MINISTERUL AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ACADEMIA”STEFAN CEL MARE”

FACULTATEA “DREPT,ORIDINE PUBLICA SI SECURITATE CIVILA”

Drept penal

Portofoliu
Tema nr.2. Legea penala

A elaborat:
Studenta: Eşanu Daniela
Gr. DFT-203

1.Definiți legea penală

Legea penală este actul legislativ adoptat de parlament, care cuprinde norme de drept ce stabilesc
principiile și dispozițiile generale și speciale ale dreptului penal, determină faptele ce constituie
infracțiuni și prevede pedepsele ce se aplică infractorilor.

2.Descrieți ordinea de adoptare și intrare in vigoare a legii penale.

Legile penale se clasifică conform:
1)În funcţie de rolul pe care îl au în reglementare de relaţie de apărare social legii penale se clasifică
în:
-legi penale generale reprezintă dispoziţii generale din partea generală din Cod Penal.
-legi penale special reprezintă dispoziţii din partea special din Codul Penal al R.M. şi codurile
special ce reglementează anumite instituţii concrete .(cuprinde norme de incriminare).
2)În funcţie de durata lor de aplicare legile penale se impart:
-legi penale cu durata nedeterminată (au o stabilitate mare şi prezintă principalul instrument de luptă
împotriva criminalităţii.)
-legi penale temporare (au o anumită dată calendaristică,deci sunt limitate în timp).
3)În funcţie de caracterul lor legile penale pot fi :
-legi penale ordinare – se elaborează în decursul evoluţiei statului.
-legi penale excepţionale –sunt elaborate în cazuri excepţionale.(în caz de război).

3.Relataţi despre tipurile normelor juridico-penale. Utilizând Codul penal aduceţi exemple
concrete.
Norma penală reprezintă o specie de norme juridice, care prescrie reguli de drept penalși sancțiunile
aplicabile in cazul incalcarii acestor reguli.

4.Care este structura normei juridico-penale?

Ipoteza normei penale – descrie condițiile in care se aplică norma penală
Dispoziția normei penale – speciale descrie fapta infracțională
Sancțiunea normei penale speciale determină tipul și mărimea pedepsei pentru săvârșirea faptei
date.

5.Utilizând Codul penal aduceţi câte trei exemple de fiecare tip de dispoziţie a normei
juridico-penale.
Sunt cunoscute 4 tipuri de sancţiuni:
1)Sancţiuni absolut determinate –stabilesc concret mărimea şi categoria pedepsei .
2)Sancţiuni relativ determinate –stabilesc categoria concretă a pedepsei şi limitele acesteia.
3)Sancţiuni alternative – stabilesc mai multe categorii de pedepse, dintre care doar una este aleasă
de instanţa de judecată. Art. 171(3). Violul
4)Sancţiuni absolut nedeterminate –care nu stabilesc categoria concretă a pedepsei şi limitele
acesteia.

6.Utilizând Codul penal aduceţi câte trei exemple de fiecare tip de sancţiune a normei
juridico-penale.
1)Dispoziţii simple care doar numesc fapta infracţională,cu un termen unanim acceptat,dar nu
dezvăluie semnele ei. Art .1921. Răpirea mijlocului de transport.
2)Dispoziţii descriptive sunt cele care descriu semnele generale ale infracţiunii. Art.192. Pungăşia.
3)Dispoziţii de blanchetă sunt cele care fac trimite la alte legi şi acte normative. Art.185
4)Dizpoziţii de trimitere sunt acele care fac trimitere la dispoziţiile altor norme penale.

7.Gasiti CP RM cite 5 norme:

-Normele penale onerative impun o anumită obligaţie care dacă nu este îndeplinită constituie
infracţiune. ( art. 170, 263 cod penal).
-Normele penale prohibitive impun o interdicţie, o prohibiţie, oprind sub sancţiunea pedepsei.
(omorul, furtul, tâlhăria)
-Normele generale prevăd condiţiile în care se nasc, se modifică şi se sting raporturile juridice
penale fiind incidente în raport cu toate normele speciale.

8. Cum se apreciază timpul comiterii infracţiunii?

Timpul săvîrşirii infracţiunii – pe lîngă stabilirea momentului de intrarea şi de eşire din vigoare a
legii penale, este necesar de a determina şi timpul săvîrşirii infracţiunii , fiindcă :
1) Trebuie de a fi cunoscut pentru a cunoaşte dacă infracţiunea se încadrează în limitele de timp , în
care a activat legea penală. Ziua – atenuantă . Noaptea – agravantă
2)Este necesară pentru constatarea ilegalităţii faptei prejudiciabile.
3)Este necesară determinarea timpului pentru apariţia raportului juridic penal.
4)Pentru stabilirea premiselor răspunderii penale – responsabilităţii şi atingerii vîrstei prevăzute de
legea penală pentru a fi recunoscut subiect al infracţiunii.
5)pentru stabilirea prescripţiei tragerii la răspundere penală.
Conform art. 9 Timpul săvîrşirii faptei se consideră timpul cînd a fost săvîrşită acţiunea (inacţiunea)
prejudiciabilă , indiferent de timpul survenirii urmărilor.
9. Ce reprezintă efectul retroactiv al legii penale? Care legi penale au efect retroactiv?
Retroactivitatea legii penale- constă în faptul că în unele împrejurări ,anumite legi penale îşi extind
activitatea în trecut , asupra infracţiunilor săvîrşite înainte de intrarea lor în vigoare.
În legislaţia penală a R.M. au efect retroactiv, doar legile penale mai blînde. Şi anume :
1)Legile dezincriminatoare ,care exclud din sfera ilicitului penal anumite fapte.
2)Legile penale, care prevăd condiţii de tragere la răspundere penală mai uşoare. (de ex. Legea
penală veche prevedea de la 2-5 ani, iar legea penală nouă de la 1-3 ani, în acest caz legea penală va
retroactiva).
3)Legile penale mai favorabile după condiţiile de incriminare.
4)Legile penale care uşurează pedeapsa ,adică micşorează mărimea maximă sau minimă a pedepsei
principale sau complementare, stabilesc o pedeapsă alternativă mai blîndă , abrogă pedepsele
complementare care anterior erau obligatorii.(prevede o pedeapsă alternativă mai blîndă)
5)Legea penală care ameliorează în alt mod situaţia persoanei ce a comis infracţiunea . De ex. legile
penale care uşurează regimul executării pedepsei (categoria penetenciarului), extind posibilităţile
liberării de răspundere şi pedeapsă penală, reduc termenile de prescripţie etc.

10. Care sunt principiile de aplicare a legii in spatiu?

- principiul teritorialității
- principiul cetățeniei
- principiul universalității
- principiul realității

11. Definiti notiunea teritoriului Republicii Moldova

Teritoriul Republicii Moldova este organizat, sub aspect administrativ, în unități administrativ-
teritoriale: raioane, orașe și sate. Statutul satului (comunei), sectorului, orașului (municipiului) se
elaborează în baza statutului-cadru, aprobat de Parlamentul Republicii Moldova, și se aprobă de
consiliul local. Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova se efectuează pe 2
niveluri: satele (comunele), sectoarele și orașele (municipiile) constituie nivelul întâi, raioanele,
municipiul Chișinău și municipiul Bălți constituie nivelul al doilea.

13.Care este importanţa principiului cetăţeniei?

Cetăţenii Republicii Moldova şi apatrizii cu domiciliu permanent pe teritoriul Republicii Moldova
care au săvârşit infracţiuni în afara teritoriului ţării sunt pasibili de răspundere penală în
conformitate cu prezentul cod. Excepţie fac infracţiunile pentru care persoana deja a fost supusă
răspunderii penale în statul străin.
Pedepsele şi antecedentele penale pentru infracţiunile comise în afara teritoriului Republicii
Moldova sunt luate în considerare, conform prezentului cod, la individualizarea pedepsei pentru o
nouă infracţiune săvârşită de aceeaşi persoană pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi la
soluţionarea chestiunilor privind amnistia în condiţii de reciprocitate în temeiul hotărârii instanţei
de judecată (alin. (7) art. 11).

14. În ce constă esenţa principiului real al aplicării legii penale în spaţiu.

Esența sa are o importanță doar daca, Infracţiunea s-a comis în afara ţării, Subiectul infracţiunii
este cetăţean străin sau apatrid care nu domiciliază permanent pe teritoriul RM, Vinovatul nu s-a
atras la răspundere pentru fapta dată în străinătate, Infracţiunile săvârşite sânt îndreptate împotriva
intereselor Republicii Moldova, împotriva drepturilor şi libertăţilor cetăţeanului Republicii
Moldova.

15. Care este conţinutul principiului universal al aplicării legii penale în spaţiu şi cum acesta
concurează cu instituţia extrădării?
Exprimă faptul că legea penală a RM se aplică şi pentru alte infracţiuni înafară de cele specifice
principiului realităţii. Aici putem să ne referim la tratatele internaţionale la care RM este parte de
către cetăţenii străini sau apatrizi ce nu au domiciluu permanent pe teritoriul R.M ,dacă nu au fost
condamnaţi în statul străin.

16. Este oare posibilă extrădarea cetăţenilor Republicii Moldova

Poate fi extrădat din Republica Moldova, la cererea unui stat, cetăţeanul străin sau apatridul
urmărit penal sau condamnat în acel stat.
Nu pot fi extrădaţi de pe teritoriul Republicii Moldova:
•persoanele cărora li s-a acordat statutul de refugiat politic.
•cetăţenii Republicii Moldova.
•persoanele cărora li s-a acordat drept de azil.

17.Definiţi interpretarea legii penale şi descrieţi modalităţile ei

Interpretarea legii penale este o operaţiune logico-raţională de lămurire a conţinutului unei legi
penale, pentru aflarea şi explicarea înţelesului real al legii, potrivit voinţei legiuitorului.
- Interpretarea legii penale poate fi făcută de legiuitor, organe judiciare şi de specialiştii din
domeniul dreptului fiind vorba de interpretarea legală, judiciară şi doctrinară sau ştiinţifică.
- Interpretarea doctrinară sau ştiinţifică se realizează de cercetători şi teoreticienii dreptului penal
prin tratate, cursuri, monografii, lucrări sau articole publicate în care se face un examen toretic al
normelor penale
- Interpretarea judiciară sau cauzală este făcută de către organele judiciare cu prilejul aplicării
dispoziţiilor legale la cazurile cu care au fost investiţi. Aceasta este obligatorie pentru cazul dat
soluţionat de către instanţa de judecată dar nu se impune altui organ judiciar.
- Interpretarea legală este făcută de legiuitor în momentul elaborării legii sau ulterior printr-o lege
interpretativă prin care se stabileşte sensul unor norme.

Probleme

Speta 1
Cet. Sultanescu pe data de 14 ianuarie 2005 conducând automobilul său „Audi” a încălcat regulile
de circulaţie rutieră şi a tamponat automobilul „BMV ” al cet. Grosu. În urma impactului cet. Gorsu
i-a fost cauzată doar o pagubă materială în sumă de 45 mii lei. În aprilie 2005 legea penală a fost
modificată: din art. 264 CP a fost exclusă consecinţa „daune materiale în proporţii mari”.
(Varianta veche:
„(1) Încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport de
către persoana care conduce mijlocul de transport, încălcare ce a cauzat din imprudenţă o vătămare
medie a integrităţii corporale sau a sănătăţii ori daune materiale în proporţii mari,”
Calificaţi fapta lui conform legislaţiei penale a RM. Caracterizaţi acţiunea legii penale în timp
privitor la cazul dat.

Conform prevederilor art. 10 din CP al RM, efectul retroactiv al legii penale este conceput în felul
următor: „Legea penală care înlătură caracterul infracţional al faptei, care uşurează pedeapsa ori, în
alt mod, ameliorează situaţia persoanei care a comis infracţiunea, are efect retroactiv, adică se
extinde asupra persoanelor care au săvîrşit faptele respective pînă la intrarea în vigoare a acestei
legi, inclusiv asupra persoanelor care execută pedeapsa ori care au executat pedeapsa, dar au
antecedente penale. Legea penală care înăspreşte pedeapsa sau înrăutăţeşte situaţia persoanei
vinovate de săvîrşirea unei infracţiuni nu are efect retroactiv”.

Speța 2.
Cetăţeanul Ucrainei Cojuhari a comis un jaf pe teritoriul Republicii Moldova, pentru care fapt a fost
condamnat conform al. 1 art. 187 CP RM. Care principiu de acţiune al legii penale în spaţiu s-a
aplicat în cazul dat?
In cazul dat, a fost aplicat principiul teritorialității, fiindcă cetățeanul altui stat a comis infracțiunea
pe teritoriul RM.

Speța 4.
Cetăţeanul Republicii Moldova Pietraru, aflându-se într.o deplasare în Belorusia a comis un furt din
camera hotelului, în care locuia o familie franceză. Pietraru a fost atras la răspundere penală şi
condamnat de către instanţa bielorusă de judecată la cinci ani de privaţiune de libertate. Peste patru
ani Pietraru a fost eliberat condiţionat înainte de termen de executarea pedepsei şi expulzat în
Moldova. Calificaţi fapta lui conform legislaţiei penale a RM. Se aplică oare CP al RM faţă de
infracţiunile comise în străinătate? Poate oare Pietraru să fie atras la răspundere penală conform
legislaţiei penale a RM după întoarcerea sa în ţară?
Legea națională nu se va aplica în cazul faptei comise de cetățeanul Pietraru. După întoarcerea lui
Pietraru în țară, nu i se va aplica legea RM, și în cazul dat se va aplica principiul cetățeniei.

Speța 6.
Cet. Surdu, ocupând un post înalt în Guvernul RM, de mai multe ori a primit bani în proporţii mari
în calitate de mită. Aflând că în privinţa sa a fost pornit un proces penal, Surdu a plecat în una dintre
ţările Uniunii Europene. La cererea RM de a-l extrăda pe Surdu a fost primit un răspuns negativ,
deoarece, în opinia reprezentanţilor justiţiei statului străin, extrădarea era cerută din motive politice.
Calificaţi fapta lui conform legislaţiei penale a RM. Ce reprezintă extrădarea infractorilor? Care
persoane nu pot fi extrădate statului străin?
Acțiunea de cetățeanul Surdu este descrisă in codul Penal al RM art. 333 Luarea de mită. Extrădarea
infractorilor este dreptul statului, dar nu datoria. Aceasta devine o obligație numai dacă există un
acord bilateral privind asistența judiciară reciprocă în materie penală. Extrădarea poate fi efectuată
numai în legătură cu anumite infracțiuni. Cetăţenii Republicii Moldova şi persoanele cărora li s-a
acordat azil politic în Republica Moldova, în caz de săvârşire a unei infracţiuni în străinătate, nu pot
fi extrădaţi şi sânt supuşi răspunderii penale conform prezentului cod.