Sunteți pe pagina 1din 42

NOTIUNI GENERALE DESPRE DREPTUL PENAL

Definitie,obiectul si caracterele dreptului penal


Dreptul penal-sistermul normelor juridice care reglementeaza relatiile de aparare
sociala,prin interzicerea ca infractiuni,sub sanctiuni specifice denumite pedepse,a faptelor
periculoase pentru valorile sociale,in scopul apararii acestor valori,fie prin prevenirea
infractiunilor,fie prin aplicarea pedepselor celor care le savirsesc.
Obiectul dreptului penal il constituie relatiile de aparare sociala,relatii ce se nasc
intre membrii societatii pt respectarea catre acestia a unor valori cum sunt persoana cu
drepturile si libertatile sale,linistea si ordinea publica,societatea in intregul ei.
Obiectul dreptului penal il constituie relatiile sociale de represiune penala,relatii ce se
stabilesc dupa savirsirea infractiunii,intre stat si infractor,prin care statul are dreptul si
obligatia de a trage la raspundere penal pe infractor,iar infractorul are obligatia de a
suporta pedeapsa.
Dreptul penal are si rolul de a prevenii incalcarea legii.
Obiectul dreptului penal il reprezinta nu doar relatiile sociale de conflict ci si cele de
cooperare,de conformare stabilite prin normele penale.
Caracterele dreptului penal-acele trasaturi esentiale care se desprind din specificul
relatiilor de aparare sociala ce ii revin acestei ramuri a dreptului
-caracterul autonom al dreptului penalDreptul penal are relatii proprii de reglementare si acestea sunt relatiile de aparare sociala
Chiar daca exista si alte ramuri de drept care reglementeaza anumite relatii sociale pe
care si dreptul penal le reglementeaza,fiecare dintre aceste ramuri de drept realizeaza o
protectie specifica,nesuprapunindu-si protectia juridica.
Exista relatii sociale pe care numai dreptul penal le ocroteste:fenomenul de compasiune
prin incriminarea faptei de lasare fara ajutor a unei persoane a carei viata,sanatate
sau integritate corporala este in primejdie si care este lipsita de putinta de a se
apara(art.315-Cod penal),ocrotirea respectului cuvenit mortilor prin profanare de
morminte(art.319)
-caracterul unitar al dreptului penal-este pusa in evidenta de unitatea
principiilor care strabat legislatia penala cu privire la cei trei piloni
:infractiunea,sanctiunile si raspunderea penala
-caracterul de drept public-raporturile juridice de drept penal sunt raporturi
juridice in care persoana are o pozitie subordonata,iar normele penale sunt norme
imperative,nimeni neputind deroga de la ele.

Principiile fundamentale ale dreptului penal


Principiul legalitatii-se exprima prin regula ca intreaga activitate in domeniul
dreptului penal se desfasoara pe baza legii si in conformitate cu aceasta.
Orice fapta indiferent de gradul de periculozitate nu constituie infractiune cita vreme
nu este calificata ca atare de o lege anterioara.
Principiul legalitatii este menit sa constituie o garantie a libertatii persoanei
impotriva abuzurilor si arbitrariului din activitatea aparatului judiciar,si,totodata o
garantie ca legea nu se poate aplica retroactiv.
-consacrarea europeana si internationala a principiului legalitatii
-consacrarea principiului legalitatii in dreptul romanesc-Constitutia si Cod.Penal
Principiul umanismului-intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la
interesele fundamentale ale omului
Principiul umanismului se realizeaza prin latura sa de ocrotire fata de persoanele
care respecta legea impotriva celor care o incalca.
Principiul umanismului ii vizeaza pe cei care au incalcat legea penala,constringerea
penala avind un caracter uman.Caracterul umanitar al constringerii penale rezida din
prezenta unor serii de drepturi pe care infractorul le are in cadrul procesului penal(dreptul
la asistenta juridica),posibilitatea de aminare sau intrerupere a pedepsei pe motive
medicale,sau profesionale justificate.
Principiul umanismului isi gaseste exprimarea si in aplicarea unor sanctiuni
umane:abolirea pedepsei cu moartea,incriminarea torturii,aplicare pt minori a masurilor
educative
Principiul egalitatii in fata legii penale-toti indivizii sunt egali in fata legii,fara
discriminari si fara privilegii.-nimeni nu este mai presus de lege.
Principiul prevenirii faptelor prevazute de legea penala
Intreaga reglementare juridico-penala trebuie sa asigure prevenirea savirsirii
faptelor periculoase atit prin conformare,cit si prin constringere fata de cei care savirsesc
astfel de fapte.
Scopul dreptului penal este prevenirea faptelor periculoase.Prevenirea se realizeaza
prin conformarea persoanelor la exigentele legii penale ca rezultat al cunoasterii legii si al
cresterii constiintei individuale.
Infractiunea ca unic temei al raspunderii penale-principiu institutional al
raspunderii penale
-daca o fapta nu este prevazuta de legea penala,atunci persoana nu poate fi trasa la
raspundere penala pt realizarea ei.
-desii in aparenta o fapta poate constitui infractiune ea trebuie sa acopere continutul
constitutiv ala infractiunii prevazut de norma incriminatorie cit si trasaturile generale ale
infractiunii.
Principiul raspunderii penale personale-caracterul personal al raspunderii penale
implica aplicarea pedepsei numai celui care a savirsit o infractiune,iar celelalte sanctiuni
de drept penal,masurile de siguranta,in special,se pot lua numai fata de cel ce prin fapta
sa a dat in vileag starea de pericol social ce ctrebuie inlaturat.

Principiul individualizarii sanctiunilor de drept penal-consta in aplicarea unei


sanctiuni penale proportional cu gradul de pericol social al faptei savirsite,in raport cu
periculozitatea infractorului,de necesitatile de indreptare ale acestuia,de atitudinea
acestuia in cadrul procesului penal,de urmarile produse,precum si de alte imprejurari care
atenueaza sau agraveaza fapta.

Izvoarele dreptului penal


Prin notiunea de izvor de drept se intelege forma juridica pe care o imbraca o norma
pentru a deveni obligatorie.
In cadrul dreptului penal,datorita importantei valorilor ocrotite,numai legea poate fi
izvor de drept-infractiunile,pedepsele si regimul executarii acestora,precum si acordarea
amnistiei sau a gratierii colective se poate face numai prin lege organica.
Izvoarele dreptului penal la nivel national
Constitutia-neretroactivitatea legii penale si caracterul de legalitate al acesteia
-principiul egalitatii in fata legii-a legii penale(cetatenii romani nu pot fi
extradati
-interzis pedeapsa cu moartea
Codul Penal-1865-Alexandru Ioan Cuza
-codul Carol al II-lea-1937
-codul penal actual-1969
Partea generala-care cuprinde reglementari de principiu,aplicabile tuturor infractiunilor
indiferent de locul unde acestea sunt reglementate
Partea speciala-reglementarea detaliata pe titluri si capitole a celor mai importante
infractiuni
Izvoarele dreptului penal mai sunt completate cu dispozitii din legi penale speciale si legi
nepenale ce cuprind dispozitii penale:
-Legea nr.78/2000 pt prevenirea,descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie
-Legea nr.143/2000 privind prevenirea si combaterea traficului si consumului illicit
de droguri
-Legea nr. 678/2001 privind prevenirea si combaterea traficului de persoane
- Legea nr.546/2002 privind gratierea si procedura acordarii acesteia
-Legea nr. 656/2002pt prevenirea si sanctionarea spalarii banilor,precum si pt
instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terrorism
-Legea nr.39/2003 prevenirea si combaterea criminalitatii organizate
-Legea nr.196/2003 prevenirea si combaterea pornografiei
-Legea nr.302/2004 cooperarea judiciara internationala in materie penala
-Legea nr.535/2004 prevenirea si combaterea terorismului
-Legea nr.241/2005 prevenirea si combaterea evaziunii fiscale
-Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele
judiciare in cursul procesului penal(fiind o lege si cu caracter procesual)
Dintre legile nepenale ce cuprind dispozitii penale:
-Legea nr.31/1990 privind societatile comerciale
-Legea nr.18/1991 privind fondul funciar
-Legea nr.26/1996-codul silvic
-Legea nr.90/1996 prevede infractiunile contra protectiei muncii

Izvoarele dreptului penal la nivel international


-tratate si conventii-statul roman s-a angajat sa incrimineze si sa sanctioneze anumite
fapte deosebit de periculoase care aduc atingere unor valori si interese comune ale
societatii- infractiuni internationale-izvoare indirecte de drept penal
-tratate sau conventii internationale privind asistenta juridica internationala in materie
penala.-norme internationale care cuprind reglementari privind extradarea si devin
obligatorii dupa ratificarea lor izvoare directe ale dreptului penal.

Raportul juridic de drept penal-este o relatie de aparare sociala reglementata


printr-o norma de drept penal.
-Raporturi juridice de conformare-destinatarii legii penale o respecta fie din
constiinta,fie de frica sanctiunii
-Raporturi juridice de conflict-acele raporturi juridice care se nasc atunci cind o
persoana incalca norma penala,intrind in conflict cu legea
Structura raportului juridic penal
Subiectele raportului juridic sunt participanti in cadrul raportului penal fie in
calitate de titulari ai ocrotirii sociale fie in calitate de destinatari ai normelor penale.
Continutul raportului juridic-drepturile si obligatiile participantilor la raporturile
juridice ce se nasc prin edictarea sau incalcarea legii penale.
Obiectul raportului juridic-il formeaza anumite actiuni pe care titularul dreptului
le efectueaza sau le poate pretinde si pe care celalalt subiect este obligat a le savirsi sau a
se abtine de a le savirsi.
Durata raporturilor juridice penale.
Inceputul raporturilor juridice penale
De conformare: -are loc odata cu intrarea in vigoare a normei penale
-se naste incepind cu virsta de 14 ani
-in anumite cazuri cind persoana dobindeste calitatea ceruta de legea penala
De conflict: -are loc odata cu savirsirea infractiunii
Desfasurarea raportului juridic penal
De conformare: -isi are durata pe o perioada cuprinsa intre momentul intrarii in vigoare
al normei si abrogarea acesteia.
-in cazul legilor temporare durata este predeterminata de insasi norma
penala
De conflict: -inceput la momentul savirsirii faptei acest tip de raport juridic se desfasoara
pe intreaga perioada a procesului penal,pina cind se stabileste,printr-o hotarire definitiva
vinovatia infractorului.
-pina atunci acest raport este afectat de o conditie suspensiva,rezolutorie.
Stingerea raporturilor juridice penale
De conformare:se stinge prin: -abrogarea normei penale
-prin pierderea calitatii cerute de lege pt anumiti
destinatari ai ei
-si in momentul savirsirii infractiunii,cind se naste
raportul juridic penal de conflict
De conflict: -se stinge in principal prin executarea sanctiunilor aplicate infractorului
-prin moartea faptuitorului
-intervenirea unor cauze care inlatura raspunderea sau executarea penala

Legea penala
Categorii de legi penale
-legile penale-legi penale speciale si generale
-legi cu durata nedeterminata si determinata(temporare)
Legile temporare se aplica si dupa iesirea lor din vigoare dar doar pt faptele
savirsite cit timp legea era in vigoare.
-legi ordinare si extraordinare(temporare)
Legile extraordinare deroga de la cele ordinare.
Structura si categorii de norme penale
-structura normei penale-structura tripartite(ipoteza,dispozitie si sanctiune)
Ipoteza-descrierea faptei incriminate
Dispozitia-consta in interzicerea unei actiuni sau inactiuni.-,,se pedepseste
Sanctiunea-pedeapsa aplicabila celui ce incalca norma penala.-Sanctiunea niciodata nu
lipseste in cazul normelor speciale de incriminare
-categorii de norme penale
Conform continutului si sferei de incidenta-norme generale si norme speciale
Al cuprinderii dispozitiei si sanctiunii:
-norme penale unitare
-norme penale divizate-norme de incriminare cadru(norme penale in alb)norme care cuprind incriminarea unei anumite fapte precum si sanctiunea specifica,dar in
care se arata ca descrierea amanuntita a faptelor se va face prin alte acte normative
speciale
-norme de trimitere-norme penale care imprumuta
dispozitia sau sanctiunea ce ii lipseste de la o alta norma penala,dar prin aceasta ea devine
independenta de norma la care s-a trimis.Aceasta presupune ca orice modificare in norma
de la care s-a imprumutat nu afecteaza continutul normei de trimitere care ramine
completa cu elemente imprumutate asa cum erau ele la momentul elaborarii sale.
-normele de referire-acele norme care se completeaza
cu dispozitia ori sanctiunea dintr-o alta norma penala si isi subordoneaza continutul lor
normelor la care fac referire,iar modificarile in cuprinsul normelor complinitoare adduce
modificari asemanatoare si in cuprinsul normei de referire.
Interpretarea normei penale-este o operatie logico-rationala ce se efectueaza cu ocazia
aplicarii normei de drept si are drept scop aflarea vointei legiuitorului exprimata in aceste
norme cu privire la cazul concret.
In functie de organul care realizeaza interpretarea-oficiala-realizata de legiuitor si
este autentica
Interpretarea oficiala autentica-contextuala-se poate face fie in cuprinsul aceleiasi legi
-posterioara-prin legi ulterioare care fac corp comun
cu legea interpretata,de aceeea aceste legi interpretative sunt si retroactive.
Interpretarea oficiala realizata de cei care aplica legea,judecatori sau procurori,se
numeste si interpretare cauzala,fiind specifica fiecarui caz in parte.
Interpretarea neoficiala este realizata de catre oameni de stiinta si este
materializata in tratate,monografii,articole,etc.

Metode de interpretare a normei penale


Interpretare literala sau gramaticala se analizeaza textul din punct de vedere
gramatical,etimologioc pt a se afla sensul cuvintelor,modul de folosire al acestora in text
Interpretarea-rationala sau logica-folosirea unor serii de rationamente
logice(adagii)
-a fortiori-daca legea penala interzice mai putin interzice si mai mult
-per a contrario-daca o norma interzice o conduita in anumite situatii inseamna
ca nu o interzice in celelalte situatii
-reductio ad absurdum-orice interpretare alta decit cea propusa ar duce la
consecinte contrare,absurde,inadmisibile.
-a pari-in situatii identice trebuie sa existe aceeasi solutie juridical
Interpretarea poate fi istorica-consta in aflarea intelesului normei penale prin
raportarea la conditiile istorice in care a fost reglementata.
Interpretarea sistematica-corelarea normelor penale si interpretarea lor unele prin
altele si nu intr-un context separator,independent.
Interpretarea legii prin analogie-cautarea intelesului unei norme penale cu ajutorul
alteia care prevede un caz asemanator si care este mai clara.
Rezultatul si limitele interpretarii-rezultatul interpretarii normelor juridice.
Putem extinde aplicarea acelei norme-interpretare extensiva
Putem interpreta norma juridica conform cu vointa legiuitorului,fara a adauga si
fara a o restringe-interpretare declarative
Situatii in care o norma sa fie restrinsa prin interpretare-interpretare restrictiva.
In cazul normei penale,legea nu poate fi interpretata decit restrictiv,acestea fiind si
limitele ei de interpretare.Niciodata o norma penala nu poate fi extinsa prin
interpretare,potrivit adagiului,,poenalia sunt strictissimae interpretationis

APLICAREA LEGII PENALE IN SPATIU SI TIMP


Aplicarea legii penale in spatiu
1. Principiul teritorialitatii
,, Legea penala se aplica infractiunilor savirsite pe teritoriul Romaniei
Notiunea de teritoriu-intinderea de pamint si ape cuprinse intre frontiere,cu
subsolul si spatiul aerian,precum si marea teritoriala cu solul,subsolul si spatiul aerian al
acesteia
Intinderea de pamint-suprafata terestra cuprinsa intre frontierele de stat
recunoscute prin tratatele de buna-vecinatate cu statele limitrofe
Ape interioare-toate apele curgatoare sau statatoare cuprinse intre frontiere de
stat,precum si apele maritime interioare.(ape maritime cuprinse intre tarm si liniile de
baza) .Linii de baza-acele linii imaginare ce unesc punctele cele mai avansate ale
tarmului in mare,inclusiv al tarmului dinspre larg al insulelor,al locurilor de acostare,a
amenajarilor hidrotehnice si ale altor instalatii portuare permanente,sau liniile celui mai
mare reflux de-a lungul tarmului.
Marea teritoriala-intinderea de ape ce porneste de la liniile de baza inspre larg pe o
distanta de 12 mile marine sau 22224m.
Subsolul-include atit subsolul terestru cit si marin.
Spatiul aerian-coloana de aer deasupra teritoriului tarii si asupra careia Romania isi
extinde suveranitatea pina la limita spatiului cosmic.(orbita ce permite mentinerea unui
satelit in aer-90-110km)
Prin infractiune savirsita pe teritoriul tarii-orice infractiune comisa pe
teritoriu,sau pe o nava ori aeronava romana
Infractiunea se considera savirsita si atunci cind pe acest teritoriu ori pe o nava sau
o aeronava romana s-a efectuat numai un act de executare ori s-a produs rezultatul
infractiunii
Exceptii de la principiul teritorialitatii
-imunitatea de jurisdictie-nu se aplica reprezentantilor diplomatici ai statelor
straine
-legea penala nu se aplica infractiunilor savirsite in localurile si pe terenurile
misiunilor diplomatice straine din Romania.
-infractiunile savirsite de militarii unei armate straine aflate in trecere ori
stationate pe teritoriul tarii
-infractiunile savirsite la bordul navelor si aeronavelor folosite in scopuri
militare ori folosite in scopuri guvernamentale.
2. Principiul personalitatii legii penale romane
Legea penala romana se aplica infractiunilor savirsite in afara teritoriului
tarii,adica faptuitorul este cetatean roman sau daca,neavind nici o cetatenie,are domiciliul
in tara-principiul nationalitatii active
Conditii: -infractiunea sa fie savirsita in afara teritoriului tarii
-fapta sa fie considerate infractiune potrivit legii penale romane.
-infractorul la momentul savirsirii faptei sa fie cetatean roman,sau
apatrid cu domiciliul in Romania

3. Principiul realitatii legii penale romane-principiul nationalitatii pasive sau


principiul protectiei reale-consacra aplicarea legii penale romane in afara teritoriului
tarii,daca victima este cetatean roman sau insusi statul roman.
Conditii: -infractiunea sa fie savirsita in strainatate
-sa fie o infractiune care sa lezeze siguranta statului,viata unui cetatean
roman sau apatrid cu domiciliu in Romania,precum si o infractiune prin care s-a produs o
vatamare corporala grava,indiferent de calificarea juridica pe care o va primi fapta in
momentul judecatii
-infractorul sa fie un cetatean strain sau apatrid care nu domociliaza in Romania.
-actiunea penala se pune in acest caz in miscare doar cu autorizarea prealabila a
Procurorului general

Aplicarea legii penale in timp


Principiul activitatii legii penale-decurge din principiul legalitatii
,, Legea penala se aplica infractiunilor savirsite in timpul cit ea se afla in vigoare
Iesirea din vigoare a unei norme penale are loc prin abrogare.
In cazul dreptului penal normele penale nu pot iesii din vigoare prin caderea in
desuetudine.
Abrogarea poate fi partiala si totala.implicita si explicita
Pentru normele penale este de preferat ca abrogarea sa fie intotdeauna explicita pt
a nu da nastere unor confuzii in aplicarea ei.
a)In cazul infractiunilor care incep sa fie savirsite sub incidenta unei legi si se
epuizeaza sub incidenta altei legi,cum ar fi infractiunile continue,continuate, de obicei
si progresive,se aplicxa legea din momentul epuizarii lor,adica legea din momentul
producerii ultimului rezultat.
b)Actele de participatie penala care sunt savirsite intr-un moment diferit de cel al
realizarii faptei de catre infractor,vor fi judecate conform legii care guverneaza fapta.
Principiul neretroactivitatii legii penale-legea penala se aplica numai pt viitor,.se aplica
faptelor savirsite dupa intrarea ei in vigoare.
De la aceasta regula exista doua exceptii:legea interpretativa ulterioara si legea
penala mai favorabila.
Principiul retroactivitatii legii penale-legea care dezincrimineaza(abolitio criminis) se
aplica si faptelor savirsite inainte de intrarea ei in vigoare
Principiul retroactivitatii legii penale se aplica doar in ipoteza in care este vorba de
o lege care dezincrimineaza o fapta,astfel incit acea fapta nu mai exista deloc in sfera
ilicitului penal.Regula nu este valabila daca o fapta este dezincriminata dintr-o anumita
lege dar ea exista sub o alta forma,sau denumire intr-o alta lege.
Legea respectiva trebuie sa nu mai existe deloc in sfera de incriminare a dreptului penal
Principiul aplicarii legii penale mai favorabile in cazul infract. nedefinitiv judecate
In cazul in care de la savirsirea infractiunii pina la judecarea definitiva a cauzei au
intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila.
Ca regula generala-instanta nu poate combina dispozitiile mai favorabile dintr-o lege
cu cele mai favorabile din cealalta lege,formind o lex tertia.Instanta va trebuii sa
analizeze si sa decida care dintre cele doua,trei sau mai multe legi este mai
favorabila,realizind o analiza a conditiilor de incriminare,de tragere la raspundere penala
precum si a pedepselor.

INFRACTIUNEA
Infractiunea:notiune si trasaturi
Infractiunea este fapta care prezinta pericol social,savirsita cu vinovatie si
prevazuta de legea penala.
Interpretata sub mai multe aspecte:
-material-reprezinta o manifestare exterioara a individului
-uman-este o activitate omeneasca exterioara
-social-se indreapta asupra relatiilor sociale
-moral-politic-vadeste atitudinea morala si politica a faptuitorului fata de valorile sociale
-juridic-reprezinta o incalcare a unei norme juridice penale
Trasaturile esentiale ale infractiunii
a) Fapta care prezinta pericol social
Fapta-manifestare a individului sau a unei persoane juridice in sfera realitatii,adica
in cadrul relatiilor sociale.
Pericol social-reprezinta orice activitate contrara normelor in vigoare caci
impiedica normala desfasurare a relatiilor sociale.Fapta care prezinta pericolul
social al unei infractiuni este fapta prin care se perecliteaza ori se vatama valorile
sociale si pt sanctionarea careia este necesara aplicarea unei pedeapse.
Pericolul social este apreciat in functie de urmatoarele elemente:valoarea sociala
careia I se aduce atingere,de dinamica faptelor oferita de statistica penala,de
imprejurarile in care se savirsesc faptele,de persoana infractorului,de urmarile
produse sau care s-ar fi putut produce.
Pericolul social general sau abstract-este apreciat de legiuitor in momentul
definirii faptelor periculoase drept infractiune.Acesta se face tinind cont de:insemnatatea
valorii sociale ocrotite,de frecventa faptelor,de gravitatea abstracta a vatamarii ce I se
poate aduce acelei valori sociale,precum si de imprejurarile in care pot fi realizate faptele
definite ca infractiuni.
Pericolul social concret-rezida la momentul savirsirii faptei si este apreciat de
judecator in momentul pronuntarii hotaririi de condamnare sau achitare,in caz ca
pericolul social concret nu este cel al unei infractiuni.
b) Vinovatia- reflecta aspectul subiectiv al infractiunii si cuprinde atitudinea psihica a
faptuitorului fata de fapta savirsita si de urmarile acesteia.
Este rezultatul interactiunii a doi factori:
-constiinta(factorul intelectiv)-presupune o atitudine constienta a
faptuitorului,care isi da seama de reprezentarea actiunilor sau inactiunilor sale
-vointa(factorul volitiv)-aceste actiuni sau inactiuni angreneaza energia fizica
a faptuitorului pt realizarea rezultatelor urmarite.
Formele vinovatiei
Intentia directa-faptuitorul prevede si urmareste rezultatul faptei sale
Intentia indirecta-faptuitorul prevede rezultatul faptei sale,nu-l urmareste dar
accepta producerea lui.
Intentia simpla sau calificata(se urmareste un anume scop),Intentia spontana sau
premeditata,Intentia unica si intentia complexa(se urmareste realizarea mai multor
infractiuni),Intentie initiala si supravenita(a intervenit pe parcursul actiunii ilicite)

Culpa cu prevedere-faptuitorul prevede rezultatul faptei sale,dar nu-l urmareste si


nici nu-l accepta,considerind fara temei ca nu se va produce.-definita in doctrina penala
culpa cu previziune,usurinta sau temeritate.(accidentele de circulatie des intilnite)
Culpa simpla-faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale,desii trebuia si putea
sa-l prevada.Aceasta forma de vinovatie mai este cunoscuta si astfel:nebagare de
seama,nedibacie,nesocotinta,nepricepere.
Intentia depasita sau praeterintentia-acea forma mixta sau compusa de vinovatie
in care gasim elemente ale intentiei si ale culpei in acelasi timp.
Este acea forma de vinovatie in care faptuitorul urmareste producerea unui
rezultat(pina aici avem intentia),dar,datorita unor imprejurari neimputabile lui se
produce un rezultat mai grav care nu a fost nici urmarit si nici acceptat de catre
faptuitor(culpa)
c) Prevederea in legea penala a faptei savirsite
Orice infractiune trebuie sa fie prevazuta de legea penala ca atare,iar incriminarea
ulterioara a unei fapte nu va determina aplicarea legii penale retroactiv.

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei din punct de vedere al


vinovatiei
1. Preambul-caracterul penal sau infractional al unei fapte este definit in doctrina
penala ca o insusire sintetica a faptei ce decurge din intrunirea trasaturilor esentiale ale
infractiunii.
Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei se deosebesc de cauzele care
inlatura raspunderea penala,caz in care fapta constituie infractiune,dar ca urmare a
interventiei ulterioare savirsirii fapte a acestor cause persoana nu mai raspunde penal
Cauze care inlatura raspunderea penala:
Cauze de impunitate sau nepedepsire:
-generale-desistarea si impiedicarea producerii rezultatului-art 22 CP
-impiedicarea de catre participant a consumarii faptei-art30 CP
-speciale-denuntarea faptei-art.167 CP
-retragerea marturiei mincinoase art.260CP
-denuntarea mitei art 255 alin 3 CP
Cauze care inlatura caracterul penal al faptei
Se deosebesc si de cauzele care inlatura executarea pedepsei,caz in care fapta este
infractiune,faptuitorul va raspunde pt ele,dar ulterior sau chiar in timpul stabilirii
raspunderii penale intervine o cauza care inlatura executarea pedepsei.
Dupa criteriul trasaturii esentiale a infractiunii asupra careia se rasfringe
conducind la nerealizarea acesteia:
-cauze care privesc pericolul social
-cauze care privesc vinovatia
-cauze care privesc prevederea in legea penala
Dupa criteriul sferei de aplicare:
-cauze speciale-lipsa dublei incriminari-art6 ali.1CP
-constringerea la darea de mita-art 255CP
-proba veritatii-fost art.207CP

10

2. Starea de necesitate
Definitie: este in stare de necesitate acela care savirseste fapta pt a salva de la un
pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel,viata,integritea corporala sau sanatatea
sa,a altuia sau un bun important al sau ori al altuia sau un interes public.
Conditiile starii de necesitate;
1. conditiile starii de pericol-eveniment intimplator care nu este generat de
om ci de elemente din natura:cutremure,inundatii,incendii,alunecari de teren
-poate provenii de la animale ce nu sunt
supravegheate sau chiar care sunt folosite in scopul de a rani.
-activitati omenesti imprudente sau intentionate
Conditiile starii de pericol:
-pericolul trebuie sa fie iminent-adica este pe cale sa se produca.
-sa ameninte valorile sociale-viata,sanatatea,integritatea,libertatea,bun important
-pericolul sa fie inevitabil-sa nu poata fi inlaturat decit prin savirsirea faptei
a) conditiile actiunii de salvare
-actiunea de salvare sa se realizeze prin comiterea unei fapte prevazute de legea penala
-actiunea de salvare sa fi constituit unicul mod de inlaturare a pericolului.
-prin actiunea de salvare sa nu se cauzeze urmari vadit mai grave decit acelea care s-ar
fi produs daca nu s-ar fi intervenit
-fapta sa nu fie savirsita de catre sau pt a salva o persoana care avea obligatia de a
infrunta pericolul
Efecte juridice-principalul efect din punct de vedere penal este ca fapta savirsita
in stare de necesitate nu are caracter infractional,caci nu este savirsita cu vinovatie.
3. Constriongerea fizica si constringerea morala-inlatura caracterul penal al faptei
-constringerea fizica sau forta majora-presiunea pe care o forta careia nu I
se poate rezista o exercita asupra energiei fizice a unei alte persoane in asa fel incit
aceasta comite o fapta prevazuta de legea penala fiind in imposibilitate fizica sa
actioneze altfel
Conditii:
-sa existe o constringere asupra fizicului unei persoane
-constringerea la care a fost supusa persoana sa nu I se fi putut rezista
-sub imperiul constringerii fizice sa se fi savirsit o fapta penala.
Efecte juridice-din punct de vedere penal fapta savirsita ca urmare a constringerii
nu are character infractional caci nu este savirsita cu vinovatie.
-constringerea morala-presiunea exercitata prin amenintarea cu un pericol
grav,pt persoana faptuitorului ori altuia si sub imperiul careia cel amenintat savirseste o
fapta prevazuta de legea penala.
Conditii:
-sa fie savirsita o fapta de natura penala sub imperiul constringerii morale
-sa existe o actiune de constringere prin amenintarea cu un pericol grav.
-pericolul grav cu care este amenintata persoana san u poata fi inlaturat astfel
Efecte juridice-din punct de vedere penal fapta nu are caracter infractional
4. Cazul fortuit-desemneaza situatia,starea,imprejurarea in care actiunea sau
inactiunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea persoana nu l-a conceput
si nici nu l-a urmarit si care se datoreaza unei energii a carei interventie nu a putut fi
prevazuta.

11

Sursa imprejurarilor fortuite:


-fenomene ale naturii,cutremure,furtuni,traznete,alunecari de teren
-tehnicizarea activitatii umane(defectarea unui mecanism)
-conduita imprudenta a unei persoane(un copil nesupravegheat sare in fata masinii)
-starea maladiva a unei persoane(epilepsie,lesin,atac de cord)
Conditii: -rezultatul socialmente periculos al faptei sa fie consecinta interventiei
unei imprejurari straine de vointa si constiinta faptuitorului
-faptuitorul sa fi fost in imposibilitatea de a prevedea interventia
imprejurarii a fortei straine care a produs rezultatul
-fapta savirsita sa aiba caracter penal
Efecte juridice-fapta nu are caracter infractional.
5. Iresponsabilitatea-starea de incapacitate psiho-fizica a unei persoane care nu-si
poate da seama de semnificatia sociala a actiunilor sau inactiunilor sale ori nu poate
fi stapina pe ele.-atit sub raport intelectiv cit si volitiv- nu intelege urmarile faptelor
sale,nu isi poate determina si dirija in mod normal vointa.
Incapacitatea se poate datora:
-unei maladii neuropsihice-schizofrenia,paranoia,somnul natural si hipnotic,lipotimia
-unei anomalii care impiedica dezv naturala a facultatilor psihiceidiotenia,infantilismul,cretinismul,debilitatea mintala
-unor tulburari psihice provocate prin intoxicatii cu alcool sau cu alte substantedrogurile si uneori alimente alterate.
Pt a putea inlatura caracterul penal al faptei,iresponsabilitatea sa existe in
momentul savirsirii faptei.
Conditiile starii de iresponsabilitate:
-faptuitorul sa aiba incapacitatea psihica intelectuala si volitiva cu privire la
actiunile si inactiunile lui.
-starea de incapacitate sa fie in momentul savirsirii faptei.
-incapacitatea psiho-fizica sa se datoreze alienatiei mintale ori altor cauze.
-fapta savirsita in astfel de conditii sa fie o fapta penala
Efecte juridice-iresponsabilitatea este o cauza care inlatura caracterul penal al
faptei,fapta ne mai fiind infractiune,fiind inlaturata si raspunderea penala.
6. Minoritatea faptuitorului-starea in care se gaseste faptuitorul ce nu a implinit
virsta legala pt a raspunde penal.
,,minorul care nu a implinit virsta de 14 ani nu raspunde penal
Conditiile starii de minoritate:
-sa fie savirsita o fapta prevazuta de legea penala
-faptuitorul, la data savirsirii faptei sa nu indeplineasca conditiile pt a raspunde penal.
Legea instituie pt minorul care nu a implinit 14 ani o prezumtie absoluta de
iresponsabilitate,intre 14 si 16 ani o prezumtie relativa de iresponsabilitate,pt
minorul care a implinit virsta de 16 ani o prezumtie relativa de responsabilitate.
Problema virstei minorului la data savirsirii faptei este importanta pt stabilirea
raspunderii acestuia in cazul savirsirii unor infractiuni continue,continuate sau
progresive.
Efecte juridice-minoritatea este o cauza care inlatura caracterul penal al
faptei,fiind inlaturata si raspunderea penala

12

7. Eroarea de fapt-reprezentarea gresita de catre cel ce savirseste o fapta prevazuta de


legea penala a realitatii din momentul savirsirii faptei,reprezentare determinata de
necunoasterea sau cunoasterea gresita a unor date ale realitatii.
Criteriile de clasificare:
-dupa obiectul asupra caruia poarta-eroare este de fapt atunci cind vizeaza
aspecte ale realitatii,si de drept-atunci cind poarta asupra unei norme juridice
Eroarea de drept asupra unei norme penale nu inlatura caracterul penal al faptei
-dupa factorii care o determina,eroarea este rezultatul necunoasterii sau
ignorantei sau poate fi rezultatul amagirii sau inducerii in eroare
-dupa consecintele pe care le poate avea:
-esentiala-exclude vinovatia
-neesentiala-reprezinta o circumstanta atenuanta
-principala- cind priveste elementele constitutive ale infractiunii
-secundara-priveste o stare,situatie,imprejurare ce reprezinta o
circumstanta de savirsire
-dupa posibilitatile de evitare-de neinlaturat sau invincibila-inlaturind
caracterul penal al faptei
-vincibila sau inlaturabila-nu inlatura caracterul
penal al faptei afara de cazul cind faptele sunt incriminate numai daca fapta se
savirseste cu intentie.
Conditiile erorii de fapt:
-sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala
-faptuitorul sa nu fi cunoscut existenta unor stari,situatii sau imprejurari de care
depinde caracterul penal al faptei
-starea,situatia sau imprejurarea care nu au fost cunoscute pot sa reprezinte un
element constitutiv al infractiunii ori o circumstanta a acesteia.
Efectele juridice-in cazul infractiunilor intentionate daca eroare cade asupra unui
element constitutiv al acesteia atunci inlatura caracterul penal al faptei,si deci fapta
nu va mai fi infractiune.
Atunci cin eroarea de fapt cade asupra unei circumstante,fapta va fi
infractiune.doar acea circumstanta fiind inlaturata.

Formele infractiunii
1. Preambul- Activitatea infractionala-etape
Perioada interna-incepe cu momentul in care idea de a savirsii
infractiunea se naste in mintea faptuitorului si se finalizeaza cu luarea hotaririi
de a savirsii acea infractiune.-nu este pedepsibila.
Perioada externa-perioada in care,fapuitorul dupa ce a luat hotarirea
de a savirsii fapta,o pune in aplicare.
-faza actelor de pregatire a actelor preparatorii
-faza actelor de executare-momentul in care incepe
executarea
-faza urmarilor-finalizarea activitatii infractionale si prin
producerea urmarilor dintre cele mai grave posibile.

13

2. Actele preparatorii-reprezinta prima faza a activitatii infractionale si


constau in anumite acte,activitati de procurare de date,informatii ori adaptare a
mijloacelor sau instrumentelor ce vor fi folosite la comitere infractiunii si de crearea
conditiilor favorabile savirsirii acesteia.-sunt posibile numai in cazul infractiunilor
intentionate.
Conditii: -sunt efectuate in vederea savirsirii unei infractiuni
-se concretizeaza intr-o activitate obiectiva de creare a conditiilor pt
savirsirea infractiunilor(procurarea de date,instrumente,informatii)
-nu trebuie sa cuprinda acte ce intra in continutul elementului material al
laturii obiective a infractiunii
-sunt intotdeauna intentionate
Felurile actelor de pregatire:
-acte de pregatire materiale-procurarea de instrumente,de
mijloace,adaptarea acestora pt savirsirea infractiunii.
-acte de pregatire morala-culegerea de date,informatii cu privire la locul si
timpul in care urmeaza sa se savirseasca infractiunea,in atragerea de complici
Regimul actelor preparatorii in dreptul penal roman
Conditii in care actele preparatorii sunt incriminate:
-atunci cind ele sunt asimilate tentativei si sunt pedepsite ca atare
-cind sunt incriminate ca infractiune de sine statatoare
-cind actele preparatorii sunt savirsite de o alta persoana decit autorul,fapt ce
constituie pt persoana care le savirseste acte de complicitate anterioara
3. Tentativa-punerea in executare a hotaririi de a savirsii infractiunea,executare
care a fost intrerupta ori nu si-a produs efectul desii executarea a fost efectuata in
intregime.
Conditii: -prezenta in constiinta faptuitorului a hotaririi de a savirsii infractiuneatentativa este posibila numai in cazul infractiunilor intentionate
-inceperea executarii hotaririi infractionale,adica a realizarii actiunii ce
constituie elementul material al laturii obiective-se pune probleme delimitarii tentativei
de actele preparatorii
-pt a ramine in faza tentativei,este nevoie ca actele de executare sa fie
intrerupte din motive independente de vointa faptuitorului,sau desii actiunea a fost dusa
pina la sfirsit urmarile nu s-au produs.
Felurile tentativei:
a) Potrivit criteriului gradului de realizare al actiunii infractionale:
-tentativa intrerupta,simpla,neterminata,imperfecta sau indepartata-se
caracterizeaza prin punerea in executare a hotaririi de a savirsii infractiunea,executare
care se intrerupe si rezultatul nu se produce(interv. unui obstacol care nu poate fi depasit)
-tentativa perfecta,terminata,fara efect,fara rezultat sau completa.-punerea in
executare a hotaririi de a savirsii o infractiune,executare care a fost dusa pina la capat,dar
rezultatul nu se produce(se trage cu arma in directia victimei,dar aceasta se fereste si nu
este ucisa)

14

b) Cauzele care determina neproducerea rezultatului:


-tentativa proprie-faptuitorul are toate mijloacele necesare pt a savirsii
infractiunea,aceste sunt apte pt producerea rezultatului infractional,care nu se produce din
alte caze,exterioare atit faptuitorului cit si instrumentelor pe care acesta le foloseste.-este
posibila doar in cazul infractiunilor de rezultat.
-tentativa improprie-se caracterizeaza prin punerea in executare a hotaririi
infractionale,executate care realizata in intregime,dar producerea rezultatului nu a fost
posibila datorita insuficientei sa defectuazitatii mijloacelor folosite,ori datorita
imprejurarii ca in timpul cit s-a desfasurat activitatea infractionala obiectul lipsea de la
locul unde faptuitorul credea ca se afla.
-tentativa relativ improprie-faptuitorul va raspunde penal
-tentativa absolut improprie sau absurda-se caracterizeaza prin punerea
in executare a hotaririi infractionale,executare care este dusa pina la capat dar rezultatul
nu se produce datorita modului gresit de concepere al infractiunii.-faptuitorul nu raspunde
penal,insa se poate pune problema responsabilitatii sale,adica a gradului sau de
discernamint.
Distinctia dintre tentativa absurda si infractiunea putativa-consta in realizarea
unei fapte care doar in mintea persoanei care o savirseste este infractiune,in realitate
aceasta neavind un caracter penal.(incheierea unei noi casatorii de catre o persoana care
se considera casatorita,dar fara a cunoaste ca prima casatorie incetase prin decesul
primului sot,fapta de a trage cu arma intr-un cadavru)
Tratamentul sanctionar al tentativei-in ceea ce priveste incriminarea
tentativei,legiuitorul a ales ca tentative sa fie sanctionata doar atunci cind legea prevede
expres aceasta(teza incriminarii limitate)
Tentativa se sanctioneaza cu o pedeapsa(amenda sau inchisoare) cuprinsa intre
jumatatea minimului si jumatatea maximului prevazute de lege pt infractiunea
consumata,fara ca minimul sa fie mai mic decit minimul general al pedepsei.(minimul
general=15 zile)
In cazul persoanei juridice tentativa se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre
minimul special si maximul special al amenzii prevazute de lege pt infractiunea
consumata,reduse la jumatate.La aceasta pedeapsa se poate adauga una sau mai multe
pedepse complementare.
Infractiuni la care tentativa nu este posibila
-cele savirsite din culpa si cu praeterintentie
-infractiunile ce sunt realizate prin inactiune
-infractiunile de obicei nu prezinta de asemenea tentative
Desistarea si impiedicarea producerii rezultatului-sunt cauze de nepedepsire,de
inpunitate generale
Desistarea-renuntarea de buna voie din partea faptuitorului la continuarea
executarii actiunii ce constituie elementul material al laturii obiective a infractiunii.

15

Conditiile desistarii si impiedicarii producerii rezultatului:


-existenta unui inceput de executare in cazul desistarii,si executarea in intregime in
cazul impiedicarii producerii rezultatului.
-intreruperea executarii si,respectiv,impiedicarea producerii rezultatului
-cele doua actiuni sa fie expresia manifestarii vointei libere a infractorului.
-impiedicarea producerii rezultatului sa aiba loc mai inainte de descoperirea faptei
de orice persoana sau de organele de cercetare penala.
Efectele juridice ale celor doua cauze de nepedepsire:
-nesanctionarea faptuitorului pt tentativa realizata la infractiunea pt care a intervenit
desistarea sau impiedicarea producerii rezultatului
-daca pina in momentul desistarii sau al impiedicarii producerii rezultatului se
savirseste o alta fapta penala,atunci infractorul va raspunde pt aceasta.
4. Infractiunea fapt consumat-forma infractiunii in care rezultatul se produce
odata cu executarea in intregime a elementului material al laturii obiective.
In functie de rezultatul faptei care poate fi o vatamare materiala,sau o stare de
pericol, infractiunea se considera consumata dupa executarea activitatii infractionale si a
producerii rezultatului(pentru infractiunile de rezultat),sau in momentul realizarii
elementului material al laturii obiective(pentru infractiunile de pericol)
Cunoasterea momentului consumarii infractiunii are importanta practica deoarece
de atunci incepe sa curga termenele de prescriptie si tot de atunci se ia in calcul legea
aplicabila.
5. Infractiunea fapt epuizat-forma infractiunii ce consta in prelungirea in timp a
infractiunii dupa momentul consumarii.Este posibila in cazul infractiunilor de
obicei,progressive,continue si continuate.

Unitatea de infractiune(naturala si legala)


1. Aspecte generale
Prin unitatea de infractiune se desemneaza activitatea infractionala formata dintr-o
singura actiune ori inactiune ce decurge din natura faptei sau din vointa
legiuitorului,savirsita de o persoana si in care se identifica continutul unei singure
infractiuni
Felurile:
-unitatea naturala-determinata de unitatea actiunii sau inactiunii,de unicitatea
rezultatului,precum si de unicitatea formei de vinovatie cu care se actioneaza.
Forme ale unitatii naturale-infractiunea simpla,continua si infractiunea deviata.
-unitatea legala-,,fictiunelegislativa-nu este data de realitatea obiectiva a faptei,ci de
vointa legiuitorului care reuneste in continutul unei singure infractiuni,doua sau mai
multe actiuni,c ear putea realize fiecare in parte continutul unor infractiuni
distincte,aceasta din considerente de politica penala
Forme ale unitatii legale-infractiunea continuata,complexa,progresiva si de obicei.
2. Unitatea naturala de infractiune
a) Infractiunea simpla-se caracterizeaza sub raport obiectiv,printr-o
singura actiune sau inactiune,printr-un singur rezultat,iar din punct de

16

vedere subiectiv printr-o singura forma de vinovatie.-este forma clasica


de infractiune,ea nebeneficiind de o reglementare legala.
b) Infractiunea continua-se caracterizeaza prin prelungirea in mod
natural a actiunii sau inactiunii ce constituie elemental material al
laturii obiective,dupa consumare,pina la interventia unei forte
contrare
-infractiunea continua succesiva-presupune anumite intreruperi
firesti,naturale,fara a se considera ca a fost intrerupta si unicitatea infractionala(portul
ilegal de uniforma sau portul ilegal de arme)
-infractiunea continua permanenta-nu presupune nici o intrerupere(furtul de
curent electric)
c) Infractiunea deviata acea activitate infractionala in care actiunea
este deviata de la obiectul sau persoana impotriva careia se indrepta,datorita greselii
faptuitorului,la un alt obiect sau catre o alta persoana.
,,aberatio ictus-minuire gresita a mijloacelor folosite
,,error in personam-datorita erorii faptuitorului
3. Unitatea legala de infractiune
a) Infractiunea continuata-acea forma a unitatii legale care se
caracterizeaza prin savirsirea de catre aceeasi persoana,la intervale de
timp diferite,in realizarea aceleiasi hotariri infractionale a unor actiuni
sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi
infractiuni.
Unitatea creata de legiuitor are la baza trei elemente:
-unitatea laturii subiective-aceeasi rezolutie infractionala in baza careia se
savirsesc toate faptele
-unitatea subiectului activ-prezenta constanta a aceleiasi persoane la toate
actele infractionale
-unitatea infractionala-savirsirea aceleiasi infractiuni
Conditii: -unitatea subiectului activ-aceeasi persoana savirseste mai multe actiuni
sau inactiuni-Conditia este indeplinita si atunci cind persoana participa odata in calitate
de autor iar apoi in calitate de complice sau instigator.
-pluralitatea actelor de executare,actiuni sau inactiuni savirsite la anumite
intervale de timp
-unitatea de rezolutie infractionala-la stabilirea unitatii de rezolutie se are
in vedere:unitatea obiectului infractiunii;a locului;a persoanei vatamate;precum si
unitatea de timp;modul uneori identic de savirsire a faptei.
-actele de executare trebuie sa reprezinte fiecare in parte continutul
aceleiasi infractiuni.
Efecte juridice:
-de la momentul epuizarii incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale
-in functie de acest moment se stabileste incidenta sau nu al unui act de clementa
-daca actele de executare sunt savirsite pe teritoriul mai multor state,se va putea
aplica legea romana daca cel putin un act de executare a fost savirsit pe teritoriul tarii
-la aplicarea legii penale in timp se va tine seama tot de momentul epuizarii
-in functie de momentul epuizarii se va stabili si incidenta sau nu a raspunderii penale
pentru infractorul care a fost sau este minor.

17

Tratamentul penal al infractiunii continuate-infractiunea continuata este o cauza


reala de agravare,dar in acelasi timp este o cauza facultativa Tratamentul sanctionar al
infractiunii continuate.Intrucit infractiunea continuata este unica aplicarea pedepsei se
face intr-o singura etapa,pedeapsa urmind sa fie aplicata spre maximul ei special,si daca
se considera ca acesta nu este indestulator atunci se poate aplica un spor de pina la 5
ani,in cazul inchisorii sau un spor de pina la jumatate din pedeapsa in cazul amenzii.
Infractiuni ce nu pot fi savirsite in mod continuat
-nu poate fi intilnita in cazul infractiunilor savirsite din culpa
-nu este posibila nici in cazul infractiunilor al caror obiect nu este susceptibil de
divizare si nici in cazul infractiunilor de obicei
b)infractiunea complexa-cuprinde in continutul sau ca element constitutiv
sau ca o circumstanta agravanta o actiune sau o inactiune care constituie prin ea insasi o
fapta prevazuta de legea penala.(tilharia,pirateria,ultrajul)
Formele infractiunii complexe:
-infractiunea complexa forma tip-in continutul ei intra ca element o actiune sau
inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni-forma propriu-zisa a infractiunii
complexe(infractiunea de atentat care pune in pericol statul,tilharia)
-infractiunea complexa ca varianta agravanta-in continutul ei cuprinde ca
element circumstantial agravant o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul unei alte
infractiuni-varianta calificata a unor infractiuni simple(lipsirea de libertate care a avut ca
urmare moartea victimei,violul care are ca urmare moartea victimei,tilharia care a a vut
ca urmare moartea victimei)
Structura infractiunii complexe-in element material al infractiunii complexes au
reunite actiunile ce constituie elementul material al infractiunilor absorbite.
Efecte juridice-inportanta juridica a cunoasterii efectelor infractiunii complexe rezida
in a cunoaste daca infractiunea s-a consumat sau a ramas in stadiul de
tentativa.Nerealizarea continutului constitutiv al infractiunii sub raport obiectiv,poate
conduce la calificarea faptei drept tentativa.(realizarea doar a actelor de violenta in cadrul
infractiunii de tilharie,fara ca furtul sa fi fost comis,conduce la calificarea acestei fapte ca
fiind tentativa la tilharie.
c)infractiunea progresiva-acea infractiune care dupa atingerea momentului
consumativ corespunzator unei anumite infractiuni,fara interventia faptuitorului isi
amplifica progresiv rezultatul,ori se produc urmari noi corespunzator unor infractiuni mai
grave.
d)infractiunea de obicei-repetare faptei de un numar de ori din care sa rezulte
obisnuinta sau indeletnicirea faptuitorului.(cersetoria,vagabondajul,prostitutia)-nu poate
avea tentativa si nici nu poate fi comisa in coautorat.

Pluralitatea de infractiuni(concursul si recidiva)


Situatia in care aceeasi persoana, singura sau impreuna cu altele savirseste in baza
unor rezolutii infractionale diferite mai multe infractiuni,fie inainte de a fi condamnat
definitiv,fie dup ace a fost condamnat definitiv pt una din ele.
1. Concursul de infractiuni- savirsirea a doua sau mai multe infractiuni de catre
aceeasi persoana mai inainte de a fi condamnata definitiv pt vreuna din ele.

18

a) Conditiile de existenta:
-savirsirea a doua sau mai multe infractiuni
Constituie concurs si daca prima infractiune este consumata iar a doua a ramas
numai in stadiul de tentativa.
-infractiunile sa fie savirsite de aceeasi persoana(complice cit si autor si instigator)
-infractiunile sa fie comise mai inainte de condamnarea definitiva pt vreuna din ele.
-infractiunile comise,sau cel putin doua dintre ele sa poata fi deduse judecatii.
b) Forma concursului de infractiuni
-concursul real-concurs material ori concurs prin mai multe actiuni sau
inactiuni distincte-acea forma ce se realizeaza prin savirsirea mai multor infractiuni
ca urmare a mai multor actiuni sau inactiuni distincte.
-concursul formal ideal sau concursul printr-o singura actiune sau inactiune
c) Tratamentul sanctionar al concursului de infractiuni-presupune o
cunoastere cum se stabileste pedeapsa in cazul concursului de infractiuni.
-sistemul cumulului aritmetic-pt fiecare infractiune sa fie stabilita o pedeapsa
si apoi pedepsa finala sa constea din suma acestora.
-sistemul absorbtiei-stabilirea unei pedepse pt fiecare infractiune,iar pedepsa
finala va fi cea mai grava dintre acestea,care astfel le absoarbe pe celelalte.
-sistemul cumulului juridic-stabilirea pedepsei in doua trepte
-stabilirea pt fiecare infractiune a unei pedepse(cea mai grava sporita
spre maximul ei special)
-posibilitatea aplicarii unui spor.(pina la 5 ani)
Potrivit art.34 din codul penal-pentru persoana fizica:
-mai intii se stabileste pedeapsa pt fiecare infractiune
-apoi se stabileste sanctiunea finala
Cind s-a stabilit o pedeapsa cu detentiunea pe viata si una sau mai multe
pedepse cu inchisoare ori cu amenda,se aplica pedeapsa detentiunii pe viata.
Cind s-a stabilit numai pedepse cu inchisoare,se aplica pedeapsa cea mai
grea,care poate fi sporita pina la maximul ei nspecial,iar cin acest maxim nu este
indestulator,se adauga un spor de pina la 5 ani.
Cind s-a stabilit numai amenzi,se aplica pedeapsa cea mai mare,care poate
fi sporita pina la maximul ei special,iar daca acest maxim nu este indestulator,se
poate adauga un spor de pina la jumatate din cel maxim.
Cind s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoare si o pedeapsa cu amenda,se aplica
pedeapsa inchisorii,la care se adauga amenda,in totul sau in parte.
Cind s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe pedepse cu
amenda,se aplica pedeapsa inchisorii,la care se poate adauga amenda,conform
reglementarilor specifice acesteia.
Pedeapsa rezultata nu poate depasii suma pedepselor aplicate fiecarei infractiuni
in parte si totodata ea nu poate depasii maximul general de 30 ani.
La persoane juridice-amenda cea mai mare,care poate fi sporita pina la
maximul special,iar daca acest maxim nu este vindestulator,se poate adauga un spor
de pina la 1/3 din acel maxim.

19

d) Contopirea pedepselor-situatia in care dupa ce a fost condamnat definitiv


pt un concurs de infractiuni se descopera ca infractorul mai savirseste si o alta sau
alte infractiuni ce intrau in cuprinsul concursului,dar pt care acesta nu a fost
judecat,sau atunci cind se constata ca cel condamnat definitiv mai suferise si o alta
condamnare definitiva pt infractiuni ce intrau in cuprinsul aceluiasi concurs.
2. Recidiva-acea forma a pluralitatii de infractiuni care consta in savirsirea din
nou a unei infractiuni de catre o persoana care anterior a mai fost condamnata
definitiv pt o alta infractiune.
a) Modalitatile recidivei:
-in functie de momentul savirsirii noii infractiuni-recidiva postcondamnatorie
si postexecutorie
-dupa natura infractiunilor ce compun pluralitatea-generala si speciala
-in functie de gravitatea condamnarii-recidiva mare si recidiva mica
-in functie de timpul scursintre executarea pedepsei pt infractiunea anterioara si
savirsirea noii infractiuni-permanenta si temporara.
-dupa criteriul locului unde s-a aplicat pedeapsa definitiva ce formeaza primul
termen al recidivei-nationala sau internationala.
-dupa criteriul tratamentului sanctionar al recidivei-cu efect unic,cu efect
progresiv,cu regim sanctionar uniform,cu regim sanctionar diferentiat.
c) Recidiva mare postcondamnatorie-dupa raminerea definitiva a unei
hotariri de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni,cel condamnat
savirseste din nou o infractiune cu intentie,inainte de inceperea executarii pedepsei,in
timpul executarii acesteia sau in stare de evadare,iar pedeapsa prevazuta de lege pt a
doua infractiune este inchisoarea mai mare de 1 an
Conditiile primului termen al recidivei mari postcondamnatorii:
-sa fie vorba despre o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii ori detentiunii
pe viata.
-condamnarea definitiva sa priveasca o pedeapsa cu inchisoare mai mare de 6 luni
-condamnare sa fie pt o infractiune intentionata
-condamnare san u fie dintre acelea care,potrivit legii,nu tine seama la stabilirea
starii de recidiva: condamnarile pt infractiunile savirsite in timpul
minoritatii,culpa,pentru infractiuni amnistiate,pt infractiuni care nu mai sunt prevazute
in legea penala.
Conditiile celui de-al doilea termen:
-savirsirea unei noi infractiuni
-noua infractiune sa fie savirsita cu intentie sau praeterintentie
-pedeapsa prevazuta de lege sa fie mai mare de 1 an
-noua infractiune trebuie sa fie savirsita in intervalul de timp dupa raminerea
definitiva a hotaririi de condamnare pt infractiunea sau infractiunile anterioare si pina la
executarea sau considerarea ca executata a pedepsei.-fapta poate fi savirsita inaintea
executarii,in timpul executarii pedepsei,in stare de evadare,in timpul eliberarii
conditionate,in termenul de incercare al gratierii conditionate,executarii pedepsei prin
suspendare sau prin suspendare supravegheata.

20

d) Recidiva mare post executorie-dupa executarea unei pedepse cu inchisoare


mai mare de 6 luni,dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa,ori dupa implinirea
termenului de prescriptie a executarii,cel condamnat savirseste din nou o infractiune cu
intentie pt care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an.
Conditiile primului termen:
-sa fie vorba despre o condamnare definitiva la pedeapsa inchisorii ori detentiunii
pe viata din care condamnatul a fost eliberat conditionat sau pt care s-a implinit
termenul de prescriptie.
-condamnarea definitiva sa priveasca o pedeapsa cu inchisoare mai mare de 6 luni
-condamnarea sa fie pt o infractiune intentionata sa prataerintentionata
-condamnare san u fie una dintre acelea care nu se tine seama la stabilirea starii de
recidiva(plus reabilitarea)
Conditiile celui de-al doilea termen:
-savirsirea unei noi infractiuni
-noua infractiune sa fie savirsita cu intentie sau prataerintentie
-pedeapsa prevazuta de lege pt noua infractiune-mai mare de 1 an
-noua infractiune trebuie sa fie savirsita dupa executarea pedepsei,dupa gratierea
totala sau a restului de pedeapsa,dupa prescrierea executarii pedepsei.
e) Recidiva mica postcondamnatorie si postexecutorie-cind dupa
condamnarea la cel putin trei pedepse cu inchisoare pina la 6 luni sau dupa
executare,dupa gratierea totala sau a restului de pedeapsa,ori dupa prescrierea
executarii a cel putin trei asemenea pedepse,cel condamnat savirseste din nou o
infractiune cu intentie pt care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an
f) Tratamentul penal al recidivei
In cazul recidivei mari postcondamnatorii aplicarea pedepsei se face in functie de
momentul in care a fost savirsita noua infractiune,adica inainte de inceperea
executarii,in timpul executarii pedepsei sau in stare de evadare.
Modul de stabilire al pedepsei:
-in situatia in care nu a inceput executarea pedepsei pt infractiunea ce formeaza
primul termen al recidivei,pedeapsa stabilita pt infractiunea savirsita ulterior si
pedeapsa aplicata pt infractiunea anterioara se contopesc-sporul pt recidiva
postcondamnatorie este de 7 ani.
-in situatia in care pedeapsa anterioara a fost executata in parte,contopirea se face
intre pedeapsa care a mai ramas de executat si pedeapsa aplicata pt infractiunea
savirsita ulterior
-in cazul savirsirii unei infractiuni in timpul starii de evadare,prin pedeapsa
anterioara se intelege pedeapsa care se executa,cumulate cu pedeapsa aplicata pentru
evadare
In cazul recidivei post executorii se poate aplica si o pedeapsa pina la maximul
special,iar daca acest maxim nu este indestulator,in cazul inchisorii se poate adauga un
spor de pina la 10 ani,iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult 2/3 din
maximul special.
Daca in cazul concursului pedeapsa se aplica in doi timpi,in cazul recidivei nu se
mai individualizeaza sporul separate ci se aplica pedeapsa intr-o unica treapta,fara a se
specifica aplicarea sporului.

21

Aplicarea pedepselor complementare si a masurilor de siguranta in cazul


recidivei pt persoane fizice
-daca pt una din infractiunile concurente s-a stabilit si o pedeapsa
complementara,aceasta se aplica alaturi de pedeapsa inchisorii
-daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita sau chiar de
aceeasi natura,dar cu continut diferit,aceasta se aplica alaturi cu pedeapsa inchisorii
-daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelasi
continut,se aplica cea mai grea dintre acestea.
Masurile de siguranta de natura diferita sau de aceeasi natura,dar cu un continut
diferit,luate in cazul infractiunilor concurente,se cumuleaza.
Daca s-au luat mai multe masuri de siguranta de aceeasi natura si cu acelasi
continut,dar pe durate diferite,se aplica o singura data masura de siguranta cu durata cea
mai lunga.
Recidiva in cazul persoanelor juridice-exista recidiva atunci cind:
-dupa raminerea definitiva a unei hotariri de condamnare,pers juridica savirseste din
nou o infractiune cu intentie,iar amenda pt infractiunea anterioara nu a fost executata
-amenda pt infractiunea anterioara a fost executata sau considerata ca executata.
In cazul recidivei postexecutorii se aplica pedeapsa amenzii pina la maximul
special,iar daca acest maxim nu este indestulator,se poate adauga un spor de pina la 2/3
din acel maxim.

Pluralitatea de infractori
Presupune cooperarea mai multor persoane,cu vinovatie la savirsirea unei
infractiuni.
Formele pluralitatii de infractori:
-pluralitatea naturala(necesara)-forma pluralitatii de infractori in care
cooperaea mai multor persoane la comiterea faptei este ceruta insasi natura acesteia.
(bigamie,incest,adulter)
-pluralitatea constituita-presupune gruparea mai multor persoane cu scopul de a
savirsii infractiuni(complot,asociere in vederea savirsirii de infractiouni)
-pluralitatea ocazionala sau participatia penala-la comiterea faptei prevazuta
de legea penala participa un numar mai mare de persoane decit era necesar.
Participatia penala-forme sau feluri:
Dupa criteriul aptitudinii psihice:
-participatia proprie-toti participantii actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie
-participatia improprie-unii dintre participanti actioneaza cu o anumita forma de
vinovatie,iar altii cu alta sau fara vinovatie
Dupa criteriul contributiei participantilor la comiterea infractiunii se face
deosebire intre:
-activitati de executare directa si nemijlocita a faptei(autorul si coautorul)
-activitati de determinare la comiterea unei fapte(instigare)
-activitati de inlesnire,de ajutorare la savirsirea faptei(complicitate)
Dupa importanta contributiei participantilor la savirsirea faptei:
-forme principale-autoratul,coautoratul fata de instigare si complicitate,precum
si instigarea fata de complicitate
-forme secundare-instigarea si complicitatea prin raportare la autorat si
complicitatea fata de instigare

22

1. Autoratul si coautoratul
Autoratul-forma participatiei penale in care o persoana savirseste prin acte de
executare fapta prevazuita de legea penala.-presupune cooperarea si altor persoane la
savirsirea infractiunii,insa in calitate de instigatori sau complici.
Sub aspect subiectiv autorul poate savirsii fapta sub orice forma de
vinovatie,spre deosebire de instigator si complice care savirsesc intotdeauna fapta cu
intentie.
Coautoratul-forma participatiei penale in care la savirsirea faptei si-au adus
contributia in mod nemijlocit doua sau mai multe persoane.-nu presupune existenta si
altor participanti,instigatori sau complici,dar nici nu-I exclude.
Coautoratul-presupune o participare nemijlocita din partea participantilor la
savirsirea faptei.
In ceea ce priveste tratamentul sanctionar al coautoratului.pedeapsa se aplica pt
toti in limitele prevazute de lege,se va lua in consideratie contributia fiecaruia la
savirsirea faptei.
2. Instigarea-consta in fapta de determinare cu intentie prin orice mijloace de catre
o persoana numita instigator a altei persoane numita instigat,sa savirseasca o
fapta prevazuta de legea penala.
Conditii:
-efectuarea unei activitati de determinare din partea unei persoane,numita
instigator,fata de o alta persoana numita instigat.
-activitatea de determinare trebuie sa se situeze in timp anterior luarii hotaririi
de a savirsii fapta prevazuta de legea penala.
-instigatorul sa actioneze cu intentie
-instigatorul sa fi savirsit fapta la care a fost instigat ori sa fi realizat cel putin o
tentativa pedepsibila.
Felurile instigarii;
-dupa forma de vinovatie-instigarea este proprie sau perfecta cind toti
participantii actioneaza cu aceeasi forma de vinovatie si improprie sau
imperfecta cind coeziunea subiectiva lipseste
-dupa mijloacele folosite de instigator-simpla(rugaminti sau indemnuri) si
calificata(cind pt determinarea persoanei se dau daruri,se exercita presiuni)
-dupa numarul persoanelor ce desfasoara activitatea de instigare-instigarea cu
un singur instigator si coinstigarea.
-dupa nr persoanelor fata de care se desfasoara activitatea de instigareinstigareindividuala(activitatea de instigare se desfasoara fata de o persoana sau
mai multe dar care sunt determinate) si instigarea colectiva(instigarea vizeaza un
nr.nedefinit de persoane)
-dupa modul de actiune al instigatorului-instigare imediata(instigatorul se
adreseaza direct instigatului in vederea savirsirii faptei) si instigare
mediata(determinarea are loc prin intermediul unei alte persoane.
-dupa modul deschis ori ascuns in care actioneaza instigatorul pt determinarea
instigatului-instigare deschisa sau evidenta si instigare insidioasa sau ascunsa

23

-dupa rezultatul obtinut in determinarea instigatului-instigarea cu efect pozitiv


sau reusita si instigarea cu efect negativ sau nereusita(instigarea neurmata de
executare)-singurele care prezinta urmari din punct de vedere al raspunderii
penale,fiind reglementate in codul penal
Tratamentul penal al instigarii-in cazul pedepsirii instigarii,sistemul
parificarii pedepdelor,adica aplicarea pedepsei si pt instigator intre limitele de
pedeapsa prevazute de lege pt autor.
3. Complicitatea-fapta unei persoane care cu intentie inlesneste sau ajuta in orice
mod la comiterea unei fapte prevazute de legea penala ori promite,inainte sau in
timpul savirsirii faptei,ca va tainuii bunurile provenite din aceasta sau ca va
favoriza pe infractor,chiar daca,dupa savirsirea faptei,promisiunea nu este
indeplinita.
Conditii:
-pt a exista este nevoie ca o persoana sa comita o fapta in calitate de autor
-savirsirea de catre complice a unor activitati menite sa inlesneasca,sa ajute
pe autor la savirsirea infractiunii.
-actele de complicitate se realizeaza sub raport subiect numai cu intentie
Felurile complicitatii;
-dupa natura ajutorului dat-materiala si morala.
-dupa momentul in care se acorda-anterioara si concomitenta
-dupa modul direct sau indirect in care se realizeaza contributia complicelui
la savirsirea infractiunii-complicitate imediata si nemijlocita.
-dupa aspectul dinamic al contributiei complicelui-complicitate prin actiune
si complicitate prin inactiune.
-dupa forma de vinovatie cu care autorul savirseste fapta-proprie sau
improprie
Tratamentul penal al complicitatii-sistemul parificarii pedepselor
4. Alte elemente generale privind tratamentul penal al participatiei
Circumstantele reale si personale-imprejurarile in care are loc comiterea faptei
prevazute de lege(stari,situatii,intimplari,calitati,insusiri si orice alte date ale
realitatii sau date susceptibile sa particularizeze fapta sau pe faptuitor.
Circumstante personale-privesc pe faptuitor si pot fi in legatura cu atitudinea
psihica a acestuia fata de fapta prevazuta de legea penala la care a participatcircumstante obiective.
Circumstante reale-sunt legate de imprejurarile anterioare,concomitente sau
posterioare savirsirii faptei si privesc continutul atenuat sau agravat al faptei legat de
mijloacele folosite,de imprejurarile de loc,de timp sau de rezultatul produs.
Impiedicarea de catre participant a savirsirii faptei-instituie o cauza de
nepedepsire a participantului la savirsirea unei infractiuni daca in cursul
executarii,dar inainte de descoperirea faptei impiedica consumarea
acesteia,incurajindu-se astfel ca participantii sa impiedice realizarea infractiunii
Daca cel care impiedica consumarea infractiunii este autorul el va fi aparat de
pedeapsa,la fel si complicele complicele,nu insa si instigatorul care va raspunde penal

24

SANCTIUNILE IN DREPTUL PENAL


Prezentarea generala a sanctiunilor din codul penal roman
1. Ilicitul penal in cadrul general al dreptului
Sanctiunile pot fi:-reparatorii (de restabilire a situatiei anterioare)
-represive(pedepse)-sanctiuni de drept penal
-retributive(atrag o suferinta ce se rasfringe asupra persoanei
care a incalcat norma de drept,avutului sau drepturilor acesteia)
-preventive(masuri de siguranta)-sanctiuni de drept penal
Incalcarile normei de drept care cuprind ca sanctiune o pedeapsa ilicitul penal iar
cele care aduc atingere normelor ce prevad o sanctiune reparatorie-ilicit civil(extrapenal)
2. Caracterele sanctiunilor de drept penal:
-sunt prevazute in normele penale si se aplica sau se iau numai de catre
instantele de judecata,legal investite.
-au un caracter represiv,retributiv sau privativ,dar totodata au un caracter
educativ si de inlaturarea pericolului.
-au ca scop prevenirea savirsirii de noi fapte penale
-sunt o necesitate pt apararea valorilor sociale si sunt inevitabile atunci cind s-a
stabilit raspunderea penala.
3. Felurile pedepselor
Sunt cunoscute trei categorii de sanctiuni de drept penal:pedepsele,masurile
educative si masurile de siguranta.

Pedepsele principale aplicate persoanei fizice


Pedeapsa- este o masura de constringere si un mijloc de reeducare al condamnatului
Trasaturi:
-este o masura de constringere,o masura de represiune
-este un mijloc de reeducare
-este prevazuta de lege pt a respecta principiul legalitatii
-este aplicata numai de catre instantele de judecata
-este aplicata infractorului si numai caestuia
-se aplica in scopul prevenirii savirsirii de noi infractiuni
Functii:
-functia de constringere deoarece implica o privatiune de drepturi,de bunuri
precum si o constringere a libertatii.
-functia de reeducare
-functia de exemplaritate-decurge din caracterul ei inevitabil atunci cind a fost
savirsita o infractiune.-presupune fermitatea,promptitudinea,intransigenta cu care este
sanctionat infractorul.
-functia de eliminare-eliminarea pt o perioada de timp sau definitive din
societate a condamnatului

25

1. Detentiunea pe viata-are un caracter perpetuu


Infractiunile prevazute in partea speciala:tradarea,tradarea prin ajutarea
inamicului,tradarea prin transmiterea de secrete,actiunile dujmanoase contra
statului,spionajul,atentatul care pune in pericol siguranta statului,atentatul contra
colectivitatii,subminarea puterii de stat,actele de diversiune si complotul,omorul
deosebit de grav,distrugerea si semnalizarea falsa in forma calificata,nerespectarea
regimului materialelor explozibile in forma calificata,traficul de substante
toxice,capitularea,parasirea cimpului de lupta,parasirea navei in forma
calificata,parasirea comenzii in forma calificata,neluarea masurilor necesare in
operatiunile navale,coborirea pavilionului,coliziunea calificata(pedeapsa alternativa cu
inchisoarea-15-25 ani),genocidul,tratamente neomenoase in forma calificata.
a) Situatii in care pedeapsa detentiunii pe viata nu poate fi aplicata
-aceluia care la data pronuntarii hotaririi de condamnare a implinit virsta de 60 ani
-in locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedepsa inchisorii =25 ani si
pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima.
-in cazul in care cel condamnat a implinit 60 de ani in timpul executarii pedepsei
detentiunea pe viata se inlocuieste cu inchisoare-25 ani
b) Inchisoarea-pedeasa principala privativa de libertate si consta in lipsirea
condamnatului de libertate pe o anumita perioada de timp si izolarea acestuia de
societate,de familie,de scoaterea acestuia din mediul sau de viata.
Limitele inchisorii-intre 15 zile si 30 ani-in partea speciala a codului penallimitele sunt de la 1 luna la 25 ani
c) Regimul de executare-locuri de detinere anume destinate
d) Amenda-implica o diminuare a patrimoniului infractorului
Limitele generale-100-50000 Ron-limitele speciale-150-30000 Ron

Pedepsele complementare aplicabile persoanei fizice


1. Interzicerea unor drepturi-pedeapsa complementara ce consta in interzicerea
pe o perioada cuprinsa intre 3-10 ani a exercitiului unuia sau unora,dar
noiciodata a tuturor,din drepturile condamnatului.
Aceste drepturi sunt:
-dreptul de a alege si de a fi ales
-dreptul de a plica o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat
-dreptul de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie de natura aceleia de
care s-a folosit condamnatul pt savirsirea infractiunii.
-drepturile parintesti-(infractiunea de rele tratamente aplicate
minorului,proxenetismul)
-dreptul de a mai fi tutore sau curator
a) Aplicarea si executarea pedepdei-pedeapsa complementara a interzicerii
unor drepturi se aplica pe linga pedeapsa inchisorii de cel putin 2 ani,acolo unde
legea prevede expres acesta sau in cazul in cazul in care instanta motivat
considera ca fata de natura si gravitatea infractiunii,imprejurarile cauzei si
persoana faptuitorului,este necesara aplicarea acesteia.

26

2. Degradarea militara-consta in pierderea gradului militari si a dreptului de a


purta uniforma
a) Aplicarea si executarea pedepsei-se aplica numai condamnatilor
militari,active sau in rezerva,se aplica obligatoriu numai infractiunilor la care instanta a
aplicat o pedeapsa mai mare de 10 ani si este facultativa cind este cuprinsa intre 5-10 ani

Pedepse accesorii aplicabile persoanei fizice


Sunt acele pedepse care se alatura pedepselor principale a inchisorii,se executa pe
durata acesteia si nu ulterior finalizarii executarii si consta in interzicerea tuturor
drepturilor prevazute la art.46.

Masurile de siguranta
Sunt acele sanctiuni de drept penal constind din masuri de constringere cu caracter
preventiv,luate in scopul inlaturarii unei stari de pericol,si pt preintimpinarea realizarii de
alte fapte penale.
Caracterizare
-sanctiuni de drept penal,prevazute de legea penala
-se iau impotriva persoanelor care au savirsit fapte penale
-se face pt a inlatura o stare de perticol si pt a prevenii savirsirea de noi fapte penale
Conditii:
-faptuitorul sa fi savirsit o fapta prevazuta de legea penala
-savirsirea faptei sa fi dat in vileag o stare de pericol a faptuitorului care poate
constituii in viitor sursa savirsirii unor noi fapte penale
-combaterea acestei stari de pericol sa se poata realiza doar prin luarea unei masuri de
siguranta adecvate situatiei in cauza.
Clasificare:
Dupa natura starii de pericol
-masuri de siguranta personale-raportare la starea de pericol a faptuitorului
-masuri de siguranta reale-au in vedere lucrurile ce provin din infractiune
Dupa statutul juridico-formal al persoanei fata de care se dispun:
-masuri de siguranta care se iau fata de faptuitori
-masuri de siguranta care se iau fata de infractori
In raport de drepturile si libertatile pe care le ingradeste luare masurii de
siguranta:
-masuri de siguranta private de libertate
-masuri de siguranta restrictive de libertate
-masuri de siguranta privative de drepturi
-masuri de siguranta restrictive de drepturi
-masuri de siguranta patrimoniale
Dupa durata in timp a masurilor de siguranta
-dispuse pe durata nedeterminata-cit dureaza starea de pericol
-dispuse pe durata determinata precizate expres in lege
Dupa cum exista posibilitatea revocarii lor,avem:
-masuri de siguranta revocabile
-masuri de siguranta irevocabile(confiscarea speciala)

27

Scopul masurilor de siguranta-scopul legii penale


Inlaturarea unei stari de pericol si npreintimpinarea savirsirii faptelor prevazute de
legea penala.
Scopul direct(imediat)-inlaturarea starii de pericol
Scopul indirect(mediat)-preintimpinarea savirsirii unor noi fapte penale
a) Obligarea la tratamentul medical-obligarea faptuitorului de a se prezenta in mod
regulat la tratament medical pina la insanatosire.
Conditii in care se ia masura:
-faptuitorul sa prezinte pericol pt societate
-pericolul social prezentat de faptuitor sa fie determinat de starea de boala,a intoxicarii
cornice cu alcool,stupefiante sau alte asemenea substante.
-instanta sa aprecieze ca prin obligarea faptuitorului la tratament medical,starea
anormala a acestuia va inceta si nu va mai savirsii alte fapte penale.
b) Internarea medicala-internarea faptuitorului care ceste bolnav mintal sau toxicoman
si care se afla intr-o stare ce prezinta pericol pt societate,intr-o institutie medicala de
specialitate pina la insanatosire.
Conditiile in care se poate lua masura:
-internarea medicala se poate lua numai impotriva faptuitorului
-faptuitorul sa fie bolnav mintal sau toxicoman si prezinta pericol pt societate
-instanta de judecata sa aprecieze ca starea de pericol a faptuitorului nu poate fi
inlaturata decit prin luarea acestei masuri de siguranta.
Continutul si durata masurii masura de siguranta a internarii medicale devine
definitiva doar prin hotarirea instantei de judecata.
c) Interzicerea unei functii sau profesii-se poate lua fata de faptuitorul care a savirsit o
fapta prevazuta de legea penala datorita incapacitatii,nepregatirii sau altor cause,care il
face pe acesta impropriu pt ocuparea unei anumite functii ori pt exercitarea unor profesii
Conditii in care se poate lua masura:
-interzicerea unei functii sau profesii,meserii sau ocupatii se poate lua numai impotriva
persoanei care a savirsit o fapta prevazuta de legea penala
-fapta sa fie savirsita in exercitarea functiei sau profesiei
-savirsirea faptei sa se datoreze incapacitatii,nepregatirii pt ocuparea functiei
-nepregatirea,lipsa de cunostinte,incapacitate ail fac pe faptuitor sa prezinte o stare de
pericol,prin posibilitatea comiterii altor fapte pe viitor
-instanta de judecata sa aprecieze ca starea de pericol a faptuitorului nu poate fi
eliminata decit prin luarea acestei masuri de siguranta.
Continutul si durata masurii-masura se ia pe o durata nedeterminata darn u mai
putin de 1 an pina cind dureaza starea de inaptitudine a faptuitorului.
d) Interzicerea de a se afla in anumite localitati-interzicerea condamnatului de a se
afla o anumita perioada de timp in localitatea sau localitatile stabilite prin hotarirea
de condamnare
Conditii:
-se ia numai impotriva infractorului
-infractiunea sa fie de o anumita natura sau sa aiba o anumita durata-masura se poate
lua doar daca infractorul a fost condamnat la o pedeapsa de cel putin 1 an si anterior sa
mai fi fost pedepsit-Conditia condamnarii anterioare nu mai este necesara daca
pedeapsa aplicata de instanta este mai mare de 5 ani

28

Daca infractiunea savirsita este:furt,tilharie,specula,ultraj contra bunelor


moravuri si tulburarea ordinii si linisti publice,cersetorie,prostitutie,viol sau perversiune
sexuala,atunci nu se mai pune nici o conditie cu privire la durata pedepsei aplicata de
instanta si nici conditia antecedentelor penale.
Continutul si durata masurii-se ia pe o durata determinata,max 5 ani,durata poate
fi prelungita doar o singura data cu timpul cit a durat prima masura.
Masura poate fi revocata la cerere daca starea de pericol a incetat darn u mai
devreme de 1 an.
e) Expulzarea-masura de scoatere in afara teritoriului tarii a cetateanului strain sau
apatrid care nu domiciliaza in Romania,persoana care a savirsit o infractiune
considerindu-se ca raminerea acestuia pe teritoriul tarii prezinta pericol social pt
ordinea juridica si sociala.
Conditii pt luarea masurii:
-masura se ia numai impotriva infractorului
-se ia impotriva unui cetatean strain sau apatrid care nu domiciliaza in Romania
-masura se ia fata de acel care indeplinind conditiile anterioare savirseste o
infractiune ce este de competenta instantelor penale romane.
-instanta de judecata sa aprecieze ca starea de pericol a faptuitorului nu poate fi
inlaturata decit prin luarea acestei masuri de siguranta
-expulzarea nu poate fi dispusa daca se considera persoana respective va fi supusa
torturii sau pedepsei capitale in tara in care va fi expulzat ca urmare a regimului politic
si juridic din tara respectiva.
Continutul si durata masurii-indepartarea silita a infractorului strain de pe
teritoriul tarii noastre.-se ia pe o durata nedeterminata sin u se prevede posibilitatea
revocarii ei.
f) Confiscarea speciala-consta in trecerea silita si gratuita in proprietatea statului a
anumitor lucruri ce apartin persoanei care a savirsit o fapta penala,a caror detinere
de catre faptuitor-datorita naturii lor datorita legaturii acestora cu savirsirea faptei
prezinta pericolul savirsirii unor noi fapte prevazute de legea penala.
Conditii pt luarea masurii:
-existenta unui faptuitor care a savirsit o fapta penala(nu neaparat infractor)
-se ia cu privire la anumite lucruri ce are legatura cu fapta penala
-instnta de judecata sa aprecieze ca starea de periocol a faptuitorului nu poate fi
inlaturata decit prin luare acestor masuri de siguranta
Categoriile de bunuri ce pot fi supuse confiscarii:
-bunurile produse prin savirsirea faptei prevazute de legea penala
-bunurile care au fost folosite la savirsirea unei infractiuni
-bunurile produse,modificate sau adaptate in scopul savirsirii unei
infractiuni,daca au fost utilizate la comiterea acesteia sau sunt ale infractorului
-bunurile care au fost date pt a determina savirsirea unei fapte sau pt a rasplatii
pe faptuitor
-bunurile a caror detinere estecinterzisa de lege

29

g) Interdictia de a revenii in locuinta familiei pe o perioada determinata


Conditiile in care se ia masura
-fapta savirsita sa fie infractiunea de loviri sau orice acte de violenta cauzatoare
de suferinte fizizce sau psihice.
-lovirile sau actele de violenta trebuie sa cauzeze suferinte fizice sau psihice
-infractiunea sa fie savirsita impotriva membrilor familiei
-persoana sa fie condamnata la pedeapsa cu inchisoarea de cel putin 1 an
-instanta sa aprecieze ca prezenta infractorului in familie constituie un pericol grav
pt aceasta.
-partea vatamata sa solicite in mod expres aplicarea acestei masuri de catre instanta
Continutul si executarea masurii-interdictia de a revenii in locuinta familiei pe o
perioada determinata este o masura de siguranta restrictiva de drepturi.
Durata masurii-se ia pe o perioada determinata-max. 2 ani

Sanctiunile aplicabile persoanelor juridice


Felurile pedepsei:
-pedeapsa principala a amenzii-2500-2000000 lei
-pedepse complementare-dizolvarea pers,juridice
-suspendarea activitatii-3 luni-1 an
-suspendarea uneia dintre activitati-3 luni-3 ani
-inchiderea unor puncte de lucru-3 luni-3 ani
-interzicerea pareticiparii la achizitii publice 1-3 ani
-afisarea sau difuzarea hotaririi de condamnare
Pedepsele complementare se pot aplica in mod cumulativ.
Minimul special al amenzii-5000-max special-600000-max 10 ani inchisoare pers fizica
-10000-maxspecial-900000-min 10 aniinchisoare pers fizica

Regimul sanctionar al minorilor in dreptul penal roman


Minorul care nu a implinit virsta de 14 ani nu raspunde penal,cel care a implinit
virsta de 14 ani raspunde penal daca se dovedeste ca a actionat cu discernamint.,cel care a
implinit virsta de 18 ani raspunde penal.
a) Masuri educative-sunt sanctiuni de drept penal speciale pt minori,ce au menirea
de a asigura educarea si reeducarea acestora prin instruire scolara si
profesionala,prin cultivarea in constiinta acestora a respectului fata de valorile
sociale.
-Mustrarea-masura educativa consta in dojenirea minorului
-Libertatea supravegheata-lasarea minorului in libertate pet imp de 1 an sub
supraveghere deosebita
Obligatii impuse minorului:
-sa nu frecventeze anumite locuri stabilite
-sa nu intre in legatura cu anumite persoane
-sa pastreze o activitate neremunerata intr-o institutie de interes public fixata de
inbstanta-50-200 ore,max 3 ore/zi dupa programul de scoala,in zilele nelucratoare si
in vacanta.
-internarea intr-un centru de reeducare-pina la 18 ani
-internarea intr-un institut medical-educativ-pina la 18 ani

30

b) Pedepse aplicabile minorului precum si regimul si executarea acestora


-inchisoarea si amenda-nu I se aplica nici pedepsele complementare
Infractiunile savirsite in timpul minoritatii nu atrag starea de recidiva si nici
incapacitati sau decaderi,reprezinta antecedente penale de care instanta va tine seama la
o noua infractiune pe care minorul devenit major o va savirsii.
In cazul in care instanta se orienteaza pt aplicarea unei pedepse cu inchisoarea
limitele pedepsei vor fi reduse la jumatate,dar in nici un caz minimul nu poate fi mai
mare de 5 ani.

31

RASPUNDEREA PENALA SI CAUZELE CARE


INLATURA RASPUNDEREA PENALA
1. Consideratii generale privind raspunderea penala
Raspunderea penala-forma a raspunderii juridice si reprezinta consecinta nesocotirii
dispozitiei normei juridice penale
,,raportul juridic penal de constringere nascut ca urmare a savirsirii infractiunii
intre stat,pe de o parte,si infractor pe de alta parte,raport complex al carui continut il
formeaza dreptul statului,ca reprezentant al societatii,de a trage la raspundere pe
infractor,de a-I aplica sanctiunea prevazuta pt infractiunea savirsita si de a-l constrige sa o
execute precum si obligatia infractorului de a raspunde pt fapta sa si de a se supune
sanctiunii aplicate,in vederea stabilirii ordinii de drept si restaurarii autoritatii legii

2. Cauzele cara inlatura raspunderea penala


Cauzele- sunt anumite stari,situatii,imprejurari posterioare savirsirii
infractiunii,reglementate de lege,in prezenta carora se stinge raportul juridic penal de
conflict,se stinge dreptul statului de a aplica o sanctiune infractorului si obligatia
acestuia de a executa acea sanctiune.
Cauzele generale-amnistia;prescriptia raspunderii penale;lipsa plingerii
prealabile;impacarea partilor.
Cauzele speciale-desistarea si impiedicarea producerii rezultatului;impiedicarea
consumarii faptei de catre participant;denuntarea faptei de catre mituitor;retragerea
marturiei mincinoase.
a) Amnistia-actul de clementa al Parlamentului Romaniei prin care,din
considerente de politica penala este inlaturata raspunderea penala pt infractiuni
comise pina la data aparitiei legii de amnistie.
Felurile amnistiei
Dupa aria de cuprindere(de intindere):
-generala-cit priveste orice infractiune
-speciala-anumite infractiuni,particularizate prin cuantumul pedepsei,natural or
ori calitatea infractorilor(minor,femeie,batrini)
Dupa conditiile in care amnistia devine incidenta:
-neconditionata(pura si simpla)
-conditionata
Dupa stadiul procesului in care se gaseste infractiunea amnistiata:
-antecondamnatorie sau proprie
-postcondamnatorie
Obiectul amnistiei
Cind in textul legii de amnistie sunt indicate infractiunile prin pedeapsa prevazuta de
lege,se are in vedere maximul special prevazut pt infractiunea fapt consumat din
momentul acordarii actului de amnistie sin u din momentul comiterii faptei.

32

Efectele amnistiei-inainte de condamnare amnistia inlatura raspunderea penala pt


infractiunea savirsita.inlatura caracterul penal al faptei.
Amnistia nu inlatura masurile de siguranta menite a inlatura starea de pericol si nici
masurile educative luate in sprijinul educarii si remodelarii caracterului minorului.
Amnistia nu are efecte asupra pedepsei amenzii care a fost executata,caci nu
reprezinta o ,,restitutio in integrum
Amnistia nu are insa mereu aceleasi efecte pe care le are reabilitarea.
b) Prescriptia raspunderii penale-consta in stingerea raportului juridic penal de
conflict,nascut prin savirsirea unei infractiuni,ca urmare a nerealizarii lui intr-un
anumit termen prevazut de lege.
Raspunderea penala se prescrie pt orice infractiune cu exceptia infractiunilor contra
pacii si omenirii.
Termenele de prescriptie a raspunderii penale:persoana fizica
-15 ani-detentiunea pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani
-10 ani-mai mare de 10 ani dar nu depaseste 15 ani
-8 ani-mai mare de 5 ani dar nu depaseste 10 ani
-5 ani-mai mare de 1 an dar nu depaseste 5 ani
-3 ani nu depaseste 1 an sau amenda
Termenele de prescriptie a vraspunderii penale-persoana juridica;
-10 ani-detentiunea pe viata sau pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani
-5 ani-pedeapsa inchisorii de cel mult 10 ani sau amenda
In cazul infractiunilor continue-termenul curge de la data incetarii actiunii sau inactiunii
continuate-de la data savirsirii ultimei actiuni sau inactiuni
progresive-momentul producerii ultimului rezultat
de obicei-momentul producerii ultimei actiuni
In cazul minorilor-termenele de prescriptie se reduce la jumatate
c) Lipsa plingerii prealabile
Plingerea prealabila este o institutie care apartine atit dreptului penal cit si
dreptului procesual penal.-reprezinta o conditie de tragere la raspundere penala a
infractorului pt infractiuni anume prevazute de lege
Plingerea-incunostiintare a organelor de urmarire penala despre savirsirea unei
infractiuni,realizata de catre victima infractiunii dar care nu are un caracter obligatoriu
In principiu,sesizarea organelor de urmarire se face din oficiu sau la o simpla
plingere din partea victimei sau a oricarei persoane
Conditiile in care trebuie facuta plingerea si cazurile in care este necesara
-singura in masura sa realizeze plingerea prealabila este persoana vatamata.
-minorilor si cei lipsiti de capacitate de exercitiu-reprezentantii legali
-victima da o procura speciala altei persoane
-organul caruia I se adreseaza plingerea-se depune la organele de cercetare penala
-plingerea prealabila trebuie depusa in termen de 2 luni de la momentul in care victima
a cunoscut cine este faptuitorul
Cazurile in care lipseste plingerea prealabila
-persoana vatamata nu a facut plingerea
-persoana vatamata nu a facut plingerea in termenul legal
-plingerea este facuta de o alta persoana care nu are inputernicirea legala

33

Efecte si retragerea plingerii-reprezinta inlaturarea raspunderii penale,fara insa ca


raspunderea civila sa fie inlaturata.
Retragerea plingerii prealabile se face in mod expres de catre persoana vatamata in
fata instantei.Se considera retragere a plingerii prealabile situatia in care partea vatamata
nu se prezinta nejustificat la doua termene consecutiv ale procesului penal.
Impacarea partilor-actul bilateral dintre intelegerea intre infractor si victima
infractiunii,in cazurile prevazute de lege de a pune capat conflictului nascut din savirsirea
infractiunii,inlaturind raspunderea penala si consecintele civile ale faptei.
Conditii:
-impacarea partilor este posibila numai in cazul infractiunilor expres prevazute de lege
-impacarea partilor reprezinta un act bilateral
-impacarea este un act personal-se face numai in fata instantei
-impacare trebuie sa fie totala-sa priveasca atit latura civila cit si cea penala
-impacarea partilor trebuie sa fie definitiva
-impacarea trebuie sa fie neconditionata
Efecte-impacarea partilor inlatura raspunderea penala si stinge si actiunea civila.

34

APLICAREA SI EXECUTARE PEDEPSELOR


Individualizarea judiciara a pedepselor
Este individualizarea realizata de instanta de judecata si consta in stabilirea si
aplicarea pedepsei prevazute de lege pt infractiunea savirsita in functie de gradul de
pericol social concret al faptei,de periculozitatea infractorului,de imprejurarile concrete in
care s-a comis infractiunea.
Criteriile de individualizare generala:
-dispozitiile partii generale ale codului penal incidente in cauza respective
-limitele de pedeapsa fixate in partea speciala
-gradul de pericol social al faptei savirsite,ce rezulta din modul si mijloacele de
savirsire a faptei
-persoana infractorului-dezvoltarea fizica si psihica,pregatirea profesionala,conditiile
de viata,atitudinea in societate,familie sau locul de munca.
-imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala
Starile-entitati,fapte situatii cu semnificatie in ceea ce priveste gradul de pericol
social al faptei si de periculozitate al faptuitorului reglementate in partea generala a CP
Stari de agravare-starea de recidiva,infractiunea continuata,concursul de infractiuni
Stari de atenuare-tentativa si minoritatea faptuitorului
Circumstantele-situatii,insusiri,calitati,alte date ale realitatii cu privire la fapta catre
ambianta ei ori de faptuitor catre biografia acestuia.
1. Circumstantele atenuate-stari situatii,imprejurari sau calitati anterioare savirsirii
infractiunii ce au legatura cu fapta sau cu infractorul si care eleva o periculozitate mai
redusa a acestuia sau un pericol social mai scazut al faptei comise.
Circumstantele atenuate sunt exterioare continutului infractiunii si au caracter
accidental,in sensul ca nu insotesc toate infractiunile si nu privesc pe orice infractor.
a) Circumstantele atenuate legale:
-depasirea limitelor legitimei aparari-,,excesul scuzabil-priveste situatia in
care a fost depasita proportionalitatea dintre atac si aparare,situatia care nu se
datoreaza tulburarii sau temerii provocate de imprejurarile in care se
desfasoara infractiunea si care corespunde excesului justificat
-depasirea limitelor starii de necesitate-la momentul inlaturarii starii de
pericol,ce nu a fost creat de infractor,acesta si-a dat seama ca pricinuieste urmari vadit
mai grave decit daca nu ar fi intervenit,dar cu toate acestea duce pina la capat actiunea
daunatoare valorilor sociale
-provocarea-stare de puternica tulburare sau emotie generate de actiunea
provocatoare din partea partii vatamate,actiune ce consta in violenta,intr-o atingere grava
a demnitatii unei persoane sau intr-o alta actiune ilicita grava.
Conditiile starii de provocare:
-existenta unei anumite activitati de provocare din partea persoanei vatamate
-actul provocator al victimei sa determine o puternica tulburare sau emotie a
infractorului,o surescitare nervoasa ce ii rapeste acestuia controlul sau stapinirea de sine.
-sub imperiul acestei stari infractorul sa fi savirsit fapta infractionala.
-infractiunea sa se indrepte impotriva infractorului

35

b) Circumstantele atenuate judiciare


-conduita buna a infractorului inainte de savirsirea infractiunii
-staruinta depusa de infractor pt a inlatura rezultatul infractiunii sau a repara paguba
pricinuita
-atitudinea infractorului dupa savirsirea infractiunii-prezentarea sa in fata
autoritatii,comportarea sincera in timpul procesului,inlesnirea descoperirii ori arestarii
participantilor.
Circumstante atenuate judiciare-starea de betie voluntara incomplete,situatia
personala a infractorului,motivatia in savirsirea infractiunii.
Efecte in cazul infractiunii de drept comun,pt persoana fizica:
-cind minimul special al pedepsei inchisorii este de 10 ani sau mai mare.pedeapsa se
coboara sub minimul special,dar nu mai jos de 3 ani
-5 ani sau mai mare-nu mai jos de 1 an
-3 ani sau mai mare-nu mai jos de 3 luni
-1 an sau mai mare-se coboara sub acest minim,pina la minimul general
-3 luni sau mai mare-se coboara sub acest minim,pina la minimul general(15 zile)sau se
aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 250lei,iar cind minimul special este sub 3
luni,se aplica o amenda care nu poate fi mai mica de 200 lei
-cind pedeapsa prevazuta de lege este amenda,aceasta se coboara sub minimul ei
special,putind fi redusa pina la 150lei in cazul cind minimul special este de 500lei sau
mai mare,ori pina la minimul general(100lei noi),cind minimul special este sub 500 lei
In cazul infractiunilor contra sigurantei statului,contra pacii si omenirii,de omor,
infractiunilor savirsite cu intentie care a avut ca urmare moartea unei persoane,prin care
s-a preodus consecinte deosebit de grave,daca se constata ca exista circumstante
atenuante,pedeapsa inchisorii poate fi redusa pina la 1/3 din minimul special
In ceea ce priveste situatia persoanei juridice,aplicarea pedepsei principale pt
aceasta in cazul retinerii de catre instanta a unor circumstante atenuante este:
-cind minimul special al amenzii este de 10000 lei sau mai mare,amenda se coboara
sub acest minim,dar nu mai mult de .
-5000 lei sau mai mare-dar nu mai mult de 1/3
2. Circumstantele agravante-stari,situatii,imprejurari sau calitati
anterioare,concomitente sau ulterioare savirsirii infractiunii ce au legatura cu fapta sau cu
infractorul si care eleva o periculozitate mai mare a acestuia sau un pericol social mai
ridicat al faptei comise.
Circumstantele atenuate sunt exterioare continutului infractiunii si au caracter
accidental,in sensul ca nu insotesc toate infractiunile si nu privesc pe orice infractor.
a) Enumerarea si prezentarea circumstantelor agravante legale.
-savirsirea faptei de trei sau de mai multe persoane impreuna.(Ex.savirsirea faptei de
doua sau mai multe persoane impreuna-infractiunea de furt calificat)
-savirsirea infractiunii prin acte de cruzime,prin violente asupra membrilor familiei
ori prin ,metode sau mijloace care prezinta pericol public.
-savirsirea infractiunii de catre un infractor major,daca aceasta a fost comisa impreuna
cu un minor.
-savirsirea infractiunii pe temei de rasa,nationalitate,etnie,limba,gen,orientare
sexuala,opinie,apartenenta politica,convingeri,avere,origine
sociala,virsta,dizabilitate,boala cronica necontagioasa,infectie HIV/SIDA.

36

-savirsirea infractiunii din motive josnice-razbunarea,imbogatirea prin metode ilicite


-savirsirea infractiunii in stare de betie anume provocata in vederea comiterii faptei
-savirsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o
calamitate.
b) Circumstantele agravante judiciare-imprejurarea ca infractorul se prezenta
in stare de betie voluntara incomplete in cazul infractiunii de purtare abuziva,situatia in
care paznicul,ce ar fi trebuit sa aiba grija de bunurile care le pazeste,in loc sa faca aceasta
le sustrage.
c) Efectele circumstantelor agravante-in cazul in care exista circumstante
agravante,persoanei fizice I se poate aplica o pedeapsa pina la maximul special.Daca
maximul special e neindestulator,in cazul inchisorii se poate adauga un spor de pina la 5
ani care nu poate depasii 1/3 din acest maxim,iar in cazul amenzii se poate aplica un spor
de cel mult 1/3 din maximul special.Persoanei juridice I se aplica amenda care poate fi
sporita pina la maximul special,iar daca acest maxim nu este indestulator se poate adauga
un spor de pina la din ace maxim.
3. Alte aspecte privind circumstantele
In caz de concurs intre cauzele de agravare si cauzele de atenuare,pedeapsa se
stabileste tinindu-se seama de circumstantele agravante,de circumstantele attenuate si de
stare de recidiva
In cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstantele
agravante,la recidiva si la concursul de infractiuni pedeapsa amenzii pt pers juridica poate
fi sporita pina la maximul general(2000000 lei noi)

Individualizarea judiciara a executarii pedepselor


1. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei-este o masura de
individualizare a executarii pedepsei-se dispune de instanta de judecata prin
hotarirea de condamnare si consta in suspendarea pe o anumita durata si in
anumite conditii a executarii pedepsei pronuntate.
a) Conditii de acordare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei
-pedeapsa aplicata de instanta sa fie inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda,iar
in cazul unui concurs de infractiuni daca pedeapsa aplicata pt intreaga activitate
infractionala sa fie de cel mult 2 ani.
-relativ la infractor-sa nu fi fost condamnat anterior la o pedeapsa cu inchisoarea
mai mare de 6 luni
-convingerea instantei ca scopul pedepsei,adica reeducarea infractorului se poate
atinge si fara executarea pedepsei.
Pedeapsa se considera executata daca infractorul nu mai savirseste nici o infractiune
intr-un anumit interval de timp,ce se numeste termen de incercare(compus din pedeapsa
inchisorii aplicata de instanta la care se adauga inca un termen de 2 ani,iar daca pedeapsa
aplicata este amenda termenul este de 1 an)
Pentru minori-termenul de incercare este compus din durata pedepsei aplicata de
catre instanta de judecata la care cse adauga untermen variabil de la 6 luni la 2 ani(in
cazul inchisorii).iar daca sanctiunea aplicata este amenda termenul este de 6 luni

37

b) Efectele suspendarii conditionate:-sub raportul conditiilor legea


stabileste doua tipuri de conditii-unele temporare iar altele
definitive(incetarea obligatiei de executare a pedepsei si reabilitarea de
drept a condamnatului)
c) Revocarea si anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei
Daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savirsit din nou o infractiune
pt care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui
termen,instanta revoca suspendarea conditionata.
Revocarea suspendarii pedepsei nu are loc daca infractiunea savirsita ulterior a fost
descoperita dupa expirarea termenului de incercare.
Anularea suspendarii executiei pedepsei nu are loc,daca infractiunea care ar fi putut
atrage anularea a fost descoperita dupa expirarea termenului de incercare.
Revocarea suspendarii intervine pt cauze ulterioare savirsirii infractiunii,in timp ce
anularea suspendarii intervine pt cauze anterioare savirsirii infractiunii.
Revocarea intervine daca s-a savirsit o infractiune in timpul termenului de
incercare,in timp ce anularea intervine daca se descopera dupa pronuntarea hotaririi ca
cel condamnat mai avusese si alte condamnari care nu i-ar fi permis sa primeasca
beneficiul unei suspendari conditionate.
d) Suspendarea conditionata in cazuri speciale
-pt infractiunea de abandon de familie daca inculpatul isi indeplineste in cursul
procesului obligatiile legale de intretinere pe care le datoreaza partii vatamate.
-in cazul in care cel condamnat la executarea pedepsei la locul de munca isi pierde
accidental capacitatea de munca
2. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere-consta in impunerea
condamnatului pe durata termenului de incercare la unele masuri de supraveghere si la
respectarea unor obligatii impuse de lege prin intermediul instantei de judecata.
a) Conditiile acordarii suspendarii:
-pedeapsa aplicata de instanta sa fie inchisoarea de cel mult 4 ani,iar in cazul unui
concurs de infractiuni pedeapsa sa nu depaseasca 3 ani
-sa nu fi fost condamnat anterior la o pedeapsa cu inchisoarea mai mare de 1 an
-convingerea instantei ca scopul pedepsei adica reeducarea infractorului se poate atinge
si fara executarea pedepsei.
b) Masuri de supraveghere si obligatiile ce pot fi impuse condamnatului
-sa se prezinte la datele fixe,la judecatorul desemnat cu supravegherea lui sau la
Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor.
-sa anunte in prealabil orice schimbare de domiciliu,resedinta sau locuinta si orice
deplasare care depaseste 8 zile,precum si intoarcerea.
-sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca
-sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta
-sa desfasoare o activitate care sa urmeze un curs de invatamint sau calificare
-sa nu frecventeze anumite locuri stabilite
-sa nu intre in legatura cu anumite persoane
-sa nu conduca nici un vehicul sau anumite vehicule
-sa se supuna masurilor de control,tratament sau ingrijire,in special in scopul
dezintoxicarii.

38

c) Efectele suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere-conditii


temporare si definitive.
d) Revocarea si anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei
Daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savirsit din nou o infractiune,pt
care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen,instanta
revoca suspendarea sub supraveghere dispunind executarea in intregime a pedepsei.
Daca se descopera ca cel condamnat mai savirseste o infractiune inainte de pronuntarea
hotaririi prin care s-a dispus suspendarea sau pina la raminerea definitiva a acesteia,pt
vcare I s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea termenului de
incercare,suspendarea executarii sub supraveghere se anuleaza.
2. Executarea pedepsei la locul de munca-consta in executarea pedepsei inchisorii
prin munca la o societate comerciala sau la o intreprindere unde lucreaza
condamnatul sau in alta parte,cu anumite restringeri de drepturi si unele penalitati
de ordin pecuniar.
a) Conditii:
-pedeapsa aplicata de instanta condamnatului sa fie de inchisoare de cel mult 5 ani,iar
in cazul unui concurs de infractiuni pedeapsa sa nu depaseasca 3 ani
-infractorul sa nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 1an
-acordul scris al unitatii ca este de acord ca cel condamnat sa execute pedeapsa acolo
- convingerea instantei ca scopul pedepsei,adica reeducarea infractorului se poate atinge
si fara executarea pedepsei
b) Modul de executare al pedepsei la locul de munca
Executarea pedepsei nu se face in baza contractului de munca ci in baza mandatului
de arestare.
-din totalul veniturilor cuvenite,potrivit legii,pt munca prestata,cu exceptia sporurilor
acordate,se retine o cota de 15-40%
-drepturile de asigurari sociale se stabilesc in procentele legale
-durata executarii pedepsei nu se considera vechime in munca
-nu se poate schimba locul de munca la cererea condamnatului,decit prin hotarirea
instantei de judecata.
-condamnatul nu poate fi promovat
-nu poate ocupa functii de conducere
-I se interzice dreptul electoral de a fi ales
-sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de invatamint ori calificare
-sa nu schimbe domiciliul sau resedinta avuta ori sa nu depaseasca limita teritoriala
stabilita
-sa nu frecventeze anumite locuri stabilite
-sa nu intre in legatura cu anumite persoane
-sa nu conduca nici un vehicul sau anumite vehicule
-sa se supuna masurilor de control,tratament sau ingrijire,in special in scopul
dezintoxicarii.

39

c) Revocarea si anularea executarii pedepsei la locul de munca


Relativ la revocarea masurii aceasta se dispune daca dupa raminerea definitiva a
hotaririi prin care s-a dispus executarea pedepsei la locul de munca,cel condamnat
savirseste din nou o infractiune,inainte de inceperea executarii pedepsei sau in timpul
executarii acesteia.
Anularea executarii pedepsei la locul de munca aceasta se dispune daca cel
condamnat mai savirseste o infractiune pina la raminerea definitiva a hotaririi si aceasta
se descopera mai inainte ca pedeapsa sa fi fost executata la locul de munca sau
considerata executata
d) Incetarea executarii pedepsei la locul de munca
In situatia cind cel condamnat a executat cel putin 2/3 din durata pedepsei si
totodata a dat dovezi temeinice de indreptare,a avut o buna conduita,disciplinat si
staruitor in munca.
Pedeapsa se considera executata daca in intervalul de timp de la incetarea executarii
pedepsei la locul de munca si pina la implinirea duratei pedepsei,cel condamnat nu a
savirsit din nou o infractiune.

Cauzele care inlatura executia pedepselor


1. Gratierea-este o masura de clementa,acordat,de principiu,in mod individual de
catre Presedintele Romaniei si consta in iertarea unui condamnat de executarea in
total sau in parte a pedepsei,ori in comutarea pedepsei intr-una mai usoara.
Gratierea colectiva se acorda prin lege de catre Parlamentul Romaniei,fara ca aceasta
sa-I schimbe natura juridica.
a) Felurile gratierii
-dupa modul de acordare in raport cu persoanele carora li se acorda avem gratierea
individuala si gratiere colectiva..
-dupa cum la acordarea ei se impun anumite conditii sau nu,avem gratiere
neconditionata si gratiere conditionata.
-dupa intinderea efectelor pe care le produce in raport cu pedeapsa-totala,partiala sau
comutarea
b) Efectele gratierii:efecte asupra pedepselor
principale,complementare,asupra masurilor de siguranta si a masurilor educative precum
si a efectelor unor gratieri succesive
-inlaturarea in total sau in parte a executarii pedepsei.
-pt vinfractiunile continue,continuate ori progresive incidenta actului de gratiere
reclama epuizarea acestora mai inainte de data adoptarii decretului sau legii de acordare
acesteia.
-in cazul gratierii conditionate pedeapsa se considera stinsa tot de la data adoptarii
actului de gratiere,daca bineinteles in termenul fixat de aceasta beneficiarul nu savirseste
o alta infractiune.
Gratierea nu are efecte asupra pedepselor complementare,cu exceptia situatiei cind
se dispune altfel prin actul de gratiere.
Nu are efecte nici asupra masurilor de siguranta si a masurilor educative.
2. Prescriptia executarii pedepsei-reprezinta o cauza care inlatura executarea si
consta in stingerea fortei de executie a unei hotariri de condamnare ca urmare a
trecerii timpului.

40

a) Termenele de prescriptie
Persoana fizica:
-20 ani-detentie pe viata sai inchisoare mai mare de 15 ani
-5 ani+durata pedepsei ce urmeaza a fi executata,darn u mai mult de 15 ani,in cazul
celorlalte pedepse cu inchisoarea.
-3 ani in cazul cind pedepsa este amenda
Persoana juridica:
-termenul de prescriptie a executarii pedepsei amenzii-5 ani
-pedepsele complementare-3 ani
-in cazul sanctiunilor administrative-1 an
Masurile de siguranta nu se prescriu.
b) Intreruperea si suspendarea cursului prescriptiei executarii pedepsei
Cursul termenului de prescriptie al executarii pedepsei se intrerupe prin inceperea
executarii pedepsei sau prin savirsirea din nou a unei infractiuni.
c) Efectele prescriptiei executarii pedepsei
Executarea pedepsei in cazul infractiunilor contra pacii si omenirii nu se prescrie.
Prin prescriptie se stinge-executarea pedepsei principale si pedepselor accesorii

Reabilitarea
Reabilitarea este institutia juridical prin care efectele unei condamnari ce constau
in interdictii,incapacitati si decaderi,inceteaza pt viitor,pt fostul condamnat care o
perioada de timp a dovedit prin intreaga sa comportare ca s-a indreptat si ca este posibila
reintegrarea sociala deplina a acestuia
a) Trasaturile reabilitarii
-poate fi obtinuta pt orice condamnare,indifferent de gravitatea acesteia si de natura
infractiunii care a atras condamnarea,de sediul acesteia.
-inlatura pt viitor interdictiile,incapacitatile si decaderile ce decurg din
condamnare,fiind un mijloc de reintegrare a fostului condamnat in societate.
-priveste tot trecutul condamnatului si are un caracter indivizibil
b) Efectele reabilitarii:
-incetarea decaderilor,interdictiilo si incapacitatilor ce rezulta din condamnare.
-are ca efect si scoaterea din cazier a faptei pt care infractorul a fost condamnat.
1. Reabilitarea de drept forma de reabilitare ce intervine din oficiu pt anumite
condamnari de mica gravitate la implinirea de catre condamnat a conditiilor prevazute de
lege.
a) Conditiile reabilitarii de drept:
-pedeapsa pt care poate intervenii reabilitarea de drept trebuie sa fie amenda sau
inchisoarea de cel mult 1 an
-in decursul a 3 ani de la data cind s-a terminat executarea pedepsei ori de la stingerea
executarii fostul condamnat sa nu mai fi savirsit nici o infractiune
-condamnatul sa fi avut o conduita buna in tot acest timp atit in familie cit si in
societate,la locul de munca

41

b) Cazurile speciale in care se acorda reabilitarea de drept:


-intervine,fara a mai fi analizate conditiile mentionate anterior in cazul in care atunci
cind a fost dusa la bun sfirsit executarea unei pedepse suspendate conditionat si in cazul
suspendarii sub supraveghere
-in cazul unui condamnat militar care executa pedeapsa intr-o inchisoare militara,la
terminarea executarii pedepsei,iar in cazul in care pedeapsa a fost redusa cu 1/3 ori cu
ca urmare a conduitei acestuia,la terminarea executarii pedepsei astfel reduse.Reabilitarea
de drept va intervenii si la implinirea duratei pedepsei cind condamnatul militar a devenit
inapt si a fost liberat conditionat.
2. Reabilitarea judecatoreasca-se acorda la cererea fostului condamnat,de catre
instanta de judecata in urma verificarii indeplinirii conditiilor prevazute de lege.
a) Conditiile reabilitarii judecatoresti
-condamnarile pt care se acorda reabilitarea judecatoreasca sunt acelea pt care nu poate
intervenii reabilitarea de drept
-exista mai multe termene in acre poate fio ceruta aceasta
Termenele reabilitarii judecatoresti:
-in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an pina la 5 ani,dupa
trecerea unui termen de 4 ani,la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate
-mai mare de 5 ani pina la 10 ani,dupa trecerea unui termen de 5 ani,la care se
adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate
-mai mare de 10 ani,dupa trecerea unui termen de 7 ani,la care se adauga jumatate din
durata pedepsei pronuntate
-detentiunii pe viata comutate sau inlocuite cu pedeapsa inchisorii,dupa trecerea unui
termen de 7 ani,la care se cadauga jumatatea pedepsei cu inchisoare
-in cursul termenului de reabilitare cel condamnat sa nu mai fi suferit o noua
condamnare
-cel condamnat sa isi poata cistiga existenta intr-un mod onest
-fostul condamnat trebuie sa aiba o conduita buna in familie si in societate.
-sa faca dovada ca a achitat in intregime cheltuielile de judecata datorate statului
precum si prejudiciul ce il datora victimei.
b) Reinnoirea termenului de reabilitare si anularea reabilitarii
Reinnoirea termenului de reabilitare intervine atunci cind prima cerere a fost
respinsa,ca urmare a neindeplinirii conditiilor cerute de lege,in special conditia
termenului
In cazul respingerii cererii de reabilitare nu se poate face o noua cerere decit:
-dupa un termen de 3 ani - pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani
-dupa un termen de 2 ani-pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani
-dupa un termen de 1 an-in celelalte cazuri
Anularea reabilitarii-se dispune atunci cind dupa acordarea ei s-a descoperit ca cel
reabilitat mai suferise o alta condamnare,care daca ar fi fost cunoscuta,ducea la
respingerea cererii de reabilitare.

42