UNIVERSITATEA COOPERATIST - COMERCIALĂ

DIN MOLDOVA

DREPT PENAL: PARTEA GENERALA

Varianta 2.
Nr. 5
1. Delimitarea infracțiunii de alte încălcări de lege.
2. Acțiunea legii penale în spațiu.
3. Compuneți o speță la subiectul ”neglijența penală” și propuneți rezolvarea acesteia în baza
legislației penale naționale în vigoare.

A efectuat: Paladii Maria

Eleva gr. 4DFFCA11m
A verificat: Florea Evghenii
 1. Delimitarea infracțiunii de alte încălcări de lege.

Infracţiunile constituie o modalitate a faptelor ilicite. E necesar să delimităm infracţiunile

de delictele civile, cele administrative şi disciplinare.
Criteriul principal de delimitare a infracţiunilor de alte încălcări de lege constă în
caracterul lor ilegal. Infracţiunile sunt prevăzute în toate cazurile doar în Codul penal, care constituie
unica lege penală a Republicii Moldova.Alte încălcări de lege sau delicte încalcă normele altor
ramuri de drept, şi nu numai legile, ci şi alte acte normative.
Consecinţa săvârşirii unei infracţiuni este aplicarea celei mai aspre măsuri de constrângere
din partea statului - pedeapsa penală şi apariţia antecedentelor penale. Celelalte încălcări de lege se
caracterizează prin aplicarea unor măsuri de constrângere cu un grad de asprime mult mai redus şi
esenţial este că acestea nu atrag după sine apariţia antecedentelor penale.
Unele infracţiuni atentează la astfel de valori şi relaţii sociale asupra cărora alte încălcări de
lege nu pot atenta (viaţa persoanei, securitatea statului). Caracterul şi gradul prejudiciabil determinat
de obiectul de atentare permite includerea acestor fapte doar în categoria de infracţiuni.
Necesitatea stabilirii criteriilor de delimitare a infracţiunilor de alte încălcări de lege apare
îndeosebi în cazul existenţei faptelor care atentează la acelaşi obiect, dar care sunt reglementate de
diferite ramuri de drept. De exemplu, răspunderea pentru încălcarea regulilor de securitate a
circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport este prevăzută atât de Codul penal, cât şi de
Codul cu privire la contravenţiile administrative. În situaţiile arătate, atunci când există fapte care
atentează asupra aceluiaşi obiect, dar care sunt reglementate de diferite ramuri ale dreptului, de
primă importanţă devine gradul prejudiciabil al faptei ca criteriu principal, de bază, care delimitează
infractiunea de alte încălcări de lege.
Indiciul de bază care determină gradul prejudiciabil al faptei constă în valoarea urmării
prejudiciabile cauzate. Anume volumul prejudiciului cauzat influenţează delimitarea infracţiunii de
alte încălcări de lege. De pildă, folosirea intenţionată de către o persoană cu funcţie de răspundere a
situaţiei de serviciu, în interes material ori în alte interese personale, dacă aceasta a cauzat daune în
proporţii considerabile intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice, se va califica potrivit alin. (1) al art. 327 din CP al RM, iar în lipsa
unei asemenea daune se va califica drept un delict disciplinar. Samavolnicia, care a cauzat daune în
proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale persoanelor fizice
sau juridice, constituie o infracţiune prevăzută de alin. (1) al art. 352 din CP al RM, iar în lipsa
daunelor indicate aceasta urmează a fi calificată drept un delict administrativ, potrivit art. 175 din
Codul cu privire la contravenţiile administrative.
În calitate de circumstanţe subiective, ce determină gradul prejudiciabil al faptei şi care pot
influenţa încadrarea acesteia în categoria încălcărilor de drept, figurează forma vinovăţiei, motivul şi
scopul său.
 De pilda, vátâmarea usoará a integritatii corporale sau a sanatati constituie o infractiune
numai in cazul comiteris intentionate a ei (art. 153 din CP al RM). In cazul savarsirii acestei fapte
din imprudeata, dauna poate fi recuperata pe cale de procedura civila. Falsal in acte publice este
pedepsit penal doar in cazul sávârsirii unor asemenca actigal dim interes material sau din alte
interese personale (alin. (1) al art. 332 din CP al RM.
Infracţiunea este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă, prevăzută de legea penală,
săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.
Nu constituie infracţiune acţiunea sau inacţiunea care, deşi, formal, conţine semnele unei
fapte prevăzute de prezentul cod, dar, fiind lipsită de importanţă, nu prezintă gradul prejudiciabil al
unei infracţiuni.
Gradul prejudiciabil al infracţiunii se determină conform semnelor ce caracterizează
elementele infracţiunii: obiectul, latura obiectivă, subiectul şi latura subiectivă.
Clasificarea infracţiunilor
(1) În funcţie de caracterul şi gradul prejudiciabil, infracţiunile prevăzute de prezentul cod
sînt clasificate în următoarele categorii: uşoare, mai puţin grave, grave, deosebit de grave şi
excepţional de grave.
(2) Infracţiuni uşoare se consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de
pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la 2 ani inclusiv.
(3) Infracţiuni mai puţin grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede
pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.
(4) Infracţiuni grave se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă
cu închisoare pe un termen de pînă la 12 ani inclusiv.
(5) Infracţiuni deosebit de grave se consideră infracţiunile săvîrşite cu intenţie pentru care
legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen ce depăşeşte 12 ani.
(6) Infracţiuni excepţional de grave se consideră infracţiunile săvîrşite cu intenţie pentru care
legea penală prevede detenţiune pe viaţă.
 2. Acțiunea legii penale în spațiu
COD Nr. 985
din 18-04-2002
CODUL PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA*
Articolul 11. Aplicarea legii penale în spaţiu

(1) Toate persoanele care au săvîrşit infracţiuni pe teritoriul Republicii Moldova urmează a fi
trase la răspundere penală în conformitate cu prezentul cod.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova şi apatrizii cu domiciliu permanent pe teritoriul Republicii
Moldova care au săvîrşit infracţiuni în afara teritoriului ţării sînt pasibili de răspundere penală în
conformitate cu prezentul cod.
(3) Cetățenii străini şi apatrizii care au săvârșit infracțiuni în afara teritoriului țării poartă
răspundere penală în conformitate cu prezentul cod şi sunt trași la răspundere penală pe teritoriul
Republicii Moldova dacă infracțiunile săvârșite sunt îndreptate împotriva intereselor Republicii
Moldova, împotriva drepturilor şi libertăților cetățeanului Republicii Moldova, împotriva drepturilor
și libertăților apatridului cu domiciliul permanent pe teritoriul Republicii Moldova, împotriva
persoanei juridice înregistrate în Republica Moldova, împotriva păcii şi securității omenirii sau dacă
acestea constituie infracțiuni de război, de asemenea pentru infracțiunile prevăzute de tratatele
internaționale la care Republica Moldova este parte şi dacă în statul străin în privința lor nu a fost
pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare, de achitare sau de încetare a
procesului penal. Sunt pasibili de răspundere penală în conformitate cu prezentul cod cetățenii
străini şi apatrizii care au comis infracțiuni pe teritoriul unui alt stat, însă extrădarea acestora nu este
posibilă.
[Art.11 al.(3) în redacția LP316 din 17.11.22, MO394-400/09.12.22 art.737; în vigoare
09.01.23]
(4) Sub incidenţa legii penale nu cad infracţiunile săvîrşite de reprezentanţii diplomatici ai
statelor străine sau de alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale, nu sînt supuse
jurisdicţiei penale a Republicii Moldova.
(5) Infracţiunile comise în apele teritoriale şi în spaţiul aerian al Republicii Moldova se
consideră săvîrşite pe teritoriul Republicii Moldova. Persoana care a săvîrşit o infracţiune pe o navă
maritimă sau aeriană, înregistrată într-un port sau aeroport al Republicii Moldova şi aflată în afara
spaţiului acvatic sau aerian al Republicii Moldova, poate fi supusă răspunderii penale în
conformitate cu prezentul cod dacă în tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte
nu se dispune altfel.
(6) În baza prezentului cod sînt supuse răspunderii penale şi persoanele care au săvîrşit
infracţiuni la bordul unei nave militare maritime sau aeriene aparţinînd Republicii Moldova,
indiferent de locul ei de aflare.
(7) Pedepsele şi antecedentele penale pentru infracţiunile comise în afara teritoriului
Republicii Moldova sînt luate în considerare, conform prezentului cod, la individualizarea pedepsei
pentru o nouă infracţiune săvîrşită de aceeaşi persoană pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi
la soluţionarea chestiunilor privind amnistia în condiţii de reciprocitate în temeiul hotărîrii instanţei
de judecată.
3. Compuneți o speță la subiectul ”neglijența penală” și
propuneți rezolvarea acesteia în baza legislației penale
naționale în vigoare.
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a obligaţiilor
de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă aceasta a
cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de lege ale
persoanelor fizice sau juridice.
Obiectul juridic nemijlocit al acestei infracţiuni îl constituie buna desfăşurare a activităţii de
serviciu care presupune îndeplinirea corectă şi conştiincioasă de către persoana cu funcţii de
răspundere a obligaţiunilor de serviciu.
Latura obiectivă a infracţiunii de neglijenţă de serviciu constituie încălcarea unei obligaţiuni
de serviciu prin neîndeplinirea sau prin îndeplinirea defectuoasă a acesteia, încălcare care a produs
urmările prevăzute în lege.
Subiect al infracţiunii este persoana fizică, responsabilă, 16 ani.
Latura subiectivă a infracţiunii de neglijenţă în serviciu presupune vinovăţia făptuitorului sub
formă de imprudenţă.

Speță:
In municipiul Chisinau procuratura Generală a deschis un dosar penal în cazul unui barbat
care a decedat de meningită în drum spre spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”. Cauza
penală a fost pornită pe numele managerilor şi personalului medical, pentru neîndeplinirea
corespunzătoare a obligaţiilor de serviciu, care au provocat decesul barbatului.
In urma investigaţiilor făcute s-a stabilit că medicul de familie nu a supravegheat
corespunzător tratamentul barbatului.Barbatul a fost consultat de medicul specialist psihoneurolog
care i-a indicat tratament ambulatoriu. Însă medicul de familie a manifestat o atitudine iresponsabilă
față de solicitantul de asistență medicalăşi nu a asigurat supravegherea tratamentului administrat
conform indicaţiilor medicale, cu efectuarea ulterioară a investigaţiilor paraclinice şi de diagnostic
repetat, cum prevede Ordinul Ministerului Sănătăţii potrivit cărora ulterior, la 04 decembrie 2022,
barbatul iarăşi a fost tratat în condiţii de ambulator şi iarăşi medicul de familie nu a supravegheat
corespunzător tratamentului administrat la domiciliu.
La nivelul asistenţei medicală urgentă, sa depistat  că la Centrul medicilor de familie nr. 78
uneori apelurile de urgenţă sunt preluate de o asistenta medicala, care are competenţe reduse în ceea
ce ţine de acordarea asistenţei medicale de rugenţă. Asta deşi potrivit Notei din Ordinul nr.85 al
Ministerului Sănătăţii - la punctele asistenţă medicală urgentă solicitările sunt recepţionate în mod
obligatoriu de către felceri, asistenţi medicali dispeceri. Mai mult, în timpul transportării barbatului
medicul de urgenţă nu a solicitat sprijinul unei alte echipe de resuscitare şi terapie intensivă
specializată, deşi a văzut că starea barbatului s-a agravat. Barbatul A fost transportată cu o
ambulanță care trebuia scoasă din uz. Pe lângă aceasta, s-a depistat că autosanitarele de la Centrul
medicilor de familie nr. 78 nu au tot necesarul de utilaj în dotare. În cazul barbatului autosanitara nu
dispunea de oxigen şi manşete pentru măsurarea tensiunii arteriale. S-a constatat că nu există o boxă
pentru izolarea pacienţilor cu boli infecţioase, nu există medic infecţionist şi reanimatolog. În ceea
ce ţine direct de cazul barbatului, medicul de gardă a luat de unul singur decizia de a transporta
pacientul către Spitalul Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, fără a coordona acest lucru cu
spitalul.
In cazul dat noi avem deschiderea dosarului penal în baza articolului 213 - încălcarea din
neglijenţă a regulilor, metodelor de acordare a asistenţei medicale și articolului 329 -
neglijenţă în serviciu.
Rezolvarea dosarului penal în baza legislației penale naționale în vigoare.
Articolul 213. Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a
asistenţei medicale
Încălcarea din neglijenţă de către medic sau de către un alt lucrător medical a regulilor sau
metodelor de acordare a asistenţei medicale, dacă aceasta a cauzat:
a) vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii;
b) decesul pacientului,
se pedepseşte cu închisoare de pînă la 3 ani cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa
anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.

Articolul 329. Neglijenţa în serviciu

(1) Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare de către o persoană publică a
obligaţiilor de serviciu ca rezultat al unei atitudini neglijente sau neconştiincioase faţă de ele, dacă
aceasta a cauzat daune în proporţii mari intereselor publice sau drepturilor şi intereselor ocrotite de
lege ale persoanelor fizice sau juridice,
[Art.329 al.(1) textul „intereselor publice sau” declarat neconstituțional prin HCC24 din
17.10.19, MO338-343/15.11.19 art.207; în vigoare 17.10.19]
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 850 unităţi convenţionale sau cu închisoare de
pînă la 2 ani, în ambele cazuri cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a
exercita o anumită activitate pe un termen de la 2 la 5 ani.
(2) Aceleaşi acţiuni care au provocat:
a) decesul unei persoane;
b) alte urmări grave
[Art.329 al.(2), lit.b) textul „ alte urmări grave” declarat neconstituțional prin HCC24 din
17.10.19, MO338-343/15.11.19 art.207; în vigoare 17.10.19]
se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 6 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii
sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 5 la 10 ani.