Testare la cursul dreptul muncii

Bat Dumitri gr.4 f/redusa

1.Enumerati trăsăturile caracteristice ale contractului individual de munca și le
caracterizați.
Codul muncii al Republicii Moldo va definește contractul individual de muncă drept
înţelegerea dintre salariat şi angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o
anumită specia- litate, calificare sau funcţie, să respecte regulamentul intern al unităţii, iar
angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte acte
normative ce conţin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă, precum şi să
achite la timp şi integral salariul.

Enumerarea trasaturilor
-un act juridic;

- bilateral;

- sinalagmatic;

- oneros si comutativ;

- consensual;

- intuitu personae;

- cu executare succesiva.

Contractul individual de munca implica obligatia ,,de a face’’; el nu poate fi incheiat

sub o conditie suspensiva, dar poate fi afectat de un termen extinctiv.

Contractul individual de munca - act juridic. Acest contract reprezinta o

manifestare de vointa a doua persoane in scopul stabilirii de drepturi si obligatii reciproce si
corelative ce alcatuiesc continutul raportului juridic de munca. El este deci, un act juridic
guvernat de principiul libertatii de vointa.

Aceasta libertate presupune doua elemente: o libertate a partilor in ce priveste dorinta

manifestata de a incheia, in general, un contract de munca (daca doresc sau nu sa incheie
contractul) si o libertate in ceea ce priveste conditiile in care se vor incheia acest
contract (stabilirea clauzelor contractuale concrete, convenabile pentru ambele parti), cu alte
cuvinte, libertatea in ce priveste continutul contractului de munca.

Dar, desigur ca, libertatea partilor trebuie sa se manifeste cu respectarea dispozitiilor legale.
 Doua texte ale Codului muncii prezinta importanta deosebita in acest sens: - art.
11: ,,clauzele contractului individual de munca nu pot contine prevederi contrare sau drepturi
sub minimul stabilit prin acte normative sau prin contracte colective de munca” ;

- art. 38: ,,salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege.
Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute prin lege
salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate”.

Contractul individual de munca - act juridic bilateral.

Contractul individual de munca nu poate avea decat doua parti: salariatul (angajatul)

si angajatorul (patronul).

Salariatul este persoana fizica care se obliga sa presteze munca.

Angajatorul este persoana juridica sau persoana fizica care utilizeaza forta de munca salariata.

Aceasta trasatura deosebeste contractul individual de munca de contractele civile si

comerciale, care, uneori, pot avea o pluralitate de creditori si debitori, precum si de contractul
colectiv de munca, care are una din parti o colectivitate de salariati, iar cealalta, uneori,
este, o colectivitate de angajatori.

Contractul individual de munca - contract sinalagmatic.

Potrivit art. 943 din Codul civil, contractul este sinalagmatic cand partile se obliga
reciproc unul fata de cealalta.
Intr-adevar, cele doua parti ale contractului individual de munca se obliga astfel:
salariatul sa presteze o anumita munca, angajatorul sa plateasca aceasta munca.

Asadar, acest contract da nastere la drepturi si obligatii reciproce intre parti; cauza
obligatiei uneia dintre ele o constituie executarea obligatiei celeilalte. Prestarea muncii
urmareste, in principal, obtinerea salariului, plata salariului este determinata de prestarea
muncii.

Contractul individual de munca - contract oneros si comutativ.

Conform Codului civil, ,,contractul oneros este acela in care fiecare parte voieste a-si
procura un avantaj” (art. 954), iar contractul comutativ este acela in care ,,obligatia unei parti
este echivalentul celeilalte” (art. 947).

Contractul individual de munca - contract consensual.

Contractul individual de munca este oneros si comutativ deoarece partile realizeaza

reciproc o contraprestatie in schimbul aceleia pe care s-au obligat sa o efectueze in favoarea
celeilalte, ambele prestatii fiind cunoscute ab initio la incheierea contractului, iar executarea
lor nu depinde de un eveniment incert. In consecinta, indeplinirea unei activitati onorifice, nu
poate avea loc, prin ipoteza, in temeiul unui contract de munca - ci doar in baza unui contract
civil - intrucat salariul constituie obiectul si, respectiv, cauza oricarui contract de munca.

Contractul individual de munca este consensual (,,solo consensu”), deoarece se incheie

prin simplul acord de vointa al partilor, manifestarea lor de vointa, neinsotita de nici un fel de
forma, fiind suficienta pentru formarea valabila a contractului.

Cu toate acestea, legislatia actuala , cuprinde o limitare a acestui caracter, impunand

incheierea numai in forma scrisa.

Dar, astfel, contractul de munca nu se transforma intr-un contract solemn, forma scrisa
fiind reglementata in interesul partilor, ad probationem si nu ad validitatem. Deci, daca partile
inteleg sa insoteasca manifestarea de vointa cu un inscris in care o consemneaza, o fac nu
pentru a da valabilitate contractului, ci pentru a-si asigura un mijloc de proba privind
incheierea si continutul acestuia.

Contractul individual de munca – contract intuitu personae.

Adica se ia in considerare calitatile persoanei care urmeaza a presta munca si respectiv,

conditiile pe care le ofera angajatorul. Drept urmare, salariatul nu-si poate executa obligatiile
contractuale prin intermediul sau cu ajutorul altei persoane, nu poate transmite aceste obligatii
prin mostenire, iar eroarea asupra persoanei constituie viciu de consimtamant, conducand la
anulabilitatea contractului. Caracterul personal priveste, in principiu, si cealalta parte a
contractului, deci pe cel ce angajeaza, deoarece si salariatul incheie contractul cu un angajator
(societate comerciala, regie autonoma) cu un anumit profil de activitat, avand in vedere
specificul ei, posibilitatea exercitarii profesiei (functiei) in cele mai bune conditii de stabilitate
si perspective de promovare, obtinerii unui salariu cat mai avantajos. Asadar, nici salariatului
nu-i sunt indiferente locul, angajatorul si colectivul in care se integreaza, climatul psihosocial
in care-si va desfasura munca.

Contractul individual de munca - contract cu executare succesiva.

Prestatiile reciproce si corelative pe care le presupune contractul individual de munca

sunt posibil de realizat numai in timp, si nu uno ictu (dintr-o data) .

Patronul angajeaza un salariat pentru ca acesta, succesiv, sa presteze o anumita munca

de care el sa beneficieze intr-o anumita perioada de timp, iar salariatul se angajeaza pentru ca
in schimbul muncii sa obtina un salariu permanent, platit la anumite intervale de timp (lunar
sau bilunar).

Asa fiind, munca este esalonata in timp, chiar daca contractul este incheiat pe o durata
determinata sau ca un contract de munca cu timp partial.
 Ca urmare, in cazul neexecutarii sau al executarii necorespunzatoare de catre o parte a
obligatiei ce-i revine, sanctiunea va fi rezilierea, care are ca efect desfacerea contractului
numai pentru viitor, - ex nunc - si nu rezolutiunea sa - care desfiinteaza contractul cu efect
retroactiv - ex tunc -.

Desi este cunoscut ca nulitatile actelor juridice opereaza cu efect retroactiv, in ipoteza

contractelor cu executare succesiva, atunci cand executarea este ireversibila, si efectele
nulitatilor se aplica numai pentru viitor.

De asemenea, numai in ipoteza contractelor cu executare succesiva se poate pune

problema unei suspendari a executarii, din motive de forta majora, pe durata imposibilitatii de
executare

Contractul individual de munca – implica obligatia de ,,a face

Obligatia de a face (facere) in genere, consta in indatorirea de a indeplini orice alta

fapta decat aceea de a transmite sau constitui un drept real, de exemplu, predarea sau
restituirea unui bun, efectuarea unui transport sau a unui serviciu .

Prin contractul individual de munca, atat salariatul cat si angajatorul isi asuma o
obligatie de a face: prestarea muncii si plata ei. Aceasta obligatie trebuie executata in natura.

Avand in vedere functia si rolul contractului respectiv, nu sunt aplicabile in cazul sau
nici dispozitiile art. 1075 din Codul civil, nici cele ale art. 1077 din acelasi cod.[9] Partile
prejudiciate in cursul executarii contractului de munca au dreptul la despagubiri (daune
compensatorii) in conditiile Codului muncii (art. 269-275).

2. In urma unui control efectuat la unitate de catre Inspectoratul de Stat al Muncii, s-a
constatat cà existà multi salariati care isi desfàsoarà activitatea, farà a avea incheiate
contracte individuale de
muncà in formà scrisa.
Patronul unitatii a sustinut cà persoanele respective nu sunt angajati, ci doar îl ajutà la
unele treburi, doi dintre ei find rude apropiate acestuia. Ca urmare a discutiilor purtate cu alti
salariati, acestia au sustinut cà persoanele mentionate activeazà permanent in cadrul unitàtii cu
durata timpului de muncà deplinà si isi onoreazà obligatiunile de serviciu. Determinati si
expuneti forma de incheiere a uni contract individual de munca.Propuneti decizia care ar
putea fi luatà de catre Inspectoratul Muncii in urma depistarii celor descrise in continuitul
spetei. Existà ràspundere juridicà pentru nerespectarea formei scrise a contractului individual
de muncã?
Analizînd speța data am dedus faptul că i se atribuie art 58 Art 58 alin 3 și aln 4Codul
Muncii.
(3) În cazul în care contractul individual de muncă nu a fost perfectat în formă scrisă, acesta
este considerat a fi încheiat pe o durată nedeterminată şi îşi produce efectele din ziua în care
salariatul a fost admis la muncă de către angajator sau de către o altă persoană cu funcţie de
răspundere din unitate , abilitată cu angajarea personalului. Dacă salariatul dovedeşte faptul
admiterii la muncă, perfectarea contractului individual de muncă în forma scrisă va fi
efectuată de angajator ulterior, în mod obligatoriu.
(4) În cazul angajării fără respectarea formei scrise corespunzătoare, angajatorul este obligat,
de asemenea, în baza procesului-verbal de control al inspectorului de muncă, să perfecteze
contractul individual de muncă conform prevederilor prezentului cod.
Iar pentru nerespectarea formei scrise a contractului de munca art 55 aln 3 Cod
Contravențional.