UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT
DEPARTAMENTUL DREPT PENAL

CURRICULUM
la disciplina

DELINCVENŢA JUVENILĂ

Ciclul I, Licenţă

1
 AUTORI:
Maria STRULEA,
doctor în drept, conferenţiar universitar
Dorina GUREV,
doctor în drept, lector universitar
Mihaela BOTNARENCO,
doctor în drept, lector universitar

CHIŞINĂU 2020

2
3
APROBAT Şef Departament_____________________
la şedinţa Departamentului

4
din „ _28__” ___august___ 2020
PRELIMINARII

Delincvenţa juvenilă, fiind rezultatul devianţei sociale a minorilor, reflectă primordial o

inadaptare la sistemul valorilor societăţii contemporane, fiind infiltrată atât în plan internaţional cât şi
naţional. Pe parcursul ultimilor ani, infracţionalitatea minorilor s-a amplificat ca urmare a nivelului
scăzut de trai, diminuarea sistemului de valori, a lipsei unui sistem de justiţie juvenilă clar detaşat,
stabil şi calificat, ce ar contribui la protecţia minorilor defavorizaţi şi la stabilirea garanţiilor în cazul
tragerii lor la răspundere. Grija pentru cei care mâine vor prelua evoluţia şi dezvoltarea umană este o
constantă a vieţii sociale, o garanţie a viitorului, de aceea devianţa şi delincvenţa minorilor nu este de
neglijat şi se impune a fi cercetată.
Studiul delincvenţei juvenile se regăseşte în câmpul abordărilor efectuate în funcţie de viziunea
conceptuală a autorilor precum şi loialitatea faţă de o anumită tradiţie teoretică. Cadrul delincvenţei
juvenile include aspecte de ordin juridic, sociologic, criminologic, psihologic, pedagogic etc. Deoarece
delincvenţei i se acordă importanţă atât în plan naţional cât şi internaţional, cursul de faţă îşi propune
să reflecte şi reglementările în domeniu atât din sistemul de drept autohton, cât şi cel elaborat de către
organismele internaţionale (Organizaţia Naţiunilor Unite, Consiliul Europei).
Competenţele specifice pe care trebuie să le creeze acest curs studenţilor, sunt formulate sistemic
în conformitate cu standardul curricular în materie. Unităţile didactice sunt expuse în consecutivitatea
şi evoluţia fenomenului delincvent, stabilind traseul de la cauzele şi factorii delincvenţei juvenile până
la politicile de prevenire a acesteia.
Importanţa studierii disciplinei „Delincvenţa juvenila” este determinată din competenţele pe care
le poate obţine studentul, oferindu-le abilităţi pentru activitatea sa ulterioară în cadrul unor noi servicii
promovate atât prin intermediul organismelor statale, cât şi în sectorul nonguvernamental.
Disciplina „Delincvenţa juvenila” este predată în limba română şi rusă la Ciclul I: Licenţă
studenţilor anului II de studii secţia cu frecvenţă la zi şi anului III secţia cu frecvenţă redusă.

I. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI

Ore total: Evaluarea

credite
Forma de Codul Denumirea Responsabil
Semestrul
inclusiv Nr. de
învăţământ disciplinei disciplinei de disciplină Total
C S L LI
cu frecvenţă Delincvenţa
M03A220 Dorina Gurev III 120 30 15 75 E 4
la zi juvenilă
Mihaela
cu frecvenţă Delincvenţa
M03A220 Botnarenco VI 120 18 6 96 E 4
redusă* juvenilă

5
 II. TEMATICA ŞI REPARTIZAREA ORIENTATIVĂ A ORELOR
Nr. Ore
d/o
Unităţi de conţinut Lucrul
Curs Seminar
individual
zi f/r* zi f/r* zi f/r*
1. Aspecte introductive privind delincvenţa juvenilă 2 1 1 5 6
2. Reglementări internaţionale şi standarde în materia 1
3 2 8 10
delincvenţei juvenile 3
3. Cadrul legal naţional în materia delincvenţei juvenile 4 3 1 8 10
4. Curente şi modele explicative ale delincvenţei juvenile 3 1 2 - 8 10
5. Cauzalitatea delincvenţei juvenile 2 1 - 8 10
6. Starea, structura şi dinamica delincvenţei juvenile în 1
3 1 1 5 10
Republica Moldova
7. Personalitatea delincventului minor 4 2 2 1 10 15
8. Formele comportamentului deviant al minorilor 2 1 1 - 6 8
9. Minorul – victima infracţiunii 4 2 1 1 9 11
10. Prevenirea delincvenţei juvenile 3 1 1 1 8 10
Total 30 12 15 6 75 102

6
* pentru specialităţile cu frecvenţă redusă
III. COMPETENŢE PROFESIONALE ŞI FINALITĂŢI DE STUDIU
COMPETENŢE
1. Cunoaşterea conceptelor, teoriilor,
paradigmelor şi metodologiei din
domeniul juridic;
2. Utilizarea cunoştinţelor în culegerea - a distinge problematica delincvenţei juvenile;
datelor şi informaţiilor referitoare la - a identifica legăturile speciale şi generale între
probleme concrete de drept;
3. Aplicarea legislaţiei Republicii - a identifica actele normative naţionale, europene /
Moldova, a altor instrumente juridice
europene şi internaţionale;
FINALITĂŢI DE STUDIU
- a defini noţiunile cheie, specifice delincvenţei
juvenile;
- a distinge conceptele (atât teoretice cât şi legale)
privind delincvenţa juvenilă;
- a identifica normele legislaţiei Republicii
Moldova referitoare la tratamentul minorilor;
- a demonstra temeinicia şcolilor, teoriilor şi
modelelor explicative ale delincvenţei juvenile;
- a descrie metodele/tehnicile/ specifice cercetării
ştiinţei Delincvenţa juvenilă;
- a argumenta esenţa şi eficacitatea prevederilor
legislaţiei penale comparate referitoare la statutul
delincvenţilor minori;
- a determina importanţa examinării fenomenului
delincvenţei juvenile în contextual studierii
criminalităţii la general;
- a stabili locul delincvenţei juvenile în cadrul
ştiinţelor juridice şi nejuridice;
- a relata despre specificul metodologiei utilizate în
evaluarea cantitativă şi calitativă a fenomenului de
delincvenţă juvenilă.
factorii care influenţează sau determina evoluţia
fenomenului delincvent în rândul minorilor
(problema identificării variabilelor);
- a selecta metoda/ procedeul cel mai eficient pentru
prognosticarea fenomenului delincvenţial în rândul
minorilor;
- a estima riscul de comitere a unei abateri de la
normele juridice de către minorul aflat în diferite
- contexte sociale;
- a argumenta eficienţa modalităţii utilizate pentru
culegerea datelor şi informaţiilor referitoare la
problemele de Drept penal;
- a evalua datele şi informaţiile culese/ acumulate
prin prisma utilităţii pentru problematica
Delincvenţei juvenile.
internaţionale care reglementează statutul juridic
al minorului delincvent;
- a raporta norma juridică oportună la situaţia
concretă în care este implicat minorul delincvent
sau minorul victimă;
- a interpreta corect normele juridice aplicabile în
domeniul delincvenţei juvenile;
7
- a examina oportunitatea adoptării legilor de justiţie
restaurativă sau/şi modificarea legislaţiei în
vigoare şi ralierea acesteia la principiile justiţiei
restaurative;
- a compatibiliza cadrul juridic naţional exigenţelor
internaţionale;
- a interpreta conţinutului şi întinderea unor aspecte
privind minorul victimă a infracţiunii prin
raportare la jurisprudenţa CtEDO.

8
4. Aplicarea tehnicilor şi instrumentelor
specifice din domeniul juridic în
soluţionarea problemelor de ordin
practic;
5. Exprimarea viziunilor proprii faţă de
reglementări sau coliziuni sau de drept;
6. Utilizarea de tehnici, metode şi
procedee în vederea formulării soluţiilor
interpretative ale normelor juridice;
- a estima prin intermediul statisticii tendinţele
fenomenului de delincvenţă juvenilă în Republica
Moldova în vederea formulării soluţiilor de
prevenire a delincvenţei juvenile în Republica
Moldova;
- a identifica problemele de ordin practic din
domeniul Dreptului penal;
- a propune soluţii optime pentru baza cunoştinţelor
acumulate şi ţinând cont de prevederile legii
penale;
- a elabora programe de prevenire a delincvenţei
juvenile;
- a elabora un model de referat presentenţial de
evaluare psihologică a minorului.
- a evalua standardele internaţionale referitoare
justiţia juvenilă în coraport cu reglementările
naţionale în materie;
- a aprecia critic cadrul normativ existent în
domeniul delincvenţei juvenile;
- a demonstra eficienţa/ineficienţa reglementărilor
juridice naţionale privind copiii în conflict cu
legea aflaţi sub vârsta minimă de răspundere
penală;
- a estima corectitudinea utilizării noţiunilor cu
aceeaşi semnificaţie în acelaşi act normativ sau în
acte normative diferite;
- a argumenta eficacitatea angajamentelor în
domeniul prevenirii delicvenţei juvenile din
documentele naţionale de politici.
- a compara experienţa practică şi legislativă din
ţară şi din străinătate în vedere propunerii unor
modalităţi eficiente de ameliorare a legislaţiei care
reglementează situaţia minorului aflat în conflict
cu legea în Republica Moldova;
- a deduce prin prisma analizei propuneri privind
acoperirea carenţelor de ordin legislativ în sfera
reglementării răspunderii penale a minorului
infractor
- a aplica raţionamentele logicii în procesul de
explicare a voinţei legiuitorului în ipoteza unor
dificultăţi de interpretare;
- a analiza în sistem normele referitoare la
delincvenţa juvenilă din diferite acte legislative
pentru identificarea coliziunilor şi divergenţelor şi
formularea soluţiilor propice de remediere a
acestora.
- a elucida sensul gramatical al termenilor-cheie din
domeniul delincvenţei juvenile utilizaţi neuniform
în legislaţia naţională şi internaţională în vederea
interpretării corecte şi formulării soluţiilor de
uniformizare a terminologiei juridice sinonimice
şi/sau înlăturarea divergenţelor;
9

7. Formularea propunerilor în vederea - a examina sub aspect comparat a legislaţiei vizând
perfecţionării cadrului legal existent.
8. Îndeplinirea la termen, riguroasă şi
responsabilă, în condiţii de eficienţă şi
eficacitate, a sarcinilor profesionale, cu - a aplica metode de maximă eficienţă în formularea
respectarea principiilor eticii juridice;
9.Utilizarea eficientă a resurselor de
comunicare, a surselor de formare
profesională asistată, atât în limba
română, cât şi într-o limbă de circulaţie
internaţională.
- a aplica metoda prospectivă în vederea formulării
de propuneri de politici în materie de prevenire şi
combatere a delincvenţei juvenile.
răspunderea penală a minorilor în diverse state în
vederea elucidării aspectelor pozitive şi a
formulării unor noi propuneri;
- a înainta propuneri de lege ferenda pentru
ameliorarea cadrului legislativ ce reglementează
statutul minorilor aflaţi în conflict cu legea;
- a propune măsuri de ordin legislativ de prevenire a
fenomenului apte să îmbunătăţească cadrul legal
existent;
- a recomanda măsuri de ordin legislativ privind
îmbunătăţirea sistemului justiţiei penale pentru
minori;
- a propune măsuri legislative eficiente de
resocializare şi reintegrare a minorului infractor.
- a dezvolta simţul responsabilităţii şi atitudinii
exigente faţă de sarcinile puse;
discursurilor, cercetărilor ştiinţifice;
- a dezvolta independenţa şi imparţialitatea în
formularea propriilor opinii.
- a cerceta resursele juridice ale instituţiilor
internaţionale în materia delincvenţei juvenile;
- a dezvolta abilităţi de utilizare a materialelor
necesare de pe portaluri Internet, aplicaţii software
de specialitate, baze de date etc. atât în limba
română, cât şi într-o limbă de circulaţie
internaţională;
- a forma deprinderi de lucru cu Hotărârile CtEDO
în limba de origine de pe portalul oficial al
acesteia.
10
 IV. UNITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

Unitatea 1. Aspecte introductive privind delincvenţa juvenilă

Obiective Unităţi de conţinut
- să definească conceptul de: copil; devianţă;
delincvenţă juvenilă; criminalitate a minorilor; 1. Concepte definitorii privind
- să determine coraportul dintre conceptele delincvenţa juvenilă
“delincvenţa juvenilă” şi “criminalitatea 2. Particularităţile delincvenţei juvenile
minorilor”;
3. Obiectul de studiu al delincvenţei
- să relateze despre particularităţile delincvenţei
juvenile ca disciplină didactică; juvenile
- să identifice obiectul de studiu al disciplinei 4. Scopul şi funcţiile delincvenţei juvenile
delincvenţa juvenilă; 5. Metodele de cercetare ale delincvenţei
- să descrie scopul disciplinei delincvenţa juvenilă; juvenile
- să analizeze funcţiile disciplinei delincvenţa 6. Legăturile delincvenţei juvenile cu alte
juvenilă; ştiinţe juridice şi nejuridice
- să stabilească metodele de bază al disciplinei
delincvenţa juvenilă;
- să distingă legăturile disciplinei „delincvenţa
juvenilă” cu alte ştiinţe juridice şi nejuridice; Termeni-cheie: copil, minor, devianţă,
- să precizeze locul şi rolul disciplinei delincvenţa delincvenţă juvenilă, criminalitatea
juvenilă în sistemul ştiinţelor juridice. minorilor

11
Unitatea 2. Reglementări internaţionale şi standarde în materia delincvenţei juvenile
Obiective Unităţi de conţinut
- să reproducă prevederile Declaraţiei Universale a
Drepturilor Omului;
- să descrie Convenţia Europeană pentru Apărarea 1. Reglementările Consiliului Europei în
Drepturilor Omului şi a Libertăţilor material delincvenţei juvenile.
Fundamentale; 2. Reglementările Naţiunilor Unite în
- să interpreteze Convenţia Internaţională cu privire material delincvenţei juvenile.
la Drepturile Copilului; 3. Standardele internaţionale în materia
- să descrie Convenţia Europeană asupra delincvenţei juvenile.
recunoaşterii şi executării deciziilor privind
supravegherea copiilor şi restabilirea
supravegherii copiilor;
- să reproducă prevederile convenţiei asupra
protecţiei copiilor şi cooperării în materia adopţiei
internaţionale;
- să relateze despre Ansamblu de Reguli minime
pentru tratamentul delincvenţilor;
- să interpreteze Ansamblu Regulilor minime ale
Naţiunilor Unite cu privire la administraţia Termeni-cheie: drepturile copiilor,
justiţiei pentru minori (Regulile de la Beijing); principii, măsuri neprivative de libertate,
- să evidenţieze importanţa regulilor minime ale administrarea justiţiei, supravegherea
Naţiunilor Unite pentru elaborarea unor măsuri copiilor, restabilirea copiilor
neprivative de libertate (Regulile de la Tokyo).

12
Unitatea 3. Cadrul legal naţional în materia delincvenţei juvenile
Obiective Unităţi de conţinut
- să interpreteze legea Republicii Moldova privind
drepturile copilului;
- să distingă prevederile din Codul Familiei al 1. Reglementări naţionale în materia
Republicii Moldova cu privire la drepturile protecţiei drepturilor copiilor
copiilor; 2. Regimul juridico-penal al minorilor în
- să stabilească temeiurile răspunderii penale a Republica Moldova
minorilor; 3. Aspecte privind probaţiunea juvenilă şi
- să identifice cazurile liberării de răspundere executarea pedepselor de către minori
penală şi de pedeapsă penală a minorilor; 4. Elemente privind justiţia juvenilă
- să enumere sancţiunile aplicate minorilor în 5. Tratamentul infractorilor minori în
conformitate cu prevederile codului penal; legislaţia penală comparată
- să descrie măsurile de siguranţă aplicate
minorilor;
- să interpreteze prevederile Legii cu privire la
probaţiune referitoare la minorat;
- să distingă prevederile codul de executare al
Republicii Moldova în problema determinării Termeni-cheie: drepturile copiilor,
statutului juridic al condamnatului minor. răspundere penală a minorilor, pedepse
- să descrie particularităţile executării pedepselor penale, liberarea de răspundere penală,
aplicate minorilor; executarea pedepselor, probaţiune juvenilă
- să descrie modalităţile executării măsurilor de
siguranţă aplicate minorilor;
- să descrie regimul de deţinere în penitenciarele
pentru minori;
- să analizeze elemente de justiţie juvenilă ;
- să stabilească particularităţile răspunderii penale a
minorilor în legislaţia penală a Franţei, României,
Germaniei şi Federaţia Rusă.

13
Unitatea 4. Curente şi modele explicative ale delincvenţei juvenile
Obiective Unităţi de conţinut
- să descrie la general teoriile de orientare
bioantropologică; 1. Teorii bioantropologice.
- să stabilească esenţa teoriei criminalului înnăscut a 2. Teorii de orientare psihologică.
lui Cesare Lombroso; 3. Teorii de orientare sociologică.
- să relateze despre teoria biotipurilor criminale a lui
Ernst Kretschner şi Wiliam Sheldon;
- să determine rolul psihanalizei în dinamica
persoanei umane;
- să analizeze rolul inadaptării sociale şi psihologice
a persoanei ca factor determinant al
comportamentului criminal; Termeni-cheie: bioantropologic, biotipuri
- să compare teoriile criminologice de orientare criminale, psihanaliză, inadaptare socială,
sociologică în funcţie de factorul social complexul de inferioritate, personalitate
determinant; criminală
- să estimeze importanţa elementelor biologice în
formarea personalităţii criminalului;
- să formuleze particularităţile de bază ale teoriilor
contemporane de orientare psihologică;
- să determine dinamica apariţiei complexului de
inferioritate după Alfred Adler;
- să stabilească formarea personalităţii criminale în
baza teoriei lui Jean Pinatel;
- să identifice conceptul de „cultură” şi „subcultură”
criminală;
- să evalueze contribuţia familiei în procesul de
educare şi socializare a copiilor.

14
Unitatea 5. Cauzalitatea delincvenţei juvenile
Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice noţiunile de „cauză”, „condiţie” şi
„factor” al delincvenţei; 1. Aspecte generale privind cauzele,
- să compare noţiunile de „cauză” şi „factor” al condiţiile şi factorii delicvenţei
delincvenţei; juvenile.
- să stabilească factorii primordiali în evoluţia 2. Factorii criminogeni.
delincvenţei juvenile; - Factorii endogeni.
- să analizeze factorii pre şi perinatali; - Factorii exogeni.
- să demonstreze deosebirea între cauzalitatea
criminalităţii adulţilor şi cea a delincvenţei
minorilor;
- să decidă asupra corelaţiei delincvenţă şi vicii Termeni-cheie: cauză, condiţie, factor,
sociale; factori exogeni, factori endogeni
- să stabilească legătura dintre factorii ereditari şi
tipul criminalului înnăscut potrivit teoriei
lombrosiene;
- să argumenteze efectul educaţiei familiale în
evoluţia copilului;
- să estimeze influenţa climatului familial asupra
devenirii delincvente a minorului;
- să precizeze rolul şcolarizării în dezvoltarea
minorului;
- să estimeze importanţe studierii personalităţii
minorului delincvent;
- să formuleze influenţa tendinţelor
comportamentale ale adolescenţilor asupra
devenirii lor delincvente;
- să estimeze rolul civilizaţiei în formarea
personalităţii minorului din RM;
- să realizeze modalităţi de reeducare a
delincventului recidivist.

15
Unitatea 6. Starea, structura şi dinamica delincvenţei juvenile în Republica Moldova
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunile de stare, structură  şi
dinamică a delincvenţei; 1. Starea delincvenţei juvenile.
- să identifice indicii structurali ai delincvenţei 2. Structura delincvenţei juvenile.
juvenile; 3. Dinamica delincvenţei juvenile.
- să compare starea delincvenţei juvenile din RM la
diferite perioade şi în diferite localităţi;
- să stabilească influenţa mediului rural sau urban
asupra devenirii delincvente a minorului; Termeni-cheie: stare, structură, dinamică,
- să identifice influenţa dinamicii asupra stării coeficientul intensităţii criminale,
delincvenţei juvenile; coeficientului activităţii criminale, cifra
- să evalueze influenţa dinamicii delincvenţei neagră, tendinţele delincvenţei juvenile
juvenile în modificările sancţionatoare ale
legislaţiei penale.

16
Unitatea 7. Personalitatea delincventului minor
Obiective Unităţi de conţinut
- să expună conceptul de personalitate din punct de
vedere psihologic; 1. Noţiunea de personalitate a
- să relateze despre etapele dezvoltării copilului; delincventului minor.
- să facă raportul dintre noţiunile de „persoană” şi 2. Coordonatele bio-psiho-sociale ale
„personalitate”; personalităţii delincventului minor.
- să argumenteze importanţa coordonatelor bio- - Elemente biologice.
psiho-sociale în devenirea personalităţii minorului - Elemente psihologice.
delincvent; - Elemente sociologice.
- să identifice rolul crizelor de vârstă în procesul de 3. Formarea personalităţii delincventului
formare a minorului; minor.
- să determine cele mai esenţiale delimitări între 4. Tipologia delincventului minor.
sexul masculin şi cel feminin;
- să estimeze coraportul între aptitudine şi
inteligenţă;
- să stabilească rolul caracterului şi Termeni-cheie: personalitatea
temperamentului în formarea personalităţii delincventului minor, vârstă, sex,
delincventului minor; temperament, caracter, aptitudini,
- să identifice bolile psihice şi influenţa lor la macromediu, micromediu, anturaj
inadaptarea minorilor;
- să identifice importanţa micromediului în
formarea personalităţii minorului;
- să determine rolul anturajului la acumularea
abilităţilor infracţionale la minori;
- să stabilească modalităţile de formare a
personalităţii delincventului minor;
- să propună noi criterii de clasificare a
delincvenţilor minori;
- să identifice trăsăturile delincventului minor în
coraport cu tipologia sa delincvenţială.

17
Unitatea 8. Formele comportamentului deviant al minorilor
Obiective Unităţi de conţinut
- să identifice formele comportamentului deviant al
minorului; 1. Consideraţiuni generale cu privire la
- să determine tipologia comportamentului deviant comportamentul deviant al minorilor.
al minorilor 2. Tipologia comportamentului deviant al
- să compare delincvenţa individuală cu cea de minorilor.
grup; 3. Delincvenţa individuală.
- să stabilească factorii ce determină crearea 4. Delincvenţa în grup.
grupelor deviante de minori; - Consideraţii generale privind
- să aprecieze influenţa achiziţiei unui limbaj nou delincvenţa în grup.
în devenirea minorului; - Tipologia delincvenţei în grup.
- să anticipeze evoluţia delincvenţei minorilor în
procesul industrializării societăţii; Termeni-cheie: comportament deviant,
- să demonstreze influenţa unei subculturi asupra comportament antisocial, comportament
transformării delincvente a minorului; asocial, delincvenţa individuală,
- să analizeze tipologia delincvenţei în grup. delincvenţa în grup

18
Unitatea 9. Minorul – victima infracţiunii
Obiective Unităţi de conţinut
- să determine trăsăturile victimei minor;
- să identifice conceptul de personalitatea minorului 1. Conceptul de victimă
ca victimă a infracţiunii; 2. Comportamentul victimei minore în
- să analizeze comportamentul victimei minore în mecanismul actului infracţional
mecanismul actului infracţional; 3. Sursa victimizării şi tipologii ale
- să stabilească deosebirea dintre minorul şi adultul victimelor minore
victimă; 4. Prevenţia victimologică
- să evalueze rolul particularităţilor individuale ale
minorului asupra victimizării lui;
- să identifice premisele victimizării minorului;
- să clasifice victimele minore;
- să facă coraportul dintre victimizarea şi Termeni-cheie:victimă, victimitate,
victimitatea minorilor; victimizare, revictimizare, devictimizare,
- să determine particularităţile victimizării comportamentul victimei minore,
minorilor în cazul infracţiunilor contra situaţiei lor prevenirea victimizării
juridice;
- să evidenţieze particularităţile victimizării
minorilor în cazul infracţiunilor contra situaţiei lor
personale;
- să determine formele de victimizare a minorilor;
- să analizeze tipurile de violenţă stabilite de
Observaţia ONU, nr.13 din 2011;
- să recomande modalităţi de prevenţie a cazurilor
suicidare în rândul minorilor;
- să estimeze eficienţa activităţii organizaţiilor
victimologice nonguvernamentale.

19
Subiectul 10. Prevenirea delincvenţei juvenile
Obiective Unităţi de conţinut
- să definească noţiunea de prevenire a delincvenţei
juvenile; 1. Noţiuni generale referitoare la
- să relateze conceptul profilaxiei; prevenirea delincvenţei juvenile.
- să deosebească sensul larg şi cel restrâns al 2. Politicile de prevenire a delincvenţei
prevenirii delincvenţei; juvenile.
- să identifice politicile de prevenire a delincvenţei 3. Modelele de prevenire a delincvenţei
juvenile; juvenile.
- să stabilească principiile politicii penale în 4. Experienţe ale altor state referitor la
domeniul delincvenţei juvenile prevenirea delincvenţei juvenile.
- să estimeze influenţa politicii penale în RM în
prevenirea delincvenţei juvenile;
- să evalueze esenţa principilor de drept şi morală în
lupta cu delincvenţa minorilor;
- să propună programe de prevenire a delincvenţei; Termeni-cheie: prevenire delincvenţei
- să determine esenţa justiţiei restaurative; juvenile, metode de prevenire, mijloace de
- să descrie principiile directoare referitoare la prevenire, politici de prevenire, profilaxia
prevenirea crimei şi la justiţia penală în contextul delincvenţei juvenile, combaterea
dezvoltării şi al unei noi ordini economice delincvenţei juvenile
internaţionale;
- să propună noi modalităţi de prevenire a
delincvenţei juvenile în plan intern, luând în
considerare experienţa altor state.
- să recomande experienţa altor state în materia
prevenirii delincvenţei minorilor.

20
V. LUCRUL INDIVIDUAL AL STUDENTULUI

Nr Produsul Termen de
Strategii de realizare Criterii de evaluare
. preconizat realizare
 Analiza legislaţiei şi a
 Complexitatea cazului
literaturii
 Modalitatea de
Referat  Stabilirea subiectului
întocmire a referatului
presentenţial (minorului delincvent) pentru Conform
presentenţial
de evaluare evaluare graficului
1.  Structura referatului
psihosocială a  Selectarea informaţiilor stabilit
presentenţial
personalităţii (datelor) cu privire la subiect
 Concluziile obţinute
 Elaborarea referatului şi a
 Volumul (2-3 pag.)
concluziilor referitoare la
personalitatea subiectului
 Profunzimea studiului
 Structura programului
 Studiul literaturii
de prevenire
 Analiza problematicii
 Actualitatea
investigate (a se vedea pct.1
recomandărilor propuse Conform
Programe de Anexa)
 Volumul (3-5 pag.) graficului
2. prevenire  Determinarea cauzalităţii
 Modul de prezentare şi stabilit
problemei investigate
argumentare a
 Elaborarea programelor şi
rezultatelor
recomandărilor de diminuare
 Identificarea
a fenomenului
posibilităţilor de
aplicare a rezultatelor
 Profunzimea studiului
 Cercetarea legislaţiei şi a
 Structura programului
literaturii
de resocializare
 Stabilirea subiectului
Programe de  Actualitatea
(minorul care ispăşeşte
resocializare a recomandărilor propuse Conform
pedeapsa) investigaţiei
minorilor în  Volumul (3-5 pag.) graficului
3.  Determinarea cauzalităţii
conflict cu  Modul de prezentare şi stabilit
criminalităţii subiectului
legea argumentare a
 Stabilirea situaţiei familiale a
rezultatelor
minorului
 Identificarea
 Elaborarea programului de
posibilităţilor de
resocializare
aplicare a rezultatelor
 Studiul legislaţiei şi a
literaturii
 Profunzimea studiului
 Determinarea temei
 Diversitatea surselor
comunicării
Participarea  Analiza critică a Conform
 Distingerea reperelor de
la conferinţe rezultatelor prezentate graficului
4. conţinut
studenţeşti  Concluziile elaborate stabilit
 Cercetarea practicii
 Recomandările propuse
 Analiza datelor statistice
 Volumul (3-7 pag.)
 Realizarea comunicării cu
 Forma de prezentare
concluziişi recomandări de
rigoare

21
 VI. SUGESTII METODOLOGICE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE-EVALUARE

Predarea-învăţarea la disciplina Delincvenţa juvenilă se realizează prin următoarele forme:

- prelegere (magistrală, cu demonstraţii, prelegere-dezbatere, prelegere-dialog);
- seminar (de însuşire de noi cunoştinţe; pentru formare competenţelor; de recapitulare şi
sistematizare a cunoştinţelor; de verificare şi evaluare a rezultatelor academice);
- consultaţii;
- lucru individual. Cadrul didactic selectează în dinamică modalitatea de desfăşurare a procesului
didactic la unitatea de învăţare respectivă în funcţie de unităţile de conţinut, obiectivele de referinţă,
finalităţile preconizate etc. Activităţile de instruire pot fi organizate frontal, pe grupe sau
individual.

 Metode şi mijloace de predare-învăţare-evaluare în regim ordinar:

Strategii didactice aplicate. Cadrul didactic aplică strategii didactice interactive (se utilizează
preponderent următoarele metode/tehnici didactice: mozaic, interviu, lucrul în grup, masa rotundă,
brainstorming, studiu de caz, problematizarea etc.); de învăţare autonomă (se utilizează preponderent
următoarele metode/tehnici didactice: lecturarea, studiu de caz, problematizarea, elaborarea de
proiecte, portofolii, teme de cercetare, referate, programe de prevenire, de resocializare) tradiţionale
(se utilizează preponderent următoarele metode/tehnici didactice: conversaţia euristică şi
examinatoare, expunerea, dezbaterea, lucrul cu materialele didactice, observaţia, demonstraţia).
Cel mai frecvent, la disciplina Delincvenţa juvenilă predarea-învăţarea se realizează prin strategii
didactice mixte (implicit mijloace/metode/tehnici didactice mixte).
Mijloace şi instrumente didactice: tabla, materiale didactice, acte normative, fişe, postere,
tabele, diagrame, video-proiector, computer.
Strategiile de evaluare nu sunt uniforme, ci se diferenţiază în funcţie de forma evaluării: evaluare
curentă, evaluare continuă (în dinamică) sau evaluare finală. Paradigma strategiilor de evaluare se
prezintă astfel:
1. Identificare scopului evaluării în funcţie de forma evaluării (iniţială, continuă, finală):
1) Evaluarea iniţială – la Delincvenţa juvenilă evaluarea iniţială se realizează oral (mai rar şi în
scris) pentru cunoaşterea stadiului de pornire şi selectarea mijloacelor optime de predare-
învăţare; pentru detectarea potenţialului de instruire etc.
2) Evaluarea continuă – la Delincvenţa juvenilă se realizează în scris şi oral pe parcursul
semestrului (prin testări şi alte activităţi în cadrul seminarului: expunerea materialului, studiu de
caz, realizarea activităţilor autonome/lucru individual, feedback continuu etc.) în scopul
îmbunătăţirii performanţelor celor evaluaţi, realizării unei selecţii, monitorizării procesului de
formare a competenţelor, optimizării profesională a viitorilor specialişti, dar şi autoperfecţionării
demersurilor în învăţare/predare/evaluare etc. Nota semestrială se calculează în baza notei medii
la cele 2 testări + lucrul individual + alte activităţi în cadrul seminarului.
3) Evaluarea finală – la Delincvenţa juvenilă se realizează în scris, printr-un examen, la finele
semestrului, având ca finalitate prezentarea răspunsurilor la subiectele analizate la orele de curs
şi la orele practice.
Nota finală se calculează în baza notei obţinute pe parcursul evaluării continue şi a notei la
examen. Pentru studenţii încadraţi în forma de învăţământ cu frecvenţă la zi, ponderea notei la
semestru este de 60%, iar ponderea notei la examen este de 40%. Pentru studenţii care îşi fac studiile
cu frecvenţă redusă, ponderea notei la semestru este de 50% şi ponderea notei la examen este de 50%.
2. Determinarea obiectului evaluării: nivelul de performanţă; asimilarea informaţiei;
competenţele achiziţionate; aptitudinile; capacităţile etc.
3. Selectarea metodelor de evaluare: evaluare orală:dialog, conversaţie; evaluare
practică:studiu de caz; evaluare scrisă: lucrare scrisă, referat, proiect; autoevaluarea.

22
 4. Identificarea schemei de notare oportune în funcţie de forma evaluării, metoda evaluării
şi finalităţile preconizate.

 Metode şi mijloace de predare-învăţare-evaluare în regim mixt:

Prelegerile se organizează online, în regim sincron, asincron ori combinat. Pentru organizarea
prelegerilor în regim sincron se utilizează platforma ZOOM ori Moodle USM.
Prealabil, sintezele de conţinutvor fi plasate pe platforma USM – Moodle. De asemenea, în cazul
organizării prelegerii în regim asincron, materialul video înregistrat va fi plasat pe platforma Moodle
USM.
În cadrul prelegerii, se utilizează metodeinteractive de predare, adaptate la specificul
învăţământului la distanţă: problematizarea; brainwriting; harta conceptuală; organizatorul grafic;
studiu de caz.
Resursele didactice folosite în contextul predării sincrone în regim online se recomandă să fie
împărtăşite cu studenţii prin screen share pentru a asigura o înţelegere mai bună în procesul predării
(prezentări Power Point, studii de caz, materiale grafice).
Materiale didactice: suporturile didactice standard în format electronic fie materializat;
materiale video şi audio; prezentări Power Point; acte normative, fişe, postere, acte normative,
diagrame, alte materiale digitalizate.
Materialele didactice trebuie să fie accesibile ca format pentru diferite periferice: computer;
telefon; tabletă.
Pentru comunicarea la distanţă se folosesc platforme/aplicaţii online: e-mail, Viber, WhatsApp,
Messenger.
Lala Ciclul I-studii superioare de licenţă, învăţământ cu frecvenţă, seminarele se desfăşoară în
auditoriu, cu respectarea măsurilor de protecţie prestabilite la nivel naţional şi instituţional în contextul
pandemiei de COVID-19. Activităţile de lucru în grup se evită pentru a asigura distanţa de de cel puţin
1,5 metri între persoane, accentul fiind pus pe activităţi ce implică: discuţii, dezbateri, studii de caz,
problematizări.
La Ciclul II-studii superioare de licenţă, învăţământ cu frecvenţă redusă, seminarele se
desfăşoară în sistem online prin intermediul platformei ZOOM ori Moodle USM.
Metode de învăţare online interactive: problematizarea; studiu de caz; brainwriting; organizatorul
graphic; dezbateri.
Studiul individual al studentului include analiza materialelor suplimentare din cadrul
disciplinei, inclusiv elaborarea eseurilor, rapoartelor, studiilor de caz, care pot fi realizate de către
studenţi atât în auditoriu, cât şi în sistem online.
Evaluările curente şi periodice se organizează:
 în auditoriu, în condiţii generale, cu respectarea măsurilor de protecţie prestabilite la nivel
naţional şi instituţional în contextul pandemiei de COVID-19 – la Ciclul I-studii superioare de licenţă,
învăţământ cu frecvenţă redusă
 în sistem online – la Ciclul I-studii superioare de licenţă, învăţământ cu frecvenţă redusă
Evaluările în regim online se organizează prin intermediul platformei MOODLE, ţinându-se
cont de următoarele aspecte: elaborarea testelor în concordanţă cu temele predate în regim online, la
care au avut acces studenţii; monitorizarea probei scrise pe perioada desfăşurării examenului.
Evaluarea semestrială se va realiza în funcţie de evoluţia situaţiei pandemice în condiţiile actelor
normative în vigoare.

23
BIBILIOGRAFIE
Acte normative
1. Constituţia Republicii Moldova, adoptată la 29.07.94, în vigoare de la 27.08.94. În: Monitorul
oficial al RM. - 1994. - nr.1. - art.1.
2. Codul penal al Republicii Moldova nr.985-XV, adoptat la 18.04.02, în vigoare de la 12.06.03. În:
Monitorul oficial al RM. - 2002. - nr.128-129 (1013-1014). - art.1012.
3. Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat la 24.03.61, în vigoare de la 01.07.61.
În: Veştile Sovietului Suprem al RSSM. - 1961. - nr. 10. - art.42.
4. Codul de Procedură Penală al Republicii adoptat la 14.03.03, în vigoare de la 12.06.03. În:
Monitorul oficial al RM. - 2003. - nr.104-110/447 din 07.06.03.
5. Codul de Executare al Republicii Moldova, adoptat la 24.12.2004, în vigoare 01.07.05. În:
Monitorul Oficial nr.34-35 din 03.03.05. art. 112.
6. Codul contravenţional al Republicii Moldova, adoptat la 24.10.2008, în vigoare 31.05.09. În:
Monitorul Oficial nr.3-6 din 16.01.09.
7. Codul penal al României(Legea nr.286/2009), în vigoare din 1 februarie 2014 (Legea nr.187/2012).
Bucureşti: C.H.Beck, 2009.
8. Code pénal (France). Version consolidée du code au 12 juillet 2014.
http://codes.droit.org/cod/penal.pdf
9. Strafgesetzbuch in der Fassung der Bekanntmachung vom 13. November 1998 (BGBl. I S. 3322),
das zuletzt durch Artikel 1 des Gesetzes vom 23. April 2014 (BGBl. I S. 410) geändert worden ist.
http://www.gesetze-im-internet.de/bundesrecht/stgb/gesamt.pdf
10. Уголовный кодекс Российской Федерации: Закон Российской Федерации № 63-ФЗ от 13
июня 1996 г., принят Государственной Думой 24 мая 1996 г., одобрен Советом Федерации
5 июня 1996 г., введен в силу с 1 января 1997, с измeнениями и дополнениями на
13.05.2008. Собрание Законодательства Российской Федерации, 1996, № 25.
http://pravo.gov.ru
11. Legea RM privind drepturile copilului Nr. 338 – XIII din 15.12.1994. În: Monitorul Oficial al RM
Nr. 13/127 din 02.03.1995
12. Legea Republicii Moldova cu privire la probaţiune, nr.8 din 14.02.2008. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2008, nr.103-105, art.389.Republicat: Monitorul Oficial nr.13-19 art.29 din
22.01.2016.
13. Legea Republicii Moldova cu privire la mediere, nr.137  din  03.07.2015. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2015, nr.224-233, art.445.
14. Legea Republicii Moldova cu privire la tineret, nr.215din 29.07.2016. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2016, nr. 315-328.
15. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 10
decembrie 1948.
16. Convenţia Internaţonală cu privire la drepturile copilului adoptată la New York la 20 noiembrie
1989.
17. Convenţia Europeană cu privire la compensarea pagubei victimelor infracţiunilor de violenţă
(1983).
18. Recomandarea nr. (87)21 a CE în legătură cu protecţia victimelor şi prevenirea victimizării (1987).
19. Ansamblu de Reguli minime pentru tratamentul delinvenţilor, aprobat prin Rezoluţia nr. 663 C
(XXIV) a Consiliului Economic şi Social al ONU din 31 iulie 1955.
20. Ansamblu regulilor minime ale Naţiunilor Unite cu privire la administraţia justiţiei pentru minori
(Regulile de la Beijing), adoptate prin Rezoluţia nr. 40/33 a Adunării Generale a ONU din 29
noiembrie 1985.
21. Regulile minime ale Naţiunilor Unite pentru elaborarea unor măsuri neprivative de libertate
(Regulile de la Tokyo), adoptate prin rezoluţia nr. 45-110 a Adunării Generale a ONU din 14
decembrie 1990.

24
22. Principiile directoare referitoare la prevenirea crimei şi la justiţia penală în contextul dezvoltării şi
al unei noi ordini economice internaţionale, adoptate de Congresul al VII – lea al ONU pentru
prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor, desfăşurat la Milano în 1985.
23. Codul de conduită pentru responsabili cu aplicarea legilor,adoptat prin Rezoluţia nr. 34/169 a
Adunării Generale a ONU în şedinţa plenară din 17 decembrie 1979.
24. Instrucţiunea cu privire la activitatea de probaţiune sentinţială în comunitate în privinţa
condamnaţilor adulţi şi minori, aprobată prin Ordinul nr. 92 din 30 mai 2011.
25. Observaţia nr.13 (2011) a Comitetului privind drepturile copilului a ONU privind dreptul copilului
de a fi protejat contra tuturor forme de violenţă.
26. Comité relative aux droits de l'enfant, Observation générale No. 4, Mesures d’application générales
de la Convention relative aux droits de l’enfant (art. 4, 42 et 44, par. 6), (Trente-quatrième session
2003), U.N. Doc. CRC/GC/2003/5 (2003), réimprimé en Récapitulation des observations générales
ou recommendations générales adoptées par les organes créés en vertu d'instruments internationaux
relatifs aux droits de l'homme, U.N. Doc. HRI/GEN/1/Rev.7 (2004).
27. Comité relative aux droits de l'enfant, Observation générale No. 8, 
Le droit de l’enfant à une protection contre les châtiments corporels et les autres formes cruelles ou
dégradantes de châtiments (art. 19, 28 (par. 2) et 37, entre autres) (Quarante-deuxième session
2006) U.N. Doc. CRC/C/GC /8 (2006).
28. Convention relative aux droits de l’enfant, Observation générale No. 10, Les droits de l’enfant dans
le système de justice pour mineurss, Quarante-quatrième session, U.N. Doc. CRC/C/GC/1025
(2007).

Bibliografia obligatorie

29. Ciobanu V., Rotaru V., Zaharia V., Dolea I. Justiţia Juvenilă; Instituţia probaţiunii în sistemul de
drept al Republicii Moldova; Medierea penală. PNUD Moldova, Institutul Naţional al Justiţiei.
Chişinău: ELAN POLIGRAF S.R.L., 2009
30. Expertiza judiciară în cauzele privind minorii. / col.aut. Dolea I., Doraş S., Baciu Gh. Chişinău,
IRP, 2005.
31. Florian Gh., ZahariaV., Dilion M., Popa V., Moraru-Chilimar R., Probaţiunea presentenţială în
privinţa minorilor. Teorie şi practică, Institutul de Reforme Penale, Chişinău, 2005.
32. Ghid privind procedurile prietenoase copiilor la faza de urmărire penală. Ghid pentru procurori /
Dolea I., Roman D., IRP. Chişinău: Tipografia Bonus Offices SRL, 2011.
33. Montanu M.-R. Delincvenţa juvenilă: aspecte teoretice şi practice. Iaşi: POLIPRESS, 2003.
34. Strulea M. Delincvenţa juvenilă. Chişinău: CEP USM, 2008.
35. Strulea M., Gurev D. Delincvenţa juvenilă: Suport de curs.Chişinău: CEP USM, 2013.
36. Strulea M., Gurev D., Botnarenco M. Delincvenţa juvenilă: Suport de curs.Chişinău: CEP USM,
2017.
37. Strulea M., Gurev D., Botnarenco M. Compilaţie de acte normative relevante disciplinei delincvenţa
juvenilă.Chişinău: CEP USM, 2017.

Bibliografie recomandată

1. Amza Tr. Criminologie teoretică. Teorii reprezentative şi politică criminologică. Bucureşti:

Lumina Lex, 2000.
2. Bătrînu E. Educaţia în familie. Bucureşti: Politică, 1980
3. Bîrgău M., Infracţionalitatea minorilor. În: Revista Legea şi Viaţa. 1998, nr. 5.
4. Blakeman I. The Youth Justice System Of England And Wales. În: 139th International Training
Course Visiting Experts’ Papers. Resource material series No.78
http://www.unafei.or.jp/english/pdf/RS_No78/No78_13VE_Blakeman.pdf

25
5. Bolocan-Holban A., Strulea M. Importanţa şi rolul măsurilor de constrângere cu caracter educativ.
În: Studia Universitatis Moldaviae, 2017, nr.3(103).
6. Bondareanco Iu. Adolescenţii: probleme şi căutări. Chişinău: Chemarea, 1980
7. Botnaru S. Deosebirea dintre măsurile educative aplicabile minorilor infractori în Republica
Moldova şi România. În: Analele Ştiinţifice ale USM: Ştiinţe juridice. Seria nouă; Vol. I, 1998.
8. Botnaru S.; Şavga A.; Grosu V., Grama M.. Drept Penal. Partea generală. Vol. I, Ediţia a II-a.
Chişinău: CARTIER juridic, 2012.
9. Brich, A. Psihologia dezvoltării. Bucureşti: Editura tehnică, 2000.
10. Chiriţă, T. Pirozynski, P. Boişteanu. Psihiatrie clinică. Iaşi: UMF, 1993.
11. Ciobanu D., Bolotovici L., Popa V., Gribincea T., Zaharia V., Reintegrarea socială a persoanelor
liberate din locurile de detenţie, IRP, Chişinău, 2009.
12. Ciobanu I. Criminologie. Vol. II. Chişinău: Cardidact – Reclama, 2004.
13. Ciobanu I.A. Caracteristica criminologică a delincvenţei juvenile şi a minorilor în Republica
Moldova. În: Analele Ştiinţifice ale USM: Ştiinţe juridice. Seria nouă; nr. 2, 1999.
14. Coşleţ O. Analiza generală a noţiunilor de delincvenţă juvenilă.. În: Analele Ştiinţifice ale USM:
Seria ştiinţe socioumaniste. Vol. I. Chişinău. 2005.
15. Coşleţ O. Coraportul bio-psiho-social în formarea personalităţii delincventului minor.. În: Analele
Ştiinţifice ale USM: Seria ştiinţe socioumaniste. Vol. I. Chişinău. 2004.
16. Coşleţ O. Tipologia delincventului minor. Materialele conferinţei ştiinţifico – practice
internaţionale, 23- 24 aprilie 2004, cu tema: Probleme de prevenire şi combatere a delincvenţei
juvenile, traficul de fiinţe umane şi migraţiuni ilegale, Ministerul Afacerilor Interne, Academia
Ştefan cel Mare, Chişinău, 2004
17. Coşleţ O. Principalele tipuri de măsuri profilactice care vizează delincvenţa juvenilă.. În: Analele
Ştiinţifice ale USM: Seria ştiinţe socioumaniste. Vol. I. Chişinău. 2005.
18. Crivenchi S. Aspecte psihologice ale delincvenţei.. În: Delincvenţa juvenilă. Prevenire şi
recuperare. Universitatea de Criminologie. Conferinţă ştiinţifică a profesorilor Catedrei Asistenţă
Socială şi Sociologie din 15-16 ianuarie 2002/ Red. : Laşcu M., Bujor V., Moraru A., Troenco V.
Chişinău: Centrul Editorial al Universităţii de Criminologie, 2002.
19. Culcee D. Curs de criminologie. Bucureşti: Naţional, 2001.
20. Cuşmir L. Protecţia drepturilor mamei şi copilului în condiţiile dezvoltării sociale stabile:Teză de
doctor în drept. http://www.cnaa.acad.md/files/theses/2005/2135/ludmila_cusmir_thesis.pdf
21. Damir D., Toader E. Discernopatia şi delincvenţa infantilo-juvenilă. În: Rom J Leg Med 14(1)51-
55(2006), Romanian Society of Legal Medicine
22. Dang-Vu L. Analyse Economique des causes de la delinquance juvenile étude empirique sur le cas
français - These de Docteur en Sciences Economiques -
http://doxa.u-pec.fr/theses/th0231036.pdf
23. Debesse M., Adolescentul în Psihologia copilului (traducere din limba franceză). Bucureşti,
Editura Didactică şi Pedagogică, 1970.
24. Delincvenţa juvenilă: realitate socială, forme şi metode de prevenire, Materialele Conferinţei
ştiinţifico – practice internaţionale din 23 – 24 aprilie 2004.
25. Dincu A. Bazele Criminologiei. Bucureşti: Editura „Proarcadia” Vol.I, 1993.
26. Dolea I., Zaharia V., Ardeleanu D., Cepraga I., Şarban S. Capacităţi şi abilităţi de reintegrare
socială a deţinuţilor. Cercetare sociologică. Institutul de Reforme Penale. Chişinău:„Bons
Offices” SRL, 2009.
27. Duble A., Luca S., Moisescu R., Scripcaru C., Luca C., Vlad M. Ghid de practici instituţionale în
instrumentarea cauzelor cu minori. Iaşi: Asociaţia Alternative Sociale, 2005.
28. Elemente de Criminologie.(Material didactic), sub red. Bujor V., Bejan O.; Ilie S., Casian S.
Chişinău: Ştiinţa, 1997.
29. Giosan L., Comportamentul deviant preinfracţional al minorilor. Universitatea din Bucureşti.
Facultatea de Drept. Bucureşti, 1981.
30. Giurgiu N. Elemente de criminologie. Iaşi: Chemarea, 1993.

26
31. Gîrleanu I. Coordonate psihosociale ale delincvenţei juvenile în perioada tranzacţiei. Timişoara:
ANDO TOURS, 1996.
32. Grecu F., Rădulescu S. Delincvenţa juvenilă în societatea contemporană între Statele Unite şi
România. Bucureşti: Lumina Lex, 2003.
33. Grosu V. Justiţia penală juvenilă: experienţe ale altor state; Materialele conferinţei ştiinţifico –
practice internaţionale, 23- 24 aprilie 2004, cu tema: Probleme de prevenire şi combatere a
delincvenţei juvenile, traficul de fiinţe umane şi migraţiuni ilegale, Ministerul Afacerilor
Interne, Academia Ştefan cel Mare, Chişinău, 2004.
34. Grosu V. Vîrsta răspunderii penale a persoanelor în perspectivă comparată.. În: Analele ştiinţifice
ale USM, Volumul I, Seria „Ştiinţe socioumanistice”, Chişinău, 2004
35. Iacobuţă Ioan Al. Criminologie. Iaşi: Junimea. 2002.
36. Ilica A., Herlo D., Binchiciu V., Uzum C., Curetean A. O pedagogie pentru învăţămîntul primar.
Chişinău: Universităţii „Aurel Vlaicu”, 2005.
37. Institutul Naţional de Criminologie. Programe de justiţie restaurativă în lumea contemporană
(analiză documentară). http://www.criminologie.ro/INC/ Lang /Romana/Study/ Programe% 20de
%20justitie%20 restaurativa%20in%20lumea%20contemporana%20-%20Rezumat.pdf
38. Kardiner A., L `individu dans la société. Paris: Gallimard, 1969.
39. Kvaraceus C. W. La délinquance juvénile problème du monde modern.
http://unesdoc.unesco.org/images/0013 /001334/133432Fo.pdf
40. Luminosu D. Criminologie. Timişoara: Helican, 1995.
41. Lupan Şt. Delincvenţa sub aspectul cercetărilor interdisciplinare, în „Delincvenţa juvenilă:
prevenire şi recuperare”. Chişinău, 2002.
42. Mateuţ Gh. Criminologie (Note de curs). Arad: Universitatea de Vest „V.Goldiş”, 1993.
43. Mielke J. Causes primaires de la criminalité et de la délinquance juvénile.
http://periodicosonline.uems.br/index. php/WRLEM /issue/download/72/31
44. Mihai Gh, Popa V. Repere criminologice - ipoteze, teorii, soluţii. Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
45. Mirişan V. Criminologie. Oradea: Împrimeriei de Vest, 2000.
46. Mitrofan N., Voicu Z., Butoi T. Psihologia judiciară. Bucureşti: “Şansa” SRL, 1994.
47. Moraru A., „Sancţiunile penale aplicate copiilor în condiţiile sistemului totalitar”, în „Delincvenţa
juvenilă: prevenire şi recuperare”. Chişinău, 2002.
48. Moraru V. Abordarea criminologică a conduitei suicidare. În: Studia Universitatis, seria „Ştiinţe
sociale”, 2008, nr.1 (11), p.107.
49. Mucchielli L. L’évolution de la délinquance juvénile en France.
http://www.europarl.europa.eu/hearings /20070320 /femm/mucchielli_fr.pdf
50. Mutu-Strulea M. Studiu privind personalitatea delincventului minor (Partea I). În: Revista
Naţională de Drept, 2008, nr. 4, p.25-28.
51. Mutu-Strulea M. Studiu privind personalitatea delincventului minor (Partea II). În: Revista
Naţională de Drept, 2008, nr. 5, p.11-14.
52. Mutu-Strulea M.. Incursiuni privind personalitatea delincventului minor. În: Revista de ştiinţe
penale, ediţie specială, IRP, 2008-2009, p. 79-85.
53. Nistoreanu Gh., Păun C., Criminologie. Bucureşti: Didactica şi Pedagogică R.M., 1994.
54. Oancea I. Probleme de criminologie. Bucureşti: ALL, 1994.
55. Pantelimon G., Emil V., Mielu Z. Psihologia copilului. Bucureşti : Editura didactică şi pedagogică,
1995.
56. Părnulescu I. Delincvenţa juvenilă în Valea Jiului. Petroşani: Editura Universitas, 2000.
57. Pop O. Aspecte criminologice privind delincvenţa juvenilă în perioada de tranziţie în România.
Timişoara: MIRTON, 2003.
58. Pop O. Teorii şi modele explicative în domeniul delincvenţei juvenile. Timişoara: MIRTON, 2002
59. Popa V., Învaţă să trăieşti în comunitate. Ghidul persoanelor liberate din locurile de detenţie,
Institutul de Reforme Penale, Chişinău, 2006.

27
60. Popescu – Sireteanu I. Mic dicţionar juridic cu expresii şi locuţiuni româneşti privitoare la drept şi
anexe. Iaşi: Editura Bucovina, 1996.
61. Popescu M. Delincvenţa juvenilă şi criteriile psihiatrice de recuperare / autoreferatul tezei de
doctor, Institutul de Medicină şi Familie din Bucureşti; 1983.
62. Preda V. Profilaxia delincvenţei şi reintegrarea socială. Bucureşti: Ştiinţifică şi enciclopedică,
1981.
63. Raymond G. Criminologie. Paris: DALLOZ, 4 éd.
64. Rădulescu S., Banciu D. Introducere în Sociologia delincvenţei juvenile. Bucureşti: Medicală,
1990.
65. Rădulescu S.M., Piticariu M. Devianţă comportamentală şi socială psihică. Bucureşti: Academiei,
1989.
66. Rădulescu Sorin M. Sociologia problemelor sociale ale vîrstelor. Bucureşti: Lumina Lex, 2000.
67. Rădulescu Sorin M., Banciu Dan. Sociologia crimei şi criminalităţii. Bucureşti: Casa de editură
„ŞANSA” SRL, 1996.
68. Rîjicova S. Seminarul pentru avocaţi privind acordarea asistenţei juridice minorilor în conflict cu
legea, Chişinău, noiembrie 2003
69. Rusnac S. Factori sociali în comportamentul delicvent al minorilor. În: Universitatea Liberă
Internaţională din Moldova: Analele ştiinţifice: Drept, Vol. 3. Chişinău, 1999.
70. Stănoiu R.M. Criminologie. Bucureşti: „Oscar Print”, 1997.
71. Strulea M. Gurev D. Formele comportamentului deviant al minorilor. În: Revistă Ştiinţifică a USM
„Studia Universitatis Moldaviae”. Seria „Ştiinţe Sociale”, 2014, nr.8(78).
72. Strulea M., Gurev D. Reglementări la nivel european în materia justiţiei juvenile. În: Revistă
Ştiinţifică a USM „Studia Universitatis Moldaviae”. Seria „Ştiinţe Sociale”2014, nr. 3(73).
73. Şarpe V. Caracteristica medico-legală, structura şi etiopatogenia fenomenului suicidal printer copii
şi adolescenţi: Teză de doctor în ştiinţe medicale. Chişinău, 2004. În: http://www.cnaa.acad.md
74. Tănăsescu I., Tănăsescu C., Tănăsescu G. Criminologie. Bucureşti: Editura ALL BECK, , 2003.
75. Tobultoc I. Ignorînd drepturile copiilor la o existenţă decentă, guvernanţii contribuie la sporirea
criminalităţii printre minori. – Chişinău.. În: Mesagerul din 3 iunie 1996.
76. Tutureanu C. Răspunderea juridică pentru faptele penale săvîrşite de minori. Bucureşti: Editura
Continent XXI, 1995.
77. Ulianovschi X., Mîrza V., Golubţov I., Rijicova S., „Ghid privind munca neremunerată în folosul
comunităţii aplicată faţă de minori”, IRP, Chişinău, 2006.
78. Ungureanu A. Prelegeri de Criminologie. Iaşi: Editura „Cugetarea”, 1999.
79. Ursa V. Criminologie. Partea generală. Universitatea Cluj Napoca, 1994.
80. Wattenberg W.W., The juvenile delinquent, in Toch, H., Psychology of Crime and criminal
Justice, Waveland Press Inc., Prospect Heights, Illinois, 1986.
81. Zaharia V., Harconiţă N., Popa V., Ghid de implicare comunitară în activitatea de probaţiune în
privinţa minorilor. Chişinău: „Bons Offices” S.R.L., 2010.
82. Zlate M.. Introducere în psihologie. – Bucureşti: Casa de Editură şi Presă „Şansa”, 1994.
83. Абельцев C.Н. Личность преступника и проблемы криминального насилия. –Москва:
Издательство «ЮНИТИ»,. În: Закон и Право, 2000.
84. Абрамова Г.С.. Возврастная психология. Учебное пособие для студентов ВУЗов. 2-у
издание стереотипное. Москва: Издательский Центр «Академия», 1997.
85. Адлер А. Воспитание детей. Взаимодействие полов. Ростов-на-Дону: «Феникс», 1998.
86. Антонов А.И., Лебедь О.Л.. Несовершеннолетние преступники, Кто они?.. În: Журнал
Социс, 2003, nr. 4.
87. Антонян Ю. Предупреждения преступности несовершеннолетних. Москва: Знание, 1982.
88. Антонян Ю.М., Бородин С.В. Преступное поведение и психические аномалии. Москва:
Издательство «Спарк», 1998.
89. Арефьев А.Л.. Поколение которое теряет Россия.. În: Журнал Социс, 2002, nr.8.

28
90. Бакаев А.А.. Система профилактики правонарушений несовершеннолетних. Москва:
Издательство «Логос», 2004.
91. Батку И.Г., Мартынчик Е.Г.. Развитие современной семьи: Социальные, демографические и
правовые аспекты. Кишинёв, 1990.
92. Батку И.Т. Молодёж: моральнно – правовой потенциал личности. Кишинёв, 1989.
93. Вельгев А.Д., Мошак Г.Г. Подросток и правонарушение. Кишенэу: Картя Молдовеняскэ,
1990.
94. Денисенко М.Б., Далла Зуанна Ж.–П. Сексуальное поведение росийской молодёжи. În:
Журнал Социс, 2001, nr.2.
95. Дмитрий Ли. Моложёжная преступность: Структурно – функциональный анализ. În: Журнал
Уголовное Право.- 2002.- nr.3.
96. Долгова А.И. Социально – психологические аспекты преступности несовершеннолетних.
Москва: Юридическая литература, 1981.
97. Дудченко О.Н., Мытиль А.В. Социальная идеттификация и адаптация личности. În: Журнал
Социс, 1995, nr.6.
98. Еникеев М.И. Основы общей и юридической психологий. Москва: Издательство «Юрист»,
1996.
99. Журавлёв М. П., Журавлёва Е.М. О принципах государственной политики борьбы с
преступностью.. În: Журнал Российского права, 2003, nr.4.
100. Журавлёва Л.А.. Факторы и условия наркотизации молодёжи. În: Журнал Социс, 2003,
nr.6.
101. Забрянский Г. Изучение и предупреждение преступности несовершеннолетних. Москва:
Издательство Московского Университета, 1984.
102. Закалюк А.П. Прогнозирование и предупреждение индивидуального преступного
поведения. Москва: Издательство МГУ, 1986.
103. Запорожан И., Моруз А. Правонарушения несовершеннолетних. Кишинэу: Î.S. „Tipografia
centrală”, 2007.
104. Зеньковский В.В. Психология детства. Москва: Издательский Центр «Академия», 1996.
105. Зубок Ю.А. Проблемы социального развития молодёжи в условия риска. În: Журнал
Социс, 2003, nr. 4.
106. Зубок Ю.А. Социальное развитие молодёжи в модернизационных стратегиях российского
общества.. În: Журнал Социально – гуманитарные знания. Научно – образовательное
издание, 2003, nr.1.
107. Иванов М.А. Родители, подросток, закон. Москва: Издательство Педагогика, 1980.
108. Иванов Ю.Е. Молодёж как субъект права (сравнительно – правовой анализ). În: Журнал
«ЮРИСТ». – 2002. - nr.10.
109. Игашев К.Е. Психология преступных проявлений в среде моложёжи. Учебное пособие.
Москва: Высшая школа МВД, 1971.
110. Карев Д.С. Борьба с правонарушениями несовершеннолетних. Москва: Издательство
Правда, 1971.
111. Кладков А., Суспицына Т. Вовлечение несовершеннолетнего в совершение преступления
и иных антиобщественных действий.. În: Журнал Уголовное Право, 2002, nr.3.
112. Ковалёва А.И.. Концепция социализации молодёжи: Нормы, отклонения.
Социализационная траектория. În: Журнал Социс, 2003, nr.1.
113. Ковалёва Т.В., Степанова О.К. Подростки смутного времени. În: Журнал «Социс»,1998,
nr.8.
114. Колышкина В.Ф. Преступность несовершеннолетних и меры ее предупреждения.
Барнаул: Издательство АГУ, 1982.
115. Кошлец О.Психолого – возврастные особенности несовершеннолетних и их влияние на
противоправность поведения. În: Analele ştiinţifice ale USM. Seria „ Ştiinţe socioumaniste”, ,
2004.

29
116. Кривошеев В.В. Особенности аномии в современном российском обществе. În: Журнал
Социс, 2004, nr.3.
117. Кудрявцев В.Н. Преступность и нравы переходного общества. Москва: Издательство
«Гардарики», 2002.
118. Кулакова Н.Г. Предупреждение групповых и организационных форм преступной
деятельности несовершеннолетних. În: Журнал Российского Права, 2000, nr.8.
119. Люблянский П.И. Борьба с преступностью в детском и юношеском возврасте. Москва,
1923.
120. Мельникова Э.Б. Как уберечь подростка от конфликта с законом. Москва: Издательство
БЕК, 1998.
121. Мухина В.С. Возврастная психология, феноменология развития детсво, отрочество. 5-е
издание, стереотипное. Москва: Издательский Центр «Академия», 2000.
122. Нарикбаев М.С. Подросток и закон. Алма – Ата: Издательство Мектеп, 1981.
123. Нысынбаев А.Н. Социальный портрет молодёжи в современном Казахстане.. În: Журнал
Социс, 2004, nr.12.
124. Первин Л., Джон О. Психология личности. Теория и исследования. Перевод с англиского
Жамкочьян М.С., под ред. В.С. Магуна. Москва: Издательство Апект Пресс, 2000.
125. Правонарушения несовершеннолетних и их предупреждение. Рига: Издательство Зинатне,
1985.
126. Проблемы комплексного изучения семьи. Научная жизнь. Руководитель проекта –Долгова
Т.П. Журнал Социс, 2000, nr. 4.
127. Пудовочкин Ю.Е. Ювенальное уголовное право: понятие, структура, источники. În:
Журнал Российского Права, 2002, nr.3.
128. Свиридов Н.А. Адаптационные процессы в среде молодёжи. În: Журнал Социс, 2002, nr.1.
129. Скутнева С.В. Гендерные аспекты жизненного самоопределения молодёжи. În: Журнал
Социс, 2003, nr.11.
130. Соблюдать закон об ответственности несовершеннолетних. Кишинёв. Картя
молдовеняскэ, 1965
131. Фурманов И.А. Психология детей с нарушениями поведения. Москва: Центр, «ВЛАДОС»,
2004.
132. Хлобустов О. Молодёж и дети современной Россий. În: Журнал Власть, 2003, nr.6.
133. Шаграева О.А. Детская психология. Теоретическии и практический курс. Москва.
Гуманитарнный Издательский Центр ВЛАДОС», 2001.
134. Щепельков В.Ф. Субъект преступления: преодоление пробелов уголовного закона. În:
Журнал Российского Права, 2002, nr.2.

30
 ANEXA

I. Sugestii pentru programe de prevenire

1. Prevenirea violenţei în familie.
2. Prevenirea violenţei şcolare.
3. Prevenirea violenţei instituţionale faţă de copii.
4. Prevenirea violenţei sexuale asupra copiilor.
5. Prevenirea abandonului şcolar
6. Prevenirea vagabondajului în rândul minorilor.
7. Prevenirea victimologică în rândul minorilor.
8. Prevenirea suicidului minorilor.
9. Prevenirea traficului de copii.
10. Prevenirea pornografiei infantile.
11. Prevenirea narcomaniei în rândul minorilor.
12. Prevenirea cerşetoriei minorilor.

II. Sugestii pentru lucrul individual al studenţilor

1. Evoluţia reglementărilor privind delincvenţa juvenilă.
2. Standarde internaţionale în material justiţiei juvenile.
3. Particularităţile executării pedepselor d ecătre minori potrivit legislaţiei RM.
4. Tratamentul infractorilor minori în legislaţiile penale ale altor state.
5. Cadrul legal instituţional al RM în prevenirea şi combaterea delincvenţei juvenile.
6. Formare acomportamentului delincvenţial la minori.
7. Rolul familiei în formarea comportamentului minorilor.
8. Rolul crizelor de vîrstă în devenirea delincventă a minorilor.
9. Factorii de risc ai suicidului minorilor.
10. Atragerea minorilor la consumul ilegal de droguri.
11. Particularităţile bandelor şi grupurilor criminale la minori.
12. Reacţia social împotriva delincvenţei juvenile.
13. Modele de prevenire a delincvenţei juvenile.
14. Strategii contemporane de prevenire a delincvenţei juvenile.
15. Rolul mediului colegial în formarea minorului.
16. Justiţia juvenilă: realităţi şi perspective.
17. Programe de reabilitare psihologică a minorilor victime.
18. Reeducarea delincventului minor.
19. Rolul mass-mediei în formarea comportamentului deviant al minorilor.
20. Raportul victimă minoră şi infractor.
21. Influenţa şcolii în formare a minorului.
22. Pornografia infantilă.
23. Protejarea inviolabilităţii sexual a minorilor.
24. Traficul de copii.
25. Nivelul criminalităţii minorilor în RM.
26. Măsuri de constrîngere aplicate minorilor.
27. Protecţia victimelor minore în RM.
28. Influenţa bolilor psihice asupra delincvenţei.
29. Dezvoltării personalităţii delincventului minor.

31
30. Particularităţile expertizei psihiatrice şi psihologice a minorilor.
31. Evoluţia orientărilor teoretice în materia tipologiei delincvenţilor.
32. Penitenciarul pentru minori: realităţi şi perspective sustenabile.
33. Noi perspective de tratament penal aplicabil minorilor.
34. Formele de adicţie şi delincvenţa juvenilă.

32