Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Din punct de vedere juridic, modul de constituire și activitatea sindicatelor este reglementată
prin Legea sindicatelor nr. 1129 din 07.07.2000. Potrivit acesteia, sindicatele sunt asociații din
care fac parte, pe principii benevole, persoane fizice unite după interese comune sau activitate
comună, constituite în scopul apărării drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de
muncă şi sociale colective şi individuale ale membrilor lor.
Conform art. 8 din Legea sindicatelor, baza sindicatelor este organizaţia sindicală primară, ce se
constituie din iniţiativa a cel puţin 3 persoane. De regulă, Fondatori ai Sindicatului sunt Salariați
cu interese comune (profesie, ramură etc.), ce activează la întreprinderi, în instituţii şi
organizaţii, care au fost aleși în calitate de reprezentanți ai salariaților:
Unul din principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă, conform art. 5 din Codul
Muncii al RM, este asigurarea dreptului sindicatelor de a exercita controlul obştesc asupra
respectării legislaţiei muncii. Codul Muncii conferă sindicatelor un rol important în realizarea
parteneriatului social, acționând în calitate de reprezentanți ai salariaților la nivel național
ramural și teritorial. Sindicatele au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice, la
formarea politicii sociale şi economice a statului și a politicii în domeniul muncii.
Sindicatele se pot asocia în centre sindicale ramurale sau interramurale teritoriale (la nivel de
raion, unitate teritorială autonomă, municipiu, oraş), precum şi în centre sindicale naţional-
ramurale şi naţional-interramurale sub formă de federaţii, confederaţii.
Una din ultimele acțiuni pe care a realizat-o CNSM pentru soluționarea problemelor ce țin de
domeniul muncii este propunerea de a stabili mărimea salariului minim la cel puțin 5000 de
lei începând cu 1 ianuarie 2023 (care a fost respinsă de autorități). De asemenea, sindicaliștii pot
beneficia de consultanță juridică gratuită, oferită în cadrul campaniei Avocatul Sindicatelor.
În ultimii 20 de ani observăm că salariații nu mai au tendința de a constitui sindicate. Mai multe
sindicate au rămas lucrative în organizațiile de stat și în întreprinderile care au activat înainte de
proclamarea independenței Republicii Moldova. În anul 2003 a fost aprobat Codul Muncii al RM
și a devenit obligatorie încheierea unui Contract Individual de muncă dintre angajator și salariat.
Astfel, apare un document obligatoriu, în care salariatul poate negocia cu angajatorul condițiile
de muncă și beneficiile pe care dorește să le obțină în cadrul relației de muncă.
„Un factor important, care a influențat diminuarea asocierii în sindicate, este faptul că salariații
nu mai au tendința de a lucra o viață în aceeași organizație. Avem efectul migrației forței de
muncă și modificarea de mai multe ori a domeniului de activitate a persoanelor încadrate în
cîmpul muncii. În condițiile Codului Muncii al R. Moldova, salariații pot să aleagă reprezentanții
și să negocieze contracte colective de muncă și fără a se asocia în organizații sindicale. În
întreprinderile private din R. Moldova practic nu auzim să se vorbească despre sindicate.
Cu toate acestea, la nivel de țară sunt constituite mai multe federații sindicale în aproape toate
domeniile de activitate, care sunt membre a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova
(CNSM). Pe site-ul și rețelele sociale a Federațiilor sindicatelor și CNSM observăm activități
care confirmă realizarea drepturilor sindicatelor în contextul parteneriatelor sociale.”
menționează experta Olesea Vascan.
Conform art. 12 din Legea Sindicatelor, Sindicatul reprezintă şi apără drepturile şi interesele
profesionale, economice, de muncă şi sociale colective şi individuale ale membrilor săi în
autorităţile publice de toate nivelurile, în instanţele judecătoreşti, în asociaţiile obşteşti, în faţa
patronilor şi asociaţiilor acestora. Potrivit Codului Muncii, salariatul are dreptul să se adreseze la
sindicate. La nivel de unitate (organizație de stat, companie privată) organul sindical reprezintă
interesele în raporturile de muncă cu angajatorul.
Lichidarea, reorganizarea unităţii sau schimbarea formei de proprietate, întreruperea totală sau
parţială a procesului de producţie din iniţiativa patronului (ce pot conduce la reducerea în masă a
locurilor de muncă sau la înrăutăţirea condiţiilor de muncă), pot fi efectuate doar cu condiţia
informării, cu cel puţin 3 luni înainte, a sindicatului din ramura respectivă şi iniţierii negocierilor
colective în vederea respectării drepturilor şi intereselor lucrătorilor.
Conform art. 17 din Legea sindicatelor, sindicatele au dreptul să apere interesele membrilor de
sindicat în problemele ce ţin de protecţia muncii, de acordarea înlesnirilor, compensaţiilor şi altor
garanţii sociale în legătură cu influenţa asupra celor ce muncesc a factorilor de producţie şi
ecologici nocivi. În cazul depistării la unităţi a încălcării cerinţelor de protecţie a muncii, tăinuirii
accidentelor de muncă şi a cazurilor de îmbolnăviri profesionale ori al cercetării neobiective a
acestor fapte, sindicatul poate cere conducătorilor acestor unităţi, autorităţilor publice
competente luarea măsurilor de neamânat, tragerea persoanelor vinovate la răspundere.
La moment avem organizații sindicale în toate domeniile de activitate. Vă oferim spre exemplu o
organizație sindicală primară și o organizație ramurală a sindicatelor.
Organizația sindicală primară a Agenției Servicii Publice a fost fondată de un grup de angajați
ai Agenției și înregistrată la Ministerul Justiției la 25 iulie 2017. Consiliul sindical este ales din
13 persoane.
Federaţia Sindicatelor din Comunicaţii din Republica Moldova (FSCM) este o organizație non-
guvernamentală şi reprezintă interesele a peste 13.500 de membri de sindicat din domeniul
comunicaţiilor. FSCM este persoana juridică, înregistrată de Ministerul Justiţiei la 17 septembrie
1998. Membri FSCM sunt organizațiile sindicale primare ce activează la nivelul întreprinderilor
din domeniul comunicațiilor.
Dreptul la libera asociere în sindicate a salariatului este conferit de Codul Muncii, inclusiv la
constituirea de organizaţii sindicale şi aderarea la acestea pentru apărarea drepturilor sale de
muncă, a libertăţilor şi intereselor sale legitime.
1. Primul pas în crearea unui Sindicat este Adunarea de constituire, la care participă cel
puțin 3 persoane, salariați care iau decizia de a crea Sindicatul. La Adunarea de
constituire se semnează Hotărârea de întemeiere a sindicatului.
2. Pasul doi este elaborarea și aprobarea Statutului organizației sindicale. Se alege
Conducătorul organizației sindicale care va reprezenta organizația în procesul de
înregistrare ca persoană juridică. De asemenea, se stabilește modul de aderare a noilor
membri, cuantumul cotizației de membru și cum vor fi încasate cotizațiile.
După înregistrarea la ASP, Organizația sindicală va deschide un cont bancar pentru a asigura
încasarea cotizației de la membrii de sindicat și efectuarea altor plăți.
Conform art. 35 din Legea sindicatelor, patronul (administraţia), de comun acord cu sindicatele,
prevede în planul de afaceri sau în devizul de cheltuieli mijloace în mărime de cel mult 0,15%
din fondul de salarii pentru utilizarea lor, în scopurile stabilite în contractul colectiv de muncă.
Patronul (administraţia) efectuează fără plată, în modul stabilit, colectarea cotizaţiilor de membru
al sindicatului şi le transferă lunar pe contul de decontare al organului sindical respectiv.
Angajatorul este obligat să creeze condiţii pentru activitatea sindicatului la nivel de unitate.
Conform art. 35 din Legea sindicatelor, angajatorul este obligat să acorde gratuit sindicatului
respectiv încăperi cu tot inventarul, cu încălzire, iluminare, cu servicii de dereticare şi pază
necesare activităţii acestuia. Sindicatul, fiind reprezentant al salariaților, poate negocia și încheia
un Contract colectiv de muncă cu angajatorul, pentru realizarea scopurilor sale și apărarea
intereselor membrilor de sindicat. În condițiile Contractului colectiv de muncă sindicatul poate
negocia cu unitatea (angajatorul) de a pune gratuit la dispoziţia sindicatului respectiv mijloace de
transport şi mijloace de telecomunicaţii pentru îndeplinirea obligaţiilor obşteşti. Clădirile,
încăperile, amenajările şi alte obiecte de menire social-culturală, bazele de odihnă, taberele de
întremare pentru copii şi adolescenţi, aflate la balanţa unităţilor sau arendate de ele, se pun
gratuit la dispoziţia sindicatelor pentru organizarea odihnei, desfăşurarea activităţii cultural-
educative, de cultură fizică şi întremare a membrilor colectivului şi familiilor lor conform
contractului colectiv de muncă.
Aderarea la organizația sindicală are lor prin intermediul unei cereri scrise de salariat.
Așadar, prin intermediul instituției sindicatelor, Legislația muncii oferă salariaților oportunitatea
de a acționa în vederea apărării intereselor lor și negocierii cu angajatorul a condițiilor decente
de muncă. Totuși, este important ca fiecare salariat să găsească metodele și mecanismele
relevante, care să-l ajute să-și protejeze drepturile de angajat și să se bucure de o experiență
pozitivă în activitatea profesională.
Puteți clarifica situația și vă puteți apăra drepturile, dacă vă veți uni și veți prezenta cerințele dvs.
angajatorului, influențându-l.
Pentru asta sunt sindicatele.
Sindicatul nu se supune altei autorități decât legislației existente. Este creat de către angajați și
pentru angajați.
Drepturile și activitățile sindicatelor sunt reglementate de articolul 386 din Codul Muncii al
Republicii Moldova și de Legea sindicatelor.
Articolul 386. Drepturile organelor sindicale la efectuarea controlului asupra respectării
legislaţiei muncii
(1) Organele sindicale au dreptul să efectueze controlul asupra respectării de către angajatori şi
reprezentanţii lor a legislaţiei muncii şi a altor acte normative ce conţin norme ale dreptului
muncii la toate unităţile, indiferent de subordonarea departamentală sau apartenenţa ramurală.
(2) În scopul efectuării controlului asupra respectării legislaţiei muncii şi a altor acte normative
ce conţin norme ale dreptului muncii, sindicatele sau, după caz, reprezentanţii acestora sunt în
drept:
a) să constituie inspectorate proprii ale muncii, să numească împuterniciţi pentru securitatea şi
sănătatea în muncă, care activează în baza regulamentelor respective, aprobate de organele
sindicale naţional-ramurale sau naţional-interramurale;
b) să controleze respectarea actelor legislative şi a altor acte normative privind timpul de muncă
şi cel de odihnă, privind salarizarea, securitatea şi sănătatea în muncă şi alte condiţii de muncă,
precum şi executarea contractelor colective de muncă şi a convenţiilor colective;
c) să viziteze şi să inspecteze nestingherit unităţile şi subdiviziunile acestora unde activează
membrii de sindicat, pentru a determina corespunderea condiţiilor de muncă normelor de
securitate şi sănătate în muncă, şi să prezinte angajatorului propuneri executorii, cu indicarea
căilor posibile de eliminare a neajunsurilor depistate;
d) să efectueze, în mod independent, expertiza condiţiilor de muncă şi a asigurării securităţii la
locurile de muncă;
e) să solicite şi să primească de la angajatori informaţiile şi actele juridice la nivel de unitate
necesare controlului;
f) să participe, în componenţa comisiilor, la cercetarea accidentelor de muncă şi a cazurilor de
contractare a bolilor profesionale şi să primească de la angajatori informaţiile privind starea
securităţii şi sănătăţii în muncă, inclusiv accidentele de muncă produse şi bolile profesionale
atestate;
g) să apere drepturile şi interesele membrilor de sindicat în problemele ce ţin de securitatea şi
sănătatea în muncă, de acordarea înlesnirilor, compensaţiilor şi altor garanţii sociale în legătură
cu influenţa factorilor de producţie şi ecologici nocivi asupra salariaţilor;
h) să participe în calitate de experţi independenţi în componenţa comisiilor pentru primirea în
exploatare a obiectivelor de producţie şi a utilajului;
i) să conteste, în modul stabilit, actele normative care lezează drepturile de muncă, profesionale,
economice şi sociale ale salariaţilor, prevăzute de legislaţia în vigoare.
(3) La efectuarea controlului asupra respectării legislaţiei muncii şi altor acte normative ce conţin
norme ale dreptului muncii, sindicatele îşi pot realiza şi alte drepturi prevăzute de legislaţia în
vigoare.
(4) La depistarea în unităţi a nerespectării cerinţelor de securitate şi sănătate în muncă, a tăinuirii
accidentelor de muncă şi a cazurilor de contractare a bolilor profesionale ori a cercetării
neobiective a acestor fapte, sindicatele sînt în drept să ceară conducătorilor acestor unităţi,
autorităţilor publice competente luarea unor măsuri urgente, inclusiv întreruperea lucrărilor şi
suspendarea deciziilor angajatorului care contravin legislaţiei cu privire la securitatea şi sănătatea
în muncă, tragerea persoanelor vinovate la răspundere în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu
convenţiile colective şi cu contractele colective de muncă.
(41) La depistarea în unităţi a cazurilor de discriminare după criteriul de sex şi a condiţiilor ce le
favorizează, organele sindicale înaintează conducătorilor acestor unităţi, autorităţilor publice
competente recomandări concrete de eliminare a acestora.
(5) Angajatorii sînt obligaţi să examineze, în termen de 7 zile lucrătoare de la data înaintării
(înregistrării), cerinţele sindicatelor şi să informeze în scris organul sindical despre rezultatele
examinării şi măsurile întreprinse pentru înlăturarea încălcărilor depistate.
Angajații sunt în drept să-și aleagă reprezentanții săi, care de fapt vor vorbi din numele
sindicatului:
Articolul 21. Reprezentanţii aleşi ai salariaţilor
(1) Salariaţii care nu sunt membri de sindicat au dreptul să împuternicească organului sindical să
le reprezinte interesele în raporturile de muncă cu angajatorul.
(2) În unităţile în care nu sunt constituite sindicate, interesele salariaţilor pot fi apărate de
reprezentanţii aleşi ai acestora.
(3) Reprezentanţii salariaţilor sunt aleşi în cadrul adunării generale (conferinţei) a salariaţilor, cu
votul a cel puţin jumătate din numărul total al salariaţilor (delegaţilor) din unitate.
(4) Numărul de reprezentanţi aleşi ai salariaţilor se stabileşte de adunarea generală (conferinţa) a
salariaţilor, ţinându-se cont de numărul personalului din unitate.
(5) Împuternicirile reprezentanţilor aleşi ai salariaţilor, modul de exercitare a acestora, precum şi
durata şi limitele mandatului lor, se stabilesc de adunarea generală (conferinţa) a salariaţilor într-
un act normativ la nivel de unitate.
În cazul în care organizația are un sindicat, prentru a vă alătura acestuia trebuie să completați o
cerere de aderare și să o transmiteți liderului sindical. Uneori, acest lucru se întâmplă chiar la
etapa de angajare.
Sunt situații în care un angajat este membru al unui sindicat profesionist (de profesori, ingineri
electrici etc.) și obține un nou loc de muncă. În așa caz, angajatul nu este obligat să-l avertizeze
pe noul angajator că este membrul unui sindicat.
Articolul 91. Cerinţele generale privind prelucrarea datelor personale ale salariatului şi
garanţiile referitoare la protecţia lor
e) angajatorul nu este în drept să obţină şi să prelucreze date privind apartenenţa salariatului la
sindicate, asociaţii obşteşti şi religioase, partide şi alte organizaţii social-politice, cu excepţia
cazurilor prevăzute de lege.
Organizarea, înregistrarea și activitățile unui sindicat sunt reglementate de Legea nr. 1129
Conform acestei legi, toți cetățenii Republicii Moldova au dreptul a de crea un sindicat.
Articolul 7. Dreptul la asociere în sindicat
(1) Cetăţenii Republicii Moldova, precum şi cetăţenii străini şi apatrizii care se află legal pe
teritoriul ei sunt în drept, la propria alegere, de a întemeia şi de a se înscrie în sindicate, în
conformitate cu statutele acestora, fără autorizaţia prealabilă a autorităţilor publice.
(2) Persoanele care nu sunt angajate sau care şi-au pierdut locul de muncă, precum şi cele care
exercită legal o activitate de muncă în mod individual, se pot organiza în sindicat sau înscrie, la
propria alegere, într-un sindicat în conformitate cu statutul acestuia, sau îşi pot păstra apartenenţa
la sindicatul întreprinderii, instituţiei, organizaţiei în care au lucrat.
(3) Cetăţenii Republicii Moldova care se află în afara ţării sunt în drept să fie membri ai
sindicatelor existente în Republica Moldova.
Crearea unui sindicat are loc într-un mod voluntar, având la bază interese comune (profesie,
industrie etc.). Sindicatul acționează, de regulă, în cadrul unei întreprinderi, instituții,
organizații, indiferent de forma juridică de organizare și de tipul de proprietate, de apartenența
departamentală sau ramurală. Angajatorul (administrația) nu are dreptul să impiedice persoanele
fizice să adere la un sindicat. Sindicatele se pot asocia în centre sindicale ramurale sau
interramurale teritoriale (la nivel de raion, unitate teritorială autonomă, municipiu, oraș), precum
și în centre sindicale național-ramurale și național interramurale sub formă de federații,
confederații.
Modul de constituire a sindicatului, strutura lui organizațională și funcționarea se reglementează
prin statutul sindicatului.
Articolul 9. Statutul sindicatului
(1) Sindicatul este în drept de sine stătător să-şi elaboreze şi să-şi aprobe statutul şi
regulamentele administrative, să-şi stabilească structura şi să-şi aleagă independent
reprezentanţii, să-şi formeze aparatul, să-şi desfăşoare activitatea şi să-şi formuleze programul de
acţiuni.
(2) Autorităţilor publice le este interzisă orice intervenţie de natură să limiteze ori să
întrerupă exercitarea drepturilor prevăzute la alineatul (1) al prezentului articol.
(3) Statutul sindicatului va cuprinde prevederi cel puţin cu privire la:
a) denumirea şi sediul sindicatului;
b) scopurile sindicatului, metodele şi formele de realizare a lor;
c) modul în care se dobîndeşte şi încetează calitatea de membru al sindicatului;
d) drepturile şi obligaţiile membrilor de sindicat;
e) cuantumul cotizaţiilor şi modul lor de încasare;
f) denumirea organelor de conducere, modul lor de alegere şi de revocare, durata
mandatelor şi atribuţiile lor;
g) condiţiile de deliberare a adunărilor, conferinţelor, congreselor pentru adoptarea
statutului, modificarea lui şi adoptarea altor hotărîri;
h) structura organizaţională, modalitatea comasării, aderării, divizării sau dizolvării
sindicatului, precum şi a distribuirii, transmiterii ori lichidării patrimoniului lui;
i) modalitatea asocierii în centre sindicale sub formă de federaţii, confederaţii.
(4) Statutul sindicatului nu poate conţine prevederi contrare Constituţiei şi prezentei legi.
Sindicatul este înregistrat în calitate de persoană juridică. Algoritmul acțiunilor arată în felul
următor:
Articolul 10. Înregistrarea sindicatului în calitate de persoană juridică
(1) Organizaţia sindicală primară, centrul sindical ramural teritorial, centrul sindical
interramural teritorial, centrul sindical naţional ramural şi centrul sindical naţional interramural
obțin statutul de persoană juridică din momentul înregistrării acestora.
(2) Pentru înregistrarea sindicatului, la Ministerul Justiţiei se prezintă, în termen de o lună
de la data aprobării statutului, următoarele documente:
a) cerere, semnată de conducătorul organului sindical;
b) statutul în două exemplare semnate de către fondatorii sindicatului;
c) hotărârea adunării (conferinţei, congresului) privind întemeierea sindicatului.
(3) Ministerul Justiţiei este obligat să adopte, în termen de o lună de la data prezentării
documentelor indicate în alineatul (2) al prezentului articol, decizia de a înregistra sindicatul şi
de a elibera certificatul de înregistrare de stat sau de a refuza înregistrarea, argumentând decizia
dată.
(4) Neînregistrarea sindicatului în termenul stabilit sau refuzul de a înregistra din motive
pe care fondatorii le consideră neîntemeiate poate fi atacat în instanţa de contencios administrativ
competentă în modul prevăzut de legislaţie.
(5) Pentru înregistrarea modificărilor în statut cu privire la alegerea/realegerea
conducătorului sindicatului, sindicatul va prezenta Ministerului Justiţiei, în termen de o lună de
la data adoptării hotărîrii respective, următoarele documente:
a) cererea cu privire la înregistrarea alegerii/realegerii conducătorului sindicatului;
b) procesul-verbal al organului de conducere, potrivit statutului sindicatului, cu privire la
alegerea/realegerea conducătorului sindicatului;
c) copia de pe buletinul de identitate al conducătorului nou-ales.
(6) Modificările şi completările în statutul sindicatului se înregistrează conform aceleiaşi
proceduri şi în aceleaşi termene ca şi statutul.
Pe lângă cele scrise mai sus, membrii sindicatului mai au câteva avantaje.
În primul rând, sindicatul în mod direct influențează salariul și condițiile de muncă. Sindicatul,
care include mai mult de jumătate din angajații companiei, are dreptul să negocieze cu
angajatorul în numele întregii echipe, să încheie contracte colective de muncă, să negocieze
condițiile de muncă și salariile. Sindicatul trebuie să facă acest lucru în beneficiul lucrătorilor, iar
cât de favorabile vor fi condițiile de muncă depinde de mărimea și puterea sindicatului, care sunt
influențate de nivelul de sprijin al muncitorilor față de sindicat.
Pe lângă cele menționate mai sus, sindicatul este în primul rând o garanție de stabilitate și
protecție. Iar asta întotdeauna este un plus.
Puteți afla știri despre sindicate, citi manuale și obține mai multe informații pe site-ul
Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.
Despre CNSM
Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) este un centru sindical naţional-
interramural de tip confederativ, care întruneşte pe principii benevole centre sindicale naţional-
ramurale şi este independentă faţă de autorităţile publice, de partide şi alte organizaţii social-
politice, de asociaţii ale patronatelor şi faţă de organizaţiile obşteşti, nu este supusă controlului
lor şi nu li se subordonează.
Printre ei sunt angajaţi din învăţămînt şi ştiinţă, agricultură şi alimentaţie, deservirea socială şi
producerea de mărfuri, comunicaţii, construcţii, industria uşoară, cooperaţia de consum, comerţ
şi antreprenoriat, industria chimică şi resursele energetice, oameni de cultură, colaboratori din
sistemul MAI, instituţiile de stat şi alte ramuri.
CNSM a devenit membră a Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor (ITUC) în februarie
2010. ITUC întruneşte în rîndurile sale 332 centre sindicale naţionale din 163 de ţări şi regiuni,
cu un total de 200 milioane de membri.
CNSM a fost constituită la 7 iunie 2007, prin fuziunea a 2 centre sindicale naţional –
interramurale: Confederaţia Sindicatelor din Republica Moldova şi Confederaţia Sindicatelor
Libere din Republica Moldova „Solidaritate”.