Articolul 8.

ACŢIUNEA LEGII PENALE ÎN TIMP

Caracterul infracţional al faptei şi pedeapsa pentru aceasta se stabilesc de legea penală

în vigoare la momentul săvârşirii faptei.

1. Pentru stabilirea legii care trebuie aplicată în cazul săvârşirii unei infracţiuni concrete

este necesar a clarifica două împrejurări: timpul acţiunii legii penale şi timpul săvârşirii

infracţiunii.

2. Se consideră în acţiune legea penală care a intrat în vigoare şi care nu şi-a pierdut

puterea de acţiune. Ordinea publicării şi intrării în vigoare a actelor oficiale este prevăzută de

Legea privind modul de publicare şi intrare în vigoare a actelor oficiale din 6 iulie 1994.

Potrivit prevederilor alin.4 din art.1 al legii menţionate, toate legile promulgate de Preşedintele

RM, hotărârile Parlamentului, decretele Preşedintelui RM, hotărârile şi dispoziţiile Guvernului,

actele Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Conturi, actele normative ale organelor centrale de

specialitate ale administraţiei publice, ale BNM şi ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare

intră în vigoare la data publicării lor în MO al RM sau la data indicată în text.

3. Actele internaţionale, conform prevederilor art.2 din Legea nr.173-XIII din 06.07.1994,

intră în vigoare după schimbul instrumentelor de ratificare sau după remiterea actelor aprobate

depozitarului spre păstrare în conformitate cu normele de drept internaţional sau în alt mod şi

termen, stabilite de părţile contractante.

4. Legea enunţată prevede şi alte modalităţi de intrare în vigoare a actului oficial. De

exemplu, actul oficial al cărui conţinut constituie secret de stat intră în vigoare la data adoptării

sau la data prevăzută în acel act şi se comunică doar instituţiilor interesate (art.3 al Legii nr.173- XIII). În
cazul în care unele titluri, capitole, articole ale actului oficial conţin secret de stat,

acestea se omit la publicare, în locul lor indicându-se "Secret de stat". Actele oficiale pot fi

difuzate la radio şi televiziune (art.8 al Legii nr.173-XIII).

5. Legea penală îşi pierde puterea, îşi încetează acţiunea numai dacă a fost abrogată, a fost

declarată nulă prin hotărâre definitivă a instanţei competente, a devenit caducă, a fost schimbată
prin altă lege, a expirat termenul indicat în lege, au fost schimbate condiţiile şi circumstanţele,

care au condiţionat adoptarea legii concrete.

6. Prin săvârşire a faptei se înţelege atât infracţiunea consumată, cât şi cea neconsumată,

adică activitatea de pregătire pentru săvârşirea infracţiunii şi tentativa de infracţiune.

Articolul 11. APLICAREA LEGII PENALE ÎN SPAŢIU

(1) Toate persoanele care au săvârşit infracţiuni pe teritoriul Republicii Moldova

urmează a fi trase la răspundere penală în conformitate cu prezentul cod.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova şi apatrizii cu domiciliu permanent pe teritoriul

Republicii Moldova care au săvârşit infracţiuni în afara teritoriului ţării sunt pasibili de

răspundere penală în conformitate cu prezentul cod.

(3) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu domiciliază permanent pe teritoriul Republicii

Moldova şi au săvârşit infracţiuni în afara teritoriului ţării poartă răspundere penală în

conformitate cu prezentul cod şi sunt traşi la răspundere penală pe teritoriul Republicii

Moldova dacă infracţiunile săvârşite sunt îndreptate împotriva intereselor Republicii Moldova,

împotriva păcii şi securităţii omenirii sau constituie infracţiuni de război, precum şi pentru

infracţiunile prevăzute de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, dacă

aceştia nu au fost condamnaţi în statul străin.

(4) Sub incidenţa legii penale nu cad infracţiunile săvârşite de reprezentanţii diplomatici

ai statelor străine sau de alte persoane care, în conformitate cu tratatele internaţionale, nu

sunt supuse jurisdicţiei penale a Republicii Moldova.

(5) Infracţiunile comise în apele teritoriale şi în spaţiul aerian al Republicii Moldova se

consideră săvârşite pe teritoriul Republicii Moldova. Persoana care a săvârşit o infracţiune pe

o navă maritimă sau aeriană, înregistrată într-un port sau aeroport al Republicii Moldova şi

aflată în afara spaţiului acvatic sau aerian al Republicii Moldova, poate fi supusă răspunderii
penale în conformitate cu prezentul cod dacă în tratatele internaţionale la care Republica

Moldova este parte nu se dispune altfel.

(6) În baza prezentului cod sunt supuse răspunderii penale şi persoanele care au săvârşit

infracţiuni la bordul unei nave militare maritime sau aeriene aparţinând Republicii Moldova,

indiferent de locul ei de aflare.

(7) Pedepsele şi antecedentele penale pentru infracţiunile comise în afara teritoriului

Republicii Moldova sunt luate în considerare, conform prezentului cod, la individualizarea

pedepsei pentru o nouă infracţiune săvârşită de aceeaşi persoană pe teritoriul Republicii

Moldova, precum şi la soluţionarea chestiunilor privind amnistia în condiţii de reciprocitate în

temeiul hotărârii instanţei de judecată.

1. Prin acţiunea legii penale în spaţiu se înţelege aplicarea acestei legi pe un teritoriu

determinat şi în raport cu anumite persoane care au săvârşit o infracţiune. Art.11 CP fixează două

principii de aplicare a legii penale în spaţiu: principiul teritorialităţii şi principiul cetăţeniei.

2. Principiul teritorialităţii de aplicare a legii penale în spaţiu, indicat în alin.1 art.11,

stabileşte că toate persoanele, indiferent de cetăţenie, care săvârşesc infracţiuni pe teritoriul RM

sunt pasibile de răspundere, conform CP. Teritoriul RM se stabileşte prin frontieră de stat. În

conformitate cu Legea din 17.05.1994 privind frontiera de stat a RM, frontieră de stat este linia

ce desparte pe uscat şi pe apă teritoriul RM de teritoriile statelor vecine, iar în plan vertical

delimitează spaţiul aerian şi subsolul RM de spaţiul aerian şi subsolul statelor vecine (a se vedea

MO nr.12/107 din 03.11.1994). Prin urmare, noţiunea de teritoriu al RM reflectă spaţiul acvatic,

aerian, solul şi subsolul delimitate prin graniţe şi supuse suveranităţii statului.

3. Principiul teritorial de aplicare a legii penale în spaţiu este completat de principiul

cetăţeniei, prin care se înţelege extinderea jurisdicţiei RM asupra cetăţenilor RM, apatrizilor şi a

cetăţenilor străini care au săvârşit infracţiuni în afara RM.

4. Sunt supuşi răspunderii penale cetăţenii RM şi apatrizii care domiciliază permanent pe

teritoriul RM şi au săvârşit infracţiuni în afara teritoriului RM (alin.2 art.11) în cazul în care:

a) acţiunea săvârşită este recunoscută drept infracţiune atât în RM, cât şi în statul pe al cărui

teritoriu a fost săvârşită;

b) aceste persoane nu au fost judecate în statul străin pentru fapta săvârşită.

5. Prin sintagma cetăţean străin, în sensul Legii cetăţeniei, nr.1024-XIV din 02.06.2000, se

înţelege o persoană care aparţine unui stat străin, nu RM. Legea nr.275-XIII din 10.11. 1994 Cu

privire la statutul juridic al cetăţenilor străini şi al apatrizilor consideră cetăţean străin persoana

care nu are cetăţenia RM, dar are dovada apartenenţei sale la un alt stat. Prin apatrid Legea

nr.1024-XIV înţelege orice persoană care nu este cetăţean al RM şi nici cetăţean al unui alt stat,

adică persoana care nu are cetăţenia RM şi nici dovada apartenenţei sale la un alt stat. Persoanele

menţionate care au săvârşit infracţiuni în afara teritoriului RM sunt supuse răspunderii penale

dacă infracţiunile lor sunt îndreptate împotriva intereselor RM, adică împotriva oricăror interese

din cele enumerate în alin.1 art.2 CP; împotriva păcii şi securităţii omenirii, infracţiunile de

război enumerate în cap.I al părţii speciale a CP; alte infracţiuni prevăzute de tratatele

internaţionale la care RM este parte, incluse în CP. Pentru infracţiunile menţionate cetăţenii

străini şi apatrizii sunt pasibili de răspundere pe teritoriul RM dacă ei nu au fost supuşi pedepsei

în statul străin (alin.3 art.11 CP).

6. Prevederea din alin.4 art.11 se descifrează în sensul că persoanele care au săvârşit

infracţiuni, dar au imunitate diplomatică, nu cad sub incidenţa legii penale şi nu sunt supuse

jurisdicţiei penale a RM. Aceasta este o prevedere a tratatelor internaţionale în care sunt

enumerate categoriile de persoane care se bucură de imunitate diplomatică de jurisdicţie.

Imunitatea diplomatică nu înlătură ilegalitatea şi pedepsirea faptei săvârşite de diplomat, dar

numai stabileşte ordinea de realizare a răspunderii penale. Persoanele care se folosesc cu rea- credinţă
de dreptul de imunitate diplomatică sunt declarate persoane nongrata şi li se propune

părăsirea RM.

7. Potrivit alin.5 al articolului comentat, infracţiunile săvârşite în limitele apelor teritoriale

sau ale spaţiului aerian al RM sunt recunoscute drept fapte săvârşite pe teritoriul RM. În anumite

condiţii, navele maritime nemilitare şi navele aeriene înregistrate în porturile RM au un statut

juridic similar cu teritoriul RM. În conformitate cu prevederile alin.5 art.11, aceste condiţii

presupun aflarea navei în spaţiul deschis acvatic sau aerian în afara teritoriului RM, dacă altfel

nu este prevăzut de tratatele internaţionale.

8. Conform prevederilor alin.6 art.11, jurisdicţia statului se extinde şi asupra navelor

militare maritime sau aeriene ale RM indiferent de locul aflării lor. Aceasta înseamnă că

infracţiunile săvârşite la bordul navelor menţionate se consideră săvârşite pe teritoriul RM şi cad

sub incidenţa CP.

9. Instanţa de judecată ia în consideraţie pedepsele şi antecedentele penale ale persoanelor

pentru infracţiunile săvârşite în afara teritoriului RM, în cazul în care aceeaşi persoană a săvârşit

o nouă infracţiune pe teritoriul RM (alin.7 art.11). Aceste informaţii vor fi luate în consideraţie la

individualizarea pedepsei pentru o nouă infracţiune şi la soluţionarea chestiunilor privind

amnistia în condiţii de reciprocitate, în temeiul hotărârii instanţei de judecată.