pondenţi consideră că mass-media din RM este coruptă/extrem de coruptă. Situaţia nu diferă prea
mult de anul 2010, când 35% din respondenţi afirmau acelaşi lucru”, se precizează în evaluare.
„Deşi în ultimul timp se atestă anumite ameliorări în activitatea Consiliului Coordonator al Audio-
vizualului (CCA), oricum, percepţia generală e că organul de reglementare în audiovizual execută
anumite ordine politice”, mai relevă evaluarea, care constată că, deşi cenzura este foarte rar sau
aproape deloc întâlnită, „autocenzura este în mare marte comună pentru majoritatea mass-media”.
[23]
Pentru a exemplifica vom analiza cateva din activităţile de implicare în mediatizarea
combaterii corupţiei a jurnaliştilor de la ziarul Naţional în perioada când era finanţat în mod indirect
de Vlad Filat care înseamna PLDM. Presa online şi mai ales blogurile unor jurnalişti independenţi
scriau despre acest ziar că era unul de partid. Ziarul Național, aflat în slujba premierului demis
pentru corupție, finanțat din banii BEM, de câteva zile tot încearcă să umfle un scandal de zile
mari…Cât de tare și-au dorit să nu arunce pietre în grădina șefului lor, le-a reușit exact inversul:
au aruncat un ditamai bolovan chiar în curtea casei lui Vlad. Acum apare întrebarea, draci golegi
de la ZN, Filat nu de aceea și-a ales numere operative ca ale lui Vlad Plahotniuc pentru ca vroia să
semene cu el? [24] Într-unul din materialele acestui ziar aflăm că prim-vicepreședintele Partidului
Democrat din Moldova, Vlad Plahotniuc nu a fost prezent la ceremonia oficială de acordare a
Premiilor pentru Lideri Internaționali Distinși (Distinguished Leadership Awards), cel mai important
25
eveniment anual al Consiliului Atlantic. „Mai mult de atât, Vlad Plahotniuc lipsește din fotografiile
oficiale de la evenimentul la care susține că a fost invitat de Consiliul Alianței, Premiile pentru
Lideri Internaționali Distinși. De asemenea, pe site-ul instituției nu am găsit nicio mențiune despre
vizita lui Plahotniuc”. [25] Fotografiile publicate de Vlad Plahotniuc pe pagina sa de Facebook și pe
pagina oficială a Partidului Democrat demonstrează contrariul. „Am avut ocazia să particip la ediţia
de anul acesta, în calitate de invitat, să discut deschis cu renumiţi oameni politici cu bogată
experienţă în implementarea unor măsuri de reformă în ţările lor şi cu lideri cu viziune pentru
modernizare”, a scris Plahotniuc pe pagina sa de socializare.
În annul 2017, Transparency International a lansat Indicele Perceperii Corupţiei 2017 (IPC).
Potrivit acestui raport, corupția a afectat peste 2/3 din ţările incluse în clasament. „În pofida
încercărilor de a combate acest fenomen, eforturile multor ţări sunt insuficiente, iar rezultatele
atinse – modeste. Represiunile contra ONG-urilor şi mass-mediei sunt caracteristice ţărilor cu un
nivel înalt de corupţie”. [26] Indicele reflectă nivelul percepţiei corupţiei din sectorul public în
diferite ţări ale lumii, fiind evaluat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală,
iar „100” – lipsă totală de corupţie. Clasamentul cuprinde 180 de ţări şi teritorii, peste 2/3 din ele au
înregistrat un scor mai mic de 50 de puncte, scorul mediu pe clasament fiind de 43 puncte. Regiunile
cu cele mai slabe performanţe sunt Europa de Est şi Asia Centrală (scor mediu 34 puncte) şi Africa
Subsahariană (32 puncte). Media pe Uniunea Europeană este de 65 puncte. În top-ul clasamentului
IPC 2017 se situează Noua Zeelandă şi Danemarca cu un scor de 89 şi, respectiv, 88 de puncte. La
celălalt pol se află Siria, Sudanul de Sud şi Somalia cu scoruri de 14, 12 şi, respectiv, 9 puncte. În
ultimii şase ani, cele mai semnificative îmbunătăţiri ale indicelui s-au înregistrat în Coasta de Fildeş,
Senegal şi Regatul Unit, în timp ce în Siria, Yemen şi Australia, indicele s-a înrăutăţit considerabil.
În cele mai corupte ţări în fiecare săptămână este omorât cel puţin un jurnalist Transparency
International relevă legături strânse dintre corupţie şi libertatea presei. Potrivit autorilor, aproape toţi
jurnaliştii ucişi după 2012 sunt din ţările cu un nivel înalt al corupţiei. Datele oferite de Comitetul
pentru protecţia jurnaliştilor arată că în ultimii şase ani, în medie, 9 din 10 jurnalişti au fost ucişi în
ţări cu un scor IPC mai mic de 45 puncte. Totodată,  Transparency International a analizat legătura
dintre nivelul corupţiei şi libertatea activităţii societăţii civile. „Campaniile de denigrare, intimidare,
procesele judiciare şi procedurile birocratice sunt instrumente folosite de unele guverne pentru a-i
reduce la tăcere pe cei care depun eforturi în prevenirea şi combaterea corupţiei… Având în vedere
represiunile actuale asupra societăţii civile şi mass-mediei, trebuie să întreprindem mai multe măsuri
pentru a-i proteja pe cei care sunt vocali împotriva corupţiei”, susține Patricia Moreira, director
26
executiv al Transparency International.
În 2017, R. Moldova a înregistrat un scor al IPC de 31 puncte, plasându-se pe locul 122 din
180 ţări incluse în clasament În acest clasament, Georgia se află pe locul 46, România – 59, Ucraina
– 130, iar Rusia – pe locul 135.„Cu toate că în 2017 au fost adoptate unele legi menite să
consolideze cadrul instituţional de combatere a corupţiei, în speţă, a corupţiei la nivel înalt şi
spălării banilor, punerea lor în aplicare întârzie. Nu a fost asigurată funcţionalitatea Autorităţii
Naţionale de Integritate, compromiţând aplicarea politicii de verificare a averilor şi intereselor
personale. Pare a fi nefuncţională şi Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale. Deşi
aproape un an în urmă a fost adoptată Strategia Naţională de Integritate şi Anticorupţie, până
acum nu a fost iniţiată monitorizarea implementării acesteia. În 2017 s-au înteţit încercările
guvernanţilor de a compromite procesele de prevenire şi combatere a corupţiei, de a legaliza
mijloacele de provenienţă frauduloasă. Guvernanţii nu au întreprins măsuri reale pentru a trage la
răspundere persoanele implicate în furtul miliardului din sistemul bancar şi oficialii care au admis
frauda; s-au desfăşurat în continuare procese judiciare de rezonanţă cu uşile închise; s-a amplificat
practica iniţierii dosarelor politice contra oponenţilor la nivel local; s-a abuzat de prevederile legii
privind protecţia datelor cu caracter personal pentru a îngrădi accesul la informaţiile de interes
public; s-au încălcat rigorile transparenţei decizionale; cadrul legal electoral a fost ajustat în
interesul partidului de la guvernare. Aceste practici vorbesc nu atât despre corupţia uzuală
reflectată în Indicele Percepţiei Corupţiei, cât despre corupţia la cel mai înalt nivel, inclusiv
corupţia politică, care a condus la capturarea statului”. [27] Totodată, experții Transparency
International susțin că legătura dintre acțiunile de corupție și inegalitățile care se produc,
alimentează populismul. Atunci când politicienii nu luptă cu corupția, oamenii devin cinici și foarte
sceptici. Astfel, oamenii încep să susțină liderul care le promite că va rupe acest lanț al corupției.
De asemenea, autorii raportului susțin că sunt necesare investigații suplimentare pentru a-i
aduce în fața justiției pe cei care se fac vinovați de frauda din sistemul bancar. Mediul de afaceri și
de investiții este în continuare afectat de corupția la scară largă și de lipsa unor politici consecvente.
În plus, faptul că interesele economice se concentrează acum în mâinile unui număr mai mic de
persoane generează riscul ca politicile publice să fie influențate de aceste persoane.
În contextul ameninţărilor la adresa jurnaliştilor de investigaţie organizațiile
neguvernamentale de media din Republica Moldova s-au arătat în nenumărate rânduri îngrijorate de
înrăutăţirea climatului de activitate a jurnaliştilor de investigaţie în Republica Moldova şi au cerut
statului să asigure securitatea acestora. Într-un apel semnat de Asociaţia Presei
27
Independente, Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Electronice, Centrul de
Investigații Jurnalistice, Asociația Telejurnaliștilor Independenți, Comitetul pentru Libertatea
Presei, Centrul „Aces-Info” și Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova, sunt enumerate mai multe
cazuri de intimidare a jurnaliștilor de investigație din ultimul timp. [28]
Încă unul dintre astfel de cazuri poate fi cel al jurnalistei Mariana Rață care a anunțat
marți, 16 august, că telefonul şi conturile ei de pe rețelele de socializare ar fi monitorizate de
persoane necunoscute, iar recent ar fi fost înștiințată că adresa ei IP este utilizată de un computer ce
nu-i aparține. Jurnalista a menţionat că aceste „stranietăți” au intervenit după un interviu pe care l-a
realizat „cu o persoană care deranjează mult regimul” şi a semnalat lipsa condiţiilor de securitate a
jurnaliștilor în Republica Moldova. Anterior, jurnalista Natalia Morari a declarat că ar avea
informaţii privind planificarea unor provocări împotriva ei după dezvăluirile din emisiunea pe care o
moderează. „În ultima perioadă, jurnaliştii de investigaţie care realizează anchete profesioniste şi
bine documentate au fost expuşi şi altor forme de presiuni. Reamintim acţiunile abuzive ale
Inspectoratului de Poliţie din raionul Taraclia care a dispus interogarea jurnaliştilor şi confiscarea
materialelor în baza cărora a fost realizată o investigație jurnalistică, acțiunile intimidante ale
Direcției Combaterea Corupției a Serviciului Protecție Internă și Anticorupție al MAI în raport cu o
reporteră a Centrului de Investigații Jurnalistice. Cererea prealabilă, transmisă recent de către
procuroara Adriana Bețișor săptămânalului de investigaţie „Ziarul de Gardă” în cazul unul articol
despre proprietăţile familiei sale, de asemenea reprezintă o încercare de intimidare a jurnaliştilor
care investigează provenienţa averilor şi proprietăţilor persoanelor cu funcţii publice” [29], se arată
în declarația organizațiilor de media.
Organizațiile neguvernamentale atrag atenția că amenințarea și intimidarea jurnaliștilor este
inadmisibilă, iar autorităţile au obligaţia să asigure libertatea presei şi securitatea reprezentanţilor
mass-media.  În ţările democratice, jurnaliştii de investigaţie au un rol foarte important în lupta
împotriva corupţiei şi a altor crime şi abuzuri, iar reacţiile pertinente ale autorităţilor la anchetele
jurnalistice bine documentate reprezintă o dovadă a eficienţei politicilor anticorupţie. Regretăm că
unele persoane cu funcţii publice nu înțeleg că datoria lor este să se afle în serviciul cetăţenilor şi nu
al intereselor lor personale sau al partidelor pe care le reprezintă, iar rolul presei nu este de a le
proteja imaginea, ci de a servi interesul public.
Un alt caz este cel în care un reporter al Centrului de Investigații Jurnalistice a fost invitat de
procurorii Anticorupție la o discuție. Asta după ce jurnalista Victoria Dodon a expediat oamenilor
legii o solicitare oficială în care cerea acces la documentele de concurs privind proiectul de
28
modernizare a infrastructurii Universității de Stat, în care a ieșit învingătoare compania de
construcții Lagmar-Impex ș pe marginea căruia a fost pornit un dosar penal. [30] Deși informațiile
au un caracter public, procurorii și ofițerii CNA au refuzat să ne ofere acces la acte. Totuși, înainte
de a remite un răspuns oficial, procurorii Anticorupție au invitat reporterul la o discuție la sediul
instituției. Într-o cameră de audieri din incinta CNA, procurorul Andrei Baeșu și ofițerul de urmărire
penală Teodor Codreanu au încercat să afle cu ce scop investigăm subiectul, de ce ne interesăm de
acest caz, ce informații cunoaștem deja și ce demersuri jurnalistice am reușit să facem până la acel
moment. Ne-a fost interzis să înregistrăm discuția sau să facem notițe.
Într-un alt caz, la Poliție a fost citată jurnalista Mariana Colun, după ce a trimis instituției
câteva solicitări de informaţii. Reporterul cerea, între altele, un comentariu privind un eventual caz
de corupţie pe care l-ar fi admis unii poliţişti în cazul pieţii improvizate în preajma Gării
Feroviare. Oamenii legii nu au răspuns la întrebare, ci au cerut reporterului să se prezinte pentru a fi
chestionat „în legatură cu examinarea materialului privind furnizarea informaţiei despre acțiunile
pretins ilegale ale angajaților Poliției, manifestate prin acte de corupție în raport cu comercianții din
preajma Gării Feroviare”. [31] Mai mult, Poliţia avertiza reporterul că, în cazul în care nu se va
prezenta la MAI la momentul indicat în citaţie, riscă să fie amendat sau să fie adus silit.
Potrivit raportului „Freedon House" privind libertatea presei [32] pentru anul trecut, presa
din R. Moldova a rămas parțial liberă în 2017, la fel ca din 2011 până în prezent, Acesta acordă
Republicii Moldova poziția 56 pe o scară de 100 de puncte, referindu-se și la problemele cu care se
confruntă mass-media în Republica Moldova. Au fost cazuri când jurnaliștilor li s-a interzis accesul
la întâlniri aparent publice și alte evenimente. De asemenea, au existat o serie de cazuri, când
jurnaliștii care relatau despre demonstrații au fost atacați de către protestatari. Reflectarea de către
mass-media a campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2016 s-a caracterizat printr-un
conținut extrem de partizan și dezinformare evidentă. Raportul stipulează că respectarea legii
privind accesul la informație rămâne a fi deficientă. La fel, legile referitoare la finanțarea
campaniilor electorale împiedică accesul jurnaliștilor la informații, inclusiv la rapoartele financiare
ale candidaților. De asemenea, proiectul de lege, cunoscut drept „Big Brother”, aprobat de Guvern,
ar putea facilita, în opinia autorilor raportului, cenzura și supravegherea jurnaliștilor din partea
statului.
Printre alte probleme semnalate, se menționează că instituțiile media sunt utilizate în mod
regulat pentru a promova interesele de afaceri sau politice ale proprietarilor lor. De asemenea, este
menționat că majoritatea difuzorilor naționali de televiziune și radio se află în proprietate privată, la
29
fel ca și majoritatea agențiilor de presă și multe ziare. În raport este specificat că mass-media private
rămân dependente de subvențiile financiare din partea proprietarilor lor, precum și de companiile și
grupurile politice afiliate, mai puțin de publicitatea orientată spre piață și abonamente. Repartizarea
publicității și a subvențiilor din partea statului este slab reglementată și adesea netransparentă, fapt
care permite agențiilor guvernamentale să favorizeze anumite instituții mass-media Raportul
evaluează situația privind libertatea presei în anul 2016 în 199 de țări, dintre care 61 au statut de
presă liberă, 72 – parțial liberă și 66 de țări au fost catalogate cu presă neliberă.

CAPITOLUL II. POLITICA EDITORIALĂ A ZIARULUI DE GARDĂ, PORTALURILOR

ANTICORUPȚIE.MD ȘI RISE.MD PRIVIND TEMATICA ANTI-CORUPȚIE ÎN
PERIOADA 2013-2017

Principiile independenţei şi libertăţii editoriale îşi găsesc reflectare şi în actele legislative

autohtone de reglementare a activităţii mass-media. Spre exemplu, în Articolul 8 al Codului
Audiovizualului al Republicii Moldova [33] se stipulează că radiodifuzorii aflaţi sub jurisdicţia
Republicii Moldova au dreptul să decidă liber asupra conţinutului emisiunilor şi programelor lor,
respectând principiul de pluralitate a opiniilor în conformitate cu cadrul juridic şi condiţiile expuse
în licenţa de emisie. Însă problema majoră în Republica Moldova este că o lege bine ticluită pe
hârtie nu înseamnă neapărat şi respectarea ei în practica cotidiană.
Principiul autonomiei editoriale presupune dreptul de a-şi autoadministra în mod
independent funcţiile de elaborare şi de promovare a politicilor editoriale în cadrul legislaţiei de
reglementare a activităţii instituţiilor mass-media .Practicile activităţii mass-media vin, însă, să
specifice că nu există o autonomie absolută. ,,Modul în care mass-media pot deveni complet
autonome faţă de instituţiile societale nu este explicat în literatura de specialitate”, susţine P. Gross.
[34, p.248] La J. Hartley [35, p.208] întâlnim noţiunea de ,,autonomie relativă”. Se consideră că ,,în
toate cazurile rareori se vorbeşte despre autonomia absolută sau libertatea neîngrădită de orice fel
de determinism. Problema majoră ar fi mai curând gradul de autonomie relativă”. [36, p.66]
La nivel extramediatic, autonomia mass-media (inclusiv autonomia editorială) este
condiţionată de gradul de control al modalităţilor de funcţionare a instituţiilor media de către stat.
Principalul mecanism al controlului de stat asupra mass-media este legea. Legile ce au ca subiect

30
calomnia, corupţia, secretele de stat ş.a., nu pot să nu aibă efecte în ceea ce priveşte acoperirea de
către mass-media a evenimentelor.
La nivel intramediatic, autonomia mass-media (şi cea editorială în particular) sunt
determinate de faptul că fiecare jurnalist sau redactor din presă ori din audiovizual aparţine şi altei
instituţii, fie ea politică, socială sau civică, şi reprezintă astfel o legătură vie între mass-media şi alte
instituţii, eliminând orice posibilitate de a exista o autonomie pură, idealizată.
La compartimentul autonomie editorială, D. Bougnoux, cercetător francez în domeniul
comunicării, conchide: ,,Trei constrângeri principale ameninţă informaţia: banii, caracterul urgent
şi oamenii. Nici o întreprindere ce lucrează în domeniul presei nu le poate ignora şi fiecare trebuie
neapărat să şi le adapteze. Meseria dificilă de a informa înaintează pe un teren minat şi nu poate
trăi decât din compromisuri”. [37, p.286] Un alt principiu de importanţă majoră în elaborarea
politicilor editoriale este cel al pluralismului conţinuturilor. Pluralismul la general este capacitatea
de a spune sau a susţine în mod legal şi deschis orice idee şi libertatea de a alege din ansamblul de
idei. Pluralismul constituie una din condiţiile şi caracteristicile esenţiale ale libertăţii de exprimare şi
de informare într-o societate cu o democraţie dezvoltată. Pluralismul - calitate a ceea ce este divers
şi multiplu – cu referinţă la libertatea de exprimare şi informare în mass-media îşi găseşte o definiţie
clasică încă în anul 1789 în Declaraţia drepturilor omului şi cetăţeanului (Declaration des droits de
l”homme et de citoyen) adoptată în Franţa. În ea se afirmă că ,,libera comunicare a gândurilor şi a
opiniilor este unul dintre drepturile fundamentale cele mai preţioase ale omului; orice cetăţean
poate deci să vorbească, să scrie, să tipărească în mod liber, cu condiţia să răspundă pentru abuzul
de libertate în cazurile stabilite prin lege”. [38, p.368]
Principiul pluralismului îşi găseşte oglindire şi în Articolul 5 al Constituţiei Republicii
Moldova, întitulat « Democraţia şi pluralismul politic », în care se declară : Democraţia în
Republica Moldova se exercită în condiţiile pluralismului politic, care este incompatibil cu
dictatura şi cu totalitarismul  [39,p.59] Conceptul de pluralism comportă un aspect politic şi un
aspect cultural. Pluralismul politic se bazează pe necesitatea de a reprezenta, în interesul
democraţiei, un spectru larg de opinii şi opţiuni politice diferite în mijloacele de comunicare în
masă. Democraţia ar fi într-adevăr în pericol dacă o anumită voce ar urma de una singură să pună
stăpânire pe ansamblul mijloacelor de comunicare în masă şi să aibă puterea de a propaga un punct
de vedere unic. Pluralismul cultural răspunde, totodată, necesităţii diverselor componente culturale
ale societăţii de a se exprima în mijloacele de comunicare în masă.

31
 Majoritatea instituţiilor de presă din Moldova însă, se află în proprietatea anumitor grupuri
de interese, iar unele din ele servesc drept instrumente de manipulare a opiniei publice. Totodată,
legislaţia naţională nu asigură măsuri eficiente de contracarare a poziţiilor dominante pe piaţa
media. Acest capitol începe intenţionat cu aceste concluzii pe care le regăsim într-un studiu
prezentat de Asociaţia Presei Independente (API) Directorul executiv al ApI, Petru Macovei, a
declarat în cadrul unei conferinţe de presă la IPN că mijloacele media capturate manipulează şi
distorsionează intenţionat şi sistematic realitatea pentru a justifica acţiunile de acaparare a
instituţiilor publice de către grupurile de interese. „Mass-media capturată nu-şi mai îndeplineşte
funcţiile sale sociale de informare obiectivă a societăţii. Legislaţia din Moldova reprezentată prin
Consiliul Coordonator al Audiovizualului asigură aparent transparenţa proprietăţii şi nu asigură
măsurile eficiente de prevenire şi contracarare a poziţiilor pe piaţa media, oferind doar
recomandări cu caracter general”. [40] Autorii studiului au constatat că televiziunile care fac parte
din grupul GMG (Prime TV, Publika TV, Canal 2, Canal 3) în ultimii trei ani servesc drept
instrument de distragere a atenţiei prin conţinut irelevant de la acţiunile blamabile ale guvernării, dar
şi instrument de linşaj mediatic al oponenţilor.
Ziarul de Gardă este un săptămânal independent de investigaţii. Astfel, Ziarul este membru
al Asociaţiei Presei Independente (API), iar API este afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor şi a
Producătorilor (WAN IFRA). Ziarul de gardă publică cel mai des materiale jurnalistice ce
mediatizează pe larg fenomenul corupţiei. Vom citi atât în paginile ziarului cât şi pe site-ul
www.zdg.md anchete jurnalistice cu descoperiri, adevăruri ascunse despre corupţie, neglijenţă
incompetenţă şi chiar rea voinţă. Pe scurt material despre lucruri care se întâmplă împotriva
interesului public: Ziarul de Gardă este un săptămânal de investigații jurnalistice, fondat la 29 iulie
2004 de jurnalistele Alina Radu și Aneta Grosu. Instituția se autodefinește ca ediție de presă
independentă, care militează pentru transparență și pentru respectarea drepturilor omului. Redacția
produce o ediție săptămânală tipărită în limba română, o ediție săptămânală tipărită în limba rusă,
pagini web în limbile română și rusă, emisiuni radio și TV întitulate „Reporter de Gardă”.
Directoare: jurnalista Alina Radu. Surse de finanțare: abonamente; granturi de la organizații
donatoare destinate ONG-urilor și instituțiilor media
Cele mai relevante acţiuni ale jurnaliştilor care au vizat cazuri concrete de corupţie şi care
au informat despre cercetarea pentru fapte de corupţie au fost despre colaboratori ai organelor
poliţieneti, vameşi, funcţionari publici sau avocaţi. De exemplu declaraţiile făcute în cadrul unei
conferinţe de presă de către directorul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice si Corupţiei,
32
in Moldova, actualmente Centrul Naţional Anticorupţie, privind descoperirea unor scheme
frauduloase de contrabandă cu implicarea directă a vameşilor. Despre acest fapt au fost scrise mai
multe materiale de presă scrisă dar şi effectuate o serie de reportaje TV şi radio. Ziarul de Gardă a
fost cel care a publicat un material detaliat: Schemă cu 12 vameşi şi milioane de contrabandă.
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi a Corupţiei (CCCEC) a prezentat,  într-o
conferinţă de presă, o schemă frauduloasă de contrabandă cu implicarea a 16 agenţi economici şi a
12 lucrători vamali cu diverse funcţii administrative. Potrivit datelor CCCEC, toţi funcţionarii
vamali sunt bănuiţi de implicare în schema respectivă. Doi vameşi sunt deja puşi sub învinuire
pentru implicare directă şi participare activă la tăinuirea contrabandei. [41]
Astfel în urma derulărilor acestei acţiuni din partea jurnaliştilor, persoanele implicate au fost
sanţionate, fapt confirmat într-un alt material jurnalistic, publicat ulterior de Ziarul de Gardă: Într-
un comunicat de presă difuzat de Serviciul Vamal, directorul general al acestei instituţii, Viorel
Melnic, spune că unele persoane din cadrul unităţilor vamale implicate în operaţiuni frauduloase
au fost sancţionate încă până la pornirea urmăririi penale în privinţa lor. “Colaboratorii CCCEC 
au avut la bază materiale transmise de către ofiţerii de urmărire penală din cadrul Serviciului
Vamal. Aici nu contează cine a depistat infracţiunea. Este important că prin acţiuni unilaterale,
bilaterale sau multilaterale aceasta a fost stopată”, se mai arată în comunicat. [42] Un material
foarte succind despre acest subiect însă care oferă maximul de informaţiii şi se conduce după
principil că ştirea trebuie sa aducă maximul de informatie in minimul de cuvinte Aici, esenta ştirii
este inclusă in primele 20 de cuvinte, adică în lead.
Aşadar anume petiţiile remise de jurnalişti reprezintă una dintre cele mai importante
activităţi de mediatizare a combaterii corupţiei. Un caz deosebit care a stârnit multe controverse este
petiţie prin care cere condamnarea medicului Stanislav Florea: Sentință pentru medicul acuzat că ar
fi violat 16 paciente. [43] Pe 26 septembrie a avut loc ședința de judecată în care medicul inculpat,
Stanislav Florea, și-a spus ultimul cuvânt în dosarul violurilor de la Internatul Psihoneurologic din
Bălţi. Acesta s-a declarat nevinovat și a spus că n-a încălcat în vreun fel Codul Penal al RM. Instanța
de judecată a amânat atunci pronunțarea sentinței pentru data de 25 octombrie. Acest caz a apărut în
atenția publică în februarie 2013, când o beneficiară a internatului și-a sunat rudele, anunțându-le că
a fost violată. Un grup de cetățeni a creat o petiţie prin care cere condamnarea medicului Stanislav
Florea pe termenul maxim prevăzut, iar mai multe persoane publice și-au exprimat solidaritatea cu
victimele violurilor.  Acesta este unul din putinele materiale care abordează subiectul corupţiei şi
care se finalizează cu pedepsirea celor implicaţi.
33
 Despre calităţile unui reporter de investigaţii nu cred că sunt foarte multe de spus. În plus,
faţă de colegii săi din alte departamente, cred că trebuie să aibă ceva mai mult curaj. În rest, trebuie
să fie la fel de: onest, inteligent, curios, sceptic, perseverent, discret etc. Şi, ca orice jurnalist, trebuie
să cunoască bine legislaţia statului în care lucrează. De aceste calităţi dă dovadă şi reporterii de la
acest ziar. De exemplu în materialul. 150 de mii de euro pentru funcția de viceministru al
Transporturilor. Un dosar penal care, de cinci ani, se prăfuiește pe rafturile Procuraturii
Anticorupție dezvăluie o afacere tenebră în care au fost implicați foști activiști ai Partidului
Democrat din Moldova, care discutau cu un fost viceministru din Guvernul Greceanîi despre
înrolarea sa în Guvernul Filat contra sumei de 150 mii de euro. În confruntările dintre fostul
viceministru, care s-a adresat la Procuratură pentru a-și recupera „investiția”, și cei cărora le-a
dat prima tranşă de 50 mii de euro, se regăsesc detalii intrigante despre promisiuni și negocieri
politice pentru funcții importante. [44] Investigaţia îndeplineşte toate condiţiile unui material de
presă profesionist. În primul rând serveşte interesului public şi nu intereselor unui grup. Este o
cercetare originală ce descoperî scheme şi conexiuni pe care nimeni nu le-a mai obsevat. De
asemenea materialul ţine cont de  regula reflectării tuturor punctelor de vedere: În cadrul
confruntării, Alexei Vârlan a precizat că s-a întâlnit, la Parlament, cu Iurie Bolboceanu, care i-ar fi
spus că-i la curent cu problema, că a discutat cu Czine și Zanosiev și că totul se va hotărî pozitiv,
iar banii îi vor fi restituiți. „La scurt timp am fost telefonat de Czine și Zanosiev, care m-au invitat
la sediul PDM. Acolo, la poartă, mă aștepta Zanosiev, care mi-a spus că trebuie să discut cu o
persoană, dar aceluia urmează să-i spun că banii eu i-am donat pentru o echipă de fotbal de copii
din Nisporeni. Eu am refuzat să merg la oficiul PDM și am plecat”.[45]
O altă declaraţie vine din partea celei de-a doua persoană implicată: Peste aproape doi ani,
în august 2013, a fost audiat în acest dosar și Zaharia Zanosiev, fiind, la fel, efectuată o
confruntare între el și Vârlan. Spre deosebire de Czine, Zanosiev a respins practic afirmațiile lui
Vârlan, declarând că nu a luat bani, nu i-a promis angajarea în nicio funcție și că Vârlan singur l-a
întrebat dacă-l poate angaja, iar el doar a prezentat CV-ul dat de Vârlan lui Emil Iașciuc, care pe
atunci reprezenta PDM. [46] Aşadar materialul prezintă poziţiile tuturor părţilor care fac obiectul
investigaţiei. Unele dintre ele lansează acuzaţii asupra altelor. Materialul evită calomnia şi injuria,
pentru că nu lansează acuzaţii fără să aibă dovezi sau fără ca vreo instanţă să se fi pronunţat în acest
sens. Astfel textul include şi procese verbale de confruntare, anexe şi informaţii concrete din baze de
date.
Un alt caz de mediatizare a fenomenului corupţiei este materialul Spitalul de Psihiatrie –
34
refugiu pentru cei care nu vor la armată. [47] De aici aflăm că La Spitalul Clinic de Psihiatrie
(SCP) din or. Codru vin mai mulţi tineri sănătoşi ca să obţină un certificat medical prin care s-ar
atesta că sunt afectaţi de boli psihice. Un asemenea diagnostic îi poate scuti de înrolarea în armată.
De obicei, solicitanţii unor astfel de certificate nu cunosc faptul că, fiind internaţi la acest spital, ei
riscă să devină bolnavi cu adevărat, dat fiind faptul că, în diverse cazuri, tratamentul poate fi
administrat şi în mod forţat. Potrivit unor angajaţi ai spitalului, tinerii mai achită neoficial circa 100
—200 de euro pentru eliberarea unui certificat fictiv. Potrivit aceloraşi surse, chiar dacă plăteşti, este
greu să eviţi o internare în spital pentru o perioadă de 2—5 săptămâni. Aici jurnalistul foloseşte falsa
identitate, un procedeu foarte controversat şi foarte riscant. E controversat pentru că jurnalistul care
adună informaţii folosindu-se de o identitate falsă este la limitele onestităţii şi  legalităţii. Este
riscant pentru că, în momentul în care investighează nişte ilegalităţi, este posibil să fie nevoit să
comită şi el nişte ilegalităţi. Aici vorbim evident despre cazul observaţiei participative, cu
nedeclinarea identităţii. Este totodată discutabil pentru că reporterul influenţează faptele. Un alt risc
major al acestui procedeu este ca identitatea jurnalistului să fie descoperită, ceea ce poate însemna
încheierea anchetei, dar şi un pericol pentru viaţa acestuia. Însă uneori, e posibil ca investigaţia sub
acoperire să fie singura soluţie. În cazul materialului de fată de la spitalul de psihiatrie, reporterul a
îndrăznit chiar să vorbeascsă cu bolnavii: Când am ajuns la spital, am descoperit mai mulţi tineri
urmărind printre gratiile de la geamuri ce se mai întâmplă prin curte. Sunt pacienţi ai secţiei nr. 9.
Unii te cheamă să-ţi vorbească ceva, alţii îţi cer o ţigară. Mă apropii. Îi întreb de ce sunt internaţi.
De obicei, răspunsul e unul neclar: “Suntem cu voikomatul (n.r. – comisariatul militar)”. Unul
dintre pacienţi, mai vorbăreţ, îmi spune că, uneori, sunt “luaţi de medici pentru a-i însoţi la
laborator pe bolnavii mai dificili, când aceştia trebuie să dea vreo analiză. Alteori, aducem
mâncarea în secţie”. Cantina spitalului se află la circa 600 metri de blocul în care sunt trataţi
pacienţii. [48] Numele de familie ale interlocutorilor au fost schimbate, în scopul asigurării
securităţii acestor personae.
Un aspect important deontologic al acestui material il reprezinta utilizarea surselor anonime
si prezentarea informatiilor confidentiale. Inevitabil, utilizarea unor asemenea surse este deplin
justificabil intr-o ancheta. Din păcate acest material, ca şi multe altele nu au avut un impact final
fericit, în care pesoanele vinovate să fie trase la răspundere. Astfel de reportaje sunt destul de rare.
Acest subiect a presupus şi mult spaţiu tipografic necesar prezentarii faptelor, probelor, argumentarii
şi a cerut timp pentru predocumentare si mai ales documentare. Nu intamplator, investigatia a
presupus munca in echipă.
35
 La fel de importante sunt rapoartele oficiale publicate în presă despre cazurile de corupţie
Unele dintre ele pot ascunde informatii extrem de importante, chiar daca sunt ingropate in invelisuri
succesive de vorbe si cifre obositoare.
Am precizat în primul capitol despre instruirea intensivă a repоrterilоr în tehnicile
jurnalismului de investigație a faptelоr de cоrupție. În materialele analizate problemele juridice nu
prezintă vr-un obstacol pentru jurnaliştii care scriu despre corupţie. În primul rând ei cunosc
legislaţia şi în majoritatea este explicată legerea cu privire la subiectul sau domeniul în cauză:
Conform noii Legi privind achiziţiile publice, care a intrat în vigoare la 1 mai 2016, Agenţia
Achiziţii Publice cedează atribuţiile de soluţionare a contestaţiilor către ANSC. Către 1 mai 2016
nu a fost creată autoritatea de soluţionare a contestaţiilor, iar Agenţia Achiziţii Publice nu mai are
competenţe în acest domeniu. Efectiv, din această dată unica opţiune pentru soluţionarea
contestaţiile în achiziţiile publice sunt instanţele de judecată. [49] Atfel, Jurnaliștii nu doar cunosc
sau ştiu să utilizeze informaţiile din legislaţia RM, în special Constituţia RM ci utilizează detalii
referitoare la Codul Penal, Codul Civil, Codul Contravenţiilоr Administrative, Legea cu privire la
accesul la infоrmaţie, Legea cu privire la presă, Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu
privire la aplicarea legislaţiei privind apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale ale
cetăţenilоr şi оrganizaţiilоr; Jurnaliștii reflectă de obicei marele dosare de corupție, în care sunt
folosite cu frecvență mai mare doar cuvintele „corupție” și „mită” La general, metodica
jurnalismului de investigație a faptelоr de cоrupție este prezentată sub următoarea fоrmă: alegerea
temei – evaluarea perspectivei – evaluarea izvoarelоr de infоrmaţie – însăşi investigaţia
jurnalistică. Fiecare dintre aceste părţi componente reprezintă o verigă impоrtantă a investigării nu
este ignоrată în procesul pregătirii materialului. Fiecare afirmatie este sustinuta cu probe. Sunt
excluse anumite afirmații interpretabile sau neverificate, insinuări, cifre nesigure.
Există o mulţime de factori care determină libertatea cuvîntului şi a mijloacelor de informare
în masă: economia, politica, ideologia, normele morale şi etice, piaţa şi consumatorul de informaţie.
Totuşi, componenta cea mai importantă este însăşi societatea: componenţa, structura, interesele şi
voinţa ei. Presa şi societatea pot fi comparaţi cu doi termeni ai unei ecuaţii, a cărei rezolvare
depinde în egală măsură de ambii, chiar dacă această dependenţă nu este suficient de pronunţată la
prima vedere. Democratizarea presei înseamnă democratizarea societăţii şi viceversa. „Șase ani la
vamă. Afacerile și proprietățile familiei Balițchi” [50] este o ancheta apărută în Ziarul de Gardă care
a arătat că, în ultimii ani, sora stabilită în SUA a lui Tudor Balițchi, atunci director general al
Serviciului Vamal, dar și mama acestuia, medic de profesie, atunci pensionară, au devenit
36
proprietarele mai multor terenuri pentru construcții la periferia municipiului Chișinău, care
valorează milioane de lei. Tudor Balițchi și soția sa erau fondatori de firme, deşi Legea serviciului în
organele vamale îi interzicea să „exercite personal sau prin intermediul unui terţ activitate de
întreprinzător”. În discuția cu jurnaliștii de la ZdG, Tudor Balițchi a spus că mama și sora sa sunt
proprietare de terenuri: „După cum spuneam anterior, sora mea care e plecată peste hotare împreună
cu mama, ea deține aceste terenuri, cu scopul ca atunci când se va întoarce să construiască o casă
alături de părinți”. El nu a precizat dacă sora și mama sa dispun de banii necesari pentru a procura
acele terenuri. La 30 octombrie 2015, Comisia Națională de Integritate s-a autosesizat și a pornit
controale privind eventuala încălcare a regimului juridic al declarării veniturilor și proprietății, a
regimului juridic al conflictului de interese și a regimului juridic al incompatibilităților. Totodată,
Comisia a fost sesizată de Centrul Național Anticorupție, prin care se solicita efectuarea
controalelor. Comisia nu a verificat informațiile din ancheta ZdG, ci doar dacă Balițchi a indicat
toate bunurile înregistrate pe numele său, nu și cele ale rudelor.
www.anticoruptie.md este prima platformă online din Republica Moldova pentru semnalarea
cazurilor de corupţie şi a infracţiunilor conexe. Aici pot fi raportate abuzurile şi comportamentul
neadecvat al funcţionarilor, traficul de influenţă, conflictul de interese şi incompatibilităţile, lipsa de
transparenţă în instituţiile publice şi gestionarea frauduloasă a banilor publici, averi nedeclarate sau
dobândite ilicit şi orice alte situaţii și fapte generatoare de corupţie.
Jurnaliştii de investigaţie direcţionează cele mai importante sesizări către organele de drept şi
autorităţile responsabile şi urmăresc reacţia, dar şi eficienţa acțiunilor care urmează. Reporterii
monitorizează etapă cu etapă cum decurg investigaţiile în cele mai răsunătoare dosare de
corupţie. Prin ştirile, analizele, interviurile publicate continuu pe site, jurnaliştii abordează obiectiv
şi echilibrat flagelul care a poziţionat Republica Moldova în topul celor mai corupte ţări din
lume. Tot aici pot fi găsite investigații care scot la iveală scheme menite să aducă venituri nemeritate
sau să promoveze interese obscure.
Portalul www.anticoruptie.md este orientat spre actul de corupţie în sine, din toate domeniile
de activitate existente în Republica Moldova. www.anticoruptie.md are multe rubrici, pe diverse
direcţii de activitate. Spre exemplu în rubrica "Dosare de corupţie" jurnaliştii realizează materiale
despre subiecţi deja condamnaţi sau numele cărora deja au fost intentate dosare. Aici, reporterii nu
doar descriu dosarele, ci le şi monitorizează şi publică ştiri şi note informative despre mersul
anchetei. www.anticorupţie.md vine şi cu un instrument interactiv de semnalare a actelor de corupţie
numit şi "Harta Anticorupţie". Printre cele mai cu impact materiale putem numi: Averile deținute de
37
Vlad Filat și Ilan Shor, sub lupa Comisiei Naționale de Integritate; Averea lui Ilan Shor; Ilan Shor,
audiat din nou în dosarul lui Vlad Filat. Avocatul: "Procurorul îi făcea omului de afaceri semn să nu
răspundă la unele întrebări".
Un alt material ce merită subliniat este realizat şi publicat reporterii anticorupţie.md, în
august 2016, mai exact este vorba de un interviu cu Sergiu Sagaidac, fostul şef al Secţiei prevenirea
spălării banilor şi monitorizarea tranzacţiilor în cadrul Băncii Sociale [51]. Sergiu Sagaidac a vorbit
despre anchetele penale din SUA cu privire la furtul miliardului din sistemul bancar moldovenesc și
despre persoanele care au fost implicate. Potrivit lui, deja a fost întocmită o listă a bănuiților de
primul rang, iar în aceasta se regăsesc nume noi, necunoscute până acum opiniei publice. De
asemenea, Sagaidac vorbește despre costul serviciilor acordate de compania americană Frontier
Solutions, cine ar fi putut să le achite și care a fost rolul lui Veaceslav Platon, Vlad Plahotniuc și
Sergiu Iaralov în furtul miliardului. Jurnaliştii de la Anticoruptie.md urmăresc şi cazul lui Sergiu
Cebotari, fostul şef al Serviciului control financiar şi audit intern de la Poșta Moldovei, care anterior
a dezvăluit schema prin care instituţia ar facilita contrabanda cu anabolizante. El a fost reţinut
săptămâna trecută de Poliţie, fiind învinuit pe două capete de acuzare, escrocherie şi organizarea
muncii forţate. Judecătoria raionului Nisporeni a eliberat astăzi un mandat de arestare pe un termen
de 30 de zile pe numele funcționarului. Reținerea lui Cebotari a coincis cu ziua în care acesta urma
să meargă la Parlament pentru a fi audiat de comisia specială de anchetă care investighează
activitatea ÎS Poșta Moldovei.
Accesând portalul www.anticoruptie.md , Unifică în toated cazurile putem citi care sunt
concluziile miniștrilor de Externe ai țărilor-membre ale Uniunii Europene după întrunirea de la
Bruxelles la care s-a discutat situația din Republica Moldova. Printre altele, oficialii au accentuat că
guvernarea de la Chișinău trebuie să depună mai multe eforturi în lupta cu corupția, dar și că
modificarea sistemului electoral sau felul în care derulează investigarea fraudelor bancare continuă
să provoace îngrijorări. Totodată, aflăm că în 2017, cetățenii au expediat Consiliului Superior al
Magistraturii mii de sesizări și petiții în care s-au plâns pe activitatea judecătorilor și instanțelor din
țară. Totuși, doar șapte magistrați au fost sancționați disciplinar, dintre care numai unul a fost
eliberat din funcție, potrivit rapoartelor oficiale.
Un alt articol relevă povestea locatarilor unui fost cămin al Căii Ferate a Moldovei, situat în
centrul Capitalei. Oamenii, angajați ai întreprinderii, încearcă să privatizeze camerele în care au
locuit ani la rând, dar fără succes. Se pare că în jurul terenului de 21 de ari pe care este amplasat
imobilul, și care ar costa cam un milion de euro, se țes scheme grele de interese private. Astfel,
38
jurnaliştii de investigaţie de la portalul anticorupţie.md demonstrează prin materialele jurnalistice
elaborate că au o funcţie importantă în societate, dezvăluind corupţia, injustiţia şi faptele rele şi
punând în lumină, în general, faptele de interes public. Astfel reusesc să joace rolul gardianului în
societate şi o fac într-o manieră responsabilă menţinând cele mai înalte standarde profesionale şi
etice, dar, în acelaşi timp, lucrând în litera şi spiritul legii.
Un exemplu în acest sens este şi materialul cu titlul: Democratul Constantin Botnari a
îngrădit ilegal 40 de ari de pădure? [52] Din material aflăm că democratul Constantin Botnari, care
îl însoţeşte pe controversatul om de afaceri Vlad Plahotniuc la orice ieşire publică, a depus
săptămâna trecută cerere de demisie din funcţia de parlamentar. Deşi oficial are venituri modeste,
cât a fost deputat acesta a reuşit să-şi construiască la poalele pădurii de lângă Durleşti, suburbie a
Capitalei, o locuinţă luxoasă, designul căreia aminteşte de Casa Albă de la Washington. O filmare
cu drona ne face să credem că terenul de circa 21 de ari, declarat în acte, i s-a părut cam mic pentru
gospodărie, aşa că democratul a îngrădit alţi 40 de ari de pădure. Atât reprezentanţii Agenţiei
Moldsilva, cât şi autorităţile publice locale susţin că începând cu 2012 nu mai dau pădure în arendă.
Investigația a arătat că deputatul democrat Constantin Botnari, care la acel moment se afla în proces
de renunțare la mandatul de parlamentar, deține o locuință luxoasă într-o zonă de pădure din orășelul
Durlești, iar pe lângă terenul din jurul casei sale, ar fi îngrădit suplimentar, ilegal, o porțiune de 40
de ari. Deputatul nu a confirmat și nici nu a infirmat faptele din investigație, nici atunci când a fost
contactat de reporteri, și nici ulterior. Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a solicitat, a doua zi,
Agenției de Stat „Moldsilva”, care se subordonează Ministerului Mediului, să inițieze o anchetă de
serviciu pentru a stabili dacă locuința a fost construită pe un teren destinat construcțiilor sau în
pădure, lucru interzis de lege, și dacă terenul a fost îngrădit legal. Rezultatele anchetei de serviciu nu
au fost anunțate. În luna octombrie 2017 Agenția de Stat „Moldsilva” a informat că în urma
controlului s-a constatat că terenul îngrădit se află în proprietate privată și nu face parte din fondul
forestier al Republicii Moldova, însă se învecinează cu o zonă de pădure gestionată de „Moldsilva”,
dată în prezent în arendă către două firme și o persoană fizică. Aşadar, în urma acestei investigaţii a
avut loc un control „Moldsilva” însă a fost încheiat fără sancțiuni
O altă investigaţie marca anticorupţie.md este şi „50 de umbre” ale dosarelor miliardului
furat [56] din care aflăm că orice text redactat pentru a fi publicat in presa raspunde la intrebarile
fundamentale: cine?, ce?, cand?, cum?, de ce?. Ancheta de faţă însă merge putin mai departe, dând
raspunsuri elaborate,  argumentate într-o maniera incisiva. Acest material jurnalistic nu spune doar
cine sunt actorii principali . Ancheta reuşeşte sa identifice cu exactitate cine sunt aceste personaje,
39
incearca sa reconstituie datele situatiei pana in cel mai mic detaliu, incearca sa localizeze cat mai
precis modul de desfasurare a faptelor, sa fixeze detaliile temporale, sa descrie contextul în care a
avut loc evenimentul, care este logica acestuia: Potrivit Judecătoriei Chișinău, în prezent, pe rolul
instanței nu se află niciun litigiu care i-ar viza pe Șor, pe de-o parte, și Banca de Economii pe de
altă parte. În schimb, Banca Națională susține că BEM a fost recunoscută ca parte civilă într-un
dosar penal care vizează acordarea de credite neperformante. „Având în vedere că Ilan Șor a
exercitat funcția de președinte al Consiliului BEM, la sesizarea băncii, organul de urmărire penală
a intentat cauză penală de încasare a prejudiciilor suportate de bancă în legătură cu acordarea
creditelor Dracard SRL, Provolirom SRL, Caritas Group SRL, Voximar-Com SRL. Pe marginea
cauzei penale intentate, BEM a fost recunoscută în calitate de parte civilă ca urmare a cauzării
prejudiciului material în valoare de 5,2 miliarde de lei. Recuperarea prejudiciului material prin
acțiunea civilă înaintată în cadrul examinării cauzei penale depinde de finalitatea examinării
dosarului penal în instanța de judecată”, potrivit BNM. [56] Asadar, ancheta de faţă nu este doar
actul de a prezenta aspecte radical opuse ale problematicii abordate şi presupune nuantarea situatiei.
Autorul sesizeaza sesizeaza „nuantele de gri” si le da acestora o interpretare. Ancheta nu este doar o
punere in text a unor pozitii ale actorilor evenimentului, ci este mai degraba o tentativa de a releva
toate nunatele situaţiei legate de furtul miliardului, de a crea o perspectiva prin care evenimentul
respectiv poate fi înţeles. Autorul a reuşit să facă o anchetă care se hrăneşte din fapte concrete,
aducandu-le in primul rand in atentia publicului, confruntandu-le si oferind un mod de intelegere a
situatiei. Ancheta are un şi un scop informativ. La fel un cop informativ are şi investigaţia cu titlul
Drumuri din fornduri europene reabilitate cu mari întârzieri. [57] De aici aflăm că Patru din
13 companii care, în ultimii cinci ani, au fost selectate în urma unor licitații internaționale să
reabiliteze drumurile naționale din Republica Moldova  au fost sancționate pentru întârzieri la
executarea lucrărilor. Toate firmele amendate sunt internaționale, iar valoarea amenzilor depășește
3,8 milioane de euro. Cele patru companii care au fost sancționate pentru întârzieri la executarea
lucrărilor au fost contractate în perioada 2011-2014 pentru a repara mai multe sectoare de pe traseele
Chișinău - Soroca, Chișinău - Comrat - Giurgiuleşti, Chișinău – Ungheni – Sculeni și pentru
construcţia drumului de ocolire a orașului Ungheni. De cele mai multe ori, recepția finală a
lucrărilor a avut loc cu unul-doi ani peste termen. Banii pentru reparații provin din granturi ale
Comisiei Europene (CE) și împrumuturi de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare
(BERD) și Banca Europeană de Investiții (BEI). Valoarea totală a lucrărilor din contractele
penalizate este de aproape 140 de milioane de euro.  Ancheta de faţă are fara nici un fel de indoială
40
şi un scop informativ, care nu este scris dupa regulile editorialului sau ale comentariului. „Fapte, nu
opinii”, aceasta este deviza dupa care se orientează jurnalistul. Desigur include şi elementele de
evaluare calitativa (declaratii, opinii, etc.)ce au un rol hotarator in elaborarea textului, dar structura
textului se bazează pe informatia „obiectiva”, factuală. De asemenea trebuie să precizăm, această
anchetă jurnalistică prezintă o utilitate enormă, deoarece aduce in atentie anumite mecanisme de
functionare a obtinerii de fonduri pentru repararea si construirea drumurilor şi cum se cheltuiesc
aceşti bani de fapt. Jurnalistul a dat dovada de un adevarat simţ al „contactelor”, care l-a ajutat să
deschidă uşile surselor mai greu accesibile (expertii, specialistii) : Anatol Usatîi, secretar de stat în
cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii: „Toți cei care au penalități vor încerca să se
adreseze în arbitraj. Considerăm că noi am aplicat corect reținerile pentru întârzieri. Dacă se va
demonstra că am greșit, vor fi întorși banii. Arbitrajul durează foarte mult”. Penalități de 800 de
mii de euro pentru cehi. Plăți de peste 800 de mii de euro urmează să fie reținute și din valoarea
contractelor semnate cu firma cehă OHL Z.S., pentru întârzieri la reparația a 52 de km de pe cele
două sectoare de pe traseul Chișinău-Ungheni și a drumului de ocolire a orașului Ungheni. [57] De
asemenea jurnalistul acestei investigaţii a demonstrat şi o rabdare iesita din comun pentru a colecta
cele mai mici informatii. Construirea acestui text se bazează pe informaţii foarte importante, aparent
nesemnificative care s-au intamplat in derularea evenimentului cercetat. Aplaudabil este faptul că ,
deşi în toate cazurile jurnaliştii sunt presaţi de timp, nu s-a simţit presiunea timpului. Se ştie foarte
bine că adunarea detaliilor presupune o anume „arta” a conversatiei, care necesită mult timp pentru a
fi eficienta: unii nu vor sa vorbeasca, altii vorbesc prea mult, altii au intentii manipulatoare, etc.
Pe urmele miliardului. În buzunarul cui au ajuns banii statului [58] este o altă investigaţie
publicată pe portalul anticorupţie.md din care aflăm că aproape nouă din cei 14,2 miliarde de lei,
acordați în noiembrie 2014 și martie 2015 de Guvernul Republicii Moldova Băncii de Economii
(BEM), Băncii Sociale (BS) și Unibank, în baza unor hotărâri secrete, au  ajuns în buzunarele a
0,87% din deponenții celor trei bănci. Este vorba despre 1.400 de persoane fizice, milionari și
19.685 de companii private. Banii le-au fost acordați în baza deciziilor unei comisii speciale,
creată de Guvern, a cărei componență este ținută în mare secret. Centrul de Investigații Jurnalistice a
reușit să afle numele câtorva dintre membrii acestei comisii. Unii dintre ei s-au ales între timp cu
funcții publice importante. Deși modul în care au fost luate cele două decizii de acordare a
garanțiilor de stat ridică multiple semne de întrebare, procurorii nu au pornită nicio anchetă pe acest
episod din „furtul miliardului”. Între timp, în cei doi ani de la lichidarea băncilor s-a reușit
recuperarea a doar 2% din banii fraudați. 12 miliarde de lei urmează să fie recuperați de la patru
41
companii din aşa-numitul „grupul Șor”, în baza unor hotărâri judecătorești care însă nu prevăd
niciun mecanism de restituire a banilor. 
Pentru că abordează un subiect destul de consumat putem cataloga această anchetă drept una
magazin, pentru că prima caracteristica a unei anchete de tip magazin este aceea de a se fi eliberat de
sub presiunea actualitatii imediate (a evenimentului sau a publicarii). Reuşita acestui material
jurnalistic este este garantată de observaţia directă, profundă a jurnalistului. Dar în primul rând este
o anchetă de investigaţie pentru că este foarte bine documentată. Este un text ştiinţific, în care
faptele sunt raţionalizate şi interpretate in termenii impusi de logica paradigmei stiintifice, fapt care
are anumite consecinte, cea mai importanta dintre acestea fiind ca sursele vor fi mult mai reticente,
poate chiar ostile faţă de jurnalistul implicat într-un astfel de demers.
Talentul de investigator al jurnalistului care a elaborat investigaţia de faţă constă şi în
selectarea declaraţiilor cu adevarat importante, care susţine materialul de fond.  Una din
responsabilitatile majore ale jurnalistului este aceea de a selecta informatiile, detaliindu-le doar pe
acelea care au o valoare mare de credibilitate. Aici putem remarca prudenţa jurnalistului in
evaluarea informaţiilor, care accentueză punctele in dezbatere, şi mai ales evidentiază contradicţiile
şi îndoielile. În fine jurnalistul reuşeşte să atingă obietivele de bază ale investigaţiei şi anume să
relateze fapte sigure în baza surselor, a declaraţiilor, să ierarhizeze sursele în ordinea importanţei lor
şi să demonstreze ideea principală prin canalizarea informaţiei, având în vedere că argumentele sunt
prezentate în ordinea descrescătoare a informaţiei.
Stilul investigaţiilor puplicate pe anticorupţie.md este destul de digerabil. Calitatile stilului
redactional utilizat in ancheta jurnalistică de pe acest prtal este faptul că informatiile contribuie la
înțelegerea de către cititor a mecanismelor din interiorul unui fenomen. De asemenea citarea foarte
clara a surselor , acuratetea numelor proprii si a indicatorilor pentru sursele scrise este o altă calitate
a textelor ce abordează subiectul corupţiei, rezumarea declaratiilor foarte lungi, „segmentarea”
informatiei in „blocuri” de text; utilizarea cifrelor in sisteme de comparatie, utilizarea crearii de
„imagini” care ajuta la intelegerea ideilor şi mai ales respectarea legilor si a deontolgiei
profesionale, toate sunt considerate calităţi ale textelor de investigaţie jurnalistică ce abordează
corupţia, publicate pe anticorupţie.md.
Astfel materiale de investigaţie publicate pe portalul www.anticorupţie.md au fost scoase în
evidenţă cele mai vulnerabile şi corupte sectoare ale statului per ansamblu şi domenii sociale în
particular. Pe lângă acest fapt, acest portal, aşa cum scriam mai devreme, oferă publicului larg şi un
instrument util şi eficient de semnalare a problemelor şi a actelor de corupţie din societate. Redacţia
42
portalului a pus la îndemâna cititorului "Harta corupţiei". Un instrument interactiv, care are la bază
harta interactivă oferită de Google. Aceasta permite fiecărui doritor să depună o sesizare, despre o
problemă clară, cu indicarea locaţiei direct pe hartă. După publicare, sesizarea apare pe harta
anticorupţiei în locul indicat în formular, sub forma unui simbol de culoare roşie, iar la accesare,
apare o fereastră în care sunt înscrise toate sesizările din acea regiune. Mai mult, administratorii
paginii analizează fiecare sesizare în parte şi o expediază autorităţilor competente. În acest sens, pe
pagină există şi chenarul cu statistici care arată numărul sesizărilor, rata petiţiilor în curs de
soluţionare, care au fost soluţionate deja şi câte din ele au fost expediate către organele abilitate.
Prin intermediul hărţii, cetăţenii atrag atenţia nu doar a autorităților, ci şi a mijloacelor de informare
în masă, în special a jurnaliştilor de investigaţie care pot iniţia o proprie anchetă pe fiecare caz în
parte. Fapt ce, de asemenea, contribuie la combaterea actelor de corupţie. Ca urmare, scoaterea în
evidenţă a fiecărui caz de corupţie, prin intermediul mass media, are şi o funcţie de profilaxie, cu
ajutorul căreia pot fi prevenite situaţiile similare.
www.rise.md este o comunitate de jurnaliști de investigație, programatori și activiști din Republica
Moldova și din România, fondată în 2014 de un grup de jurnaliști. RISE Moldova este o comunitate
de jurnaliști de investigație, programatori și activiști din Republica Moldova și România.
RISE Moldova investighează crima organizată și face conexiuni din zone offshore, dezvăluie
scheme de spălare a banilor din Europa de Est și Asia Centrală, scheme de corupție, contrabandă,
fraude fiscale, trafic de arme și scoate la lumină afacerile ascunse ale politicienilor.
RISE Moldova face parte din rețeaua globală a jurnaliștilor de investigație „Global
Investigative Journalism Network” și se numără printre membrii organizației „The Organized Crime
and Corruption Reporting Project (OCCRP)”. În 2015 și 2016, RISE a fost partenerul pentru
Republica Moldova al proiectelor globale de investigație #PanamaPapers și #SwissLeaks,
coordonate de The International Consortium of Investigative Journalists.
Potrivit informației de pe pagina oficială, instituția de presă investighează crima organizată și
face conexiuni din zone offshore, dezvăluie scheme de spălare a banilor din Europa de Est, scheme
de corupție, contrabandă, trafic de arme și scoate la lumină afacerile ascunse ale politicienilor.
Publică texte în limbile română, rusă și engleză. Director: jurnalistul Iurie Sanduța. Surse de
finanțare: donații de la cititori; granturi de la organizații donatoare, destinate ONG-urilor și
instituțiilor media. www.rise.md este poate unul dintre cel mai mare luptător cu corupția de la noi
din țară. Cel puțin asta o demonstrează anchetele sale. Formată din șapte jurnaliști: Iurie Sanduța,
Ion Preașca, Vladimir Thoric, Nicolae Cușchevic, Mihai Munteanu, Olga Ceaglei și Dumitru
43
Stoianov.Apărută recent în sistemul mass-mediei moldovenești, www.rise.md nu are, deocamdată o
arhivă supraponderală, însă oferă vizitatorilor săi investigații clare care oferă detalii uimitoare.
Investigaţiile publicate pe acest portal abordează subiecte evitate de o mare parte a presei noastre.
Riseblog este o rubrică cu informații și anchete care chiar au scos și scot la iveală acte de
corupție bine ascunse. Totodată, dacă justiția noastră ar fi una dornică de lucru, multe subiecte de
aici pot fi o bună oportunitate de a porni o luptă mai serioasă contra corupției. Iar la rubrica
Risevideo sunt amplasate un șir de material video, desigur diferite anchete subtitrate și în limba
română. Dacă vorbim despre subtitrare, din start ne dăm seama că fișierele amplasate fie că au la
bază cazuri despre corupția autohtonă, fie că scot la iveală nelegiuirile și din străinătate. Platforma
www.rise.md este perfecționată cel mai bine în investigații. De altfel, cele mai răsunătoare cazuri,
sunt acest tip de material media. Unele dintre investigațiile care au fost ca un punct culminant în
lupta contra corupției sunt: Codrii ShOrheiului, Holding secret al unui ministru; Fructe din UE
exportate în Rusia cu pașaport moldovenesc.
Investigația „Codrii ShOrheiului” scoate la iveală detalii despre perioada de cinci ani în care
Moldova a pierdut păduri cu o suprafață echivalentă a 20 de terenuri de fotbal. Asta după ce mai
mulți afaceriști au ajuns proprietari în Codrii Orheiului, oferind statului la schimb terenuri degradate
sau sume mici de bani. Ulterior, pădurea a devenit obiectul mai multor tranzacții de milioane. În
investigația „Holding secret al unui ministru”, echipa www.rise.md demonstrează că ministrul
Transporturilor, Iurie Chirinciuc, controlează holdingul italian de mobilă, „Cavio” prin finul său de
cununie. De asemenea, portalul de investigații arată că oamenii care au reprezentat interesele lui
Chirinciuc au fost numiți vice miniștri în instituția pe care o conduce. În investigația despre fructele
din Uniunea Europeană exportate cu pașaport moldovenesc demonstrează că inspectorii fitosanitari
au eliberat unor companii-fantomă din regiunea transnistreană certificate pentru exportul a peste o
mie de camioane cu fructe în Belarus. În realitate însă, niciun fruct din Republica Moldova nu a
ajuns în magazinele din Minsk sau Borisov. În schimb, actele au fost folosite de afaceriști lituanieni,
belaruși și ruși pentru a exporta fructe din state UE în Federația Rusă. Gruparea organizată a ocolit
în acest fel „interdicția totală” decretată de Kremlin, în august 2014, pentru majoritatea produselor
alimentare din UE. Embargoul rusesc a fost instituit ca răspuns la sancțiunile împotriva Moscovei,
în contextul războiului din Ucraina. Aşadar, încă o dovadă demonstrată a vulnerabilității și a faptului
că autoritățile de la noi se pot vinde și cumpăra, pe bănuți, desigur. Vulnerabilitatea, așa-numitei
clase politice moldovenești, care în timp ce încearcă să demonstreze că luptă cu înverșunare
împotriva celei mai mari probleme de la noi, că duce o luptă corectă și aprigă împotriva acestui
44
flagel, în presă apar tot mai multe fapte ce demonstrează contrariul acestui așa-numit război.
O altă investigaţie marca rise.md are titlul: Clădirea ASITO cumpărată din banii BEM [59]
O Investigaţia care presupune o documentare profundă, studierea unor documente, mai multe
interviuri cu diverşi avocaţi prin care se scot la suprafaţă anumite elemente care stau ascunse şi pe
care cineva vrea să le ascundă. Consumatorul poate vedea din această investigaţie realitatea prin
documentare detaliata, prin elemente, interviuri, fotografii, videouri şi prin cât mai multă
obiectivitate Aşadar din această investigaţie aflăm că 137 de milioane de lei din „Miliardul dispărut”
au fost folosiți pentru procurarea sediului central ASITO din Chișinău. Banii au fost luați din Banca
de Economii din Moldova (BEM) sub forma a două credite. După ce s-au plimbat prin offshore,
aceștia au revenit în țară sub forma unei investiții britanice. Datele Băncii Naționale arată că cele
două credite nu au fost restituite nici până în present. În schimb fosta clădire ASITO și-a schimbat
proprietarii de câteva ori și, într-un final, a ajuns pe mâna omului de afaceri Vladimir Russu.
Tranzacția a coincis cu vinderea unei vile pe care același Russu a cedat-o unui offshore cipriot,
reprezentat prin procură de Iurie Luncașu – un personaj din anturajul oligarhului Vladimir
Plahotniuc.[59]
Nu vom vedea din partea jurnalistului interpretări personale. Totul este pe bază de
documente, pe fapte. De exemplu într-un singur aliniat găsim cel puţin 5 surse citate: Eduard
RUDENCO, avocatul lui Veaceaslav Platon: Concluzia organelor de reper se bazează pe
declarațiile lui Ilan Șor și ale Stelei Pahomi (fost preşedinte al Consiliului de Administraţie
„Moldasig” – n.r.). […] Ilan Șor spune că Veaceslav Platon l-a sunat prin intermediul aplicației
Viber sau WatsApp și l-a rugat să-i acorde un credit. […] Platon este clar că nu recunoaște că a
fost o discuție în genere prin Viber sau prin altceva și spune că: „Dacă eu mă creditam, mă
creditam așa cum prevede legea, prin încheierea contractului de împrumut”. RISE Moldova a
încercat să obțină un comentariu de la Ilan Șor, prin intermediul purtătorului de cuvânt al Partidului
Șor, Alina ȘARGU. Deocamdată, însă, nu am primit niciun răspuns privind înțelegerea sa cu Platon
de accesare a creditelor BEM, la care fac referire procurorii. Viorel MORARI, șeful Procuraturii
Anticorupție: Noi am investigat că banii au ajuns la Platon, inclusiv a achiziționat [compania]
ASITO. – Cert este că sediul ASITO a fost cumpărat din banii BEM-ului? Da, că este urmă. Potrivit
Băncii Naționale a Moldovei, cele două credite până în prezent „sunt înregistrate în evidența
contabilă a Băncii de Economii, în proces de lichidare, ca datorii”. Deoarece în cadrul unei
investigaţii jurnalistice este foarte importantă credibilitatea surselor la care apelează ziaristul şi
dovezile prin care probează faptele expuse în material.â putem declara această investigaţie una
45
dintre cele care demonsrează că că acest gen de jurnalism contribuie semnificativ la titlul de „a patra
putere” în stat, atribuit presei.
Putem uşor observa că în acest material de investigaţie jurnaliştii se bazează pe fapte şi
informaţii concrete. Aşa cum ne dicatează şi literatura de specialitate în cadrul acestei investigaţii
jurnalistice este foarte importantă credibilitatea surselor la care au apelat jurnaliştii şi dovezile prin
care probează faptele expuse în material. Într-o investigaţie contează faptele, nu vorbele. La fel,
investigaţia de presă efectuată de jurnaliştii rice.md scoată la suprafaţă situaţii şi fapte pe care
anumite persoane interesate ar prefera să le păstreze ferite de ochii lumii sau să le ţină în taină.
Aplaudabil în această investigaţie este încercarea ambitioasa de a aduce in atentia publicului
date originale, cu relevanta si cu un mare grad de informativitate pentru care este vizibil, jurnalistul
a trebuit sa faca eforturi serioase pentru adaptarea probelor, a elementelor care alcatuiesc “coloana
vertebrala” a acestul material. Talentul de investigator al jurnaliştilor care semnează această
investigaţie consta în selectarea declaratiilor cu adevarat importante, care susține materialul de fond.
La fel de multe surse utilizează jurnaliştii de la rise.md în investiaţia cu titlul OFFSHORE energetic
din Tiraspol, alimentat din facturile Chişinăului. [60]
Cum îți alegi sursele, cum lucrezi cu ele, cum planifici o investigație, cum ocolești capcanele
întâlnite în timpul documentării, cum obții informații "sub acoperire" - iată câteva întrebări pe care
și le pun nu numai tinerii jurnalisti, dar și cei experimentați. Asta pentru că situațiile concrete "din
teren" diferă foarte mult, iar ziaristul nu se poate bizui decât pe respectarea principiilor generale ale
meseriei. În rest, trebuie să improvizeze la fiecare pas, să își adapteze permanent tehnica
investigativă. Exact aşa se întâmplă în inveigaţia de faţă. De aici aflăm că Peste 20 de milioane de
dolari proveniți din facturile de lumină plătite de consumatorii din Republica Moldova au ajuns pe
conturile unor companii din zone offshore. Banii au fost scoși de pe conturile de la Victoriabank ale
unei firme din Tiraspol care a intermediat, timp de câțiva ani, livrarea de energie în dreapta
Nistrului. RISE Moldova vă prezintă schema prin care firma-tampon din regiunea separatistă a
devenit peste noapte principalul furnizor de energie electrică, a încasat profituri de milioane și le-a
ascuns în paradisuri fiscale. [60]
Jurnalistul dedică o atenţie sporită să solicite un punct de vedere şi părţii acuzate. Şi hiar
dacă partea acuzată sau complici ale părţii acuzate refuză să comenteze acuzaţiile, asta nu îl
împiedică pe jurnalist să scrie articolul, doar precizează că a încercat să contacteze partea acuzată şi
motivele pentru care nu există şi punctul său de vedere: Vladimir Moșneaga, procuror în cadrul
Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, a refuzat să se pronunțe
46
pe marginea dosarului respectiv. Acesta ne-a sugerat să așteptăm răspunsul oficial la solicitarea
expediată de RISE săptămâna trecută. În 2016, Moșneaga declara pentru Europa Liberă că dosarul a
fost inițiat în „octombrie 2015, în baza declarațiilor domnului [Vlad] Filat de la tribuna
Parlamentului, s-a pronunțat și la cauza respectivă și, în baza declarațiilor lui a fost inițiat un
control, s-au făcut un șir de ridicări, s-au dispus anumite expertize, s-au solicitat părerile experților
străini în domeniul respectiv. Se fac calcule estimative, expertiză și audieri care continuă până în
prezent. Se verifică toate versiunile posibile”. [60]
Este clar din investigaţia de faţă că autorul nu merge direct la persoana-cheie sau la martorul
principal. Mai întai, ziaristul a evitat manipulari, confuzii, intrebari inutile, situatii jenante. Drumul
urmat a fost cel in spirala sau, ca varianta, in zigzag – declaraţiile cheie find plasate abia in final,
dupa ce s-a parcurs intreg materialul faptic si s-au eliminat supozitiile gratuite, acuzele nefondate
etc. Şapoul acestui articol a reuşit să incite cititorul astfel că el ştia de la începutul lecturii despre ce
este vorba, care este miza anchetei, ce aduce ea nou. Atacul este în forta, incitativ si cu primele
informatii de baza. Corpul textului este conceput in trepte, din care nu lipsesc: prezentarea faptelor,
un mic istoric (deopotriva cu introducerea actorilor principali), sinteza opiniilor exprimate, stabilirea
vinovatiei sau a gradului de implicare, concluzia. Totul este clar, dinamic, fără amanunte de prisos.
Aşa cum se ştie, a pune cap la cap opinii polemice si contradictorii nu reprezinta o ancheta. Ea
informează și lămurește care sunt actorii evenimentului, ce s-a întâmplat de fapt. Iar ancheta de faţă
îndeplineşte toate regulile subliiate de literatura de specialitate.
Logica textului este impecabila, cu argumente crescatoare, în trepte. Dincolo de simpatii,
presiuni politice si interese colaterale, ziariştii rise.md respectă semnul moralitatii asumate - de la
asumarea afirmatiilor, pana la protejarea sursei. Aceştia sunt convinşi ca adevarul e de partea lor, ca
au facut tot posibilul sa-l descopere, ca nu au fost folosiţi intr-o rafuiala politica sau financiara, ca
afirmatiile lor nu vor crea unei persoane daune morale ireparabile etc. Iata de ce orice afirmatiile
grave sunt sustinute cu probe, iata de ce nu se dau adresele si numerele de telefon ale celor in cauza.
Astfel, acolo unde nu functioneaza o prevedere legala anume, intervine constiinta si discernamantul
ziaristului.
Trafincanții de pădure [61] - o investigaţie pentru care jurnaliştii au apelat la camera
ascunsă. jurnaliștii rise.md apelează la această metodă de investigație jurnalistică pentru a-și ușura
munca. Dacă este sau nu justificată această practică putem determina doar după ce răspundem la
întrebarea dacă investigația jurnalistică ar fi putut fi făcută și fără filmarea cu cameră ascunsă și
ascunderea identității jurnaliștilor. Cert este că realitatea dură nu ar fi putut fi transmisă prin prisma
47
unei camere la vedere. În acest context camera ascunsă și-a depus aportul semnificativ în tragerea
unui semnal de alarmă, mult mai răvășitor decât ar fi făcut-o interviurile cu persoane oficiale. Din
această investigaţie aflăm că: Pe piața neagră, dreptul de arendă a unui hectar de pădure se vinde cu
până la 30 000 de euro. Vânzătorii sunt afaceriști care au reușit, în perioada 2008-2012, să încheie
contracte de arendă cu Moldsilva. RISE Moldova s-a infiltrat printre traficanții de pădure și prezintă
schema prin care ei încearcă să obțină milioane de lei din tranzacții cu bunul statului. Unul dintre
aceștia, angajat Moldsilva, ne-a propus printr-un intermediar 4 ha de pădure contra sumei de 75 000
euro. [61]
Calitatea morală a investigației de presă este influențată de conștiința profesională și de
onestitatea profesională, care stimulează un comportament profesional responsabil și îl
preântâmpină pe cel iresponsabil. Onestitatea profesională nu-i permite jurnalistului să adere la
interesele particulare ce vin în contradicție cu binele tuturor. În materialul de faţă putem aprecial
abilitatea jurnalistului de a cauta sursa cea mai avizata, capacitatea jurnalistului de a formula cele
mai adecvate intrebari şi maniera de a controla informatia prin incrucisarea surselor. Totodată,
remarcăm capacitatea de a ierarhiza informatia, de a redacta corect/cu acuratete textul de informare.
La fel cu camera ascunsă este elaborată investigaţia Clienţi vip pe credite. [62] RISE
Moldova a documentat afacerea controversată cu produse cosmetice „Desheli” și a aflat cine sunt
afaceriștii, lanțul de companii și rețeta secretă care îi aruncă pe oameni, fără voia lor, în brațele
companiilor de microfinanțare. De aici aflăm că „Mitropolitul Vladimir, de asemenea, a optat
pentru produsele cosmetice Desheli”, susține luptătorul de box, Eduard Filbger, care este și bossul
din spatele brand-ului „Desheli”. Tema acestei investigaţii a pornit de la o bază puternică, mai exact
de la informaţii concrete aflate chiar de Centrul Naţional Antocirupţie, care în 2013, a constatat, în
baza unor informații operative, că la subsolul centrului comercial Grand Hall activează o reţea de
distribuire ilegală a produselor cosmetice (pentru corp, față și păr) marca „Desheli” – produse
neînregistrate pe teritoriul Republicii Moldova. Reprezentanții companiei selectează femei și
bărbați, cu vârste cuprinse între 25 şi 50 de ani, cărora le oferă o procedură SPA gratuită, cu
utilizarea produselor „Desheli”. Ulterior, acestora li se propune un set de produse, iar dacă
persoanele nu au bani pentru a le achita li se sugerează semnarea unui contract de creditare. În cazul
în care, după un timp, clientul vrea să returneze marfa, din cauza calității proaste a produselor sau că
acestea provoacă diverse reacţii adverse, compania refuză să primească produsul, iar beneficiarul
este obligat să ramburseze suma creditată băncii.
Tot Centrul Naţional Anticorupţie a identificat că reprezentanţii companiei sustrag în mod
48
fraudulos sume considerabile de bani, prin înşelăciune, asemenea scheme fiind utilizate și pe
teritoriul Ucrainei şi a Federaţiei Ruse. Pe acest caz, Procuratura Generală a deschis un dosar penal
în 2014, iar peste un an a clasat procesul penal. Motivul – compania a reziliat contractele a trei
victime, iar procurorii au decis că „fapta nu întrunește elementele infracțiunii”. Iar în baza acestor
informaţii jurnaliştii rise au pornit investigaţia. Regăsim aici atât surse covenţionale cât şi de
context.
Sursele convenţionale reprezentând legile în vigoare dar şi documente, iar cele de context
reprezentând alte persoane competente pentru a obtine datele care formeaza contextul
evenimentului: cadrul mai larg in carere se inscrie tema, relatiile faptelor ce urmeaza sa fie
investigate cu late fapte, eventual din domenii conexe etc. Găsim victime, oameni de rând care au
suferit în urma acestor escrocherii. Autorul acestui material a studiat cu atentie ceea ce s-a publicat
deja. Materialul de faţă cu titlui Clienţi Vip pe credite este unul de tip raid anchetă. Ca in emisiunile
de tip „Camera ascunsa', ziaristul a provocat realitatea, pentru ca, ulterior, să scrie despre ea. Acesta
este cazul raidului ancheta. Procedeul pare simplu, intrând în rol de client vip, jurnalistul intră în
culisele acestei afaceri mai întâi ca un client, notand atent reactiile oamenilor/ clienţilor/ a angajailor
si micile intamplari traite cu aceasta ocazie.  Pe scurt, este vorba de o juxtapunere de unghiuri
diferite de abordare a subiectului propus, prin intermediul mai multor genuri jurnalistice: interviu,
relatare, ancheta de actualitate, etc.
 Astfel, informația depășește caracterul rigid al știrii, oferind cititorului date suplimentare și
puncte de vedere deosebite. Aşadar, investigaţiile www.rise.md sunt bazate pe acuzaţii de corupţie
dar sunt şi confirmate de organele de drept sau sunt prezente toate sursele posibile pentru a nu fi
doar niste zvonuri. Cazurile concrete de corupţie vizează de obicei, funcţionari de rang înalt, iar
strategiile şi programele anticorupţie sunt prezentate în destul de multe detaliimulte detalii. 
Jurnalistii rise.md utilizeză cel puţin câte două surse per material. Nu vom întânli la rise.md
materiale ce prezintă publicului doar o singură sursă - persoana care a lansat acuzaţiile.  Materialele
prezintă poziţia tuturor părţilor implicate în conflict. Iar faptele au fost separate de opinie.
Din ancheta jurnalistică Embargoul moldovenesc la exportul de fructe în Rusia. Reporterii
RISE Moldova s-au infiltrat în rețeaua unui grup organizat care deține monopolul la exportul de
fructe în Federația Rusă și au obținut două seturi de documente, semnate de fitosanitari și vameși de
la Chișinău. Actele permit exportul pe piața rusească a două camioane de fructe, ocolind embargoul
rusesc. Membrii grupării au pretins 10 mii de dolari de la reporterii sub acoperire, bani care urmau
să fie transferați pe un cont din Rusia, înainte ca marfa să ajungă la vama rusească. O investigatie
49
cu impact maxim, având în vedere că Alexandru Ciobanu, director general adjunct al Agenției
Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), a fost eliberat din funcție. Anunțul a fost făcut de
prim-ministrul Valeriu Streleț în cadrul ședinței de Guvern, de astăzi, 26 august. Demisia lui
Ciobanu vine după ce acesta a fost vizat în ancheta RISE Moldova, dar și după ce l-a intimidat pe
reporterul RISE Moldova. [54]
Elaborând lucrarea de faţă în prima parte a anului 2018, nu putem vorbi despre portalul
rise.md fără să atingem subiectul ultimului scandal în care unul din jurnaliştii postalului a fost
implicat. RISE a postat duminică, 18 februarie, pe pagina de Facebook un teaser video la o
investigație despre niște posibile escrocherii în care ar fi fost implicată Fundația în cauză, pe prima
pagină a portalului de crowdfunding Caritate.md a fost postată poza jurnalistei Liuba Șevciuc cu
mențiunea „Îi cerem ei ajutor”. Mai mult decât atât, potrivit informațiilor apărute în presă,
cofondatoarea Fundației citate, Svetlana Sainsus, a explicat că prin acest gest a redirecționat lumea
la omul potrivit să-i ajute și că „fondatorul a decis așa să fie câteva zile”. Ulterior, pe o rețea de
socializare, Svetlana Sainsus a continuat să o intimideze pe jurnalistă, recurgând la un limbaj
licențios. Trebuie să precizăm că investigaţia releva două cazuri prin care familiile copiilor bolnavi
care au beneficiat de ajutor caritabil pentru efectuarea unei operații în Turcia nu sunt mulțumite de
finalitatea cazului și de transparența gestiunii donațiilor lor.
Documentându-ne despre acest caz trebuie să subliniem că Rise Moldova a publicat această
investigație, realizată în baza mărturiilor făcute de 2 persoane și a unui proces penal pornit acum 1
an, despre care cei vizați în proces nici măcar nu au fost notificați de către organele de drept. Deci e
vorba de o anchetă, în care se adună probe și care nici pe departe nu înseamnă că cei vizați poartă
vreo vină. De asemenea investigația se bazează pe mărturiile a 2 persoane, care aduc acuzații foarte
grave la adresa unei clinici din Turcia, precum că le-ar fi operat copii, au perceput banii adunați din
donații, dar nu le-au îmbunătățit starea fizică. Problema e că investigația de la Rise sapă destul de
puțin în direcția spitalului acuzat, inclusiv refuză să meargă până la Istanbul, pentru a lua și opinia
părții vizate (pentru că așa se face atunci când cineva acuză pe altcineva), în schimb bagă în
investigație o altă linie de subiect: o platformă care adună donații pentru diverse cazuri de caritate.
Platform caritate este prezentată drept una care este complice la fărădelegile legate de spitalul turc.
Deși în niciunul din cazuri platforma nu a fost implicată în colectarea de fonduri. Aflăm între timp
este că există beneficiari ai platformei de caritate, care s-au plâns la procuratură că au primit vizite
acasă de la persoane necunoscute și au fost insistent rugate să facă declarații împotriva platformei,
deși nu aveau niciun motiv să depună vreo plângere.
50
 Credibilitatea și transparența platformei este pusă la îndoială de investigaţia în cauză, prin
faptul că nu oferă rapoarte publice, nu afișează nicăieri acte care ar dovedi că toți banii adunați sunt
destinați pentru tratamentul celor care au nevoie deşi, pe site-ul caritate este un compartiment unde
sunt încărcate documentele care vizează cazurile pentru care s-au adunat bani până acum.
(https://www.caritate.md/files/) Doar că pentru a le vizualiza trebuie să solicitați o parolă de acces
de la platformă. Şi cel mai important, subliniem, cele 2 mame din reportajul Rise nu au adunat bani
prin platforma Caritate. Prima a adunat banii prin Guvern24, iar cealaltă a primit o donație privată
pentru tot tratamentul. Un lucru neprofesionist din partea Rise.md din punctul nostru de vedere este
că s-a realizat un reportaj cu acuzații grave la adresa unor afaceriști turci, iar povara acuzațiilor a
fost tranferat, fără nicio probă, peste oameni concreți, cu nume și fotografii incluse în reportaj,
înțelegând ce impact poate avea asta asupra vieții personale a acestor oameni.
Încearcă să vezi ce impact au avut unele materiale ale instituțiilr respective, adică - ce reacții
au avut cei criticați, instituțiile de stat, ce măsuri au fost luate. Acest compartiment este unul faorte
important pentru tema ta.

La începutul capitolului, când începi analiza propriu zisă, prezintă succint instituțile - când
au apărut, care e aria lor de activitate - datelel le găsești pe site-urile lor. De asemenea, indică după
ce criterii faci analiza.

În partea finală fă anumite concluzii în plan comparativ: ce unește aceste instituții, prin ce se
remarcă fiecare.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Concluzionând, putem menţiona că fenomenul corupţiei este reflectat mai ales investiaţii
jurnalistice care abordează subiectul corupţiei la modul general dar reflecta şi cazuri specifice de
corupţie ce vizează funcţionari publici, politicieni etc.; De asemenea presa din Republica Moldova
publivă materiale privind masurile întreprinse de diverşi actori, inclusiv guvernul şi ONG-uri pentru
a combate corupţia; materiale despre cazuri concrete în care fondurile publice sunt gestionate
inadecvat; afirmaţii/acuzaţii de corupţie la adresa funcţionarilor– lansate de diferite persoane,
inclusiv jurnalişti. De cele mai multe ori instituţiile media descriu faptele neutru, fără a lăsa se
întrezărească opinia personală faţă de evenimentul descris. Există și materiale de analiză în care pe
lângă descrierea faptelor, autorul include în material anumite aprecieri, părerea personală vizavi de
evenimentul/personajele descrise.

51
 Subiecţii acestor materiale sunt: persoane/instituţii implicate în activităţi corupte, în
implementarea măsurilor anticorupţie sau fiind responsabile de gestionarea incorectă a fondurilor
publice( administraţia publică centrală, inclusiv Preşedinţia, Parlamentul, ministerele; administraţia
publică locală; politicieni; poliţia/Armata/Securitatea/CCCEC; Procuratura; judecătorii, avocaţii;
legislaţia; business; mass-media; cetăţeni; ONG-uri; organizaţii internaţionale; alte). Articolele
analizate citează cel puţin doua surse, astfel, jurnaliştii sunt siguri că reflectarea este corectă. Sunt
știri în care e citată o singură parte în conflict (cazul confliczului rise.md /caritate.md) dar sunt și
articole care citează ambele părți. Există și materiale în care e citată o singură parte, însă autorul
menţionează că a încercat să găsească a doua parte care a refuzat să răspundă sau nu a fost de găsit.
Materialele publicate de intituţiile media selectate pentru analiză au fost echilibrate deoarece
ambele surse au beneficiat de spaţiu aproximativ egal pentru a-şi expune opinia. Cel mai des lipseşte
impactul investigaţiilor jurnalistice.
În condițiile unei lupte reale anticorupție, instituțiile abilitate cu funcții de control – ANI,
CNA, PG, PA și altele – ar trebui să reacționeze adecvat la orice semnal venit din partea mass-media
referitor la lipsa de integritate a persoanelor aflate în funcții bugetare. Aceste instituții sunt
îndemnate să pornească verificări în baza investigațiilor jurnalistice care includ probe și documente
și indică asupra unor fapte ilegale ale funcționarilor publici. Astfel, instituțiile ar oferi opiniei
publice dovezi clare de voință reală de a asculta vocea presei de investigație, a combate corupția și a
promova integritatea în sectorul public, iar impactul investigațiilor jurnalistice asupra schimbărilor
reale în administrarea treburilor publice ar crește.
Jurnaliștii de investigație ar trebui să continue monitorizarea veniturilor, proprietății și activității
persoanelor cu funcții publice pentru a oferi publicului informații veridice și bine documentate.
Jurnaliștilor li se recomandă să-și fortifice capacitățile de investigare folosind baze de date deschise,
accesibile gratuit, dar și pe cele disponibile pe bază de abonament (de exemplu Cadastru, Camera
Înregistrării de Stat). Documentarea temeinică a mai multor cazuri de lipsă de integritate în sectorul
public, ar putea pune o mai mare presiune pe autorități să elimine din administrația centrală și cea
locală persoanele corupte.
Studiul de faţă indică clar asupra necesităţii unei campanii mai active și mai eficiente de
promovare a reflectării responsabile a corupţiei şi prevenirii fenomenului respectiv dar şi a unei
metode de protejare a jurnaliştilor de investigaţie, având în vedere auzaţiile şi ameninţările pe care le
primesc foarte des pe parcursul investigaţiilor.

52
 Deşi în lucrarea de faţă avem de cele mai multe ori o abordare corectă şi echilibrată a
fenomenului corupţie, evident există multe excepţii. Tocmai de aceea jurnalişttilor le este
recomandat să respecte cu stricteţe codul principiilor de etică profesională privind echidistanţa şi
echilibrul ştirilor. Mass-media ar trebui să adopte politici editoriale potrivit cărora jurnaliştii ar
trebui să ţină cont de prezumţia nevinovăţiei persoanelor acuzate de corupţie şi de necesitatea de a
confirma din mai multe surse informaţia controversată. În calitatea lor de formatori ai opiniei
publice, mass-media ar trebui să conştientizeze responsabilitatea socială ce le revine şi să reflecte
corect şi echidistant activitatea tuturor actorilor importanţi implicaţi în activităţi de interes public.
Totodată Jurnaliştii ar trebui să fie mai insistenţi şi chiar mai curajoşi să semnaleze toate cazurile în
care se ciocnesc de bariereau de a face cu anumite dificultăţi la obţinerea informaţiei de interes
public. Mass-media sunt încurajate să se adreseze în instanţă ori de câte ori nu au acces la
informaţie, conform legislaţiei în vigoare. Şi nu în ultimul rând instituţiilor media le este recomandat
să să susţină cât mai activ participarea populaţiei în lupta cu corupţia, să încurajeze cetăţenii să
anunţe persoanele avizate atunci când întâlnesc forme şi cazuri concrete de corupţie.
Analiza implicaţiilor jurnalismului social în domeniul social ne permite să afirmăm că acţiunile
acestuia sunt orientate în două direcţii: către factorii de decizie și către masele largi, fapt care
generează două modele de acțiune mediatică. Primul model include activitatea de mediatizare a
problemelor sociale la nivel de individ social, grup social sau societate şi de oferire a soluţiilor
practice pentru depăşirea acestora în vederea formării culturii sociale de implicare şi de ajutor
reciproc. În acest context, obiectul-țintă al jurnalismului social îl constituie componentele
domeniului social care țin de infrastructura socială, serviciile sociale și de larg consum, procesele
sociale privind educația, sănătatea etc. Modelul respectiv de acțiune transformă mass-media dintr-un
element neutru într-un element implicat în viaţa publică, care încearcă să faciliteze dialogul dintre
oamenii de rând şi autorităţi, fiind pregătit, în acelaşi timp, să ofere și soluţii pentru problemele cu
care se confruntă societatea. Mediatizarea proceselor de soluţionare a variatelor probleme sociale
este un motiv în plus de a susţine că obligaţia primară a jurnalismului social este să prezinte
problemele astfel, încât cetăţenii să înţeleagă obiectivele propuse, pentru a acţiona în mod
corespunzător. Din această perspectivă, se impune un jurnalism care trebuie să-i unească pe oameni
în procesul rezolvării diverselor probleme care îi preocupă.
Cercetarea jurnalismului din Republica Moldova ca proces, are drept scop, inclusiv, identificarea
strategiilor, tehnicilor de mediatizare şi a practicilor operaționale utilizate, a demonstrat că folosirea,
accidentală sau intenţională, a strategiilor negative şi a tehnicilor de mediatizare deviate a generat o
53
serie de fenomene distructive care afectează grav calitatea jurnalismului social autohton. Fiind
aplicate, acestea au contribuit la faptul că uneori jurnalismul social autohton: face speculații politice
și înclină spre ideologizarea abordării problemelor; se transformă în instrument de răfuială cu forţele
politice rivale; face speculaţii economice; selectează subiectele cu precădere din zona municipiului
Chișinău sau, în cel mai bun caz, și din raioanele de centru; ignoră conştient evenimentele
nefavorabile sau chiar le elimină din spaţiul informaţional; include pe agenda mediatică
evenimentele lipsite de valoare; abordează formal problemele prin simpla expunere a faptelor;
manipulează prin limbajul mediatic utilizat; manipulează prin intermediul structurii materialelor;
face înclinaţie spre senzaţie; nu creează o imagine obiectivă a realităţii şi nici un tablou reprezentativ
al problemelor şi tendinţelor specifice timpului şi locului; ficționalizează realitatea socială;
dezinformează. Astfel, actualmente, în mass-media moldovenească se înregistrează tendinţe certe de
transformare a jurnalismului social într-un „jurnalism de acoperire” pentru cei care vor să-şi facă
imagine politică, să-şi vândă reuşit marfa, să-şi asigure un statut social influenţabil etc., fapt generat,
fără îndoială, de utilizarea strategiilor negative.
În continuare propunem şi recomandări:
1. Sugerăm ca pe viitor jurnaliştii să dea dovadă de mai multă reponsabilitate ce ţine de
securitatea lor. Atunci când sunt delegaţi să reflecteze situaţii de criză, să se echipeze
adecvat cu echipamentul necesar: legitimaţie, o servietă medicală, reportofon, aparat
de fotografiat etc.
2. Pentru a evita panică în rândul populaţiei în cazul unei situaţii de criză, recomandăm
ca jurnaliştii să nu utilizeze în scrierea materialelor informaţii neverificate, care nu
sunt confirmate de autorităţi sau de alte organe competente.
3. Totodată, este necesar ca într-un material să fie concretizată clar sursa, de la cine a
obţinut informaţia ziaristul. Recomandăm să se evite formulările de genul „potrivit
unei surse, potrivit unor zvonuri care circulă prin oraş”, deoarece aceste surse nu sunt
credibile şi se creză impresia că jurnalistul a inventat chiar el istoriile despre care
scrie.
4. Recomandăm jurnanaliştilor să nu utilizeze în scrierea materialelor informative
comentariile ascunse.
5. Deasemena, sugerăm jurnaliştilor să plaseze la fotografii cine este autorul pozei, dar
şi să scrie legenda. Informaţia din legendă trebuie să răspundă la cele cinci întrebări
jurnalistice: Cine, Ce, Unde, Cînd şi De ce. În acelaş timp recomand să nu mai fie
54
 plasate poze în care sunt prezenți persoane decedate, cu gauri în cap ce pot afecta
emoțional.
6. Ar fi de dorit ca jurnaliştii să se axeze mai mult pe materialele care au în centrul lor
omul de rând, deoarece aceste materiale sunt cele mai citite. Să mai lese sursele
oficiale la o parte, pentru că lumea este plictisită deja să citească materiale în care
sunt citate aceleaşi persoane.
7. Recomandăm jurnaliştilor de la ziare și portaluri de știri să fie mai imparţiali şi
echidistanţi şi să nu facă partizanat politic în favoarea unui partid politic. Pentru a
evita acest lucru sugerăm redacţiei să utilizeze cât mai multe surse înscrierea
materialelor. Totodată, sugerăm jurnaliştlori să pună titlturi mai scurte la articole şi să
nu le personalizeze. De asemenea ar fi ideal ca jurnaliştii să folosească piramida
inversata, aşa cum recomandă specialiştii.
8. Din cauza corupției și neinformării, pentru îmbunătăţirea imaginii RM se impune
elaborarea şi implementarea de către autorităţile moldoveneşti a unei strategii şi a
unui program de acţiuni concrete de implicare a modelelor din statele vecine în
promovarea imaginii de ţară a RM.
9. Misiunile diplomatice ale RM acreditate în România şi Rusia trebuie să desfăşoare
activităţi de amploare, inclusiv prin implicarea mass-medie din ţara de reşedinţă, care
să contribuie eficient la promovarea şi ameliorarea imaginii „distruse” de către
corupție.
10. Monitorizarea sistematică a imaginii de ţară a RM de către Ministerul Afacerilor
Externe și Integrării Europene. Crearea în acest scop în cadrul lui a unui centru
special care ar avea în sarcină şi elaborarea proiectelor comunicării de imagine de
ţară.

55
 BIBLIOGRAFIA

1. Anatolie Bantuş „Unele aspecte ale corupţiei şi democraţiei în administrarea publică locală”
„Prevenirea şi combaterea corupţiei în Republica Moldova aspecte teoretice şi practice”
Materialele conferinţei internaţionale, 19-20 noiembrie 2004, Chişinău, 2004, pag.127
2. ibidem 126
3. ibidem 126
4. Borodac Alexandru „Noţiunea corupţiei penal condamnabile” Legea şi viaţa nr. 4 din 1996.
5. Cristi Danileț. Corupția și anticorupția în sistemul juridic., p.48-50
6. ibidem 53-54
7. Obreja Efim „Achiziţiile publice şi etica publică privind combaterea corupţiei” Chişinău.
Transparency Internaţional Moldova 2002, pag.14
8. Vasile Dobrinoiu „Corupţia în dreptul penal român” Bucureşti, 1995, pag.6
9. Vasile Gurin, Sergiu Ilie „Corupţia” Ed.ARC Chişinău, 2000, pag.134.
10. Cod Penal al Republcii Moldova. Articolul 333 "Luarea de mită".

56
11. Legea numărul 1264 din 19.07.2002 cu privire la declararea şi controlul veniturilor şi al
proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor,
funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţie de conducere
12. Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 56/542 din 22.08.1996
13. Codul Penal al Republica Moldova din 18.04.2002
14. Constituţia Republicii Moldova din27.07.1994 Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1
din 18.08.1994
15. Jurnalism de investigație; suport de curs universitar, Transparency International Moldova;
redactor-coordonator Constantin Marin, Chișinău 2008
16. http://unesdoc.unesco.org/images/0019/001930/193078e.pdf
17. http://www.zdg.md/stiri/zdg-amenintat-pentru-articolul-casa-de-lux-si-femeia-din-spatele-
ips-vladimir
18. http://www.zdg.md/stiri/stiri-justitie/judecator-trimis-in-judecata-sub-acuzatia-de-coruptie
19. http://www.zdg.md/editia-print/exclusiv/ziarul-de-garda-se-inchide
20. http://www.zdg.md/stiri/reporter-zdg-amenintat-sever-sa-stopeze-investigarea-unei-ilegalitati
21. https://www.zdg.md/stiri-vechi/coruptia-din-moldova-in-competitie-internationala
22. http://www.europalibera.org/content/article/24976312.html
23. http://www.zdg.md/editia-print/politic/independenta-autocenzura-si-coruptia-presei-din-r-
moldova
24. http://moldova24.info/2016/04/ziarul-national-l-a-prins-pe-filip-cu-numerele-lui-filat-la-
masina-cum-s-au-facut-de-ras-ziaristii-de-la-bem/
25. http://ziarulnational.md/misterul-vizitei-lui-plahotniuc-in-sua-ce-reprezinta-institutia-care-l-a-
invitat/
26. http://www.transparency.md/2018/02/21/transparency-international-lansarea-indicelui-
perceptiei-coruptiei-2017/
27. http://www.transparency.md/2018/02/21/transparency-international-lansarea-indicelui-
perceptiei-coruptiei-2017/
28. http://beta.deschide.md/ro/news/social/30539/APELONG-le-de-media-cer-securitate-pentru-
jurnali%C8%99tii-de-investiga%C8%9Bie.htm
29. http://beta.deschide.md/ro/news/social/30539/APELONG-le-de-media-cer-securitate-pentru-
jurnali%C8%99tii-de-investiga%C8%9Bie.htm

57
30. https://anticoruptie.md/ro/investigatii/achizitii-publice/modernizare-cu-dosar-penal-la-usm-
licitatie-fraudata-sau-tentativa-de-rafuiala-politica
31. https://anticoruptie.md/ro/stiri/doc-reporter-al-centrului-de-investigatii-jurnalistice-citat-la-
politie-dupa-ce-a-trimis-cateva-solicitari-de-informatii
32. https://freedomhouse.org/report/freedom-press/2017/moldova
33. Codul Audiovizualului al Republicii Moldova,- Monitorul Oficial, nr. 131 din 18 august
2006
34. Gross P. Mass-media şi democraţia în ţările Europei de Est. Iaşi: Polirom, 2004. 248
35. Hartlei J. Discursul ştirilor. Iaşi: Polirom, 1999. 208 p
36. Hartlei J. Discursul ştirilor. Iaşi: Polirom, 1999. 66 p
37. Bougnoux D. Introducere în ştiinţele comunicării. Iaşi: Polirom, 2000. 286p.
38. Balle F. Larousse Dicţionar de media. Bucureşti: Univers Enciclopedic, 2005. 368 p.
39. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29 iulie 1994. În : Monitorul Oficial al Republicii
Moldova, nr.1, 12 august 1994, 59 p.
40. http://adevarul.ro/moldova/actualitate/studiu-mass-media-moldova-serveste-instrument-
manipulare-opiniei-publice-1_591d434f5ab6550cb834f59e/index.html
41. https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/schema-cu-12-vamesi-si-milioane-de-
contrabanda
42. https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/schema-cu-12-vamesi-si-milioane-de-
contrabanda
43. https://www.zdg.md/stiri/stiri-sociale/sentinta-pentru-medicul-acuzat-ca-ar-fi-violat-16-
paciente-un-grup-de-cetateni-a-creat-o-petitie-si-cere-condamnarea-medicului
44. https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/150-de-mii-de-euro-pentru-un-post-de-
viceministru
45. https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/150-de-mii-de-euro-pentru-un-post-de-
viceministru
46. https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/150-de-mii-de-euro-pentru-un-post-de-
viceministru
47. https://www.zdg.md/editia-print/social/spitalul-de-psihiatrie-refugiu-pentru-cei-care-nu-vor-
la-armata
48. https://www.zdg.md/editia-print/social/achizitii-de-milioane-fara-contestatii-intr-un-stat-
corupt
58
49. https://www.zdg.md/editia-print/investigatii/sase-ani-la-vama-afacerile-si-proprietatile-
familiei-balitchi
50. https://anticoruptie.md/ro/stiri/noi-nume-in-dosarul-miliardului-furat-procuratura-
anticoruptie-invitata-sa-se-autosesizeze
51. https://anticoruptie.md/ro/investigatii/integritate/filmare-cu-drona-democratul-constantin-
botnari-a-ingradit-ilegal-40-de-ari-de-padure
52. https://anticoruptie.md/ro/investigatii/integritate/filmare-cu-drona-democratul-constantin-
botnari-a-ingradit-ilegal-40-de-ari-de-padure
53. https://www.rise.md/articol/video-cladirea-asito-cumparata-pe-banii-bem/
54. https://www.rise.md/audio-reporter-rise-intimidat-de-un-sef-ansa/
55. https://www.rise.md/caritate /
56. https://anticoruptie.md/ro/investigatii/justitie/50-de-umbre-ale-dosarelor-miliardului-furat
57. https://anticoruptie.md/ro/investigatii/economic/drumuri-din-fonduri-europene-reabilitate-cu-
mari-intarzieri
58. https://anticoruptie.md/ro/investigatii/bani-publici/pe-urmele-miliardului-in-buzunarele-cui-
au-ajuns-banii-statului
59. https://www.rise.md/articol/video-cladirea-asito-cumparata-pe-banii-bem/
60. https://www.rise.md/offshor-energetic-din-tiraspol-alimentat-din-facturile-chisinaului/
61. https://www.rise.md/articol/camera-ascunsa-doc-traficantii-de-padure/
62. https://www.rise.md/articol/camera-ascunsa-doc-clienti-vip-pe-credite-2/

59
60