Sunteți pe pagina 1din 131
Republica Moldova PARLAMENTUL COD Nr. CP985/2002 din 2002-04-18 CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA* Publicat :

Republica Moldova

PARLAMENTUL

COD Nr. CP985/2002 din 2002-04-18

CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA*

Publicat : 2009-04-14 în MONITORUL OFICIAL Nr. 72-74 art. 195 Data intr rii în vigoare

Versiune în vigoare din 12.01.19 în baza modific rilor prin LP245 din 15.11.18 462-466 din 12.12.18 art. 774

Republicat în temeiul articolului III lit. c) al Legii nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 41- 44, art.120. Modific rile i complet rile operate prin Legea nr. 277-XVI din 18 decembrie 2008, Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr. 41-44, art. 120, vor intra în vigoare la data de 24 mai 2009.

Parlamentul adopt prezentul cod.

PARTEA GENERAL

Capitolul I CODUL PENAL I PRINCIPIILE APLIC RII LUI

Articolul 1. Legea penal a Republicii Moldova (1) Prezentul cod este unica lege penal a Republicii Moldova. (2) Codul penal este actul legislativ care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile i dispozi iile generale i speciale ale dreptului penal, determin faptele ce constituie infrac iuni i prevede pedepsele ce se aplic infractorilor. (3) Prezentul cod se aplic în conformitate cu prevederile Constitu iei Republicii Moldova i ale actelor interna ionale la care Republica Moldova este parte. Dac exist neconcordan e cu actele interna ionale privind drepturile fundamentale ale omului, au prioritate i se aplic direct reglement rile interna ionale. Articolul 2. Scopul legii penale (1) Legea penal ap r , împotriva infrac iunilor, persoana, drepturile i libert ile acesteia, proprietatea, mediul înconjur tor, orînduirea constitu ional , suveranitatea, independen a i integritatea teritorial a Republicii Moldova, pacea i securitatea omenirii, precum i întreaga ordine de drept. (2) Legea penal are, de asemenea, drept scop prevenirea s vîr irii de noi infrac iuni. Articolul 3. Principiul legalit ii (1) Nimeni nu poate fi declarat vinovat de s vîr irea unei infrac iuni nici supus unei pedepse penale, decît în baza unei hot rîri a instan ei de judecat i în strict conformitate cu legea penal . (2) Interpretarea extensiv defavorabil i aplicarea prin analogie a legii penale sînt interzise.

Articolul 4. Principiul umanismului (1) Întreaga reglementare juridic are menirea s apere, în mod prioritar, persoana ca valoare suprem a societ ii, drepturile i libert ile acesteia. (2) Legea penal nu urm re te scopul de a cauza suferin e fizice sau de a leza demnitatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante. Articolul 5. Principiul democratismului

(1) Persoanele care au s vîr it infrac iuni sînt egale în fa a legii i sînt supuse r spunderii penale

f r deosebire de sex, ras , culoare, limb , religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine

na ional sau social , apartenen la o minoritate na ional , avere, na tere sau orice alt situa ie. (2) Ap rarea drepturilor i intereselor unei persoane nu poate fi realizat prin înc lcarea drepturilor

i intereselor altei persoane sau a unei colectivit i.

Articolul 6. Principiul caracterului personal al r spunderii penale (1) Persoana este supus r spunderii penale i pedepsei penale numai pentru fapte s vîr ite cu vinov ie. (2) R spunderii penale i pedepsei penale este supus numai persoana care a s vîr it cu inten ie sau din impruden o fapt prev zut de legea penal . Articolul 7. Principiul individualiz rii r spunderii penale i pedepsei penale (1) La aplicarea legii penale se ine cont de caracterul i gradul prejudiciabil al infrac iunii s vîr ite, de persoana celui vinovat i de circumstan ele cauzei care atenueaz ori agraveaz r spunderea penal . (2) Nimeni nu poate fi supus de dou ori urm ririi penale i pedepsei penale pentru una i aceea i fapt . Articolul 8. Ac iunea legii penale în timp Caracterul infrac ional al faptei i pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penal în vigoare la momentul s vîr irii faptei. Articolul 9. Timpul s vîr irii faptei Timpul s vîr irii faptei se consider timpul cînd a fost s vîr it ac iunea (inac iunea) prejudiciabil , indiferent de timpul survenirii urm rilor. Articolul 10. Efectul retroactiv al legii penale (1) Legea penal care înl tur caracterul infrac ional al faptei, care u ureaz pedeapsa ori, în alt mod, amelioreaz situa ia persoanei ce a comis infrac iunea are efect retroactiv, adic se extinde asupra persoanelor care au s vîr it faptele respective pîn la intrarea în vigoare a acestei legi, inclusiv asupra persoanelor care execut pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au antecedente penale. (2) Legea penal care în spre te pedeapsa sau înr ut e te situa ia persoanei vinovate de s vîr irea unei infrac iuni nu are efect retroactiv.

Articolul 10 1 . Aplicarea legii penale mai favorabile în cazul pedepselor definitive (1) Dac , dup r mînerea definitiv a hot rîrii de condamnare i pîn la executarea complet a pedepsei privative de libertate, a muncii neremunerate în folosul comunit ii sau a amenzii, a intervenit o lege care prevede unul din aceste tipuri de pedeaps , dar cu un maxim mai mic, sanc iunea aplicat se reduce la acest maxim dac dep e te maximul prev zut de legea nou pentru infrac iunea s vîr it . (2) Dac , dup r mînerea definitiv a hot rîrii de condamnare la deten iune pe via i pîn la executarea ei, a intervenit o lege care prevede pentru aceea i fapt numai pedeapsa închisorii, pedeapsa deten iunii pe via se înlocuie te cu maximul pedepsei închisorii, prev zut de legea nou pentru acea infrac iune. (3) Dac legea nou prevede în locul pedepsei închisorii numai pedeapsa muncii neremunerate în folosul comunit ii sau a amenzii, pedeapsa aplicat se înlocuie te cu munca neremunerat în folosul comunit ii, dac nu sînt interdic ii pentru aplicarea acesteia, f r a se putea dep i maximul prev zut de legea nou . Dac legea nou prevede în locul pedepsei închisorii numai pedeapsa amenzii, pedeapsa aplicat se înlocuie te cu amend , f r a se dep i maximul prev zut în legea

nou . inîndu-se seama de partea executat din pedeapsa închisorii, executarea pedepsei muncii neremunerate în folosul comunit ii sau, dup caz, a amenzii poate fi înl turat în întregime sau în parte. (4) Pedepsele complementare, m surile de siguran neprev zute în legea nou nu se mai execut , iar cele care au corespondent în legea nou mai favorabil se execut în con inutul i limitele prev zute de aceast lege. (5) Dac o dispozi ie din legea nou se refer la pedepse definitiv aplicate, se ine seama, în cazul pedepselor executate pîn la data intr rii în vigoare a acesteia, de pedeapsa redus sau înlocuit potrivit dispozi iilor alin.(l) (4). (6) Dac fapta pentru care persoana execut pedeapsa nu se mai consider infrac iune în conformitate cu prevederile legii noi, ci constituie o contraven ie, sanc iunea contraven ional nu se mai aplic , indiferent de categoria i m rimea sanc iunii prev zute. (7) În cazul în care, în temeiul efectului retroactiv al legii penale, se impune recalificarea faptei stabilite printr-o hot rîre judec toreasc irevocabil , instan a de judecat , solu ionînd chestiunea privind executarea hot rîrii respective, va recalifica fapta i va aplica pedeapsa prin fixarea maximului sanc iunii prev zute de legea penal mai favorabil condamnatului, dac pedeapsa stabilit prin hot rîrea irevocabil este mai mare decît maximul prev zut de legea penal nou , sau va men ine pedeapsa stabilit prin hot rîrea irevocabil . Articolul 11. Aplicarea legii penale în spa iu

(1) Toate persoanele care au s vîr it infrac iuni pe teritoriul Republicii Moldova urmeaz a fi trase la

r spundere penal în conformitate cu prezentul cod.

(2) Cet enii Republicii Moldova i apatrizii cu domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova

care au s vîr it infrac iuni în afara teritoriului rii sînt pasibili de r spundere penal în conformitate cu prezentul cod. (3) Cet enii str ini i apatrizii care nu domiciliaz permanent pe teritoriul Republicii Moldova i au

s vîr it infrac iuni în afara teritoriului rii poart r spundere penal în conformitate cu prezentul

cod i sînt tra i la r spundere penal pe teritoriul Republicii Moldova dac infrac iunile s vîr ite sînt

îndreptate împotriva intereselor Republicii Moldova, împotriva drepturilor i libert ilor cet eanului Republicii Moldova, împotriva p cii i securit ii omenirii sau constituie infrac iuni de r zboi,

precum i pentru infrac iunile prev zute de tratatele interna ionale la care Republica Moldova este parte, dac ace tia nu au fost condamna i în statul str in . (4) Sub inciden a legii penale nu cad infrac iunile s vîr ite de reprezentan ii diplomatici ai statelor str ine sau de alte persoane care, în conformitate cu tratatele interna ionale, nu sînt supuse jurisdic iei penale a Republicii Moldova. (5) Infrac iunile comise în apele teritoriale i în spa iul aerian al Republicii Moldova se consider

s vîr ite pe teritoriul Republicii Moldova. Persoana care a s vîr it o infrac iune pe o nav maritim

sau aerian , înregistrat într-un port sau aeroport al Republicii Moldova i aflat în afara spa iului acvatic sau aerian al Republicii Moldova, poate fi supus r spunderii penale în conformitate cu prezentul cod dac în tratatele interna ionale la care Republica Moldova este parte nu se dispune altfel. (6) În baza prezentului cod sînt supuse r spunderii penale i persoanele care au s vîr it infrac iuni la bordul unei nave militare maritime sau aeriene apar inînd Republicii Moldova, indiferent de locul ei de aflare. (7) Pedepsele i antecedentele penale pentru infrac iunile comise în afara teritoriului Republicii Moldova sînt luate în considerare, conform prezentului cod, la individualizarea pedepsei pentru o nou infrac iune s vîr it de aceea i persoan pe teritoriul Republicii Moldova, precum i la solu ionarea chestiunilor privind amnistia în condi ii de reciprocitate în temeiul hot rîrii instan ei de judecat . Articolul 12. Locul s vîr irii faptei (1) Locul s vîr irii faptei se consider locul unde a fost s vîr it ac iunea (inac iunea) prejudiciabil , indiferent de timpul survenirii urm rilor.

(2) Locul s vîr irii infrac iunii transna ionale se consider atare dac :

a) infrac iunea a fost s vîr it pe teritoriul Republicii Moldova i pe teritoriul a înc , cel pu in, unui

alt stat;

b) infrac iunea a fost s vîr it pe teritoriul Republicii Moldova, dar o parte substan ial a organiz rii

i controlului acesteia a avut loc într-un alt stat, i invers;

c) infrac iunea a fost s vîr it pe teritoriul Republicii Moldova, cu implicarea unui grup criminal

organizat sau a unei organiza ii (asocia ii) criminale care desf oar activitate infrac ional în mai mult de un stat, i invers;

d) infrac iunea a fost s vîr it pe teritoriul Republicii Moldova, dar are consecin e grave într-un alt

stat, i invers. Articolul 13. Extr darea (1) Cet enii Republicii Moldova i persoanele c rora li s-a acordat azil politic în Republica Moldova, în caz de s vîr ire a unei infrac iuni în str in tate, nu pot fi extr da i i sînt supu i r spunderii penale conform prezentului cod. (2) Cet enii str ini i apatrizii care au s vîr it infrac iuni în afara teritoriului Republicii Moldova, dar se afl pe teritoriul rii pot fi extr da i numai în baza unui tratat interna ional la care Republica Moldova este parte sau în condi ii de reciprocitate în temeiul hot rîrii instan ei de judecat , doar dac nu exist motive serioase de a crede c ace tia risc s fie supu i pedepsei cu moartea, torturii sau altor tratamente inumane sau degradante.

Capitolul II INFRAC IUNEA

Articolul 14. No iunea de infrac iune

(1) Infrac iunea este o fapt (ac iune sau inac iune) prejudiciabil , prev zut de legea penal ,

s vîr it cu vinov ie i pasibil de pedeaps penal .

(2) Nu constituie infrac iune ac iunea sau inac iunea care, de i, formal, con ine semnele unei fapte prev zute de prezentul cod, dar, fiind lipsit de importan , nu prezint gradul prejudiciabil al unei infrac iuni. Articolul 15. Gradul prejudiciabil al infrac iunii Gradul prejudiciabil al infrac iunii se determin conform semnelor ce caracterizeaz elementele infrac iunii: obiectul, latura obiectiv , subiectul i latura subiectiv . Articolul 16. Clasificarea infrac iunilor (1) În func ie de caracterul i gradul prejudiciabil, infrac iunile prev zute de prezentul cod sînt clasificate în urm toarele categorii: u oare, mai pu in grave, grave, deosebit de grave i excep ional de grave. (2) Infrac iuni u oare se consider faptele pentru care legea penal prevede în calitate de pedeaps maxim pedeapsa închisorii pe un termen de pîn la 2 ani inclusiv. (3) Infrac iuni mai pu in grave se consider faptele pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu închisoare pe un termen de pîn la 5 ani inclusiv. (4) Infrac iuni grave se consider faptele pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu închisoare pe un termen de pîn la 12 ani inclusiv. (5) Infrac iuni deosebit de grave se consider infrac iunile s vîr ite cu inten ie pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu închisoare pe un termen ce dep e te 12 ani. (6) Infrac iuni excep ional de grave se consider infrac iunile s vîr ite cu inten ie pentru care legea penal prevede deten iune pe via . Articolul 17. Infrac iunea s vîr it cu inten ie Se consider c infrac iunea a fost s vîr it cu inten ie dac persoana care a s vîr it-o î i d dea seama de caracterul prejudiciabil al ac iunii sau inac iunii sale, a prev zut urm rile ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, în mod con tient, survenirea acestor urm ri. Articolul 18. Infrac iunea s vîr it din impruden

Se consider c infrac iunea a fost s vîr it din impruden dac persoana care a s vîr it-o î i d dea seama de caracterul prejudiciabil al ac iunii sau inac iunii sale, a prev zut urm rile ei prejudiciabile, dar considera în mod u uratic c ele vor putea fi evitate ori nu î i d dea seama de caracterul prejudiciabil al ac iunii sau inac iunii sale, nu a prev zut posibilitatea survenirii urm rilor ei prejudiciabile, de i trebuia i putea s le prevad . Articolul 19. Infrac iunea s vîr it cu dou forme de vinov ie Dac , drept rezultat al s vîr irii cu inten ie a infrac iunii, se produc urm ri mai grave care, conform legii, atrag în sprirea pedepsei penale i care nu erau cuprinse de inten ia f ptuitorului,

r spunderea penal pentru atare urm ri survine numai dac persoana a prev zut urm rile

prejudiciabile, dar considera în mod u uratic c ele vor putea fi evitate sau dac persoana nu a prev zut posibilitatea survenirii acestor urm ri, de i trebuia i putea s le prevad . În consecin , infrac iunea se consider inten ionat . Articolul 20. Fapta s vîr it f r vinov ie (cazul fortuit) Fapta se consider s vîr it f r vinov ie dac persoana care a comis-o nu î i d dea seama de caracterul prejudiciabil al ac iunii sau inac iunii sale, nu a prev zut posibilitatea survenirii urm rilor ei prejudiciabile i, conform circumstan elor cauzei, nici nu trebuia sau nu putea s le prevad . Articolul 21. Subiectul infrac iunii (1) Sînt pasibile de r spundere penal persoanele fizice responsabile care, în momentul s vîr irii infrac iunii, au împlinit vîrsta de 16 ani. (2) Persoanele fizice care au vîrsta între 14 i 16 ani sînt pasibile de r spundere penal numai pentru s vîr irea infrac iunilor prev zute la art.145, 147, 151, 152 alin.(2), art.164, 166 alin.(2) i (3), art.171, 172, 175, 186-188, 189 alin. (2) (6), art. 190 alin. (2) (5), art. 192 alin. (2) (4), art. 192 1

alin. (2) i (3), 196 alin.(4), art.197 alin.(2), art.212 alin.(3), art.217 alin.(4) lit.b), art.217 1 alin.(3) i alin.(4) lit.b) i d), art.217 3 alin.(3) lit.a) i b), art.217 4 , art.217 6 alin.(2), art.260, 268, 270, 271, art.275, 280, 281, 283-286, 287 alin.(2) i (3), art.288 alin.(2), art.290 alin.(2), art.292 alin.(2), art. 317 alin.(2), art.342. (3) O persoan juridic , cu excep ia autorit ilor publice, este pasibil de r spundere penal pentru o fapt prev zut de legea penal dac aceasta nu a îndeplinit sau a îndeplinit necorespunz tor dispozi iile directe ale legii ce stabilesc îndatoriri sau interdic ii privind efectuarea unei anumite activit i i se constat cel pu in una din urm toarele circumstan e:

a) fapta a fost s vîr it în interesul persoanei juridice respective de c tre o persoan fizic

împuternicit cu func ii de conducere, care a ac ionat independent sau ca parte a unui organ al persoanei juridice;

b) fapta a fost admis sau autorizat , sau aprobat , sau utilizat de c tre persoana împuternicit cu

func ii de conducere;

c) fapta a fost s vîr it datorit lipsei de supraveghere i control din partea persoanei împuternicite

cu func ii de conducere.

(3 1 ) O persoan fizic se consider împuternicit cu func ii de conducere dac are cel pu in una din urm toarele func ii:

a) de reprezentare a persoanei juridice;

b) de luare a deciziilor în numele persoanei juridice;

c) de exercitare a controlului în cadrul persoanei juridice.

(4) Persoanele juridice, cu excep ia autorit ilor publice, r spund penal pentru infrac iunile pentru

s vîr irea c rora este prev zut sanc iune pentru persoanele juridice în partea special din

prezentul cod. (5) R spunderea penal a persoanei juridice nu exclude r spunderea persoanei fizice pentru infrac iunea s vîr it . Articolul 22. Responsabilitatea Responsabilitatea este starea psihologic a persoanei care are capacitatea de a în elege caracterul prejudiciabil al faptei, precum i capacitatea de a- i manifesta voin a i a- i dirija ac iunile. Articolul 23. Iresponsabilitatea

(1) Nu este pasibil de r spundere penal persoana care, în timpul s vîr irii unei fapte prejudiciabile, se afla în stare de iresponsabilitate, adic nu putea s - i dea seama de ac iunile ori inac iunile sale sau nu putea s le dirijeze din cauza unei boli psihice cronice, a unei tulbur ri psihice temporare sau a altei st ri patologice. Fa de o asemenea persoan , în baza hot rîrii instan ei de judecat , pot fi aplicate m suri de constrîngere cu caracter medical, prev zute de prezentul cod. (2) Nu este pasibil de pedeaps persoana care, de i a s vîr it infrac iunea în stare de responsabilitate, înainte de pronun area sentin ei de c tre instan a de judecat s-a îmboln vit de o boal psihic care a lipsit-o de posibilitatea de a- i da seama de ac iunile ori inac iunile sale sau de a le dirija. Fa de o asemenea persoan , în baza hot rîrii instan ei de judecat , pot fi aplicate m suri de constrîngere cu caracter medical, iar dup îns n to ire ea poate fi supus pedepsei. Articolul 23 1 . Responsabilitatea redus (1) Persoana care a s vîr it o infrac iune ca urmare a unei tulbur ri psihice, constatat prin expertiza medical efectuat în modul stabilit, din cauza c reia nu- i putea da seama pe deplin de caracterul i legalitatea faptelor sale sau nu le putea dirija pe deplin este pasibil de responsabilitate penal redus . (2) Instan a de judecat , la stabilirea pedepsei sau a m surilor de siguran , ine cont de tulburarea psihic existent , care îns nu exclude r spunderea penal . Articolul 24. R spunderea pentru infrac iunea s vîr it în stare de ebrietate Persoana care a s vîr it o infrac iune în stare de ebrietate, produs de alcool sau de alte substan e, nu este liberat de r spundere penal . Cauzele ebriet ii, gradul i influen a ei asupra s vîr irii infrac iunii se iau în considerare la stabilirea pedepsei. Articolul 25. Etapele activit ii infrac ionale (1) Infrac iunea se consider consumat dac fapta s vîr it întrune te toate semnele constitutive ale componen ei de infrac iune. (2) Se consider infrac iune neconsumat preg tirea de infrac iune i tentativa de infrac iune. (3) R spunderea pentru preg tirea de infrac iune i pentru tentativ de infrac iune se stabile te, conform articolului corespunz tor din Partea special a prezentului cod, ca i pentru infrac iunea consumat , cu trimitere la art.26 i 27, respectîndu-se prevederile art.81. Articolul 26. Preg tirea de infrac iune (1) Se consider preg tire de infrac iune în elegerea prealabil de a s vîr i o infrac iune, procurarea, fabricarea sau adaptarea mijloacelor ori instrumentelor, sau crearea inten ionat , pe alt cale, de condi ii pentru s vîr irea ei dac , din cauze independente de voin a f ptuitorului, infrac iunea nu i-a produs efectul. (2) R spunderii penale i pedepsei penale sînt supuse numai persoanele care au s vîr it preg tirea unei infrac iuni mai pu in grave, grave, deosebit de grave sau excep ional de grave. Articolul 27. Tentativa de infrac iune Se consider tentativ de infrac iune ac iunea sau inac iunea inten ionat îndreptat nemijlocit spre

s vîr irea unei infrac iuni dac , din cauze independente de voin a f ptuitorului, aceasta nu i-a

produs efectul. Articolul 28. Infrac iunea unic Infrac iunea unic reprezint o ac iune (inac iune) sau un sistem de ac iuni (inac iuni) care se calific conform dispozi iei unei singure norme a legii penale. Articolul 29. Infrac iunea continu (1) Se consider infrac iune continu fapta care se caracterizeaz prin s vîr irea neîntrerupt , timp nedeterminat, a activit ii infrac ionale. În cazul infrac iunii continue nu exist pluralitate de infrac iuni. (2) Infrac iunea continu se consum din momentul încet rii activit ii infrac ionale sau datorit survenirii unor evenimente care împiedic aceast activitate. Articolul 30. Infrac iunea prelungit (1) Se consider infrac iune prelungit fapta s vîr it cu inten ie unic , caracterizat prin dou sau

mai multe ac iuni infrac ionale identice, comise cu un singur scop, alc tuind în ansamblu o infrac iune. (2) Infrac iunea prelungit se consum din momentul s vîr irii ultimei ac iuni sau inac iuni infrac ionale. Articolul 32. Pluralitatea de infrac iuni Pluralitatea de infrac iuni constituie, dup caz, concurs de infrac iuni sau recidiv .

Articolul 33. Concursul de infrac iuni (1) Se consider concurs de infrac iuni s vîr irea de c tre o persoan a dou sau mai multor infrac iuni dac persoana nu a fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele i dac nu a expirat termenul de prescrip ie de tragere la r spundere penal , cu excep ia cazurilor cînd s vîr irea a dou sau mai multor infrac iuni este prev zut în articolele p r ii speciale a prezentului cod în calitate de circumstan care agraveaz pedeapsa. (2) Concursul de infrac iuni poate fi real i ideal. (3) Concursul real exist atunci cînd persoana, prin dou sau mai multe ac iuni (inac iuni), s vîr e te dou sau mai multe infrac iuni. (4) Concursul ideal exist atunci cînd persoana s vîr e te o ac iune (inac iune) care întrune te elemente a mai multor infrac iuni. Articolul 34. Recidiva (1) Se consider recidiv comiterea cu inten ie a uneia sau mai multor infrac iuni de o persoan cu antecedente penale pentru o infrac iune s vîr it cu inten ie. (2) Recidiva se consider periculoas :

b) dac persoana anterior condamnat pentru o infrac iune inten ionat grav sau deosebit de grav

a s vîr it din nou cu inten ie o infrac iune grav , deosebit de grav sau excep ional de grav . (3) Recidiva se consider deosebit de periculoas :

b) dac persoana anterior condamnat pentru o infrac iune excep ional de grav a s vîr it din nou o

infrac iune grav , deosebit de grav sau excep ional de grav .

(4) La stabilirea st rii de recidiv în cazurile prev zute la alin.(1)-(3) se ine cont i de hot rîrile definitive de condamnare pronun ate în str in tate, recunoscute de instan a de judecat a Republicii Moldova. (5) La stabilirea st rii de recidiv nu se ine cont de antecedentele penale:

a) pentru infrac iunile s vîr ite în timpul minoratului;

b) pentru infrac iunile s vîr ite din impruden ;

b 1 ) pentru infrac iunile pentru care condamnarea a fost cu amînarea execut rii pedepsei i dac aceasta nu a fost anulat i persoana nu a fost trimis s execute pedeapsa în închisoare;

c) pentru faptele care nu constituie infrac iuni conform prezentului cod;

d) stinse sau în caz de reabilitare, în conformitate cu prevederile art.111 i 112.

e) dac persoana a fost condamnat cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei.

Capitolul III CAUZELE CARE ÎNL TUR CARACTERUL PENAL AL FAPTEI

Articolul 35. Cauzele care înl tur caracterul penal al faptei Se consider cauze care înl tur caracterul penal al faptei:

a) legitima ap rare;

b) re inerea infractorului;

c) starea de extrem necesitate;

d) constrîngerea fizic sau psihic ;

e) riscul întemeiat.

f) executarea ordinului sau dispozi iei superiorului.

Articolul 36. Legitima ap rare

(1) Nu constituie infrac iune fapta, prev zut de legea penal , s vîr it în stare de legitim ap rare. (2) Este în stare de legitim ap rare persoana care s vîr e te fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material i real, îndreptat împotriva sa, a altei persoane sau împotriva unui interes public i care pune în pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public. (3) Este în legitim ap rare i persoana care s vîr e te fapta, prev zut la alin.(2), pentru a împiedica p trunderea, înso it de violen periculoas pentru via a sau s n tatea persoanei ori de amenin area cu aplicarea unei asemenea violen e, într-un spa iu de locuit sau într-o alt înc pere. Articolul 37. Re inerea infractorului Nu constituie infrac iune fapta, prev zut de legea penal , s vîr it în scopul re inerii persoanei care a comis o infrac iune i al pred rii ei organelor de drept. Articolul 38. Starea de extrem necesitate (1) Nu constituie infrac iune fapta, prev zut de legea penal , s vîr it în stare de extrem necesitate. (2) Este în stare de extrem necesitate persoana care s vîr e te fapta pentru a salva via a, integritatea corporal sau s n tatea sa, a altei persoane ori un interes public de la un pericol iminent care nu poate fi înl turat altfel. (3) Nu este în stare de extrem necesitate persoana care, în momentul s vîr irii faptei, î i d seama

c provoac urm ri v dit mai grave decît cele care s-ar fi putut produce dac pericolul nu era

înl turat. Articolul 39. Constrîngerea fizic sau psihic (1) Nu constituie infrac iune fapta, prev zut de legea penal , care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege ca rezultat al constrîngerii fizice sau psihice, dac în urma acestei constrîngeri persoana nu putea s - i dirijeze ac iunile. (2) R spunderea penal pentru cauzarea de daune intereselor ocrotite de legea penal prin constrîngere psihic sau fizic , în urma c reia persoana men ine posibilitatea de a- i dirija ac iunile, se stabile te în condi iile art.38. Articolul 40. Riscul întemeiat (1) Nu constituie infrac iune fapta, prev zut de legea penal , care a cauzat daune intereselor ocrotite de lege în cazul riscului întemeiat pentru realizarea scopurilor socialmente utile. (2) Riscul se consider întemeiat dac scopul socialmente util urm rit nu a putut fi realizat f r un anumit risc i dac persoana care l-a admis a luat m surile necesare pentru a preveni cauzarea de daune intereselor ocrotite de lege. (3) Riscul nu poate fi considerat întemeiat dac era cu bun - tiin îmbinat cu pericolul pentru via a persoanei sau cu pericolul provoc rii unui dezastru ecologic ori social.

Articolul 40 1 . Executarea ordinului sau dispozi iei superiorului (1) Nu constituie infrac iune fapta, prev zut de legea penal , s vîr it de o persoan în vederea execut rii unui ordin sau dispozi ii a superiorului, care sînt obligatorii pentru aceasta, dac ordinul sau dispozi ia nu sînt v dit ilegale i dac persoana care le-a executat nu a tiut c ordinul sau dispozi ia sînt ilegale. R spunderii penale pentru fapta s vîr it este supus persoana care a emis ordinul sau dispozi ia ilegal .

(2) Persoana care a comis inten ionat infrac iune în vederea execut rii ordinului sau dispozi iei v dit ilegale ale superiorului r spunde penal în temeiuri generale. Neexecutarea ordinului sau dispozi iei

v dit ilegale exclude r spunderea penal .

(3) În scopurile prezentului articol, ordinul sau dispozi ia superiorului de a comite genocid sau o

infrac iune împotriva umanit ii sînt v dit ilegale.

Capitolul IV PARTICIPA IA

Articolul 41. Participa ia Se consider participa ie cooperarea cu inten ie a dou sau mai multor persoane la s vîr irea unei

infrac iuni inten ionate. Articolul 42. Participan ii

(1) Participan ii sînt persoanele care contribuie la s vîr irea unei infrac iuni în calitate de autor, organizator, instigator sau complice. (2) Se consider autor persoana care s vîr e te în mod nemijlocit fapta prev zut de legea penal , precum i persoana care a s vîr it infrac iunea prin intermediul persoanelor care nu sînt pasibile de

r spundere penal din cauza vîrstei, iresponsabilit ii sau din alte cauze prev zute de prezentul cod. (3) Se consider organizator persoana care a organizat s vîr irea unei infrac iuni sau a dirijat realizarea ei, precum i persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organiza ie criminal ori a dirijat activitatea acestora. (4) Se consider instigator persoana care, prin orice metode, determin o alt persoan s

s vîr easc o infrac iune.

(5) Se consider complice persoana care a contribuit la s vîr irea infrac iunii prin sfaturi, indica ii,

prestare de informa ii, acordare de mijloace sau instrumente ori înl turare de obstacole, precum i persoana care a promis dinainte c îl va favoriza pe infractor, va t inui mijloacele sau instrumentele de s vîr ire a infrac iunii, urmele acesteia sau obiectele dobîndite pe cale criminal ori persoana care a promis din timp c va procura sau va vinde atare obiecte. (6) Participan ii trebuie s întruneasc semnele subiectului infrac iunii. Articolul 43. Formele participa iei În func ie de gradul de coordonare a ac iunilor participan ilor se deosebesc urm toarele forme de participa ie:

a) participa ie simpl ;

b) participa ie complex ;

c) grup criminal organizat;

d) organiza ie (asocia ie) criminal .

Articolul 44. Participa ia simpl Infrac iunea se consider s vîr it cu participa ie simpl dac la s vîr irea ei au participat în comun, în calitate de coautori, dou sau mai multe persoane, fiecare realizînd latura obiectiv a infrac iunii.

Articolul 45. Participa ia complex

(1) Infrac iunea se consider s vîr it cu participa ie complex dac la s vîr irea ei participan ii au contribuit în calitate de autor, organizator, instigator sau complice. (2) Latura obiectiv a infrac iunii cu participa ie complex poate fi realizat :

a) de un singur autor;

b) de doi sau mai mul i autori.

Articolul 46. Grupul criminal organizat Grupul criminal organizat este o reuniune stabil de persoane care s-au organizat în prealabil pentru a comite una sau mai multe infrac iuni. Articolul 47. Organiza ia (asocia ia) criminal (1) Se consider organiza ie (asocia ie) criminal o reuniune de grupuri criminale organizate într-o comunitate stabil , a c rei activitate se întemeiaz pe diviziune, între membrii organiza iei i structurile ei, a func iilor de administrare, asigurare i executare a inten iilor criminale ale organiza iei în scopul de a influen a activitatea economic i de alt natur a persoanelor fizice i juridice sau de a o controla, în alte forme, în vederea ob inerii de avantaje i realiz rii de interese economice, financiare sau politice. (2) Infrac iunea se consider s vîr it de o organiza ie criminal dac a fost comis de un membru al acesteia în interesul ei sau de o persoan care nu este membru al organiza iei respective, la îns rcinarea acesteia. (3) Organizator sau conduc tor al organiza iei criminale se consider persoana care a creat organiza ia criminal sau o dirijeaz .

(4) Organizatorul i conduc torul organiza iei criminale poart r spundere pentru toate infrac iunile

s vîr ite de aceast organiza ie.

(5) Membrul organiza iei criminale poart r spundere penal numai pentru infrac iunile la a c ror preg tire sau s vîr ire a participat. (6) Membrul organiza iei criminale poate fi liberat de r spundere penal în cazul în care a declarat benevol despre existen a organiza iei criminale i a ajutat la descoperirea infrac iunilor s vîr ite de ea ori a contribuit la demascarea organizatorilor, a conduc torilor sau a membrilor organiza iei respective. Articolul 48. Exces de autor Se consider exces de autor s vîr irea de c tre autor a unor ac iuni infrac ionale care nu au fost cuprinse de inten ia celorlal i participan i. Pentru excesul de autor, ceilal i participan i nu sînt pasibili de r spundere penal . Articolul 49. Favorizarea Favorizarea infractorului, precum i t inuirea mijloacelor sau instrumentelor de s vîr ire a infrac iunii, a urmelor acesteia sau a obiectelor dobîndite pe cale criminal atrag r spunderea penal , în condi iile art.323, numai în cazul în care nu au fost promise din timp.

Capitolul V

R SPUNDEREA PENAL

Articolul 50. R spunderea penal Se consider r spundere penal condamnarea public , în numele legii, a faptelor infrac ionale i a persoanelor care le-au s vîr it, condamnare ce poate fi precedat de m surile de constrîngere prev zute de lege. Articolul 51. Temeiul r spunderii penale (1) Temeiul real al r spunderii penale îl constituie fapta prejudiciabil s vîr it , iar componen a infrac iunii, stipulat în legea penal , reprezint temeiul juridic al r spunderii penale. (2) R spunderii penale este supus numai persoana vinovat de s vîr irea infrac iunii prev zute de legea penal . Articolul 52. Componen a infrac iunii (1) Se consider componen a infrac iunii totalitatea semnelor obiective i subiective, stabilite de legea penal , ce calific o fapt prejudiciabil drept infrac iune concret . (2) Componen a infrac iunii reprezint baza juridic pentru calificarea infrac iunii potrivit unui articol concret din prezentul cod.

Capitolul VI LIBERAREA DE R SPUNDERE PENAL

Articolul 53. Liberarea de r spundere penal

Persoana care a s vîr it o fapt ce con ine semnele componen ei de infrac iune poate fi liberat de

r spundere penal de c tre procuror în cadrul urm riri penale i de c tre instan a de judecat la judecarea cauzei în cazurile:

a) minorilor;

b) tragerii la r spundere contraven ional ;

c) renun rii de bun voie la s vîr irea infrac iunii;

d) c in ei active;

e) schimb rii situa iei;

f) liber rii condi ionate;

g) prescrip iei de tragere la r spundere penal .

Articolul 54. Liberarea de r spundere penal a minorilor (1) Persoana în vîrst de pîn la 18 ani care a s vîr it pentru prima oar o infrac iune u oar sau mai pu in grav poate fi liberat de r spundere penal în conformitate cu prevederile procedurii penale dac s-a constatat c corectarea ei este posibil f r a fi supus r spunderii penale.

(2) Persoanelor liberate de r spundere penal , în conformitate cu alin.(1), li se aplic m surile de constrîngere cu caracter educativ, prev zute la art.104. Articolul 55. Liberarea de r spundere penal cu tragerea la r spundere contraven ional (1) Persoana care a s vîr it pentru prima oar o infrac iune u oar sau mai pu in grav , cu excep ia

infrac iunilor prev zute la art. 181 1 , 256, art.264 alin.(2), art.264 1 , 303, 314, art. 326 alin. (1) i (1 1 ), art. 327 alin. (1), art. 328 alin. (1), art. 332 alin. (1), art. 333 alin. (1), art. 334 alin. (1) i (2), art. 335 alin. (1) i art. 335 1 alin. (1), poate fi liberat de r spundere penal i tras la r spundere contraven ional în cazurile în care i-a recunoscut vina, a reparat prejudiciul cauzat prin infrac iune i s-a constatat c corectarea ei este posibil f r a fi supus r spunderii penale. (2) Persoanelor liberate de r spundere penal în conformitate cu alin.(1) li se aplic urm toarele sanc iuni contraven ionale:

a) amend în m rime de pîn la 150 de unit i conven ionale;

b) privarea de dreptul de a desf ura o anumit activitate pe un termen de la 3 luni la un an;

c) privarea de dreptul de a de ine anumite func ii pe un termen de la 3 luni la un an;

d) privarea de dreptul special de a conduce vehicule pe un termen de la 6 luni la 3 ani;

e) privarea de dreptul special de a de ine arm i de portarm pe un termen de la 3 luni la un an;

f) munc neremunerat în folosul comunit ii pe o durat de la 10 la 60 de ore;

g) arest contraven ional de pîn la 30 de zile.

(3) Privarea de dreptul de a desf ura o anumit activitate, privarea de dreptul de a de ine anumite func ii, privarea de dreptul special pot fi aplicate i ca sanc iuni complementare.

Articolul 56. Liberarea de r spundere penal în leg tur cu renun area de bun voie la

s vîr irea infrac iunii

(1) Se consider renun are de bun voie la s vîr irea infrac iunii încetarea de c tre persoan a preg tirii infrac iunii sau încetarea ac iunilor (inac iunilor) îndreptate nemijlocit spre s vîr irea infrac iunii, dac persoana era con tient de posibilitatea consum rii infrac iunii. (2) Persoana nu poate fi supus r spunderii penale pentru infrac iune dac ea, benevol i definitiv, a renun at la ducerea pîn la cap t a acesteia. (3) Persoana care a renun at de bun voie la ducerea infrac iunii pîn la cap t este supus

r spunderii penale numai în cazul în care fapta s vîr it con ine o alt infrac iune consumat .

(4) Organizatorul i instigatorul infrac iunii nu se supun r spunderii penale dac aceste persoane, printr-o în tiin are la timp a organelor de drept sau prin alte m suri întreprinse, au preîntîmpinat ducerea de c tre autor a infrac iunii pîn la cap t. Complicele infrac iunii nu se supune r spunderii penale dac a întreprins toate m surile ce depindeau de el pentru a preîntîmpina comiterea infrac iunii.

Articolul 57. Liberarea de r spundere penal în leg tur cu c in a activ (1) Persoana care pentru prima oar a s vîr it o infrac iune u oar sau mai pu in grav poate fi liberat de r spundere penal dac ea, dup s vîr irea infrac iunii, s-a autodenun at de bun voie, a contribuit activ la descoperirea acesteia, a compensat valoarea daunei materiale cauzate sau, în alt

mod, a reparat prejudiciul pricinuit de infrac iune. (2) Persoana care, în condi iile alin.(1), a s vîr it o infrac iune de alt categorie poate fi liberat de

r spundere penal numai în cazurile prev zute la articolele corespunz toare din Partea special a

prezentului cod. Articolul 58. Liberarea de r spundere penal în leg tur cu schimbarea situa iei Persoana care pentru prima oar a s vîr it o infrac iune u oar sau mai pu in grav poate fi liberat de r spundere penal dac , datorit schimb rii situa iei, se va stabili c persoana sau fapta s vîr it nu mai prezint pericol social. Articolul 59. Liberarea condi ionat de r spundere penal În privin a persoanei puse sub învinuire pentru s vîr irea unei infrac iuni u oare sau mai pu in grave, care î i recunoa te vinov ia i nu prezint pericol social, urm rirea penal poate fi suspendat condi ionat, cu liberarea ulterioar de r spundere penal în conformitate cu procedura penal , dac corectarea acestei persoane este posibil f r aplicarea unei pedepse penale.

Articolul 60. Prescrip ia tragerii la r spundere penal

(1) Persoana se libereaz de r spundere penal dac din ziua s vîr irii infrac iunii au expirat urm toarele termene:

a) 2 ani de la s vîr irea unei infrac iuni u oare;

b) 5 ani de la s vîr irea unei infrac iuni mai pu in grave;

c) 15 ani de la s vîr irea unei infrac iuni grave;

d) 20 de ani de la s vîr irea unei infrac iuni deosebit de grave;

e) 25 de ani de la s vîr irea unei infrac iuni excep ional de grave.

(2) Prescrip ia curge din ziua s vîr irii infrac iunii i pîn la data r mînerii definitive a hot rîrii instan ei de judecat . (3) În cazul s vîr irii de c tre persoan a unei noi infrac iuni, prescrip ia se calculeaz pentru fiecare infrac iune separat. (4) Prescrip ia se va întrerupe dac , pîn la expirarea termenelor prev zute la alin.(1), persoana va

s vîr i o infrac iune pentru care, conform prezentului cod, poate fi aplicat pedeapsa cu închisoare

pe un termen mai mare de 2 ani. Calcularea prescrip iei în acest caz începe din momentul s vîr irii

unei infrac iuni noi.

(5) Curgerea prescrip iei se suspend dac persoana care a s vîr it infrac iunea se sustrage de la urm rirea penal sau de la judecat . În aceste cazuri, curgerea prescrip iei se reia din momentul

re inerii persoanei sau din momentul autodenun rii. Îns persoana nu poate fi tras la r spundere

penal dac de la data s vîr irii infrac iunii au trecut 25 de ani i prescrip ia nu a fost întrerupt

prin s vîr irea unei noi infrac iuni. (6) Aplicarea prescrip iei fa de persoana care a s vîr it o infrac iune excep ional de grav se decide de c tre instan a de judecat . Dac instan a nu va g si posibil aplicarea prescrip iei i liberarea de r spundere penal , deten iunea pe via se va înlocui cu închisoare pe 30 de ani. (7) Termenele prescrip iei de tragere la r spundere penal se reduc pe jum tate pentru persoanele care la data s vîr irii infrac iunii erau minori. (8) Prescrip ia nu se aplic persoanelor care au s vîr it infrac iuni contra p cii i securit ii omenirii, infrac iuni de r zboi, infrac iuni de tortur , tratament inuman sau degradant sau alte infrac iuni prev zute de tratatele interna ionale la care Republica Moldova este parte, indiferent de data la care au fost s vîr ite.

Capitolul VII PEDEAPSA PENAL

Articolul 61. No iunea i scopul pedepsei penale (1) Pedeapsa penal este o m sur de constrîngere statal i un mijloc de corectare i reeducare a condamnatului ce se aplic de instan ele de judecat , în numele legii, persoanelor care au s vîr it infrac iuni, cauzînd anumite lipsuri i restric ii drepturilor lor.

(2) Pedeapsa are drept scop restabilirea echit ii sociale, corectarea i resocializarea condamnatului, precum i prevenirea s vîr irii de noi infrac iuni atît din partea condamna ilor, cît i

a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie s cauzeze suferin e fizice i nici s înjoseasc demnitatea persoanei condamnate. Articolul 62. Categoriile pedepselor aplicate persoanelor fizice (1) Persoanelor fizice care au s vîr it infrac iuni li se pot aplica urm toarele pedepse:

a) amend ;

b) privare de dreptul de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate;

b 1 ) privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport sau anularea acestui drept;

c)

retragere a gradului militar sau special, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) i

a

distinc iilor de stat;

d)

munca neremunerat în folosul comunit ii;

f) închisoare;

g)

deten iune pe via .

(2) Închisoarea i deten iunea pe via se aplic numai în calitate de pedepse principale. (3) Munc neremunerat în folosul comunit ii poate fi aplicat ca pedeaps principal sau în cazul condamn rii cu suspendarea condi ionat a execut rii pedepsei - în calitate de obliga ie pentru perioada de proba iune sau, dup caz, pentru termenul de prob . (4) Amenda, privarea de dreptul de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate se aplic atît ca pedepse principale, cît i ca pedepse complementare. (5) Retragerea gradului militar sau special, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) i a distinc iilor de stat se aplic numai în calitate de pedeaps complementar . (6) Privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport sau anularea acestui drept poate fi aplicat numai în calitate de pedeaps complementar .

Articolul 63. Categoriile pedepselor aplicate persoanelor juridice (1) Persoanelor juridice li se pot aplica urm toarele pedepse:

a) amend ;

b) privare de dreptul de a exercita o anumit activitate;

c) lichidare.

(2) Amenda se aplic în calitate de pedeaps principal . (3) Privarea persoanei juridice de dreptul de a exercita o anumit activitate i lichidarea acesteia se aplic atît ca pedepse principale, cît i ca pedepse complementare.

Articolul 64. Amenda

(1) Amenda este o sanc iune pecuniar ce se aplic de instan a de judecat în cazurile i în limitele prev zute de prezentul cod. (2) Amenda se stabile te în unit i conven ionale. Unitatea conven ional de amend este egal cu

50 de lei.

(3) M rimea amenzii pentru persoanele fizice se stabile te în limitele de la 500 la 3000 unit i conven ionale, iar pentru infrac iunile s vîr ite din interes material pîn la 20000 unit i

conven ionale, luîndu-se ca baz m rimea unit ii conven ionale la momentul s vîr irii infrac iunii.

M rimea amenzii se stabile te în func ie de gravitatea infrac iunii s vîr ite i de situa ia material a

celui vinovat i a familiei sale. Luînd în considerare circumstan ele cauzei, instan a de judecat

poate dispune achitarea amenzii în rate timp de pîn la 5 ani.

(3 1 ) În cazul infrac iunilor u oare sau mai pu in grave, condamnatul este în drept s achite jum tate din amenda stabilit dac o pl te te în cel mult 3 zile lucr toare din momentul în care hot rîrea devine executorie. În acest caz, se consider c sanc iunea amenzii este executat integral. (4) În cazurile prev zute la art.21 alin. (3), m rimea amenzii pentru persoanele juridice se stabile te în limitele de la 1500 la 60000 unit i conven ionale, în func ie de caracterul i gravitatea infrac iunii s vîr ite, de m rimea daunei cauzate, luîndu-se în considerare situa ia economico- financiar a persoanei juridice. În caz de eschivare cu rea-voin a persoanei juridice de la achitarea amenzii fixate, instan a de judecat poate s înlocuiasc suma neachitat a amenzii cu urm rirea patrimoniului. (5) În caz de eschivare cu rea-voin a condamnatului de la achitarea amenzii stabilite ca pedeaps principal sau complementar , instan a de judecat poate s înlocuiasc suma neachitat a amenzii cu închisoare în limitele termenelor pedepsei maximale, prev zute de articolul respectiv al P r ii speciale a prezentului cod. Suma amenzii se înlocuie te cu închisoare, calculîndu-se o lun de închisoare pentru 100 unit i conven ionale. (6) Amenda în calitate de pedeaps complementar poate fi aplicat numai în cazurile în care ea este prev zut ca atare pentru infrac iunea corespunz toare. (7) În cazul în care condamnatul nu este în stare s pl teasc amenda stabilit ca pedeaps principal sau complementar , instan a de judecat poate, potrivit prevederilor art.67, s înlocuiasc suma neachitat a amenzii cu munc neremunerat în folosul comunit ii, calculîndu-se

60 de ore de munc neremunerat în folosul comunit ii pentru 100 unit i conven ionale de

Articolul 65. Privarea de dreptul de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate (1) Privarea de dreptul de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate const în interzicerea de a ocupa o func ie sau de a exercita o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul la s vîr irea infrac iunii. (2) Privarea de dreptul de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate poate fi stabilit de instan a de judecat pe un termen de la 1 la 5 ani, iar în cazurile expres prev zute în Partea special a prezentului cod pe un termen de la un an la 15 ani. (3) Privarea de dreptul de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate poate fi

aplicat ca pedeaps complementar i în cazurile cînd nu este prev zut în calitate de pedeaps pentru infrac iunile din Partea special a prezentului cod, dac , inînd cont de caracterul infrac iunii

s vîr ite de cel vinovat în timpul îndeplinirii obliga iilor de serviciu sau în timpul exercit rii unei

anumite activit i, instan a de judecat va considera imposibil p strarea de c tre acesta a dreptului de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate. (4) La aplicarea pedepsei privative de dreptul de a ocupa anumite func ii sau de a exercita o anumit activitate în calitate de pedeaps complementar la amend sau munc neremunerat în folosul comunit ii, termenul ei se calculeaz de la data r mînerii definitive a hot rîrii, iar la aplicarea ei în calitate de pedeaps complementar la închisoare, termenul ei se calculeaz din momentul execut rii pedepsei principale. Articolul 65 1 . Privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport sau anularea acestui drept (1) Privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport sau anularea acestui drept const în interzicerea conducerii oric rui tip de mijloc de transport pe drumurile publice. (2) Privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport poate fi aplicat de instan a de judecat pe un termen de la 1 la 5 ani. (3) Anularea dreptului de a conduce mijloace de transport poate fi aplicat de instan a de judecat , cu redobîndirea ulterioar a permisului de conducere, în modul stabilit de lege. Articolul 66. Retragerea gradului militar sau special, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) i a distinc iilor de stat În caz de condamnare pentru o infrac iune grav , deosebit de grav sau excep ional de grav , instan a de judecat , inînd cont de circumstan ele s