TEMA I.

Noțiunea, obiectul,
sarcinile și principiile
Dreptului Penal
• Noțiunea și obiectul dreptului penal
• Sarcinile dreptului penal
• Știința dreptului penal
• Principiile dreptului penal
• Izvoarele dreptului penal
I. NOȚIUNEA ȘI OBIECTUL DREPTULUI PENAL

DREPT PENAL

Ramură Disciplină
de drept Știință
didactică
juridică
Drept penal ca ramură a dreptului- totalitatea normelor juridice,
stabilite de organele supreme ale puterii de stat din RM, care
reglementează prejudiciabilitatea și pasibilitatea de pedeapsă a
faptelor infracționale, temeiul răspunderii penale, sistemul
pedepselor penale, ordinea și condițiile aplicării lor, precum și
liberarea de răspundere și pedeapsă penală.
 Autonomia Dreptului Penal

Obiect de reglementare Procedeul specific de

propriu reglementare juridică
• Obiect de reglementare propriu- relațiile sociale, care apar în urma săvârșirii
unor infracțiuni.
Subiecți ai raportului de drept penal sunt pe de o parte cetățenii care au comis
infracțiuni și pe de altă parte – statul, prin intermediul organelor judiciare.

• Procedeul specific de reglementare juridică- interzicerea infracțiunilor ca fapte

prejudiciabile și determinarea pedepselor ce urmează a fi aplicate persoanelor
care le-au săvârșit.
 Structura unitară a
Dreptului Penal

Partea Generală Partea Specială

 și pedeapsa penală), sunt formulate sarcinile deptului penal, sunt formulate temeiurile
răspunderii penale și liberării de răspundere penală, principiile și limitele acțiunii legii
penale în timp și spațiu, sunt formulate noțiunile de infracțiune și vinovăție, este stabilită
vârsta răspunderii penale, sunt reglementate cauzele care înlătură caracterul penal al
faptei, noțiunea și sistemul pedepsei penale, precum și instituția liberării de pedeapsă
penală.
• Partea Generală și Partea Specială sunt strâns legate, fapt determinat de scopul comun-
și anume, apărarea persoanei, societății, statului de atentate infracționale.
 II. SARCINILE DREPTULUI PENAL

Art. 2 alin.(1) Cod Penal al RM:

Dreptul penal apără, împotriva infracţiunilor, persoana, drepturile

şi libertăţile acesteia, proprietatea, mediul înconjurător, orânduirea
constituţională, suveranitatea, independenţa şi integritatea
teritorială a Republicii Moldova, pacea şi securitatea omenirii,
precum şi întreaga ordine de drept.
 Funcțiile dreptului penal:
• Prevenția generală- se realizează prin intermediul stabilirii
în legea penală a interdicțiilor, care rețin persoanele de la
comiterea infracțiunlor
• Prevenția specială- se realizează prin aplicarea pedepsei
sau a altor măsuri de drept penal, față de persoanele care
deja au încălcat legea
• Funcția de educare
 Politica
• Reprezintă o parte a politicii generale penală:
a statului, care cuprinde ansamblul de măsuri și
mijloace de prevenire și combatere a fenomenului infracțional, precum și ansamblul
principiilor de elaborare și aplicare a acestor mijloace și măsuri, adoptate la un
moment dat, într-o anumită țară.

• Ca instrument al politicii penale, dreptul penal dă expresie, prin normele și instituțiile

sale, politicii penale, deci stabilește scopul dreptului penal și determină principiile sale
fundamentale.
 Orientări fundamentale ale politicii
penale în RM:

• Republica Moldova, ca stat de drept, concepe perfecționarea

legislației penale cu concursul legiuitorului, astfel încât legea
să-și atingă scopul privind apărarea valorilor fundamentale ale
societății;
• Lupta organizată împotriva fenomenului infracțional ce se
realizează prin acțiuni de prevenire și acțiuni de combatere a
criminalității;
• Umanismul politicii penale.
 III. ȘTIINȚA DREPTULUI PENAL

Noțiunea. Totalitatea ideilor și concepțiilor, a teoriilor și principiilor despre normele

și instituțiile dreptului penal.

Obiectul de studiu. Este format din dreptul penal, ca o totalitate de norme și instituții.
Știința dreptului penal cercetează practica judiciară pentru a observa concordanța
dintre soluțiile practice cu principiile exprimate în normele de drept penal.

Metode de studiu. Știința dreptului penal folosește pentru studiu următoarele metode:
metoda logică, metoda istorică, metoda comparativă, experimentul, metoda
sociologică, studiul de caz, metoda statistică ș.a.
 IV. PRINCIPIILE DREPTULUI PENAL

În conformitate cu Codul penal al RM

principiile dreptului penal sunt:

Legalității Individualizării
Democratismului
(art.3 CP) răspunderii și pedepsei
penale
Umanismului (art.5 CP)Caracterul personal
(art.7 CP)
(art.4 CP) al răspunderii
penale
(art.6 CP)
 Principiul legalității:
• O faptă nu poate fi considerată infracțiune atâta timp cât prin lege nu este calificată ca
atare.
• Cuprinde două aspecte:
- legalitatea incriminării- nici o persoană nu poate fi trasă la răspundere pentru o
faptă, care în momentul săvârșirii ei, nu era prevăzută de lege ca infracțiune
- legalitatea pedepsei și a măsurilor ce se pot lua în cazul săvârșirii faptelor prevăzute
de legea penală- persoanei, care a săvârșit o infracțiune trebuie să i se aplice numai
pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracțiune, și numai în condițiile stabilite de
lege
 Principiul umanismului:

• Întreagă reglementare juridică are menirea să apere în mod prioritar persoana, ca

valoare supremă a societății, drepturile și libertățile acesteia
• Art 4 alin.(2) CP ,, Legea penală nu urmăreşte scopul de a cauza suferinţe fizice sau de
a leza demnitatea omului. Nimeni nu poate fi supus la torturi, nici la pedepse sau
tratamente crude, inumane sau degradante.”
• Are un sens dublu:
- protecția, pe care dreptul penal trebuie să o asigure persoanei fizice incriminând
faptele ce contravin legii penale
- constrângerea penală are un caracter uman, respectându-se drepturile infractorului
la asistență juridică, asistență medicală, demnitatea acestuia, etc.
 Principiul democratismului:
• Toate persoanele sunt egale în calitate de beneficiari ai ocrotirii penale, precum și de
destinatari ai exigențelor legii penale.
• Art.5 CP al RM:
- alin.(1) ,, Persoanele care au săvârşit infracţiuni sunt egale în faţa legii şi sunt supuse
răspunderii penale fără deosebire de sex, rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice
sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţă la o minoritate
naţională, avere, naştere sau orice altă situaţie. ”
- alin.(2) ,, Apărarea drepturilor şi intereselor unei persoane nu poate fi realizată
prin încălcarea drepturilor şi intereselor altei persoane sau a unei colectivităţi. ”
 Principiul caracterului personal al
răspunderii penale:
• Atât obligația ce decurge dintr-o normă penală de a avea o anumită conduită, cât și
răspunderea, ce rezultă din nerespectarea acestei obligații, revin persoanei care a
încălcat respectiva normă penală, și nu alteia, sau unei colectivități.
• Art.6 alin.(2) CP al RM: ,, Răspunderii penale şi pedepsei penale este supusă numai
persoana care a săvârşit cu intenţie sau din imprudenţă o faptă prevăzută de legea
penală”
 Principiul individualizării răspunderii
penale și pedepsei penale:
• Acest principiu presupune stabilirea și aplicarea sancțiunilor de drept penal
(pedepse, măsuri de siguranță) în funcție de gradul prejudiciabil al faptei,
pericolul social pe care îl prezintă infractorul, necesitățile de corectare ale
acestuia.
• Art.7 alin.(1) CP al RM: ,, La aplicarea legii penale se ţine cont de caracterul şi
gradul prejudiciabil al infracţiunii săvârşite, de persoana celui vinovat şi de
circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează răspunderea penală.”
• Tot în baza acestui principiu se exclude și dubla incriminare a uneia și
aceleiași fapte comise de persoană (art.7 alin.(2) CP al RM) : ,, Nimeni nu
poate fi supus de două ori urmăririi penale şi pedepsei penale pentru una şi
aceeaşi faptă”
 V. IZVOARELE DREPTULUI PENAL

Izvoarele formale ale

dreptului penal:

Constituția RM; Hotărârile CSJ

Tratatele și convențiile Codul penal al RM cu caracter de
internaționale Art.1 alin.(1) CP al RM: recomandare
,,Prezentul cod este unica lege
penală a Republicii Moldova.”