Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Politice și Economice ,,Constantin Stere”

REFERAT
Tema:,, Contractul individual de muncă”

Elaborat: Talmaz Dan ,student anul III

Coordonator științific: Popov Adrian drd .asist.univ

Chișinău 2023
 Cuprins

Noțiunea elementele esențiale și trăsăturile caracteristice ale contractului individual de muncă..............3

Încheierea contractului individual de muncă..............................................................................................5
Conținutul contractului individual de muncă..............................................................................................6
Modificarea suspendarea și încetarea contractului individual de muncă....................................................6
Noțiunea elementele esențiale și trăsăturile caracteristice ale contractului individual de muncă
Instituție centrală a dreptului muncii,contractul individual de muncă odată încheiat
declanșează și face aplicabile atât prevederile legale cât și cele ale contractului colectiv de
muncă.
Contractul individual de muncă își are originea juridică în una dintre formele clasice ale
contractului de locațiune mai exact al locațiunii de servicii.
În opinia autorului român E.Cristoforeanu expresia contract de muncă a apărut pe la finele
secolului XIX-lea în legile care s-au ocupat de reglementarea raporturilor dintre patron și
salariat.
Prin intermediul contractului individual de muncă se realizează o îmbinare armonioasă a
intereselor personale a fiecărui salariat cu interesele unității în care lucrează și în final cu
interesele generale ale întregii societăți.
În prezent semnificația juridică a contractului individual de muncă poate fi relevată prin
următoarele aspecte:
-contractul individual de muncă servește drept formă juridică principală de atragere
distribuire redistribuire și folosire rațională a forțelor de muncă
-prin intermediul contractului individual de muncă cetățenii își exercită dreptul lor
constituțional la muncă
-contractul individual de muncă se prezintă ca izvor al raporturilor juridice de muncă
- acest contract constituie baza apariției drepturilor și obligațiilor de muncă ale părților
contractante.
Conform art.45 din CM al RM contractul individual de muncă este înțelegerea dintre salariat
și angajator prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o anumită
specialitate,calificare sau funcție să respecte regulamentul intern al unității iar angajatorul se
obligă să-i asigure condițiile de muncă prevăzute de CM al RM.
În literatura de specialitate au fost formulate mai multe definiții ale contractului individual de
muncă, dar cea mai concludentă este:,, Contractul individual de muncă este aceea convenție în
temeiul căreia o persoană fizică denumită salariat se obligă să presteze o anumită activitate sub
autoritatea unui angajator persoană juridică sau fizică care la rândul său se obligă să plătească
remunerația denumită salariu și să asigure condiții adecvate desfășurării activității menținerii
securității și sănătății în muncă”.
Din definiția expusă mai sus putem desprinde următoarele elemente esențiale ale contractului
individual de muncă:
-părțile contractante
- prestarea muncii
- elementul temporal al contractului
- plata salariului
-subordonarea salariatului față de angajator
Trăsăturile caracteristice ale contractului individual de muncă se rezumă la:
 - Este un act juridic bilateral guvernat de principiul libertății de voință, deci se prezintă ca
o manifestație de vointă ce nu poate avea decât doi subiecți
- Este un contract numit pentru că este reglementat expres prin normele dreptului muncii
- Este un contract consensual pentru încheierea lui nefiind nevoie de o anumită formă
- Este un contract sinalagmatic(drepturile unei părți își au cauza juridică în obligațiile
celeilate părți) oneros( fiecare parte urmărește un folos) și comutativ( ambele prestații-
munca și salariul sunt cunoscute de la început executarea lor nefiind legată de un
eveniment viitor și incert)
- Este un contract personal cu privire la fiecare dintre părțile sale astfel că salariatul nu
poate fi reprezentat de către o altă persoană pentru îndeplinirea obligațiilor asumate prin
contract
- Este un contract cu executări succesive ceea ce înseamnă că executarea lui se realizeazxă
în timp
- Este un contract prin care salariatul își asumă obligația de a face
- Este un contract în temeiul căruia obligația asumată de către salariat este una de mijloace
și nu de rezultat astfel salariatul se obligă prin semnarea contractului individual de muncă
la a presta munca și nu de a da un produs final.
- Este un contract ce presupune formarea unui raport de autoritate în care se află
angajatorul față de salariat. Așadar în urma semnării de către părți a contractului
individual de muncă se formează o relație de subordonare în cadrul raporturilor juridice
de muncă.
După cum menționează autorii români subordonarea în cadrul raporturilor juridice de muncă
se caracterizează prin următoarele trăsături:
- Angajatorul stabilește programul și locul de muncă ale salariațiilor
- Angajatorul îndrumă salariatul în ceea ce privește executarea obligațiilor de muncă
- Angajatorul fixează regimul de lucru și regulile de disciplină

Încheierea contractului individual de muncă

Încheierea contractului individual de muncă reprezintă acea operațiune juridică consecință a
negocierii individuale ce presupune realizarea acordului de voință a celor două părți: salariat și
angajator
Părțiile contractului individual de muncă sunt angajatorul și salariatul
Capacitatea persoanei de a încheia un contract se dobândește la împlinirtea vârstei de 16 ani. Cu
titlu de excepție persoana fizică poate încheia un contract individual de muncă la împlinirea
vârstei de 15 ani cu acordul scris al părinților sau a reprezentanților legali, dacă în consecință nu
îi vor fi periclitate sănătatea dezvoltarea instruirea profesională.
În conformitate cu prevederile art.1 din CM al RM prin angajator se înțelege acea persoana
juridică (unitate) sau persoană fizică care angajează salariați în baza unui contract individual de
muncă.
Angajatorul persoana juridică poate încheia contracte individuale de muncă din momentul
dobândirii personalității juridice. Așadar capacitatea juridică de muncă apare la persoana juridică
din momentul înregistrării ei la Camera Înregistrării de Stat.
Obiectul contractului individual de muncă îl constituie înseși prestațiile reciproce ale părților:
prestarea muncii de către salariat și respectiv salarizarea acestuia de către angajator.
Prestarea muncii de către salariat trebuie să fie posibilă în condiții licite. Așadar conform art. 46
alin.(8) din CM al RM este interzisă încheierea unui contract în scopul prestării unei munci sau a
une activități ilicite ori imorale.
Salarizarea muncii reprezintă remunerația în bani a muncii prestate în temeiul contractului
individual de muncă. Prin muncă salariată se înțelege orice muncă prestată fără a dispune de
mijloacele proprii de producție; rezultatul ei revine deținătorului mijloacelor de producție care
plătește în schimb celui ce prestează munca salariul convenit prin contract.
Cauza contractului individual de muncă este elementul subiectiv și constă în scopul urmărit de
fiecare parte prin încheierea contractului individual de muncă: pentru salariat obținerea
resurselor financiare necesare asigurării nivelului de trai și respectiv pentru angajator realizarea
unui anumit profit.
Cauza și consimțământul constituie voința juridică, factorul esențial al asumării obligațiilor
cuprinse în contractul individual de muncă
Condițiile specifice ale acestui contract- Stabilind prin lege condițiile care trebuie îndeplinite în
vederea încadrării în fiecare funcție legiutorul urmărește ca și pe această cale să contribuie la
repartizarea judicioasă a cadrelor.
Carnetul de muncă constituie documentul de bază privind activitatea de muncă a salariaților pe
teritoriul RM.

Conținutul contractului individual de muncă

Conținutul contractului individual de muncă constituie un ansamblu de clauze contractuale care
determină drepturile și obligațiile reciproce ale părțiilor contractante.
În opinia autorilor români contractul individual de muncă are în conținutul său o parte legală și
una convențională. În dezvoltarea acestei idei s-a precizat că partea legală a contractului
individual de muncă este aceea care se referă la drepturi și obligații cuprinse în Codul Muncii și
în alte acte normative ce reglementează raporturile juridice de muncă.
Partea convențională a contractului individual de muncă reprezintă acea parte a contractului
lăsată la liberul acord de voință a părților contractante.
Contractul individual de muncă poate cuprinde două categorii de clauze: clauze generale care se
regăsesc în orice contract și clauze specifice care sunt caracteristice unui anumit tip de contract.
Potrivit prevederilor art.58 alin.(1) al CM al RM contractul individual de muncă se încheie în
formă scrisă și trebuie să cuprindă următoarele clauze generale: numele și prenumele
salariatului; datele de identificare ale angajatorului; durata contractului;data de la care contractul
urmează să-și producă efectele; specialitatea și obligațiile salariatului; drepturile și obligațiile
angajatorului ; condițiile de retribuire a muncii inclusiv salariul funcției suplimentele premiile și
ajutoarele materiale; regimul de muncă și de odihnă; durata concediului anual și condițiile de
acordare a acestuia.
Deasemenea conform art.49 alin.(2) al CM contractul individual de muincă poate conține și alte
prevederi ce nu contravin legislației în vigoare.

Modificarea suspendarea și încetarea contractului individual de muncă

Executarea contractului individual de muncă este guvernată de principiul stabilității în muncă
ceea ce presupune că modificarea și încetarea acestui contract poate interveni numai în condițiile
prevăzute de lege. Însă în timpul executării contractului individual de muncă pot interveni
anumite situații care impun modificarea unor condiții esențiale în acest contract.
Prin modificarea contractului individual de muncă se înțelege trecerea salariatului într-un alt loc
de muncă sau la o altă activitate în mod temporar sau definitiv.
Suspendarea contractului individual de muncă presupune în esență o suspendare a principalelor
sale efecte constând în prestarea muncii și plata salariului. În unele situații salariatul nu este lipsit
de venituri ci primește diferite indemnizații de ex: în caz de incapacitate temporară de muncă.
Termenul de încetare a contractului individual de muncă este cel mai cuprinzător întrucât acesta
înglobează toate temeiurile de concediere sau demisie a salariatului inclusiv circumstanțele ce nu
depind de voința părților ce implică încetarea contractului de muncă prin efectul legii.
Potrivit Dicționarului de drept privat prin desfacerea actului juridic se desemnează înlăturarea
unui act juridic și a efectelor sale pentru viitor cu menținerea efectelor produse în trecut până la
momentul desfacerii actului
În concluzie, din punct de vedere strict juridic fiecare persoană este liberă să decidă de sine
stătător dacă muncește sau nu, precum și să-și aleagă profesia și locul de muncă, iar munca
forțată ori obligatorie este strict interzisă.