Sunteți pe pagina 1din 9

Traumatisme si moartea produse prin agenti fizici

Electrocutarea

I. Curentul electric industrial


Complex de modificari patologice morfofunctionale locale si generale care apar la
trecerea curentului prin corpul victimei.
 Contact direct unipolar
 Contact direct bipolar
 Arc electric

Circumstantele electrocutarii
 Accidental (neglijenta, aparatura defecta, etc):
- mediul casnic
- industrial
 Sinucidere
 Omor: - aparat electric in cada de baie;
- conectarea unor bunuri la surse de curent pentru a le proteja impotriva
furtului
 Electrocutarea judiciara

Efectele biologice depind de:


a. parametrii curentului electric
- tensiunea ( V)
cele mai periculoase pentru viata sint tensiunile joase
tensiunea ridicata produce necroza de coagulare, contractii
musculare puternice
- intensitatea (A)
(la aceeasi U si I, ca este mai periculos decit cc)
- frecventa (Hz)
- rezistenta cutanata (Ω)
b. calea de trecere a curentului electric
c. durata de actiune
d. afectiuni preexistente

Fiziopatologie
1. Efecte mecanice
- leziuni asemanatoare celor produse de agenti mecanici
- la locul de intrare si/sau iesire; pe traseu
Datorate: - U
- rapiditatii cu care strabate corpul
- stabilitatea si inertia morfofunctionala a tesuturilor
2. Efecte calorice
- efectul Joule: incalzirea unui conductor la trecerea curentului electric
- arsuri electrice – necroza de coagulare
- leziuni cu caracter exploziv (vaporizare si dilatarea gazelor)
3. Efecte biochimice:
A. disociatie electrolitica (cc!) - migrarea ionilor:
a) => modificari de permeabilitate ale membranelor celulare => tulburarea
functiilor celulare
b) => tulburari de repartitie a lichidelor in celule si spatiile intercelulare
a + b = dereglari ale proceselor de excitatie inhibitie cerebrale
= tulburari de conductibilitate nervoasa
= asincronismul contractiilor miocardului
= edem celular si interstitial
B. Ruperea echilibrului fizico-chimic al structurilor proteice intracelulare => inactivarea
temporara sau definitiva a unor enzime
C. Modificari morfofunctionale reactionale:
- Paralizia de tip central a respiratiei, circulatiei
D. Edemul electrogen- dur, palid, dureros, trenant, ev. la distanta
E. Metalizarea (incrustarea pe piele a particulelor provenite de la conductor)

Leziuni locale
a) arsuri electrice
• leziuni de dimensiuni variate
• determinate de arcul electric sau contact direct cu conductorul
• margini bine delimitate, aspect dur, uscat, culoare bruna- cenusie, lipsesc
hemoragiile
b) marca electrica
• la locul de intrare si iesire al curentului electric
• alb-cenusie, indurata, margini reliefate si centru mai ombilicat, cu depuneri
metalice care lipsesc in marca electrica de iesire
• microscopic: tumefierea stratului epidermic, alungirea foarte intensa a celulelor
bazale din stratul Malpighi, prezenta de vacuole in epiderm si derm (aspect de fagure),
c) edem electrogen

Modificari sistemice
Socul electric
• Initial spasm dureros la musculatura locului de contact – difuzeaza la musculatura
intregului corp
• Spasm vascular => TA
• Pierderea constientei
• Tahicardie
• Fibrilatie atriala si/sau ventriculara

Efecte asupra SNC


- procese de excitatie (curenti slabi): contractura tonica apoi clonica a musculaturii
procese inhibitie (curenti puternici)
- primitiva sau urmeaza dupa o scurta perioada de excitatie
- efectul cel mai grav
- pierderea constientei
- paralizia centrilor nervosi
- caracter reversibil => tulburare functionala

Efecte asupra musculaturii:


 Contractura spastica
- ptr cc dureaza toata durata contactului
- ptr ca => secuse musculare
- ~ frecventa curentului
- tetanos muscular = contopirea secuselor la o frecventa de peste 20
perioade/sec
- produce instantaneu contractia tetanica a tuturor muschilor cu oprirea
respiratiei.
 fibrilatie atriala si ventriculara (in special ptr ca)

Tanatogeneaza
 Curentii slabi: - tetanizarea muschilor respiratorii => asfixie
- fibrilatie ventriculara
 Curenti mijlocii: - paralizia centrilor respiratori
- tetanizarea musculaturii respiratorii
- fibrilatia ventriculara
 Curenti puternici si foarte puternici:
- actiune directa paralizanta sau distructiva asupra creierului
- asfixie de tip central sau periferic (rar)

Complicatii
 Imediate - obnubliare, coma
- tulburari de ritm cardiac
- sd. Mendelson
- insuficienta renala acută
 pe termen lung (sechele): - tulburari de ritm cardiac
- albuminurie benigna
- neurologice: leziuni de focar, manifestari epileptice
reziduale, sd. extrapiramidale, paraplegii
- cataracta electrica, atrofie optica, tulburari motorii
oculare, vertij labirintic.
- sechelele arsurilor: cicatrici cheloide, retractii tendinoase

Probleme medico-legale
 La locul unde s-a produs incidentul
1. Date referitoare la victima:
- Date referitoare la calificarea profesionala, starea de sanatate
- Examinarea hainelor si imbracamintii
- Examinarea cadavrului: tegumentul, prezenta de leziuni traumatice
2. Sursa de curent
- Caracteristicile curentului (tip, U, I)
- Tipul conductorului
- Forma, suprafata si numarul contactelor
3. Locul incidentului
– natura solului, umiditatea,
- conditiile meteo si cele de munca.

 La autopsie
• Evidentierea leziunilor externe produse de curentul electric
• Modificari interne
– aspecte caracteristice asfixiei
- in fibrilatia ventriculara: modificari determinate de insuficienta cardiaca acuta
- in paralizia centrilor nervosi modificarile interne sint putin informative
(examenul extern ajuta la stabilirea dg)

Dg de moarte prin electrocutare: date de la fata locului, leziuni macro si microscopice

II. Energia electrica naturala


Trasnetul: descarcarea energiei electrice intre nor si pamint/obiect sub forma de arc
electric (fulger: descarcare intre 2 nori)
 energia foarte mare (sute de mii de A, 28000C) produce:
- arsuri de diferite grade inclusiv carbonizare la locul de intrare si iesire
- pe traseul curentului electric se produc dilacerari ale viscerelor
 tanatogeneza - inhibitia SNC
- aritmii ventriculare
 eritem "in frunza de feriga" (fulguride) care dispar rapid
 obiectele metalice se pot vaporiza iar hainele sfisia

Agenti termici – Arsuri


Leziuni locale produse de temperatura inalta precum si tulburarile patologice consecutive
acestora.
Agenti termici:
• flacara
• solide, lichide, vapori fierbinti (opariri)
• energie radianta (infrarosii, microunde)
• flama electica (arc voltaic)
• substante chimice
Forme medico-legale ale leziunilor de arsura
 Accidente casnice
 Accidente de munca
 Sinucideri
 Omucideri
 Disimularea unei crime
 Incinerarea legala - la 850C un adult este transformat in cenusa in 1-1,5h) => in
medie 2-3kg

Modificari locale:
Gravitatea arsurilor
a) Profunzimea (gradul) arsurilor
b) Suprafata de piele arsa (%)
- Indice prognostic = gradul arsurii x suprafata arsa (%)
c) Zona afectata - mai grave sint localizarile pe fata, git, palme, organe genitale externe
d) Rezistenta biologica a persoanei
Fiziopatologie
1. Socul primar (neuroalgic)
- Stimuli nociceptivi plecati de la pielea lezata
- Excitatie (TA, tahicardie, agitatie psihomotorie) urmata de inhibitia SNC (hTA,
hipotonie musculara, activitate cerebrala si medulara scazute)
- Inhibitia SNC – vasoplegie  stagnarea singelui la periferie  scaderea masei
sanguine circulante fara reducerea volumului total
Vasoplegie  hipoxie  inhibitia SNC   inhibitia centrilor vegetativi vasomotori
 plasmexodie  hipovolemie = soc secundar
2. Soc secundar (in primele 48 de ore)
• hipovolemie
- edem (hipoxia, acidoza, toxine =>  permeabilitatea capilara)
- prin exteriorizare la nivelul arsurilor
• vasodilatatia si pierderile lichidiene  hemoconcentratie  tromboze,
trombembolii
3. Soc endotoxic (3-4 zile)
- eliberarea din focarul de arsura a K+, Hb
- resorbtia de produsi toxici rezultati din degradarea lipidelor si proteinelor din
piele si tesut subcutanat (histamina, acroleina)
4. Socul septic (5-6 zile)

Sindroame tanatogeneratoare in arsuri si in conditiile unui incediu


 socul primar, secundar, endotoxic, septic
 insuficienta renala acuta (3-4 zile)
 intoxicatie cu CO
 intoxicatii cu substante rezultate din arderea unor materiale
 scaderea cantitatii de O2 disponibil pentru respiratie
 inhalare de gaze fierbinti si iritante  arsuri ale cailor respiratorii superioare 
spasm, edem laringian sau moarte reflexa prin mecanism vagal

Autopsie
• examen extern – leziuni de arsura
examen intern - modificari nespecifice la nivelul organelor:
- hiperemie
- edem interstitial
- microfocare hemoragice si microtromboze

Examinarea cadavrelor carbonizate


• Carbonizarea tesuturilor
• Coagularea proteinelor musculare  retractia muschilor (flexori!)  “pozitia de
boxer”
• Fisuri la nivelul tegumentelor
• Fisuri ale oaselor craniene  lezarea venelor durei mater  Hematom extradural
“de arsura”
• Fracturi ale oaselor membrelor
• Organele interne –consistenta dura, brune, mate pe suprafata, zona centrala aspect
normal

Probleme medico-legale
• stabilirea naturii agentului termic
• solidele incandescente - arsuri cu contur regulat, forma asemanatoare cu cea a
obiectului
• lichidele fierbinti
– arsuri cu aspect de dire;
- scurgerea lichidului  racire  arsuri mai putin grave
- imbibarea imbracamintii  arsuri mai profunde;
- scufundarea in lichid fierbinte, arsurile indica nivelul lichidului;
- nu sint afectate firele de par
• vapori fierbinti
- arsurile sunt dispuse pe zonele descoperite
- nu este afectat parul
• flacara
- daca hainele nu au luat foc, arsurile afecteaza mai ales zonele descoperite;
- daca hainele ard, arsurile rezultate sint mai grave
• "flash-burns“
- cauzate de arderea exploziva a unui amestec gazos sau a unei suspensii de
pulberi;
- sint afectate toate partile descoperite
- arsurile au acelasi grad
• - arsuri chimice:
– bazele tari (pH > 11): necroza de lichefiere cu tendinta la progresiune in
profunzime
– acizii tari (pH < 2): necroza de coagulare, uscata, bine delimitata, fara tendinta la
progresiune

b. stabilirea caracterului vital al arsurii


• flictenele intravitale contin celule sangvine si fibrina
• reactia inflamatorie perilezionala
• lizereul eritematos-hemoragic care margineste flictena, escara sau zona de
carbonizare nu este fenomen intravital
• prezenta de funingine la nivelul cailor respiratorii superioare si alveolelor
• prezenta de COHb si diferite toxice (rezultate din arderea diferitelor materiale) in
singe
c. identificarea – Rx, criterii antropometrice, odontostomatologice
d. evidentirea altor leziuni traumatice, a toxicelor

Hipertermia
Modificarile patologice aparute ca urmare a expunerii intregului organism la actiunea
temperaturilor inalte

Disiparea caldurii:
• conductie (contact cu obiecte mai reci)
• convectie – miscarea peliculei de aer din jurul corpului,
• radiatie - radiatii infrarosii
• evaporare - ventilatie pulmonara
- transpiratie

Factori care influenteaza schimburile termice dintre organism si mediu:


• grosimea stratului adipos
• raportul dintre volumul corporal si suprafata cutanata
• fluxul sanguin din piele si tesutul subcutanat (vasodilatatia creste de pierderea de
caldura)

a. sincopa calorica:
- se asociaza cu greturi si varsaturi
b. crampa calorica:
- apare daca se continua expunerea la caldura
- contracturi musculare tetaniforme
c. socul hipertermic
• vasodilatatie + transpiratie  hTA  hemoconcentratie  hemoliza 
intoxicatie endogena
• poate apare si direct, fara a mai trece prin fazele de sincopa si crampa calorica
• coma
• respiratie Cheyne-Stokes
• convulsii
• aritmii cardiace

Tanatogeneza:
– aritmii cardiace
– aritmii respiratorii
– cresterea temperaturii peste 43-44°C  paralizia centrilor cardio-respiratori din
trunchiul cerebral
Leziuni si moartea produse de temperaturi scazute

Expunerea:
• locala – degeraturi
• generala - hipotermie/refrigeratie

1. Patru grade ale degeraturilor:


• gradul I -eritem, edem
• gradul II -flictene cu continut limpede
• gradul III-flictene cu continut sangvinolent
• gradul IV-leziuni profunde (necroza umeda sau uscata) cu afectarea tesuturilor
subcutanate (muschi)

Hipotermia
• scaderea temperaturii  scaderea eficientei sistemelor enzimatice
• afectarea enzimelor oxidoreducatoare  scade metabolismul celular:
- la 33°C, activitatea enzimelor oxidoreducatoare scade cu 50%
- la 29°C, activitatea enzimelor oxidoreducatoare scade cu 75%
- sub 24°C, viata organismului nu mai este posibila

Fiziopatologie
Mecanisme compensatorii:
 Vasoconstrictie cutanata si musculara
 Cresterea productiei de caldura
- frison (productia de caldura creste de 5 ori)
- cresterea metabolismului celular (eficient la copii)
 Pot mentine temperatura corpului la 32C

Sub aceasta temperatura:

 Sub 32C
- disparitia frisonului
- manifestari SNC: analgezie, halucinatii, tulburari de constienta, tulburari ale reflexelor.
- bradipnee, bradicardie
- complexul PQRS alungit
 Sub 30C
- hipotalamusul pierde capacitatea de a regla temperatura
- unda J apare dupa complexul PQRS
- narcoza
 25-28C
- fibrilatie ventriculara
- abolirea reflexelor
 Sub 20 – rare contractii cardiace (3-4/min) de obicei EKG izoelectric
 Hemoconcentratie - mecanisme:
- cresterea diurezei (declansata la 15C temperatura mediului)
- edem
 Hiperglicemia
- in fazele initiale ale hipotermiei
- prin actiunea glucocorticoizilor si epenefrinei asupra ficatului  depletie de
glicogen
 Hipoglicemie
- in stadiile avansate,
- acompaniata de niveluri inalte ale insulinei

Factori favorizanti
 factori de mediu - ventilatie crescuta
- umiditate crescuta
- vestimentatie inadecvata
 factori interni:
- virste extreme
- grosime mica a stratului adipos
- toxice
- alcool  produce vasodilatatie cutanata
 accelereaza pierderile de caldura,
 efecte protectoare - SNC - scade metabolismul celular
- miocard - previne fibrilatia ventriculara.

Autopsie
• examen extern:
- degeraturile - leziuni intravitale
- lividitati rosii scaderea consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie modificarea
curbei de disociere a oxihemoglobinei examen intern
- nu se evidentiaza leziuni caracteristice
- pete Visnevski- la nivelul mucoasei gastrice se observa pete 1-2 mm diametru, maronii
negricioase (microhemoragii care prin actiunea HCl => hematina)
• Daca victima supravietuieste un timp:
- Hemoragie pancreatica
- Pneumonie
- Necroza tubulara acuta
- Necroza miocardica

Dezbracarea paradoxala
• In conditii de scadere lenta a temperaturii, temperaturi moderat scazute
• Victime gasite total sau partial dezbracate datorita:
- halucinatiilor, senzatiei subiective de caldura resimtita in fazele finale
- gasite adapostite in zone oarecum protejate – activarea unui reflex primitiv din
trunchiul cerebral observat la animalele care hiberneaza