Testul nr.
1 amplasate pe el, in care o parte constituind locuintele , incaperile cu
Subiectul I. notiuni generale despre drepturile reale
1.1definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real
Drept real –drept civil subiectiv patrimonial, care acorda titularului
sau anumite prerogative asupra unui bun pe care il exercita in mod
direct fara interventia altei persoane.
 Drepturile reale principale:
- Proprietate - dreptul unei persoane de a se bucura și
dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele
determinate de lege
- Uzufruct - dreptul unei persoane (uzufructuar) de a
folosi pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte
persoane (nudul proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai
ca proprietarul, însă cu îndatorirea de a-i conserva substanţa.
Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina.
- Uz si abitatie - Uz este dreptul real asupra bunului
altuia, în virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele
lui necesare pentru nevoile proprii şi ale familiei sale. Titularul
dreptulu de abitatie are dreptul să locuiască în locuinţa unei alte
persoane împreună cu soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit
sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia.
- Servitute - sarcina care grevează un imobil (terenul
aservit) pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar
(terenul dominant). Utilitatea poate consta în sporirea confortului
terenului dominant ori poate rezulta din destinaţia lui economică.
- Superficie - dreptul real imobiliar de a folosi terenul
altuia în vederea edificării şi exploatării unei construcţii, deasupra şi
sub acest teren, sau a exploatării unei construcţii existente. Acest drept
este alienabil, se transmite prin succesiune şi poate fi obiect al unui
contract de locaţiune.
 Dreprturile reale accesorii
- Gaj - drept real în al cărui temei creditorul
(creditorul gajist) poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu
preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv statul, din valoarea
bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu
execută obligaţia garantată prin gaj.
- Ipoteca –
1.2. comparati drepturile reale intre ele, precum si comparati
drepturile de reale in general cu cele de creanta
Drepturile reale sunt drepturi absolute, fiind opozabile tuturor.
Acestora le corespunde obligaţia generală şi negativă de abţinere, de a
nu face nimic care să le aducă atingere.
Drepturile de creanţă sunt drepturi relative, pentru
că sunt opozabile doar subiectului ori subiectelor pasive determinate
cărora le revine obligaţia concretă de a da, de a face, de a nu face.
Intrând în conţinutul drepturilor patrimoniale, între
acestea există asemănări şi deosebiri.
Principalele asemănări sunt următoarele:
- sub aspectul izvorului, al sursei lor, ambele izvorăsc
din acte sau fapte juridice înţelese în sens strict - stricto sensu -
- sub aspectul naturii şi conţinutului lor, având
expresie economică, ambele sunt patrimoniale.
Deosebirile principale dintre drepturile reale şi
drepturile de creanţă sunt următoarele:
- sub aspectul subiectului pasiv; pe când în cazul
dreptului real acesta nu este cunoscut, este nedeterminat, este alcătuit
din toate celelalte subiecte de drept, în cazul dreptului de creanţă,
dimpotrivă, este cunoscut titularul obligaţiei corelative, care este
debitorul;
- sub aspectul conţinutului obligaţiei corelative; în
cazul dreptului real, subiectului pasiv nedeterminat îi incumbă
obligaţia generală negativă, de a nu face nimic de natură să
stânjenească exercitarea dreptului, adică obligaţia de non facere, spre
deosebire de dreptul de creanţă căruia îi corespunde obligaţia
debitorului de a avea o conduită determinată, să dea, să facă sau să nu
facă +ceva. El trebuie să se abţină de a face ceva ce ar fi putut să facă
în lipsa unei astfel de obligaţiuni;
- sub aspectul numeric; drepturile reale sunt limitate
ca număr, fiind prevăzute de lege explicit şi implicit, lucru care face
posibilă o enumerare a lor. Dimpotrivă, drepturile de creanţă sunt
nelimitate, subiectele de drept pot creea, în baza principiului
autonomiei de voinţă, oricâte drepturi de creanţă ar dori;
- sub aspectul duratei lor; drepturile reale au fie un
caracter perpetuu (ex. proprietatea), fie o durată mai lungă, limitată
în timp sau depinzând de un eveniment (bunăoară până la decesul
beneficiarului), pe când drepturile de creanţă sunt, în principiu,
temporare, creditorul putând pretinde de la debitor îndeplinirea
obligaţiei, drept care de regulă este mai scurt;
- sub aspectul conţinutului şi al efectelor juridice,
numai dreptul real este însoţit de cele două prerogative: dreptul de
urmărire şi dreptul de preferinţă.
Dreptul de urmărire (droit de suite) constă în prerogativa conferită
titularului dreptului real, de a urmări bunul la care se referă dreptul
său real, în mâinile oricui s-ar găsi în mod nelegitim, în vederea
restabilirii situaţiei anterioare.
Astfel, proprietarul unui bun pierdut poate să-l
revendice de la deţinătorul nelegitim, creditorul ipotecar poate cere
scoaterea la vânzare a imobilului ipotecat chiar dacă între timp a fost
înstrăinat de debitor etc.
În cazul dreptului de creanţă nu există acest efect.
Caracterul său relativ conferă titularului doar posibilitatea de a
pretinde numai şi numai de la debitor executarea obligaţiei.
Dreptul de preferinţă constă în prerogativa conferită
titularului dreptului real de a avea prioritate faţă de orice alt drept, cu
privire la acelaşi bun, pe care poate să şi-l valorifice înaintea titularilor
altor drepturi. De exemplu titularul dreptului de proprietate (drept real
principal) are posibilitatea de a opune dreptul său altei persoane care
ar fi dobândit acelaşi drept, de la acelaşi autor şi cu privire la acelaşi
bun, dacă şi-a conservat legal dreptul real dobândit (a intabulat dreptul
dobândit). De reţinut că situaţia este alta în cazul drepturilor reale
accesorii, dreptul de preferinţă constând în posibilitatea titularului
dreptului real de a-şi realiza dreptul cu întâietate ori prioritate faţă de
alţi creditori care au aceleaşi drepturi asupra bunului urmărit, dar care
au un rang inferior. Dacă este vândut la licitaţie publică un imobil
ipotecat, mai întâi este satisfăcută creanţa creditorului ipotecar şi, în
ipoteza că mai există valori rămase, ele se distribuie în proporţie egală
creditorilor chirografari.
În privinţa titularului dreptului de creanţă,
posibilitatea sa este limitată în a pretinde debitorului sau succesorilor
acestuia executarea obligaţiei asumate.
- sub aspectul mijloacelor procesuale de apărare şi al modului de
realizare. Drepturile reale sunt apărate prin acţiuni reale (acţiunea în
revendicare, acţiunea în grăniţuire), pe când drepturile de creanţă sunt
apărate prin acţiuni personale (acţiunea pentru predarea bunului
vândut, acţiunea pentru plata preţului, etc.).
Modul de realizare se referă la efectele juridice pe
care le produc, după cum s-a reţinut mai sus, dreptul real este un drept
absolut, opozabil erga omnes, realizabil fără concursul subiectului
pasiv abstract, dreptul de creanţă ca drept relativ este opozabil numai
debitorului, el poate fi realizat numai cu concursul - activ sau pasiv –
al titularului obligaţiei.
- sub aspectul prescriptibilităţii; drepturile reale sunt în principiu
imprescriptibile extinctiv, iar drepturile de creanţă sunt supuse
prescriptibilităţii; regimul prescripţiei extinctive are anumite
particularităţi în funcţie de felul drepturilor patrimoniale – reale sau de
creanţă.
1.3. expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare privind
faptul daca dreptul de gestiune economica si dreptul de
administrare operativa pe care il au intreprinderile municipale si
intreprinderile de stat asupra bunurilor publice fac parte din
categoria drepturilor reale.
Nu, deoarece drepturile reale sunt drepturile care acorda titularului
sau anumite prerogative asupra bunului pe care le exercita in mod
direct si fara intervetia altei persoane
Subiectul II. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica
2.1. definiti exproprierea pentru cauza de utilitate publica si
identificati incidenta principiului inviolabilitatii proprietatii
asupra institutului juridic al exproprierii.
Exproprierea pentru cauza de utilitate publica – transferul de
bunuri si de drepturi patrimoniale din proprietatea privata in
proprietatea publica, transferul catre stat d bunuri proprietate publica
ce apartin unei unitati administrativ teritoriale sau; dupa caz, cedarea
catre stat sau catre o unitate administrativ teritoriala a drepturilor
patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari pentru cauza de utilitate
publica de interes national sau local, in conditiile prevazute de lege,
dupa o dreapta si prealabila despagubire.
Act de putere publica prin care se dobindeste proprietatea de la
persoane privat enecesare lucrarilor de utilitate publica in mod fortat
in schimbul unei prealabile despagubiri
2.2. determinati si relevati continutul etapelor procedurii de
exproprierii pentru cauza de utilitate publica
1. etapa premargatoare
Exproprierea urmeaza sa fie bazata pe motive de utilitate publica, se
declara pentru lucrari de interes national sau local. Sunt de utilitate
publica de interes national lucrarile care, prin functiile lor, raspund
obiectivelor si interesului intregii societati sau a unei mari parti din ea.
Utilitatea publica de interes national se declara de Parlament, iar
utilitatea publica de interes local de catre consiliul local .
Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei
cercetari prealabile si numai in cazul in care exista toate conditiile
pentru expropriere. Expropriatorul numeste o Comisie de experti care
efectueaza aceasta cercetare. Aceasta comisie stabileste ce lucrari
trebuie efectuate, daca lucrarile vor fi de utilitate publica, determina
expres care bunuri vor fi expropriate.
2. declararea utilitatii publice
Parlamentul prin Hotarire declara utilitatea publica in raport cu
anumite bunuri concrete. Din acest moment exproprierea este
ireversibila, adica poate contesta faptul exproprierii.
3. etapa administrativa
Inaintarea propunerii de exproproator expropriatului in conditiile
articolului 9 al Legii nr. 488. Astfel cel care urmeaza a fi expropriat tb
s afie instiintat in scris despre propunerea exproprierii. Aceasta va
contine o notificare adresata persoanelor fizice si juridice titularre de
drepturi reale asupra obiectului de expropriere, oferta de despagubire,
modalitatea transferului de bunuri si de drepturi patrimoniale sau,
dupa caz modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale. In cazul
exproprierii de locuinta sau teren, proprietarului i se va propune in
proprietate o locuinta sau un alt teren.
4. etapa judiciara
In cazul in care nu accepta conditiile de expropriere, expropriatul este
in drept sa faca intimpinare impotriva prpounerii de expropriere. In
intimpinare va indica in ce conditii va accepta expropriere, si o va
depune in termen de 45 de zile de la primirea notificarii, la organul
care a facut propunerea de expropriere. Intimpinarea se solutioneaza
in decursul a 30 de zile de catre o comisie, constituita prin hotarire de
Guvern pentru lucrarile de interes national si prin decizie a consiliului
local pentru lucrarile de interes local. Dupa deliberare, comisia emite
o decizie motivata, care se comunica partilor in termen de 5 zile de la
adoptare. Decizia comisiei serveste drept temei pentru determinarea
cuantumului despagubirii, care in nici un caz nu poate fi mai mic decit
cel stabilit in propunerea de expropriere. In cazul in care accepta
conditiile din decizia comisiei, expropriatul si exprpopriatorul pot
conveni asupra modalitatii de transfer a proprietatii vor stabili
marimea despagubirii si modalitate de achitare. Un asemenea acord
dintre parti urmeaza a fi autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind
suportate de expropriator. Daca expropriatorul si expropriatul nu
ajung la un compromis asupra conditiilor de expropriere nici dupa ce
au luat cunostinta de decizia comisiei, exproprierea nu poate fi facuta
decit prin hotarire judecatoreasca cu dreapta si prealabila despagubire.
2.3. elaborati, conform exigentelor legale, o propunere de
expropriere pentru cauza de utilitate publica pe care Guvernul o
va inainta proprietarului unei case, cu teren, aferent, prin care
urmeaza a fi construita o linie de cale ferata.
Notificare
Privind exproprierea casei si terenului aferent pentru cauza de utilitate
publica
Guvernul, in numele statului Republica Moldova, propune
cetateanului Andronic Gheorghe, domiciliat in orasul Causeni,
proprietarul locuintei si terenului aferent amplasat pe strada Igor
Vieru, 17, expropierea acestora pentru cauza de utilitate publica, si
anume, construirea unei linii de cale ferata. In acest scop cetateanulu i
se propune in loc casa si terenul aferent acesteia amplasat pe strada
Petru Rares 4/1 si o despagubire de 4000 USD. transferul de bunuri
cit si de drepturi va avea loc dupa plata despagubirii si stabilirea
definitiva a cetateanului in noua casa de locuit.
Data
semnatura
Testul 2
Subiectul I. Proprietatea comuna
1.1. definiti dreptul de proprietate comuna si definiti
formale sale. Explicati conceptul de „cota-parte ideala”
proprietate comuna – modalitate a dreptului de proprietate, care se
caracterizeaza prin faptul ca dreptul apartine concomitent asupra
aceluiasi bun mai multor proprietari (coproprietari).
Modalitate juridica a dreptului de proprietate care se caracterizeaza
prin faptul ca toate prerogativele conferite in acest drept apartin
impreuna si concomitent mai multor titulari.
Formele dreptului de proprietate comuna:
- Proprietate comuna pe cote-parti – obiectul
ramine nefractionat in materialitatea sa, pe cind dreptul de proprietate
se fractioneaza pe cote-parti aritmetice ideale, egale sau inegale.
- Proprietate comuna in devalamasie – dreptul de
proprietate comuna apartine titularilor devalmasi si au ca obiect
bunurile comune.
Cota parte ideala – parte fizica din bunul comun care nu este
individualizata in natura, cota din dreptul de proprietate comuna.
1.2. Determinati si analizati cazurile in care apare
proprietatea comuna pe cote-parti fortata.
Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua are ca obiect
bunuri, care prin natura sa si destinatia lor pot fi folosite de mai multi
proprietari, fiind accesorii pe linga alte bunuri, considerate principale,
proprietate a acelorasi titulari.
Exista urmatoarele cazuri:\
- Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile
cu 2 sau mai multe apartamente avind propretari diferiti
Codominiu – complex unic de bunuri imobiliare, care include in
hotarele stabilite si blocurile de locuinte, alte obiective imobiliare
alta destinatie decit acea de locuinta se afla in proprietate privata de
stat sau municipala, restul in proprietate comuna indivizibila. Acesta
se constituie prin asocierea obligatorie a proprietarilor de bunuri
imobiliare amplasate pe un anumit teritoriu, din intitativa
proprietarilor, agentiilor teritoriale de privatizare sau a autoritatilor
APL. In conf cu art 5 Legea nr 913proprietatea in condominiu include
toate partile proprietatii aflate in folosinta comuna: terenul pe care este
construit blocul, zidurile, acoperisul, terasele, hornurile, scarile casei,
holurile, subsolurile, pivnitile etc., care deservesc mai multe locuinte,
terenurile aferente in hotarele stabilite cu elementele de inverzire, alte
obiective deservirii proprietatii imobiliare a condominiului.
Pentru a asigura folosinta normala a tuturor acestor bunuri este
necesara constituirea unor asociatii de coproprietari in condominiu.
Asociatia dobindeste dreptuir de persoana juridica in momentul
inregistrarii la Camera Inregistrarii De Stat a Departamentului
Tehnologii Informationale, care poate fi efectuata doar dupa ce
obietivele sunt date in exploatare. Calitatea de membru o au toti
proprietarii. Organele de conducere ale asociatiei de coproprietari
sunt: adunarea generala a membrilor asociatiei si consiliul de
administrare. Locuintele si alte incaperi din condominiu pot fi
instrainate liber, deoarece fac parte din proprietatea exclusiva a
fiecarui membru al asociatiei din condominiu. Bunurile proprietate
comuna pe cote parti fortate si perpetua nu pot fi impartite. Totusi,
impartirea poate fi efectuat ain cazul partilor comune din cladirile cu
mai multe etaje sau din apartamente atunci cind exista acordul tuturor
coproprietarilor ori cind bunurile nu mai sint destinate folosirii in
comun.
- Coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile
(zid, sant si gard)
Orice zid, sant sau alta despartitura intre 2 terenuri care se afla in
intravilan este prezumata a fi proprietate comuna pe cote parti a
vecinilor daca nu rezulta contrariu din titlu, dinstr-un semn de
necomunitate conform regulamentelor de urbanism ori daca
proprietatea comuna nu a devenit proprietate exculsiva prin
uzucapiune. Prezumtia poate fi combatuta prin probe contare, si
anume prin acte juridice din care sa rezulte ca zidul apartine unui
singur proprietar sau printr-un semn de necomunitate conf
regulamentelor de urbanism. Semn de necomunitate – situatia in care
culmea zidului este dreapta si perpendiculara spre un teren si inclinata
spre celalalt teren. In acest caz, se presupune ca zidul apartine
exclusiv proprietarului terenului spre care este inclinata culmea
zidului. Prezumtia de comunitate poate fi rasturnata si prin uzucapiune
daca se dovedeste ca un singur proprietar le-a dobindit pe aceasta cale.
- Coproprietatea loturilor comune necesare sau utile
pentru folosirea a doua imobile comune
Tinind cont de art 5 CC sustinem ca astfel de bunuri ca drumul poteca,
aleea , fintina folosite de 2 sau mai multi proprietaripentru exploatarea
normala a proprietatilor vecine fac obiectul dreptului de proprietate
comuna pe cote parti fortata si perpetua. Pentru ca aceste obiecet sa fie
afcetate de regimul proprietatii comune pe cote parti fortate este
necesar ca, pe de o parte , sa serveasca exploatarii a cel putin 2
proprietari, si pe de alta parte, sa fie pe linia despartitoare a acestor 2
proprietati.
- Coproprietatea asupra unor bunuri familiale (hirtii,
tablouri, cavouri si alte lucrari funerare)
1.3. Speta
Subiectul II. Apararea drepturilor reale
2.1. definiti si clasificati mijoacele de aparare a drepturilor reale
Dreptul de proprietate tb aparat de 2 tipuri de incalcari>
- Atingeri materiale , care vizeaza nu dreptul ci bunul
corporal care face obiectul acestui drept. In asa caz legea angajeaza
raspunderea delictuala a faptuitorului prin acordarea de despagubiri.
- Atingeri juridice, care afecteaza dreptul. Acestea nu
distrug bunul ci cauta sa stapineasca bunul.
Dreptul civil protejeaza dreptul de proprietate prin 2 metode :
1. Nespecifice – actiunile in justitie ale proprietarului
care nu se intemeiaza direct pe dreptul de proprietate ci pe o alta
institutie de drept civil.
- Actiunea in executarea silita a contractului – partea
care a primit bunul are obligatia contractuala de a restitui bunul
- Actiune in delict – acordate proprietarului pt a
obtine despagubiri de la faptuiutorul pe temeiul deteriorarii sau
distruferii bunului
- Actiune in nulitate a actului juridic
- Actiune in justitie bazata pe imbogatirea fara just de
cauza
2. Specifice – se intemeiaza direct pe dr de proprietate
sau pe stapinire.
- Actiuni posesorii – actiuni reale prin care se
urmareste apararea stapinirii unui bun ca simpla stare de fapt si se
intemeiaza pe posesie ca stare de fapt (reintegrare, complingere)
- Actiunii petitorii – actiuni reale prin care se
urmareste apararea dreptului de propietate sau a unui alt drept real.
Reclamantul invocind un dr real si cerind sa i se recunoasca calitatea
de titular a dr real si cere apararea dreptului :
 In revendicare
 Negatorie
 Confesorie
 Granituire
2.2. Determinati asemanarile si deosebirile dintre
actiunea in revendicare si actiunea negatorie
Asemanari:
 actiuni petitorii
 mijloc specific de aparare a drepturilor reale
 se intemeiaza direct pe dr de proprietate
 actiune reala
deosebiri:
 actiunea in revendicare apara dreptul de posesie si
este prescriptibil
 actiunea negatorie apara dreptul de folosinat si
dispozitie , este imprescriptibila.
2.3. Actiunea in revendicare, deoarece s-a incalcat
dreptul de posesie asupra locuintei. Grigore Porumboiu va fi posedat
de bun in urma solutionarii litigiului .
Testul 3
Subiectul I. Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita
1.1. Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea
nemijlocita
Posesiunea mijlocita – stapinirea indirecta a unui bun, prin
intermediul unui tert. O are cel care nu intruneste cele 2 elemente, in
special el nu intruneste corpus.
Posesiunea nemijlocita – stapinirea directa a unui bun, prin putere
proprie. O are cel care intruneste ambele elemente ale posesiei:
animus si corpus.
1.2. Determinati si analizati natura si continutul
raportului dintre posesorul mijlocit si cel nemijlocit in privinta
bunului posedat.
Desi pare o constructie simpla,intre posesiunea mijlocita si cea
nemijlocita exista o legatura complexa. Posesorul mijlocit are
posibilitatea de a apela la protectia posesiunii in cazul in care
posesorul nemijlocit nu o face. In acest caz, posesorul mijlocit poate
apela la dreptul ce ii apartine asupra bunului (dreptul de proprietate),
dar poate apela si la mijloacele de protectie pe care le acorda
posesiunea, desi nu detine bunul, se considera posesor mijlocit , iar in
acaesta calitate poate beneficia de protectia acordata de institutia
posesiunii. Posesorul mijlocit poate apela, in caz de incalcare a
dreptului, la mijloacele de protectie a dreptului sau si nu la mijloacele
de protectie pe care le acorda posesia. Pe de alta parte, se sustine ideea
ca, in cazul unei astfel de constructii a posesiunii, este vorba doar
despre un drept de posesiune , existenta dreptului de posesiune
explicind legatura dintre posesiunea mijlocita si cea nemijlocita.
Suntem in prezenta posesiunii nemijlocite, cit si posesiunii mijlocite
in cazul in care intre posesorul nemijlocit si cel mijlocit exista
raporturi juridice. Uzufructuarul, creditorul gajist, arendasul, chiriasul,
depozitarul precum si alte persoane care detin bunul in baza unui
raport juridic sunt considerati posesori nemijlociti. Rezulta deci ca in
cazul unui uzurpator nu poate exista decit un posesor nemijlocit. Nu
toate persoanele care stapinesc bunul sunt considerate posesori ai
acestuia.
1.3. Daca persoana poseda un bun in calitate de
uzufructuar, creditor gajist, aendas, chirias, depozitar sau in temeiul
unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata fata de
o alta persoana sa posede temporar un anumit bun, atunci ultima de
asemenea este posesor mijlocit. In cazul in care o persoana este
proprietar a doua case de locuit, insa una o da in chirie, deci nu
stapineste de fapt bunul, atunci chiriasul este imputernicit sa apere
posesia lui A.
Subiectul II. Dreptul de uzufruct
2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale
dreptului de uzufruct
Dreptul de uzufruct – dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi
pentru o perioada determinata sau determinabila bunul unei persoane
si de a culege fructele bunului, intocmai ca proprietarul, insa cu
indatorirea de a-i conserva substanta.
Caracterele juridice>
 Este un drept real – presupune o legatura directa
intre titularul sau si bun. Uzufructuarul preia bunul in starea in care se
afla avind indatorirea de a-i conserva substanta, efectua reparatiile de
intretinere a bunului, a se comporta fata de el intocmai ca un
proprietar
 Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa
– poate dura cel mult pina la decesul uzufructuarului, iar in favoarea
unei pj va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai mult de 30 de ani.
 Uzufructul este un bun inalienabil – nu poate fi
cesionat tertilor ori instrainat in alt mod, nici gajat sau ipotecat.
Aceasta interdictie nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca
uzufructul, inclusiv locatiune sau arenda
 Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor
neconsumptibile
2.2. Determinati deosebirile dintre dreptul de
uzufruct si dreptul de locatiune.
 Proprietarul este obligat să-i predea locatarului
lucrul în bună stare la intrarea înfolosinţă şi să-1 menţină în stare de
folosinţă (fiind obligat la efectuarea reparaţiilor necesare în timpul
locaţiunii Cu alte cuvinte proprietarul are obligaţii active, care
converg către asigurarea folosinţei utile şi liniştite a lucrului
închiriat.În cazul uzufructului, proprietarul nu are nici o obligaţie
pozitivă, faţă deuzufructuar; el trebuie numai să-l lase pe uzufructuar
să folosească lucrul fără a-1stânjeni sau tulbura, deci predă lucrul în
starea în care se află şi nu este obligat la niciun fel de reparaţii în
timpul uzufructului.
 Dreptul locatarului, fiind un drept de creanţă, este
totdeauna mobiliar, chiar şi când folosinţa se exercită asupra unui
imobil. Uzufructul, fiind un drept real, poate fi mobiliar sau imobiliar,
după cum bunul asupra căruia se exercită este un bun mobil sau
imobil.
 Locatarul (chiriaşul) fiind parte într-un raport de
obligaţie nu poale renunţa laobligaţiile sale prin abandonarea lucrului,
în timp ce uzufructuarul fiind ţinut numai propter rem,
 (datorită lucrului) se poate sustrage oricărei obligaţii,
abandonând lucrulşi folosinţa sa.
 Locaţiunea, cu drepturile şi obligaţiile care se nasc
din ea, se transmite moştenitorilor părţilor, pe când uzufructul se
stinge prin moartea uzufructuarului.
2.3. Actul juridic prin care se constituie un drept de
uzufruct perpetuu si transmisibil pentru cauza de moarte este lovit de
nulitate absoluta. Refuzul este justificat.
Testul 4
Subiectul I. notiunea posesiei ca stare de fapt
1.1. Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o
de posesiunea ca stare de drept.
Poseiunea ca stare de fapt – exercitarea voita a stapinirii materiale a
unui lucru, si care in conditiile legii, produce anumite efecte juridice.
Asa perevede CC, in cazul in care posesiunea ar fi o stare de drept si
mai ales unul real, atunci acesta ar fi trebuit sa fie transmisibil.
Situatia in care est este transmis numai dreptul de posesiune arat
implicit ca transmitatorul nu este si titularului dreptului principal la
care posesiunea se ataseaza si prin aceasta ar dovedi ca este de rea-
credinta si ca nu poate sa transmita valabil.
Termenul de posesie are mai multe acceptiuni, ele depinzand de
relatia care se stabileste in mod particular intre posesie si dreptul de
proprietate.
Astfel, posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni :
- posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in
acest caz, relatia posesie - drept de proprietate este de la parte la
intreg;
- posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al
unui drept real; in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune
peste dreptul de proprietate, ingloband si celelalte atribute ale
acestuia;
Definitia posesiei.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea
de fapt a unui lucru , care, din punctul de vedere al comportarii
posesorului , apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real
1.2. Evidentiati particularitatile teoriei obiective si
subiective ale posesiei. Demonstrati care din aceste concepte si-au
gasit reflectare in CC din 2002.
Teoria lui Savigny poarta denumirea de teorie subiectiva, care
considera ca posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra
lucrului si care se comporta fata de el ca un bun proprietar. Aceasta
teorie distinge cele 2 elemente ale posesiunii:
a) Material
b) Intentional
Toti cei care poseda pentru altii, nu pot avea posesiune. Ei sunt simpli
detentori.
Teoria lui Ihering este denumita teoria obiectiva, care reduce
posesiunea la un singur element si anume la cel material, corpus. In
conceptia acestuia, posesiunea este stapinirea exercitata asupra unui
lucru.
La prima vedere se pare ca CC al RM utilizeaza teoria subiectiva in
care posesiunea se caracterizeaza prin intrunirea ambelor elemente,
cel material si volitiv. Aceasta parere este insa gresita. Dispozitia art
303(1) nu permite a sustine ca posesiunea trebuie sa intruneasca
ambele elemente. In acest articol se cere ca cel care poseda doar sa
doreasca acest lucru, nu sa considere ca poseda un lucru pentru a-l
avea in proprietate.
1.3. In cazul in care posesorul si proprietarul este una si
aceeiasi persoana
Subiectul II. Obiectul dreptului de uzufruct
2.1. descrieti care bunuri pot fi obiect a dreptului de uzufruct si ce
interdictii stabileste CC privind obiectul dreptului de uzufruct.
Legiuitorul permite constituirea dreptului de uzufruct asupra oricaror
bunuri care se afla in circuit civil, cu exceptia celor din domeniul
public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale.
Obiect al uzufructului – orice bun neconsumptibil care se afla in
circuitul civil, mobil sau imobil, corporal sau necorporal, inclusiv un
patrimoniu sau o parte din el.
2.2. determinati daca bunurile consumptibile pot fi
obiect al dreptului de uzufruct si determinati ce particularitati
comporta.
Potrivit art. 402 CC al RM uzufructul poate cuprinde alaturi de
bunurile neconsumptibile si bunuri consumptibile, care se consuma
prin primul act de uz, de care poate dispune, avind insa obligatia de a
restitui bunuri de aceeasi calitate, cantitate si valoare.
2.3. Subsemnatul, Popa Gheorghe, las ca mostenire
feciorului meu Popa Vasile Gheroghe, depozitul bancar deschis pe
numele subsemnatulu la BC Victoria bank. Pina la implinirea
majoratului, depozitul va fi detinut de catre sotia mea Popa Galina cu
titlu de uzufruct culegind astfel beneficiile, adica dobinzile acumulate
pe seama depozitului.
Testul 5
Subiectul I. Functiile patrimoniului
1.1. Definiti notiunea de patrimoniu si functie a
patrimoniului
Patrimoniu – totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (care
pot fi evaluate in bani), privite ca o suma de valori active si pasive
strins legate intre ele, apartinind unor pf sau pj determinate.
1.2. Identificati si analizati functiile patrimoniului
 Gajul general al creditorilor chiografari –
creditorii negarantati neavind o garantie reala asupra unui bun
determinat, ca de exemplu, creditorii gajisti au in schimb, drept
garantie, intregul patrimoniu al debitorului, privit in ansamblu, ca
universalitate juridica, existenta independent de bunurile ce intra in
cuprinsul sau. Patrimoniu asigura creditorilor chirografari posibilitatea
de a-si satisface creantele, ajunse la scadenta, din bunurile debitorului,
existente la acest moment, indiferent de faptul daca au existat sau nu
la aparitia creantei.
 Subrogatia cu titlu universal – in cadrul oricarui
patrimoniu bunrile si valorile se inlocuiesc intre ele in mod automat,
fara a fi necesara o perevedere expres a legii. Cu alte cuvinte, are loc o
subrogatie real acu titlu universal, in care bunurile care ies din
patrimoniu sunt inlocuite cu echivalentul valoric primit de titular
pentru acestea, iar locul valorii platite pentru achizitionarea unui bun
este luat de bunul astfel dobindit.
 Subrogatia cu titlu particular – un bun determinat
inlocuit cu alt bun. Aceasta opereaza doar in cazurile expres prevazute
de lege.
1.3. Este legala, daca antreprenorul este persoana
fizica.
Subiectul II. Obligatiile uzufructuarului
2.1. indentificati obligatiile uzufructuarului reglementate in CC
 Obligatia de a primi bunul si de intocmire a
inventarului (art. 399)
 De a se folosi de bun ca un proprietar (art. 395)
 De informare (art. 410)
 De pastrare a destinatiei bunului (art. 411)
 Efectuarii reparatiilor (art. 412)
 De plata a primelor de asigurare in cazul bunului
asigurat (art. 414)
 De a restitui bunul – obiect al uzufructului (art. 423
alin 1)
 De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau
deteriorarii bunului din culpa uzufructuarului (art. 423)
2.2. determinati care reparatii cad in sarcina uzufructuarului,
dar care in sarcina nudului proprietar.
Efectuarea reparatiilor bunului dat in uzufruct sint puse in sarcina
uzufructuarului (reparatii de intretinere, mari) sau in sarcina nudului
proprietar (reparatii capitale).
Uzufructuarul care este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a
bunului, precum si reparatiil emari, daca ele se datoreaza neefectuarii
reparatiilor de intretinere. Legiuitorul nu a distins reparatiile de
intretinere de cele mari sau capitale. Prin reparatii de intretinere se
subinteleg reparatiil ecurente efectuate periodic care permit
mentinerea bunului in stare normala pentru folosinta si exploatare si
care nu implica modificarea substantei lui. Reparatiile mari sunt
aceleasi reparatii capitale. Uzufructuarul nu este obligat sa
reconstruiasca bunul care s-a distrus din cauza vechimii ori a unui caz
fortuit.
2.4. Conf art 413 CC uzufructuarul nu este obligat sa
reconstruiasca bunul care s-a distrus din cauza vechimii ori unu icaz
fortuit. Solutia nu se va schimba nici in celalalt caz.
Testul 6
Subiectul I. dobindirea si pierderea posesiunii
1.1. Definiti notiunea de dobindire si pierdere a
posesiunii
Dobindirea posesiunii – actiunea prin care o persoane intra in posesia
unui bun, adica exercita voit o stapinire de fapt a bunului. Posesorul
va dobindi posesiunea asupra bunului doar atunci cind se va afla in
stapinirea lui.
Pierderea posesiunii- pierderea stapinirii de fapt asupra bunului.
1.2. Identificati si analizati modurile de dobindire si
pierdere a posesiunii
Modurile de dobindire a posesiunii:
 In baza unor acte juridice, care denota un control
asupra bunului
 In baza unor acte matereiale (ocuparea, stramutarea,
pastrarea bunurilor mobiliare, granituirea, calcarea, ingradirea,
punerea de semne sau cultivarea terenurilor)
Modurile de pierdere a posesiunii:
 Prin vointa posesorului:
 Transferarea voluntara a bunului, de catre posesor,
in posesiunea altei persoane
 Abandonarea bunului ori renuntarea la el definitiv si
expres de catre posesor
 Contrar vointei posesorului:
 Disparitia bunului
 Expropriere
 Rechizitie
1.3. Nu, deoarece el nu detine animus si anume
elementul volitiv al posesiunii.
Subiectul II. Regimul juridic al bunurilor gasite
2.1. definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de bun fara
stapin
Bun gasit – bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut, iar o alta
persoana l-a gasit
Bun fara stapin – bunurile mobile a caror proprietar a renuntat expres
lal dreptul de proprietate, bunurile abandonate, precum si bunurile
care, prin natura lor nu au proprietar.
2.2. comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon
mobil si l-a pastrat cu cel al persoanei care a raportat gasirea si a
transmis telefonul la sectorul de politie.
Cel ce l-a gasit si l-a pastrat nu va putea niciodata dobindi dreptul de
proprietar insa cel ce l-a predat la politie va putea dobindi dreptul de
proprietate asupra telefonului gasit in cazul in care timp de 6 luni
sectorul de politie nu a putut identifica adevaratul proprietar sau acela
nu l-a revendicat inca.
2.3.proces verbal de atribuire a dreptului de proprietate
Se transmite cetateanului X, bunul gasit y, cu drept de proprietate in
baza art. 324, alin 2 al CC, indicind faptul ca fostul proporietar nu va
mai putea revendica bunul pentru ca au expirat 6 luni de la predarea
bunului sectorului de politie
Testul 7
Subiectul I. Prezumtia proprietatii – efect al posesiunii ca stare de
fapt
1.1. Descrieti przeumtia proprietatii ca efect al
posesiunii ca stare de fapt
Prezumtia – operatiunea de a deduce un fapt necunoscut dintr-un fapt
cunoscut
Pornind de la realitatea ca, de cele mai multe ori , posesiunea ca stare
de fapt este exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate,
legiuitorul a instituit o prezumtie relativa de proprietate in favoarea
posesorului. Astfel art. 305(1) prevede ca posesorul este prezumat
proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput a poseda pentru
un altul. Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dreptul de
proprietate tb inscris in registrul public si nici fata de un fost posesor
al carui bun a fost furat, pierdut sau iesit din posesiune in alt mod fara
voia lui, cu exceptia banilor si titlurilor de valoare,
Aceasta prezumtie poate fi rasturnata de orice persoana interesata pt a
demonstra faptul ca altcineva este proprietar.
1.2. Determinati si analizati exceptiile de la acest efect
al posesiunii
Absoluta – prezumtia nu poate fi invocata daca informatia despre
dreptul de proprietate este inscrisa intr-un Registru public. In prezent,
sint pasibile de inregistrare si alte drepturi reale asupra bunulurilor
imobile. Din art.321 alin. (2) rezulta ca dreptul de proprietate in cazul
bunurilor imobile se dobindeste la data inscrierii in Registrul bunurilor
imobile, cu exceptiile prevazute de lege. Prin urmare, in privinta
bunurilor imobile prezumtia proprietatii nu opereaza, deoarece
constatarea simplei stari de fapt, de stapinire a unui bun imobil, este
insucicienta pentru instituirea unei astfel de prezumtii, intrucit simpla
posesiune a unui imobil far ainscrierea acestuia in registru public nu
are ca efect aparitia dreptului de proprietate.
Relativa, poate fi invocata doar de citeva persoane. In al doilea rind,
aceasta regula nu va opera nici in cazurile cind bunurile au fost furate,
pierdute sau au iesit intr-un alt mod din posesiunea posesorului far
avoia lui. In toate aceste cazuri, se considera ca bunul a iesit din
poseiune contar vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat,
pierdut sau ca a iesit in alt mod contrar vointei proprietarului trebuie
dovedit de cel care il revendica. Pina cind nu va fi dovedit acest lucru,
va opera regula conform careia posesorul est eprezumat proprietar al
bunului.
1.3. Hotul poate invoca prezumtia proprietatii. Posesorul
de bani si titluri de valoare la purtator poate invoca in toate cazurile
regula conform careia posesorul este prezumat proprietar al bunului,
chiar si atunci cind banii si titlurile de valoare la purtator au ft furate,
pierdute ori au iesit din posesiune fara voia posesorului. Acest lucru
este evidentiat in finalului alin. (1) al art. 305 CC. Prezumtia
proprietatii opereaza si pentru posesorul anterior. Astfel, art. 305 alin
2 stipuleaza se va considera ca posesorul anterior a ft proprietar al
bunului pe parcursul perioadei in care l-a posedat.
Subiectul II. Proprietatea anulabila si rezolubila – modalitati ale
dreptului de proprietate
2.1. definiti proprietatea anulabila si proprietatea rezolubila.
Proprietatea anulabila – modalitate a dreptului de proprietate. Prin
drept de proprietate anulabila se intelege dreptul de proprietate
dobindit in baza unui act juridic translativ de proprietate, lovit ulterior
de nulitate relativa.
Proprietate rezolubila, modalitate a dreptului de proprietate. Intr-o
opinie, este rezolubila propretatea afectata de o conditie rezolutorie,
adica, dreptul de proprietate este amenintat sa dispara daca se produce
un eveniment viitor si nesigur. Intr-o alta opinie, proprietatea este
rezolubila nu numai in cazul cind transferul dreptului de proprietate s-
a facut cu o conditie rezolubila, ci si in cazul cind transferul s-a facut
cu o conditie suspensiva.
2.2. determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si
rezolubile si stabiliti regimul juridic al acestor modalitati ale
dreptului de proprietate
In conf cu legislatia in vigoare, sunt lovit ede nulitate relativa actele
juridice civile incheiate: prin viciere de consimtamint (227-229 CC),
cu nerespectarea conditiilor la capacitate (224), cu absenta
consimtamintului ca urmare a lipsei de discernamint (225), cu
incalcare limitei imputernicirilor (226), prin leziune (230), in urma
unei intelegeri doldosive intre reprezentatntul unei parti si cealalta
parte (231), cu incalcarea interdictiei de a dispune de un bun. In toate
aceste cazuri se poate invoca nulitatea relativa a actului juridic civil
translativ de drept de proprietate numai in limitele termenului de
prescriptie si la vointa persoanei. Prin urmare, atita timp cit nu a
expirat termenul de prescriptie de declarare a nulitatii actului juridic
(nulitatea realtiva), dreptul de proprietate al dobinditorului este
nesigur. In cazul in care faptele invocate in actiunile in anulare se
dovedesc de catre IJ, dreptu; de proprietate al dobinditorului a incetat.
Aceasta incetare a dreptului de proprietate insa avea un aspect
retroactiv, adica se va considera ca dreptul de proprietate al
dobinditorului a incetat nu in momentuyl declararii nulitatii conventiei
incheiate, ci in momentul incheierii conventiei. Si, viceversa, in cazul
cind a ft scapat termenul de prescriptie pt inaintarea actiunii in anulare
a actului jurici civil ori actiunea a ft respinsa dr de pr a dobinditorului
va fi consolifat definitiv.
Temeiul juridic al existentei al proprietatii rezolubile poate fi
considera art 240 CC. Din prevederil acestui art reoese ca ajc se
considera incheiat sub conditie rezolutorie daca realizarea conditiei
atrage desfiintarea ajc si restabilirea situatiei exostente pina la
incheierea lui. Caracterul rezolubil al proprietatii consta in faptul ca dr
de pr in asatfel de cazuri se afla intr-o stare nesigura, provizorie si
poate disparea la implinirea conditiie rezolutorii. Prin urmare, bunul
transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent a 2
proprietari: dobinditorul (proprietar sub onditie rezolutorie) si
transmitatorul (proprietar sub conditie suspensiva). Proprietarul actual
si provizoriu, deoarece dreptul sau este amenintat cu conditie
rezolutorie, iar transmitatorul are posibilitatea de a deveni proprietarul
aceluiasi lucru daca se realuzeaza conditia suspensiva. In aceste cazuri
tb sa se tina cont de art. 241, care prevede : daca survenirea conditiei
ai ft retinuta cu rea-credinta de partea pt care survenirea conditiei este
dezavantajoasa, conditia se considera survenita. Daca la survenirea
conditiei a contribuit cu rea-credinta partea pt care survenirae
conditiei este avantajoasa, conditia nu se considera survenita.
2.3. Proprietatea periodica este definita ca fiind o modalitate a
dreptului de proprietate in cadrul careia fiecare titular exercita in nume
propriu si in interes propriu prerogativele dreptului sau de proprietate
pe perioade determinate, care se repeta succesiv si perpetuu, la
intervale regulate, presupunand cel putin doi titulari care pot fi
persoane fizice sau juridice, inclusiv statul, intre care nu exista nici un
raport juridic.
Testul 8
Subiectul I. Accesiunea imobiliar a- mod de dobindire a dreptului
de proprietate
1.1. Definiti accesiunea imobiliara naturala si
artificiala
Accesiunea imobiliara naturala- un art .328, se vb despre accesiunea
imobiliara natura si anujme despre accesiunea paminturilor depuse sau
create de ape, dar nimic despre accesiunea animalelor (proiectul CC) a
cuprins asemenea reglementari. Unirea unui bun imobil cu un alt bun
imobil si are loc ca urmatre a unui eveniment al naturii.
Accesiunea imobiliara artificiala – este reglementat in CC, art329.
Ea se intilneste in cazul cind:
 Se face o constructie sau plantatie pe un fond s
 Unei cladiri existente se adauga constructii noi.
In aceste ipoteze est enevoie ca fondul sau cladirea inititala sa apartina
unei personae, iar materialul constructiei sau plantatiei sa apartina
unei alte persoane.
1.2. Determinati si analizaticontinutul accesiunii
imobiliare natural si artificiale.
Accesiunea imobiliare naturala. Accesiunea paminturilor depuse sau
create de ape se refera la aluviuni, avulsiuni, insulele albii parasite.
Aluviunile – cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la
malurile apelor curgatoare. Conf alin1 aceste adaosuri revin
proprietarului de teren riveran. prin adaugirile de teren, stipulate in
alin1, tb sa intelegem nu doar pamintul, ci toate ceea ce solul poarta la
suprafata si tot ceea ce apele curgatoare aduc si lasa la tarm, precum
nisipul, pietrisul etc.
Daca la alin1 este vb dsepre adaosuri lente, alin 3 se refera al
adaosurile bruste. Se pot intimpla ca , in timpul revarsarilor in curs de
apa, sa se rupa o bucat amare care poate fi identificata dintr-o
proprietate sa o alipeasca la o alta proprietate riverana. Aceste alipiri
de teren se numesc avulsiuni. In cazul avulziunii proprietarul fondului
din care apa a rupt o portiune de teren, pastreaza asupra acestei
portiuni dreptul de proprietate, cu conditia revendicarii ei in decursul
unui an de la data la care proprietarul terenului la care s-a alipit partea
a intrat in posesiunea partii alipite. Acest teremen de 1 an stipoulat la
art 238(3) este unul de perimare. Daca, in acest termen proprietarul de
la care a ft rupta bucata de teren nu o va revendica, va pierde dreptul
de proprietate asupra ei, iar proprietarul terenului riveran la care s-a
alipt bucata va devein prorprietarul ei.
Accesiunea imobiliara artificiala- unirea unu ibun imobil cu un bun
mobil prin fapta unei persoane.
 Proprietarul terenului construieste pe propriul sau
teren cu materialele de constructive ale unui tert care nu-I apartin.
Proprietarul terenului contructor devine proprietar al constructiei. Din
momentul incorporarii proprietarul materialelor inceteaza sa mai fie
prorietar. Constructorul are obligatia sa restituie fostului propritar al
materialelor contravaloarea, imbogatirea fara just de cauza(art 1389
CC) si de a repara prejudiciu cauzat fostului proprietar al materialelor.
Aceasta actiune este una in delict(1398 CC). Trebuie sa se constate
vinovatia constructorului. Constructorul este un comparator al
materialelor, situatia accesiunii apare in cadrul livrarii dar care contine
clauza ca cumparatorul devine proprietar doar din momentul achitarii
totale
 Proprietarul materialelor construieste pe un teren
care nu-I apartine. Proprietarul terenului va devein si proprietar al
constructiei facut de tert (art 329 CC). nu este neaparat ca aceasta
solutie sa fie corecta CEDO. Proprietarul terenului trebuie sa
despagubeasca constructorul. Valoarea despagubirii se calculeaza in
functie de vinovatia constructorului:
a) De rea-credinta- proprietarul terenului are
urmatoarele actiuni:
- Sa refuze constructia si sa ceara demolarea pe contul
constructorului
- Sa accepte constructia fiind obligat sa plateasca
despagubirea:
 Valoarea materialelor si a muncii depuse de
constructor (cheltuieli reale)
 Suma care reflecta cu cit a crescut valoarea terenului
dupa constructia imobilului
b) De buna-credinta – proprietarul terenului nu poate
refuza constructia si nu poate cere demolarea ei si trebuie sa accepte in
proprietate cu achitarea. Despagubirea similar situatiei de mai sus.
1.3. IJ va da cistig de cauza lui Stamati, deoarece Ana
Nichifor vrea sa plateasca doar cheltuielile de constructive nu si costul
materialelor.
Subiectul II. Stingerea dreptului de usufruct
2.1. definiti si enumerate modurile de stingere a dreptului de
usufruct
 Moartea uzufructuarului – pf sau lichidarea
uzufructuarului – pj – uzufructul fiind un drept inalienabil, poate sa
existe atita timp cit exista persoana in a carei favoare a fost constituit.
Daca uzufructuarul – pf a decedat, uzufructul se considera stins, iar
clauza prin care s-ar fi stipulat trecerea uzufructului catre mostenitori
este nula de drept. Daca pj a ft radiat din Registrul de stat ca rezultat al
lichidarii sau a ft dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune sau a ft
dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune sau dezmembrare,
uzufructul se considera stins.
 Expirarea termenului. Uzufructul se stinge la
expirarea termenului pt care este constituit daca nu a intervenit o alta
clauza de stingere. Termenul de constituire a uzufructului poate fi
determinat sau determinabil. Este vb de un termen determinat atunci
cind in actul de constituire se prevede un anumit nr de ani sau o
anumita data. Este determinabil termenul care deppinde de anumite
evenimente ce vor surveni in viitor (virsta uzufructuarului sau a unui
tert). Uzufructul constituit in favoarea unei pj se stinge la 30 de ani,
chiar daca actul def constituire prevede un termen mai mare.
 Anularea actului prin care nudul proprietar a
dobindit dreptul de proprietate. Uzufructul inceteaz in cazul in care,
prin HJ a ft rezolvit sau anulat actul juridic prin care cel care a instituit
uzufructul a dobindit titlu de proprietate.
 Renuntarea uzufructuarului la dreptul sau.
Legiutorul a stipulat expres dreptul uzufructuarului de a renunta la
dreptul sau, care poate fi exercitat chiar si in cazul in care nudul
proprietar se opune.
 Distrugerea bunului. Uzufructul se stinge in cazul
in care bunul a fost distrus in intregime intr-un caz fortuity. Daca
bunul este distrus in parte, uzufructul continua asupra partii ramase. In
cazul in care bunul distrus a ft asigurat, uzufructul va continua asupra
indemnizatiei de asigurare daca aceasta nu este folosita pt repararea
bunului.
 Intrunirea de catre aceeasi persoana a calitatii de
proprietar si de uzufructuar. In cazul in care dr de pr si de usufruct
se reunesc in persoana aceluiasi titular, uzufructul se stinge.
 Prin vointa partilor. 415 uzufructul poate fi stins
daca nudul proprietar si uzufructuarul convin in aceasta privinta.
Legea prevede in mod expres ca uzufructul asupra unui drept poate fi
stins prin stingerea dreptului dar numai cu acordul uzufructuarului.
 La cererea nudului proprietar art. 421.
Uzufructul poate inceta la cererae nudului proprietar atunci cind
uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, ii adduce stricaciuni ori il
lasa sa degradeze. Daca uzufructuarul nu cade de accord cu nudul
proprietar, acesta il va actiona in IJ, demonstrind abuzul de folosinta.
2.2. efectele singerii dreptului de usufruct
La stingerea dreptului de usufruct, uzufructuarul este obligat sa
restituie nudului proprietar, in stare corespunzatoare, bunurile pe care
le detine in virtutea dreptului de usufruct. Prin stingerea dr de usufruct
tb sa inceteze orice folosinta a bunului, acesta revenind in posesiunea
proprietarului. Fructele natural neculese la sfirsitul perioadei sint ale
nudului proprietar daca actul de constituire nu prevede altfel. Fructele
civile(dobinda, dividendele, arenda si chiria), se percep zi de zi, suma
calculate pina la data stingerii fiind a uzufructuarului, iar de la fdata
stingerii – a nudului proprietar.
Restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin
consolidare si nici in cazul pieirii sau distrugerii totale a bunului.
Daca bunul piere ori se deterioreaza din culpa uzufructuarului, acesta
este obligat sa despagubeasca proprietarul. Daca bunul piere in caz
fortuit, uzufructuarul nu este tinut la despagubire. Este important sa
mentionam ca imposibilitatea de erstituire nu se prezuma in cazul in
cazre obiectul uzufructului este un bun consumptibil. Uzufructuiarul
poate dispune de bunurile consumptibile, insa cu obligatia de a restitui
bunuri de aceeasi calitate, cantitate si valoare. Numai in cazul in care,
la data stingerii uzufructului, este imposibil a restitui bunurile se va
restitui contravaloarea lor. Uzufructuzrul are obligatia de a restitui
bunurile nudului proprietar in stare corespunzatoare. In cazul in care
bunurile se uzeaza ca urmare a utilizarii lor, UZUFRUCTUARUL
ESTE obligat Sa le restituie in starea in care se afla la data stingerii
uzufructului cu conditia ca sa folosit de ele ca un bun proprietar.
Aceste dispozitii se aplica fata de toate bunurile corporale, deoarrece,
in principiu, ele se uzeaza prin utilizare. Daca se constata ca uzura sau
degradarea bunurilor se datoreaza neglijentei uzufructuarului, acesta
va fi tinut la plata despagubirilor. Constatarea starii corespunzatoare a
bunului la miomentul restituirii tb sa se faca in temeiul actului de
invetariere a bunurilor mobile intocmit la momentul predarii bunului
sau in cazul imobilelor al actului de constatatare a starii bunului. In
cazul imobilelor, stingerea uzufructului se consemneaza in Registrul
bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt, actul de constatare a
stingerii dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul din
registrul de stat al pj, actul prin care uzufructuarul a renuntat la dr sau,
contractual de stingere a uzufructului, HIIJ), va fi prezentat cadastral
territorial. Pornind de la dispozitiile art 412 (6) in cazul stingerii
uzfructului, nudul proprietar va fi obligat sa compensezze
uzufructuarului cheltuielile de reparative capital pe care acesta le-a
suportat. Rezulta ca atunci cind obietul uzufructului se restituie intr-o
stare mai buna decit cea indicate la art 409, aceasta imbunatattire
datorindu-se interventiei uzufructuarului, nudul proprietar est eobligat
sa restituie valoarae imbunatatirilor.
2.3 daca uzufructul se constituie asupra unui imobil, nasterea,
modificarea sau stingerea este conditionata de inscrierea in registrul
de stat. In cazul imobilelor, stingerea uzufructului se consemneaza in
Registrul bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt, actul de
constatare a stingerii dreptului de usufruct (certificatul de deces,
extrasul din registrul de stat al pj, actul prin care uzufructuarul a
renuntat la dr sau, contractual de stingere a uzufructului, HIIJ), va fi
prezentat cadastral territorial
Testul nr.9
Subiectul I: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in
reintegrare
1.1 Actiunile posesorii sunt actiunile judiciare pe care
le poate inainta posesorul sau fostul posesor p/u a-si apara posesia
tulburata. Scopul acestor actiuni consta in a proteja starea de fapt
contra unor tulburari ilegale.
Actiunea in reintegrare – este actiunea prin care cel deposedat de bun
este in drept sa ceara restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.
1.2 Pentru satisfacerea actiunii in reintegrare este
nevoie de intrunit urmatoarele cerinte:
1. Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta
2. Actiunea trebuie sa fie inaintata in decursul a 3
ani,fiindu-I aplicabile regulile termenului de prescriptive extinctive
3. Posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa
anterioara asupra bunului
4. Deposedarea trebuie sa rezulte dintr-un act de
violent
5. Actualul posesor (piritul) nu are un drept preferential
de posesie
1.3 Matusa Parascovia,pentru a-si revendica gainile
trebuie sa demonstreze ca aceste gaini i-au apartinut anterior,adica
inainte de producerea furtului…Ea trebuie sa demonstreze ca Ion
(piritul) nu are un drept preferential de posesie asupra gainilor,iar
matusa Parascovia este un posesor de buna-credinta si ca actiunea
judiciara depusa de catre aceasta nu a depasit termenul de prescriptie
de 3 ani.Matusa Parascovia trebuie sa demonstreze ca a fost
deposedata de gaini anume printr-un act illegal,violent (furt).
Paratul Ion pentru a-si pastra gainile trebuie sa demontreze ca este un
posesor actual de buna-credinta sau poate ca are un drept preferential
de posesie asupra gainilor.
Subiectul 2:
2.1 Dreptul de servitute este un dr. real care apartine proprietarului
unui obiect (imobilul dominant) de a se folosi intr-o forma oarecare de
imobilul vecinului sau (imobilul aservit) insa doar pentru uzul sau
utilitatea imobilului dominant. Potrivit art. 428,Cod Civil, servitutea
este sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit)pentru uzul sau
utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).
Caracterele juridice ale dr. de servitude sunt:
1.este un drept asupra proprietatii unei alte persoane – dr. de servitude
apartine proprietarului de teren dominant asupra terenului aservit,care
apartine unui alt proprietar.
2. este un drept real – fiindca este un drept asupra unui lucru,este un
drept opozabil tuturor subiectelor de drept.
3.este un drept imobiliar – dr. de servitute se poate constitui numai
asupra bunurilor imobile.
4.este un dr. perpetuu - care se caracterizeaza prin faptul ca dr. de
servitute dureaza atat timp cat exista nu numai terenul dominant,dar si
terenul aservit si numai in masura in care nu intrevine o alta cauza de
stingere a dr de servitute.
5.este un dr. accesoriu – servitutea este un accesoriu al terenului
dominant , a carui utilitate o sporeste.
6. este un drept indivizibil – caracterul indivizibil arata ca , in cazul in
care unul dintre terenuri se afla in proprietate comuna, ptu constituirea
dr. de servitute este necesar acordul tuturor coproprietarilor.
2.2 Potrivit art. 430 din Codul Civil, servitutile se clasifica in:
1. in functie de manifestarea lor externa,servitutile sunt aparente si
neaparente (art.430(1)) – aparente sun servitutile care se cunosc prin
semne exterioare(servitutea de trecere pentru care exista o carare ori
un drum asfaltat; servitutea de vedere ptu care exista o fereastra sau un
balcon),pe cand cele neaparente sunt cele care nu se atesta prin astfel
de semne(servitutea de a nu zidi mai sus de o anumita inaltime; un
apeduct instalat in pamant,de a caror existent se poate lua cunostinta
dor din documente sau la dezgruparea tevilor).
2. in functie de modul de executare , sevitutile sunt continue si
necontinue (art.430(2))
-servituti continue – sunt servitutile al caror exercitiu este sau poate fi
continuu fara a fi necesara fapta omului,de exemplu
apeductul,gazoductul,scurgerea apelor,servitutea de vedere.
-servituti necontinue – cele pentru a caror existenta este necesara fapta
omului,de exemplu servitutea de trecere,de a lua apa din fantana.
3. in functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni
sau abtinera de la savirsirea unor actiuni,servitutile sunt positive si
negative (art. 430(3))
- servitutile positive – sunt cele care indreptatesc pe proprietarul
terenului dominant sa faca in mod direct anumite acte de folosinta pe
terenul aservit,de ex. Dr. de a trece,dr. de a lua apa din fantana.
-sevitutile negative – cele care impugn proprietarului terenuli aservit
anumite restrictii in exercitiului dr. sau de proprietate,de ex.:
interdictia de a cosntrui pe propriul teren,interdictia de a construe mai
sus de o anumita inaltime.
Servitutile legale sunt acele servituti care isi au originea in lege si au
ca obiect utilitatea publica sau privata.Codul Civil nu reglementeaza
servitutile legale deoarece situatii similare sunt cuprinse in dreptul
vecinatatii care constituie niste limite legale ale dr. de
proprietate,neexistand prin urmare temeiul juridic de a le numi
servituti.
Test nr. 10
Subiectul 1 Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1.1 Dreptul de proprietate publica etse definit ca drept
real al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor
bunuri mobile si immobile de interes national sau local.Din domeniul
public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale fac parte
bunurile determinate de lege,precum si bunurile care ,prin natura lor ,
sunt de uz sau de interes public.
Subiectele bunurilor domeniului public sunt: statul sau unitatile
administrativ-teritoriale.
1.2 Caracterele juridice ale bunurilor domeniului
public sunt:
a)sunt inalienabile- acest caracte denota faptul ca bunurile sunt scoase
din circuitul civil,prin urmare aceste bunuri nu pot fi instrainate.
b) sunt impresctibile – acest character presupune faptul ca bunrile
domeniul public nu pot fi dobindite prin modul de dobindire a
dreptului de proprietate cum este uzucapiunea
c)sunt insesizabile –caracterul insesizabil a bunurilor din domeniul
public consta in imposibilitatea urmarilor,pe baza pretentiilor unor
creditori.
Subiectul 2 Dreptul de uz
2.1 Dreptul de uz- este un drept real in temeiul careia titulaul sau
poate folosi bunul si culege fructele sale in limita nevoilor sale si a
familii sale .
2.2 asemanari:
- atit drptul de uz cit si dreptull de usufruct sint drepturi reale
-ambele drepturi au un character temporar pr in esenta lor
-ambele drepturi se constituie in temeiul unui act juridic sau in baza
legii
-dreptul de uz se exercita similar dreptului de uzfruct in baza normelor
acestui drept care se rasfring si asupra obligatiilor si drepturilor
uzuarului.
Deosebiri:
-dreptul de uz spre deosebire de uzfruct este un drept restrins si
partial
-uzufructuarul are dreptul de a culege fructele bunului intocmai ca
proprietarul ,pe cind uzuarul poate culege fructele bunului in limita
nevoilor sale si familiei sale
Test nr 11
Subiect 1 Incetarea dreptului de proprietate
1.1 Dreptul de proprietate – este un dr subiectiv ce
confera titularului exercitarea in putere proprie si in interes propriu a
atributelor de posesiune ,folosinta si dispozitie asupra bunurilor sale in
limitele stabilite de lege
Temeiurile de incetare a dr de proprietate :
-incetarea benevola a dr de proprietate-poate avea loc in urma actiunii
proprietarului:a)consumarea sau distrugerea bunului;b)incheierea unui
act juridic translativ de proprietate;c)renuntarea la bun
-incetarea dr de proprietate ca rezultat al unur fapte obiective:a)pieirea
fortuita sau distrugerea bunului;b)pierderea bunului
-incetarea dr de proprietate contravointei proprietarului:a)urmarirea
bunurilor in legatura cu obligatiile proprietarului;b)instraiarea
bunurilor pe care ,conform legii ,persoana nu le poate avea in
proprietate;c)rascumpararea animalelor dosmetice in cazul incalcarii
regulilor de comportare cu acestea d)privatizarea proprietatii de
stat;e)exproprierea pt cauza de utilitate publica;f)rechizitia
;g)confiscarea
1.2 analiza:
1)Renuntarea la dr de proprietate ceea ce inseamna ca proprietarul
poate renunta oricind la dr de proprietate printro declaratie ,in acest
sens sau alt mod care atesta cu certitudine ca a renuntat la bun fara
intentia de a pastra dr de proprietate asupra lui.Renuntarea poate fi
facuta doar de proprietarul bunului nu si de alte persoane care detin
bunul cu dr de posesiune si folosinta.Pot renunta la dr de proprietate
atit pers fizice si juridice,cit si statul si unitatile administrativ-
teritoriale.
2)exproprierea pt cauza de utilitate publica- prin expropriere se
intelege transferul de bunuri si de dr patrimoniale din proprietate
private in proprietate publica,transferul catre stat de bunuri proprietate
publica ce apartin unei unitati administrative-teritoriale sau,dupa
caz,cedarea catre stat sau catre o UAT a dr patrimoniale in scopul
efectuarii de lucrari pt cauza de utilitate publica de interes national sau
de interes local,in conditiile prevazute de lege ,dupa o dreapta si
prealabila despagubire.
3)Confiscarea –prin confiscare se intelege trecerea fara plata catre stat
a unui bun ca sanctiune pt fapte ilicite,in temeiul a unei hotariri a
instantei judecatoresti sau a unei alte autoritati publice
competente.Daca proprietarul bunului nu e deacord cu actul
administrative de confiscare,acesta poate fi atacat in instanta de
judecata.
Subiectul 2 Dreptul de abitatie
2.1 Dreptul de abitatie numit si dr. de locuinta ,reprezinta dr pers
fizice de a trai in locuinta unei alte pesroane.Titularul dr. de abitatie
poate locui personal sau impreuna cu sotul si copii sai.
2.2 Asemanari:
-dr de abitatie este guvernat de aceleasi dispozitie ca si dr de usufruct
-obiectul dr de abitatie o constituie imobilul de locuit al unei persoane
ceea ce poate constitui si obiect al dr de usufruct
-ambele dr se constituie in temeiul act juridic sau a legii
Deosebiri:
-dr de usufruct se constituie asupra oricaror bunuri care se afla in
circuitul civil pe cind dr de abitatie se constituie doar asupra unei
locuinte.
-uzufructuarul se foloseste de bun si culege fructele intocmai ca
proprietarul pe cind titularul dr de abitatie are dr doar asupra partii de
care dispune.
Test nr 12
Subiectul1.Notiune si caractere juridice ale actiunii negatorii
1.1 PRIN actiunea negatorie se intelege cerinta
proprietarului posesor al bunului fata de tert de inlatura piedicile in
posesiunea ,folosinta si dispozitia bunurilor cei apartin.Actiunea
negatorie e similara actiunii in complingere prin care posesorul cere
tertului sa inceteze orice tulburare a posesiunii,impiedicare liberului
ei exercitiu
1.2 Caracterele juridice ale actiunii negatorii:
1)este o actiune reala-fiindca se intemeiaza anume pe dr dde
proprietate ca dr real
2)actiune negatorii este o actiune petitorie deoarece dr de inainta o
actiune negatorie o are numai titularul dr de proprietate
3)e o actiune imprescriptibila

Subiectul 2. Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire
a dr de proprietate
2.1 Accesiune imobiliara naturala consta din unirea unui imobil cu
un alt bun imobil si are loc ca urmare a unui eveniment al naturii,pe
cind accesiunea imobiliara artificiala reprezinta unirea unui bun
imobil cu alt imobil prin fapta unei persoane.
2.2 cunoastem urm tipuri de accesiune imobiliara naturala:
1)Aluviunile –sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv sip e nesimtite
la malurile apelor curgatoare,acestea adaosuri revin proprietarului de
teren riveran
2)Avulsiuni-reprezinta unirea unei bucate de pamint la un mal, ea fiind
rupta brusc de apa curgatoare de la un alt sector de teren.Proprietarul
bucatei de pamint pastreaza proprietatea daca o revendica de un
termen de un an,in ca contrar proprietarul terenului riveran va dobindi
proprietatea bucatei de pamint
3)formarea insulelor- in cazul o apa curgatoare formind un mal nou
inconjoara terenul proprietarului riveran,aceasta ramine proprietarul
insulei create.
Test nr 13
Subiectul1. Conditiile admiterii actiunii in revendicare
1.1Conditiile admiterii actiunii in revendicare:
a)pierderea de catre proprietar a posesiunii asupra bunului
b)determinarea individuala a bunului
c)aflarea bunului in posesiune straina si neaparat illegal
1.2 a)reclamantul tb sa demonstreze ca e proprietarul adevarat si
actual al bunului,daca reclamantul a demonstrate ca e proprietar
sarcina probei trece la pirit.Piritul poate bloca actiune ain revendicare
care daca demonstreaza ca desi nu a dobindit drept de proprietate de la
adevaratul proprietar,el totusi la dobindit singur prin uzucapiune.
b)sa nu fie expirat termenul de prescriptive extinctive,ca effect
reclamantului I se recunoaste proprietatea asupra bunului revendicat
,iar piritul e obligat la restituirea lui.
c)bunul sa fie individual determinat sis a nu fie distrus
Subiectul2.notiune de posesie ca stare de fapt
2.1 posesiunea ca stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii
material a unui lucru si care ,in conditiile legii,produce anumite efecte
juridice.Spre deosebire ca starea de fapt care consta in stapinirea
bunului,starea de drept se caracterizeaza prin existenta dr de a
poseda.
2.2 Jurisconsultul Rudolf von Ihering a elaborate teoria obiectiva
referitoare la posesiune.prin aceasta conceptie autorul reduce
posesiune la un singur element si anume la acel material,la corpus.In
conceptia acestui savant posesiunea este stapinirea exercitataa asupra
unui lucru .
O alta teorie cunoscuta este teoria lui Savighy care poarta denumirea
de teoria subiectiva.El considera ca posesor este doar persoana care
detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un
bun proprietar,aceasta teorie destinge 2 elemente cel material sic el
volitil.
Codul civil din 2002 a acceptat teoria obiectiva prin care se spune ca
posesiunea se dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a
bunului.
2.3 Posesia este o stare de fapt si consta in exercitarea voita a stapinirii
materiale a unui bun,iar cel care se afla in stapinirea bunului nu are si
dreptul de a-l poseda.Posesiunea nu este un drept,ea nu poate fi
transmisa succesorilor prin act de succesiune.Codul Civil in art.303
anume asa prevede ca posesiunea este o stare de fapt,astfel asupra
aceluiasi bun nu este posibil sa coexiste posesie ca stare de fapt si
posesie ca stare de drept.
Test nr 14.
Subiect 1.Folosinta-atribut al dreptului de proprietate.
1.1folosinta ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul
sau,culegind sau percepind in proprietate toate fructele pe care acesta
le produce.deasemenea prin folosinta se intelege posibilitatea
proprietarului de a sustrage din bun calitatile utile ale acestuia in
scopul satisfacerii necesitatilor sale material si culturale.
1.2 folosinta este unul dintre cele 3 atribute ale dreptului
de proprietate care ii ofera titularului dreptul de a se folosi de bun si
de ai culege fructele acestuia.dr de folosinta include si posibilitatea de
a nu folosi bunul,ceea ce nu duce la pierderea dreptului de proprietate
deoarece dr de propritate are un character perpetuu,adika acest drept
nu se stinge prin neuz .folosinta bunurilor poate fi exercitata atit de
catre proprietar ,nemijlocit,cit si de alte persoane,la vointa
proprietarului.
SE poate spune ca principala deosebire dintre folosinta si dispozitia
bunului ca attribute ale dr de proprietate consta in faptul ca folosinta
include intrebuintarea calitatilor utile ale bunului,iar dispozitia-
schimbarea statutului juridic al bunului.
1.3 transmiterea posesiei temporare catre un tert se
efectueaza in vrtutea atributului de folosinta,deoarece in acest caz
prorprietarul incredinteaza unei altei persoane dr de folosinta asupra
bunului,locuintei,ceea ce inseamna ca nu are loc o schimbare a
statutului juridic al bunului – ca in cazul atributului de dispozitie.
Subiectul 2.Drepturile si obligatiile uzufructuarului.
2.1Drepturile uzufructuarului:
 Dreptul de posesiune
 Dreptul de folosinta
 Dr la fructe
 Dr de a dispune de bunurile consumptibile
 Dr de a face reparatie capitala
 Dr la compenasarea cheltuielilor de reparative si
despagubiri
Obligatiile:
 De primire a bunului si de intocmire a inventarului
 De a se folosi de bun ca un proprietar
 De informare
 De pastrare destinatiei bunului
 Efectuarea reparatiilor
 De restituire a bunului obiect al dreptului de usufruct
 De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau
deteriorarii bunului din culpa uzufractuarului
2.2Conditii:
Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte
juridice sau prin succesiune.  Uzufructuarul poate închiria sau arenda
altuia, integral sau în parte, bunul mobil obiect al uzufructului dacă, la
momentul constituirii uzufructului, nu a fost stabilit altfel.
     Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în
chirie sau arendă, uzufructuarul nu are dreptul să-l dea în chirie sau
arendă fără acordul nudului proprietar sau fără autorizaţia instanţei de
judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la momentul
constituirii uzufructului.  În cazul când obiectul uzufructului este un
bun mobil, uzufructuarul îl poate da în chirie sau în arendă oricând,
integral sau parţial, dacă la momentul constituirii uzufructului nu a
fost stipulat altfel.
Testul nr 15
Subiectul 1.Ocupatiunea
1/1 Ocupatiunea este un mod originar de dobindire a dr de
proprietate care se realizeaza prin luarea in posesiune a unui bun care
nu apartine nimanui,devine proprietarul lui de la data intrarii in
posesiune.iar bunul gasit este bun mobil care proprietarul la pierdut,iar
o alta persoana la gasit,in acest caz bunul mobil pierdut continua sa
apartina proprietarului sau.
1.2se considera ca bunurile sunt fara stapin in urm 3 situatii:a)bunuri
al caror proprietar a renuntat express la dreptul de proprietate;b)bunuri
abandonate;c)bunuri care prin natural or nu au proprietar
Subiectul 2 Proprietatea comuna
2.1 proprietatea comuna reprezinta cazul in care asupra unui bun au
dr de proprietate 2 sau mai multi proprietari.
Conform leg in vigoare sunt cunoscute 2 forme ale prop. Commune:
1)prop. Comuna pe cote-parti: este un dr de prop. Care apartine la 2
sau mai multe persoane ,exprimat in cote ideale asupra unui bun
nefractionat in materialitatea sa
2)prop comuna in devalmasie:este cazul in care dr de prop aprtine
concomitant la 2 sau mai multe pers asupra unui bun pe care il detin in
proprietate acesta raminind nefractionat in materialitatea sa ,nefiind
determinate nici cota-parte ideala din dr de proprietate .
2.2 Folosinta si dispozitia asuprsa bunului aflat in proprietate
comuna pe cote-partise exercita cu consititamintul tuturor
coproprietarilor.Referitor la exercitarea dr de folosinta,codul civil
prevede coproprietar are dr de a folosi bunul prop comuna pe cote-
partiin masura care nu schimba destinatia lui si nu adduce atingere
celorlalti coproprietari.Ca rezultat coproprietarii dobindesc in prop
fructele si veniturile aduse de bunul comun.Modul de folosire a
bunuui comun se stabileste prin acordul proprietarilor sau in caz de
divergente,prin hotarire judecatoreasca in baza unei aprecieri
echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.In cazul exercitarii dr
de dispozitie asupra bunului comun ,codul civil prevede ca fiecare
coproprietar poate ssa efectueze acte de consrvare a bunurilor prop
comuna pe cote-parti fara acordul celorlalti coproprietari si sa le
pretinda compensarea cheltuielelor proportional cotei lor parti.Tb sa
se faca distinctie intre dispozitia intregului bun si dispozitia cu cota-
parte din prop comuna pe cote-parti.Actele de dispozitie asupra
bunurilor commune pot fi incheiate doar daca a fost dat acordul
tuturor coproprietarilor.
testNr 16
subiectul1 Incetarea dr de propritate
1.,1Din cauza caracterului perpetruu a dr de preoprietate el poate
inceta doar cind dispare bunul.Dr de prop inceteaza in conditiile legii
in urma consumarii,pieirii fortuite sau distrugerii bunului,instrainarii
lui in temeiul unui act juridic,renuntarii la dr de prop ,precum si in alte
cazuri prevazute de lege.
Spre deosebire de incetare a dr de prop ,transmiterea acestuia necesita
existenta acordului de vointa al partilor participante.
1.2Asemanari:
a)in toate aceste 3 cazuri lipseste vointa proprietarului ,adica dr de
prop inceteaza contrar vointei acesteia.
b)in toate aceste 3 cazuri ,daca proprietarul nu e deacord cu actul de
incetare a dr de prop ,acesta poate ataca intro instanta de judecata
\c)in toate aceste 3 cazuri statul este subiectul care cere incetarea dr de
prop a pers fizice sau juridice.
Deosebiri:\
a) Atit expropriere cit rechizitia si confiscarea se
deosebesc prin continutul si scopul fiecareia
b) Exproprierea si rechizitia spre deosebire de
confiscare prevede o despagubire a proprietarului
c) Rechizitia are un character temporar,pe cind
expropierea si confiscarea au un character definitive.
Subiectul 2 Dezmembramintele dr de prop
2.1
Dezmembramint al dr de prop reprezinta drepturile reale principale,
derivate din dreptul de proprietate privata asupra unui bun proprietatea
altei persoane, care se constituie sau se dobandesc prin transferarea
unor elemente ale continutului juridic al dreptului de proprietate
asupra bunului respectiv catre o alta persoana, sau prin exercitarea
acestor elemente de catre proprietarul bunului si o alta persoana.
Drepturile reale grevate de dezmembraminte ale dr de prop sunt:dr de
uz ,de usufruct,de abitatie de superficie si de servitute.
2.2 dreptul de uzufruct sau dr de abitatie ,in dependent de ce dr iau
fost oferite fiului de catre tata.
Test nr 17
Subiectul 1
1.1 Definiti atributele dreptului de proprietate.
Atributele dreptului de proprietate ( imputernicirile
proprietarului) reprezinta dreptul de posesiune, dreptul de folosinta si
dispozitie ce au un caracter independent si nu se bazeaza pe dreptul
unor alte persoane.
1.2 Determinati si analizati continutul atributelor dreptului de
proprietate.
Atributele dreptului de proprietate in conformitate lu
legislatie se imparte in:
-Dr de posesiune
- Dr de folofita
-Dr de dispozitie.
Posesiunea este un important atribut al dreptului de proprietate
fiindca in cazul in care proprietarul este lipsit de posesiune este lipsit
si de posibilitatea de a-si exercita dreptul de proprietate. Nevind bunul
in posesie nu poti folosi bunul , nici dispune de el.
In literatura de specialiatate exista mai multe definitii asupra
importatei ei cum ar fi:
- Posesiunea consta in prerogativa titularului dreptului de
proprietate de a stapini bunul,
-Posesiunea este posibilitatea proprietarului de a stapini
bunul ce-I apartine in materialiatatea sa, comportindu-se fata de toti
ceilalti ca titular al dreptului de proprietate.
Insa posesiunea ofera proprietarului posibiliatatea de a stapini in fapt
bunul. O asemenea stapinire ii poate apartine direct si nemijlocit,
exercitindul in interes propriu si in putere proprie. Proprietarul insa
poate conveni ca stapinirea de fapt sa fie exercitata de o alta persoana,
dar in numele si in interesul sau.
Folosinta este prerogativa in a carei temei proprietarul poate
intrebuinta bunul in interesul sau percepindu-I fructele ( naturale,
civile, industriale ). Prin folosinta se intelege si posibilitatea
proprietarului de a sustrage sin bun calitatile utile ale acestuia in
scopul satisfacerii necesitatilor sale materiale si culturale.
Dreptul de folosinta include si libertatea de a nu folosi bunul insa in
unele cazuri poate fi instituit prin lege obligatia de a folosire a
bunului daca nefolosirea bunului ar cintraveni intereselor publice. In
acest caz proprietarul poate fi obligat fie sa foloseasca el insusi bunul
ori sa-l dea in folosinta unor terti in schimbul unor contraplati
corespunzatoare.
Dispozitia - se intelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al
bunului : vinzare, transmitere prin mostenire, donare. Ca rezultat al
exercitarii dreptului de dispozitie proprietarul intra in relatii juridice
cu persoane terte. Dreptul de dispozitie este unul dintre cele mai
importante atribute ale proprietarului. Anume prin el proprietarul se
deosebeste in mare masura de alti posesori titulari. In concluzie
afirmam ca proprietarului apartine dreptul de a poseda bunurile, de a
le folosi si de a dispune de ele. In anumite cazuri de unele din aceste
imputerniciri pot sa dispuna si neproprietarii. Astefl locatarul poseda,
foloseste bunurile unei persoanei de la care le-a luat in locatiune, iar in
unele cazuri poate chiar sa dspuna de ele.
1.3 Apreciati daca transmiterea bunului in posesie temporara
catre un tert ( locatiune, comodat ) se efectuiaza in virtutia
atributului de folosinta sau a atributului de dispozitie, acordat de
dreptul de proprietate.
Transmiterea bunului in popsesiune temporara catre un tert se
efectuiaza in virtutia atit atributului de dispozitie cit si celui de
folosinta deoarece in ura studierii corelatiei dintre dreptul de folosinta
si dispozitie putem spune ca proprietarul dind bunul sau in locatiune
sau comodat poate obtine venituri atit in urma exercitarii dreptului de
folosinta cit si a dreptului de dispozitie, insa de regula veniturile din
exercitare drepturilor de dispozitie sunt banesti, iar din exercitarea
dreptului de folosinta sunt naturale.
Subiectul 2. Uzucapiunea
2.1 Identificati diferentele dintre prescriptia achizitiva si
prescriptia extinctiva.
Prescriptia achizitiva este un mod de dobindire a dreptului de
proprietate prin posedarea indelungata a unui bun mobil sau impobil
in termenele si in conditiile prevazute de lege.
Prescriptia extinctiva mijloc de stingere a dreptulu la atiune
in sens material, prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp
stabilit de lege
2.2 Determinati cazurile in care dobindidorul de buna-credinta
dobindeste dreptul de proprietate pina la expirarea termenului de
5 ani, pentru mobile sau 15 ani pentru imobile.
Potrivit legislatiei in vigoare pentru dobindirea dreptului de
proprietate prin uzucapiune este necesar ca cel care poseda bunul
trebuie sa fie de buna-credinta, posesiunea trebuie exercitata timp de 5
ani, in cazul bunurilor mobile si de 15 ani in cazurile bunurilor
imobile, posesiunea trebuie sa fie utila. Insa in unele tari nu se
impune o astfel de conditie din ceia ce rezulta ca nu cere ca
posesiunea sa fie de buna credinta. Si posesorul de rea credinta poate
dobini prind uzucapiune dreptul de proprietate ceia ce ii impune un
termen de 30 ani pentru a uzucapa ( bunuri imobile) . In ceia ce
priveste bunurile mobile este aplicabila regula conform careia bunurile
mobile se prescriu prin faptul posesiunii lor fara a fi necesara curgerea
de timp.
Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala
in acest sens este impartirea comorii jumatate prorietarul bunului
imobil in care a fost descoperita si jumatate descoperitorului.
Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele
sunt cele mai raspindite si cel mai important mod de dobindire a
dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia, contract de
instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)
Succesiunea legala – mostenirea legala consta in trecerea
patrimoniului defunctului catre persoanele expres enumerate in lege,
in conditiile acesteia.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi
prin hotarirea judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de
proprietate.
Actu administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de
proprietate doar in cazurile prevazute de lege.
2.3 M.V a depus o actiunein judecata impotriva Consiliului
municipal Chisinau si OCT Chisinau privind recunoasterea
dobindirii dreptului de prprietate prin uzucapiune asupra
terenului din str SF Vinere 71, Chisinau. In motivarea actiunii
M.V a indicat ca este proprietar al casei de pe terenul in litigiu.
Totusi din 1985 M.V achita impozitul funciar si se comporta ca un
proprietar cu terenul in cauza. Reprezentantii piritului au indicat
sa autoritatea publica locala este inscrisa ca si proprietar al
terenului in Registru bunurilor imobile.
Cistig de cauza va avea MV deoarece intruneste toate conditiile pentru
a uzucapa terenul:
 Este posesor de mai mult de 15 ani
 Posesia este utila, continua si publica
Test nr 18
Subiectul 1. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului
de proprietate
1.1 Definiti accesiunea mobiliara in plan comparat cu cea
imobiliara.
Acesiunia mobiliara - unirea a doua bunuri mobile care
apartin la proprietari diferiti ori confectionarea sau obtinerea unui bun
de catre o persoana, prin munca sa, folosind materialele altuia. Exista
trei cazuri de accesiunie mobiliara: adjonctiunea, specificatiunea si
confuziunea.
Accesiunia imobiliara – principiul general ce domina aceasta
materie este : : pamintul este considerat bun principal iar lucrurile care
se incorporeaza in el sunt accesorii. Exista doa tipuri de accesiune
imobiliara: 1) naturala- ( aluviunea, alvusiunea) , 2) artificiala.
1.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si
varietati ale accesiunii mobiliare si stabiliti regimul juridic al
acestora.
Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin
unor proprietari diferiti care desi formeaza un singur tot, pot fi
despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care bunurile care au
format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea desi
nu le afecteaza necesita cheltuieli excesive. Din care rezulta ca daca
doua bunuri care apartin diferitor proprietari s-au unit incit nu se mai
pot separa fara sa fie deteriorate sau fara munca sau cheltuieli
excesive, noul bun apartine proprietarului care a contribuit cel mai
mult la constituirea bunului prin munca sau prin valoarea bunului
initial, fiind obligat sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit
cu bunul principal.
Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou
cu materie strina. Am putea deduce ca materia este bunul principal ia
manopera bunul accesoriu. In cazul specificatiunii regula este ca
dreptul de proprietate asupra bunului rezulta din prelucrarea materiei
apartine proprietarului eu. Proprietarul materiei conform regulei
generale este obligat sa plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca
lucratorul sa devina proprietarul noului bun chiar in lipsa unei
intelegeri cu proprietarul materiei. In acest caz lucratorul trebuie sa fie
de buna credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara valorii
materiei. Cel care trebuie sa restituie bunul rezultat din prelucrarea
materiei este in drept sa-l retina pina va primi de la proprietarul noului
bun suma datorata.
Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care
apartin unor diferiti proprietari. In cazul in care un bun s-a format prin
amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor proprietari si nici
un nu poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a
stiut despre confuziune poate cere separarea materiilor daca este
posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi separate fara paguba,
bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii,
calitatii si valorii materiei fiecaruia.
1.3 Speta
Cistig de cauza va avea Julia deoarece pentru ca opera sa-I apartina
lucratorului acesta trebuie sa fie de buna credinta si valoarea operei sa
depaseasca valoarea materiei, in cazul nostrum specificatorul nu este
de buna credinta.
Subiectul 2 . Dretul de proprietate comuna in devalmasie.
2.1 Definiti dreptul de proprietate compuna pe cote-parti si in
devalmasie. Explicat concepul de “ cota-parte ideala”.
Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care
apartine a doua sau mai multe persoane exprimat in cote ideale, asupra
unui bun nefractionat in materialitatea sa.
Dr de propr comuna in devalmasie – dr ce apartine
concomitent a doua sau mai multe persoane asupra unui bun pe care il
detine in proprietate, acesta raminind nefrationat in materialiatatea sa,
nefiind determinata nici cota-parte ideala din dr de proprietate.
În ceea ce priveşte cota – parte ideală din dreptul de
proprietate asupra bunului comun, fiecare titular are un drept propriu
exclusiv şi va putea să o înstrăineze, total sau parţial, prin acte cu titlu
oneros sau gratuit. În privinţa bunului în materialitatea sa, asupra
acestuia nu se pot face acte materiale fără acordul unanim al
coproprietarilor
2.2 Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea
comuna in devalmasie.
Proprietatea in devalmasie ca forma a proprietatoo comune
se distinge prin faptul ca apartine nefrationat tuturor titularilor
devalmasi si are ca obiect bunuri comune nefractionate in
materialitatea lor, titularii nu au determinata nici o cota-parte
idealamatematica in dreptul de proprietate. Devalmasia in principiu
tine de anumite relatii existente intre titulari, in primul rind relatiile de
familie.
Codul civil admite ca proprietatea comuna in devalmasie sa aiba ca
subiect atit pesoane fizice cit si persoane jurudice.
In ceia ce priveste opiniile din literatura de specialitate in legatura cu
dobindirea proprietatii comune in devalmasie, ea se imparte in doua
categorii:
1) devlmasia poate rezulta din legi si din conventia partilor, ca legea
nu exclude si nici nu interzice posibilitatea dobindirii proprietatii
devalmase in afara raporturilor familiale.
2) dreptul de proprietate in devalmasie poate aparea numai in temeiul
legii si prin urmare al casatoriei.
In concluzie putem mentiona faptul ca proprietatea comuna inclusiv
cea devalmasa poate aparea in temeiul legii sau al unui act juridic dar
nu prin conventia partilor.
2.3 Speta
Sotia va avea cistig de cauza
Testnr19
Subiectul 1. Functiile patrimoniului
1.1 Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului.
Patrimoniu reprezinta totaliatatea drepturilor si
obligatiilor patrimoniale privite ca o suma de valori active si pasive
strins legate intre ele, apartinind unor persoane fizice si juridixe
determinate.
Functia patrimoniului consta in faptul ca este gajul general al
creditorului chirografari, explica si face posibila subrogatia reala cu
titlul universal, face posibila transmiterea universala si cu titlu
universal.
1.2 Identificati si analizati functiile patrimoniului.
Functiile patrimoniului in conformitate cu prevederile legale sunt:
Gajul general al creditorilor chirografari- sunt creditorii negarantati
care au la momentul intrarii procesului de insolvabilitate, o creanta
patrimoniala fata de debitor. Chirografii sunt creditorii care nu dispun
de o garantie reala, prin care sa le fie asigurata creanta. Creditorii
chirografi neavind o garantie reala asupra unui bun determinat ca
creditorii gajisti au in schimb drept garantie intregul patrimoniu al
debitorului privit in ansamblu ca universalitate juridica, exista
interdependent de bunurile ce intra in cuprinsul sau.
Subrogatie reala cu titlu universal - inlocuirea unui bun cu altul in
cadrul unui patrimoniu al unui raport juridic. Subrogatiea poate fi
personala – atunci cind un subiect al raportului juridic civil este
inlocuit cu o alta persoana si reala- atunci cind un bun este inlocuit cu
un alt bun. Subrogatia reala poate fi cu titlu universal sau cu titlu
particular. Are titlu universal subrogatia reala care se produce in
cuprinsul unui patrimoniu si titlu particular cind are loc in raport cu un
bun particular ( atunci cind este un bun determinat inlocuit cu un alt
bun. Subrogatia reala cu titlu particular va opera doar in cazurile
prevazute de lege).
1.3 Speta
locul sumei care exista pe contul de deposit bancar special a fost luat
de catre automobile, ceea ce rezulta ca automobile face parte din
patrimonial sotului.
Subbiectul 2. Constituirea dreptului de uzufruct.
2.1Identificati si descrieti modurile de constituire a dreptului de
uzufruct.
Uzufructul se poate constitui prin lege sau act juridic. In cazurile
prevazute de lege uzufructul poate fi constituit prin hotarire
judecatoreasca.
1) Constituirea uzufructului prin efectul legii. – parintii
folosesc bunurile copiilor
2) Constituirea uzufrunctului prin act juridic. –
uzufructul se constituie prin vointa omului imbracind forma unui act
juridic unilateral( testament) sau bilateral ( contract). Persoana care
poate constitui un drept de uzufruct poate fi numai proprietarul
bunului.
3) Constituirea uzufructului prin hotarirea
judecatoreasca . – dreptul de uzufruct se poate constitui prin hotarire
judecatoreasca numai in cazul in care legea prevede o astfel de
modalitate. In procesul de insolvabilitate poate fi evidentiata o situatie
in care s-ar constitui un uzufruct prin vointa unei alte persoane decit
proprietarul.
2.2Determinati caracterele juridice ale contractului de constituire
a uzufructului.
Uzufructul se particularizeaza prin urmatoarele caractere:
1) Uzufructul este un drept real deoarece presupune
o legatura directa dintre titularul sau si bun, adica este un drept real
principal deoarece are o existenta autonoma si se exercita ca si dreptul
de proprietate, insa fara a afecta substanta lucrului si fara ai hotari
soarta juridica. Aparent uzufructul se aseamana cu locatiunea care
este un drept de creanta.
- Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla
avind indatoria se ai conserva substanta, de a efectua reparatiile de
intretinere a bunului si de a se comporta fata de el intocmai ca un
proprietar, pe cind locatarul preia bunul de la locatar in stare
corespunzatoare conform destinatiei convenite prin contract cel din
urma avind obligatia sa mentina bunul in stare pe durata locatiunii si
sa repare prejudiciul cauzat locatarului de viciile bunului inchirial.
- Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul
primit daca actul de constituire nu prevede alt fel , locatarul insa nu
are dreptul sa schimbe forma bunului nici sal foloseasca in alt scop de
cit la destinatie.
- Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind
prin acesta uzufructul, locatarul nu poate renunta la la dreptul sau
avind posibilitatea de a rezilia contractul in modul stabilit de lege.
2) Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa.
Uzufructul constituit in favoarea unei persoane fizi cepoate dura cel
mult pina la decsul acesteia, iar cel constituit in favoarea unei
persoane juridice va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai mult de 30
ani. Actul jurudic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu
sau de transmisibi pentru cauza de moarte este lovit de nulitate.
3) Uzufructul este un bun inalienabil.
Dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt
mod. Nici gajat sau ipotecat. Aceasta interdictie insa nu impiedica
uzufructuarul sa foloseasca bunul ce face obiectul uzufructului,
inclusiv prin transmiterea in locatiune sau arenda in conditiile legii,
creditorul uzufructuarului poate urmai drepturile acestuia altele celia
de cit de uzufruct.
4) Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor
neconsumabile.
Potrivit legislatiei uzufructul se extinde si asupra unor bunuri
consumabile care sunt parti componente ala unui patrimoniu dat in
uzufruct.
Test nr 20
Subiectul 1. Uzucapiunea
1.1Definiti uzucapiunea
Uzucapiunea este un mod de dobindire a dreptului de
proprietate prin posedarea indelungata a unui bun mobil sau imobil in
termenele si in conditiile prevazute de lege.
1.2Descrieti conditiile necesare a fi inturnite pentru a se putea
dobindi dreptul de proprietate prin uzucapiune.
Pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este
necesara a inturni urmatoarele conditii:
- Cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-
credinta – dbinditorul de buna credinta dobindeste dreptul de
proprietatea asupra bunuluimobil in cazul in care cel care a dispus de
bun nu era proprietarul lui. Nu exista buna credinta cind dobinditorul
stia sau trebuia sa stie ca cel de la care a dobindit bunul nu era
proprietarul lui. Buna credinta trebuie sa existe pina in momentul
intrarii in posesiune inclusiv. Dobinditorul de buna credinta nu
dobindeste dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile in cazul in
care bunul a fost furat, pierdut sau iesit din posesiunea proprietarului
contra vointei lui sau dobinditorul la obtinut cu titlu gratuit.
- Posesiunea trebuie sa fie exercitata timp de 5 ani
pentru bunurile mobile si 15 ani in cazul bunurilor imobile - daca
o persoana fra sa fi dobindit dreptul de proprietate a posedat cu buna-
credinta sub nume de proprietar un bun imobil timp de 15 ani sau unul
mobil pe parcursul a 5 ani la expirarea termenului dat, acesta devine
proprietarul bunului respectiv.
- Posesiunea trebuie sa fie utila- adica ea trebuie sa
fie lipsita de o suma de vicii a caror existenta o impiedica sa produca
consecintele juridice normale. In conformitate lu legislatia in vigoare
nu poate sa produca efecte juridice alte cazuri prevazute de lege de cit
posesiunea utila. Pina la probaa contrarie posesiunea este prezumata a
fi utila.
Nu este utila posesiunea discontinua, tulburata, clandestina sau
precara adica posesiunea trebuie sa fie continua, continuitatea ei
consta in succesiunea regulata a actelor de posesiune la intervalele
scurte care nu comporta lacunele sau abandonul lucrului.
Posesiunea trebuie sa fie pasnica adica posesiunea nu este fondata pe
acte de violenta. Ea este violent in cazul in care posesorul a obtinut-o
prin violenta adica a uzat de cai violente sau a amenintat detinatorul
anterior.
Posesiunea trebuie sa fie publica – va fi publica daca nu va fi
clandestina. Ea va fi publica atunci cind se exercita in vazul tuturor si
este cunoscut de toti cei care voiesc sa o vada ori sa o stie.
1.3 speta
Dna Pagu va avea cistig de cauza deoarece intruneste toate conditiile
de uzucapiune:
 Termen – 5 ani
 Posesie de buna credinta
 Posesie utila, publica si pasnica
Subiecul 2. Proprietatea comuna
2.1 Definiti proprietatea comuna si clasificati felurile proprietatii
comune definindule.
Proprietatea este comuna in cazul in care asupra unui
bun au dreptul de proprietate doi sau mai multi titulari.
Proprietatea comuna pe cote-parti –este dreptul de proprietate care
apartine a doua sau mai multe persoane, exprimate in cote ideale
asupra bunului nefractionat in realitatea sa.
Propriepatea comuna in devalmasie – este dreptul ce apartine
concomitent a doua sau mai multe persoane asupra unui bun pe care il
detin in prroprietate acesta raminind nefractionat in materialitatea sa,
nefiind determinata nici cota sa ideala din dreptul de proprietate.
2.2 Determinati si analizati modul de posesie, folosinta si
dispozitie a bunurilor aflate in proprietatea comuna obisnuita si
temporara.
Posesiunea, folosinta si dispozitia asupra bunului aflat in proprietate
comuna se exercita cu consimtamintul tuturor coproprietarilor. In ceea
ce priveste exercitarea dreptului de posesie asupra bunului proprietate
comuna, coproprietarul este in drept sa ceara in posesie si folosinta
parte din bunul comun corespunzator cotei sale iar in caz de
imposibilitate, sa ceara coproprietarilor care poseda si folosesc bunul
plata unei compesatii echitabile. Coproprietarii pot stabili prin
intelegere ca dreptul de posesiune sa fie exercitat de un singur
coproprietar de citiva coproprietari sau de catre un tert.
In ceia ce priveste dreptul de folosinta fiecare coproprietar are dreptul
de a folosi bunul proprietate comuna pe cote-parti in masura in care nu
schimba destinatia lui si nu aduce atingere drepturilor celorlalti
coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se stabileste prin
acordul coproprietarilor sau in caz de divergente prin hotrire
judecatoreasca in baza unei apreciei echitabile a interesele tuturor
coproprietarilor. Ca rezultat al exercitarii dreptului de folosinta
coproprietarii dobindesc in proprietate fructele bunului comun.
Referitor la dreptul de dispozitie asupra bunului proprietate
comuna , trebuie sa se faca distinct intre dispozitia intregului bun.
Pornind de la faprul ca in cazul proprietatii comune bunul nu se
fractioneaza, conform regulii generale actele de dispozitie asupra
bunurilor comune pot fi incheiate doar de daca au fost dat acordul
tuturor coproprietarilor. Fiecare coproprietar avind asupra bunului
comun numai o cata-parte din dreptul de proprietate nu poate sa
dispuna de partile din bun care nu-I apartin. Prin incheierea actelor de
dispozitie coproprietarii pot instraina bunul comun , il pot da in
folosinta, pot institui asupra lui un drept de uzufruct.
Test nr 21
Subiectul 1.
1.1Definiti proprietatea comuna pe cote-parti si clasificati felurile
ei, definindule.
Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a
doua sau mai multe persoane exprimat in cote ideale, asupra unui bun
nefractionat in materialitatea sa.
Sunt cunoscute doua feluri de proprietate comuna pe cote parti:
Pr comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara - reprezinta
limitarea ei in timp de unde rezulta faptul ca ea inceteaza atunci cind
doresc toti coproprietarii sau unul ditre ei in conformitate cu legislatia
sau acordul dintre coprorietari
Pr comuna pe cote parti fortata sau perpetua - se caracterizeza prin
faptul ca are ca obiect bunuri care prin natura si destinatia lor pot fi
folosite de mai multi proprietarii fiind accesorii pe linga alte bunuri
considerate principale, proprietate a acelorasi titulari, este fortata
deoarece atita timp cit exista nu poate inceta prin divizarea bunurilor
ce fac obiectul ei.
1.2Determinati si analizati modul de incheiere a actelor de
dispozitie in raport cu bunul comun.
Prin incheierea actelor de dispozitie coprorietarii pot
instraina bunul comun ( vinzare cumparare, donatie, schimb) il pot da
in folosinta, pot institui asupra lui un drept de uzufruct. Cel mai
frecvent bunul comun se afla in posesiune unui singur coprprietar. In
cazul in care actele de dipozitie sunt edectuate de un singur
coproprietar asupra bunului comun fara consimtamintul celorlalti
coprorietari, aceste acte sunt lovite de nulitate, deoarece actele juridice
privind bunul comun incheiate in lipsa unanimitatii pot fi lovite de
nulitate relativa daca se demonstreaza ca tertul este de rea-credinta.
Valabilitatea sau nulitatea unui asemenea act depinde de faptul ca
dobinditorul este de buna sau rea-credinta. Daca dobinditorul este de
buna-credinta actul de dispozitie a bunului comun nu va fi lovit de
nulitate. In aces caz ceilalti coproprietari sunt in drept sa inainteze fata
de coproprietarul care a instrainat bunul .
Subiectul 2. Dreptul uzufructuarului
2.1 Enumerati drepturile uzufructuarului reglementate in Codul
civil.
Drepturile uzufructuarului sunt:
- Dreptul de posesiune
- Dreptul de folosinta
- Dreptul la fructe
- Dreptul de a dispune de bunurile consumabile
- Dreptul de a face reparatii capitale
- Dreptul la compensaea cheltuielilor de reparatii
capitale si la despagubiri
- Dreptul de a renunta la uzufruc
2.2 Enumeraati particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului
uzufructuarului asupra fructelor.
Dreptul de a culege fructele este o consecinta fireasca a
dreptului de folosinta. Uzufructuarul se bucura de toate fructele natura
sau civile pe care le produce bunul, dobindint proprietatea asupra lor
de la data culegerii. Uzufructuarul nu beneficiaza doar de o simpla
folosinta a fructelor si de dobindirea proprietatii asupra lor. Dreptul
uzufructuarului asupra fructelor se naste la data constituirii
uzufructului si se stinge la expirarea termenului sau la aparitiri unui alt
temei de stingere.
Particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului uzufructuarului sunt
generate de tipul obiectului sau:
- Creanta ca obiect de dreptului de uzufruct –
uzufructuarul are dreptul sa foloseasca si sa culeaga fructele civile ale
creantei care se reduc nu numai la dobinda periodica.
- Participantii la capitalul social ca obiect al dreptului
de uzufruct - proprietarul poate transmite drep de uzufruct actiuni
emise de societatile comerciale pe actiuni, parti ale societatilor ru
raspundere limitata. Uzufrutuarul in acest caz are drptul de a solosi si
culege fructele cu drept de vot si de a incasa dividentele acestor
participanti.
- Terenurile arabile si padurile ca obiect a dreptului de
uz - uzufructuarul dobindeste nu numai poamele dar si ghinda, pluta,
rasina, crengile ce se tund.
- Cariera ca obiect a dreptului de uzufruct – daca
treptul de uzufruct se instituie asupra unui teren in care exista cariera,
uzufructuarul se poate folosi de ea numai daca acesta este in
exploatare la constituirii dreptului, iar proprietarul detine autorizatie
de exploatare a carieirei.
Test nr 22
Subiectul 1. Efectele posesiei
1.1Enumerati conditiile necesare a fi inturnite pentru ca un
posesor sa poata dobindi dreptul de proprietate asupra fructelor
bunului posedat,
Dobindirea fructelor in proprietate de care cel care
poseda bunul este prevazut de lege ca dreptul de proprietate asupra
bunului poate fi dobindita de posesorul legitim sau de cel care poseda
in bata unui just titlu. Dreptul de proprietate il va dobindi : posesorul
de buna credinta care nu are dreptul sa posede bunul sau care a pierdut
acest drept adica posesorul de buna credinta care se considera
indreptatit sa posede in urma unei examinari diligente, necesarein
raporturile civile.
1.2Analizati conditiile in care un bun poate fi dobindit in
proprietate de catre posesor prin uzucapiune fara trecerea
termenului de 5 sau 15 ani.
Dobindirea dreptului de proprietate a bunului gasit - in cazul in
care proprietarul bunului gasit nu este indentificat si timp de 6 luni nu
pretinde la bun, acesta este predat gasitorului care devine proprietarul
lui. Dupa expirarea termenului de 6 luni fotul prorietar nu va putea
revendica bunul in temeiul faptului ca el a fost pierdut.
Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala
in acest sens este impartirea comorii jumatate prorietarul bunului
imobil in care a fost descoperita si jumatate descoperitorului.
Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate-
ele sunt cele mai raspindite si cel mai important mod de dobindire a
dreptului proprietate. ( vinzarea-cumpararea , donatia, contract de
instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata.)
Succesiunea legala – mostenirea legala consta in trecerea
patrimoniului defunctului catre persoanele expres enumerate in lege,
in conditiile acesteia.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate
dobindi prin hotarirea judecatoreasca atunci cind aceasta este
translativa de proprietate.
Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de
proprietate doar in cazurile prevazute de lege. Ex ( prin intermediul
ordinului ministrului de interne unele persoane vor primi arme
personale pentru anumite merite )
Subiectul 2. Bobindirea dreptului de proprietate
2.1 Definiti actul juridic civil si identificati actele juridice civile
translative de proeprietatate
Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu
intentia de a produce efecte juridice adica de a da nastere, modefica,
transmite sau stinge un raport juridic civil concret.
Actele juridice civile translative sunt: vinzarea-cumpararea , donatia,
contract de instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata,
schimbu.
2.2 Determinati in ce conditii hotarirea judecatoreasca si actul
administrativ constituie moduri de dobindire a dreptului de
proprietate.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate
dobindi prin hotarirea judecatoreasca atunci cind aceasta este
translativa de proprietate. Hotaririle judecatoreti declarative recunosc
partii un drept subiectiv, nu pot genera un nou drept, nu pot da nastere
nici dreptului de proprietate. Doar hotaririle judecatoresti translative
de prorietate de drept poate fi considerata un mod de dobindire a
dreptului de prorpietate. EX: suntem in prezenta unui asemenea mod
de dobindire de proprietate in cazul exercitarii silite a unei hotariri
judecatoresti privind vinzarea prin licitatie a bunului unei persoane.
 Actul administrativ – este considerat mod de
dobindire a dreptului de proprietate doar in cazurile prevazute de
lege. Ex ( prin intermediul ordinului ministrului de interne unele
persoane vor primi arme personale pentru anumite merite ) Important
este ca doar prin lege poate stabili cazurile in care actul administrativ
serveste drept temei de dobindire a dreptului de proprietate.
Test nr 23
Subiectul 1. Prezumtia proprietatii - efect al posesiunii ca stare de
fapt
1.1Descrieti prezumtia proprietatii ca stare de fapt.
Prezumtia proprietatii – posesorul esre prezumat proprietar al bunului
pina la proba contrara. De cele mai multe ori posesiunea ca stare de
fapt este exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate.
1.2Determinatii exeptiile de la acest efect al posesiunii.
Potrivit faptului ca posesorul este prezumat proprietar al bunului
exista si exceptii in cazul in care
1) prezumtia data nu va opera in cazul in care dreptul
de proprietate trebuie inscris in registru public de aici rezulta faptul ca
dreptul de proprietate in cazul bunurilor imobile se dobindeste la data
inscrierii in registru bunurilor imobile , prin urmare prezumtia
proprietatii nu operaza in cazul bunurilor imobile deoarece constatarea
simblei stari de fapt de stapinire a bunului imobil este insuficienta
pentru instituirea unei asemenea prezumtii intrucit simpla posesiune a
unui imobil fara inscrierea in registrele publice nu are efect aparitiei
dreptului de proprietate.
2) Aceasta regula nu va opera nici in cazurile cind
bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-un alt mod din
posesiunea posesorului fara vointa lui. In toate aceste cazuri se
considera ca bunul a iesit din posesie contrar vointei posesorului.
Faptul ca bunul a fost furat,pierdut sau ca a iesit in alt mod contrat
vointei proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica. Pina
cind nu va fi dovedit acest lucru, va opera regula conform careia
posesorul este prezumat proprietar al bunului.
Subiectul 2. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului
de proprietate
2.1 Definiti accesiunea mobiliara.
Accesiunea mobiliara - - unirea a doua bunuri mobile care
apartin la proprietari diferiti ori confectionarea sau obtinerea unui bun
de catre o persoana, prin munca sa, folosind materialele altuia.
2.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si
varietati de accesiune mobiliara si stabiliti regimul juridic al
acestora.
Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin
unor proprietari diferiti care desi formeaza un singur tot, pot fi
despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care bunurile care au
format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea desi
nu le afecteaza necesita cheltuieli excesive. Din care rezulta ca daca
doua bunuri care apartin diferitor proprietari s-au unit incit nu se mai
pot separa fara sa fie deteriorate sau fara munca sau cheltuieli
excesive, noul bun apartine proprietarului care a contribuit cel mai
mult la constituirea bunului prin munca sau prin valoarea bunului
initial, fiind obligat sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit
cu bunul principal.
Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou
cu materie strina. Am putea deduce ca materia este bunul principal ia
manopera bunul accesoriu. In cazul specificatiunii regula este ca
dreptul de proprietate asupra bunului rezulta din prelucrarea materiei
apartine proprietarului eu. Proprietarul materiei conform regulei
generale este obligat sa plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca
lucratorul sa devina proprietarul noului bun chiar in lipsa unei
intelegeri cu proprietarul materiei. In acest caz lucratorul trebuie sa fie
de buna credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara valorii
materiei. Cel care trebuie sa restituie bunul rezultat din prelucrarea
materiei este in drept sa-l retina pina va primi de la proprietarul noului
bun suma datorata.
Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care
apartin unor diferiti proprietari. In cazul in care un bun s-a format prin
amestecarea mai multor materii ce apartin diferitor proprietari si nici
un nu poate fi considerata materie principala, proprietarul care nu a
stiut despre confuziune poate cere separarea materiilor daca este
posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi separate fara paguba,
bunul format apartine proprietarilor materiilor proportional cantitatii,
calitatii si valorii materiei fiecaruia. Este posibil ca bunul sa se
formeze prin amestecul a doua materii apartin a doi proprietari diferiti.
Daca o materie poate fi considerata principala sau depaseste cealalta
materie prin cantitate ori valoare, proprietarul ei poate pretinde ca
bunul creat prin amestec sa-I fie dat in proprietate.
Testul 24
Subiect 1.Momentul dobindirii dreptului de proprietate.Riscul
pierii fortuite
1.Indicati care este regula ce determina momentul dobindirii
dreptului de proprietate atit bunurile imobile cit si la bunurile
imobile.
In ceea ce priveste momentul dobindirii dreptului de proprietate sunt
cunoscute doua sisteme care stabilesc reguli ce guverneaza momentul
aparitiei dreptului de proprietate.Dreptul de proprietate este transmis
dobinditorului in momentul predarii bunului mobil daca legea nu
prevede altfel. In cazul bunurilor imobile,dreptul de proprietate se
dobindeste de la data inscrierii in registrul bunurilor imobile,cu
exceptiile prevazute de lege.
2.Analizati semnificatia termenului ,,predarea bunului''.cine
suporta riscul pieirii fortuite a bunului?
Predarea bunului inseamna remiterea bunului catre dobinditor,precum
si catre caraus sau oficiul postal pentru a fi expediat,in cazul in care
acesta este instrainat fara obligatia de a fi transportat.Asadar prin
predarea bunuli se intelege,in primul rind transmiterea bunului in
posesiunea dobinditorului.Daca bunul este instrainat fara obligatia de
a fi transportat,predarea este echivalenta cu remiterea lui catre caraus
sau oficiul postal pentru a fi expediat.In schimb daca bunurile se
instraineaza fara obligatia de a fi transportate simpla lor remitere catre
caraus sau oficiul postal pentru a fi expediate nu echivaleaza cu insasi
predarea in sensul sau.Petem spune ca dreptul de proprietate se
transmite dobinditorului dar dupa executarea obligatiei de transportare
a bunului si de inminare catre dobinditor. Riscul pierii fortuite a
bunului il suporta proprietarul daca legea sau contractul nu prevede
altfel,aceasta inseamna ca partile pot deroga de la el.De exemplu
vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieririi fortuite sa fie
transmis dobinditorului nu in momentul predarii bunului ci in
momentul semnarii contractului. La fel legea poate prevede ca riscul
pieririi fortuite sau deteriorarii fortuite il suporta o alta persoana decit
proprietarul,de exemplu riscul pieririi fortuite a intreprinderii trece la
cumparator in momentul semnarii actului de predare,pe cind dreptul
de proprietate asupra intreprinderii trece la cumparator la data predarii
intreprinderii,legea prevede o exceptie de la regula generala conform
careia riscul pieririi sau deteriorarii fortuite il suporta proprietarul
bunului.
3.Care vor fi actiunile registratorului?
Subiectul 2.Dreptul de servitute
1.Definiti dreptul de servitute si delimitati-l de dreptul de
locatiune.
Dreptul de servitute reprezinta o sarcina impusa asupra unui fond
(teren) pentru utilitatea unui alt fond invecinat care apartine unui alt
proprietar. Este un drept real principal derivat, perpetuu si indivizibil,
constituit asupra unui imobil, numit fond aservit sau dominat, pentru
uzul si utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care
apartin unor proprietari diferiti. Exemplificand se poate spune ca
dreptul proprietarului unui teren infundat de a trece peste terenurile
invecinate pentru a ajunge la o cale publica reprezinta o servitute de
trecere.
...locatiune..
2.Determinati in ce conditii dreptul de servitute poate fi dobindit
prin uzucapiune.
Dreptul de servitute ca si dreptul de proprietate poate fi dobindit prin
uzucapiune.Se stie ca prin uzucapiune pot fi dobindite servitutile :
-continue si aparente,sunt servituti si continue si aparente
apeductele,gazoductele amplasate la suprafata solului,precum si cele
de scurgere a apelor,deoarece au semne exterioare,iar pentru
exercitarea lor nu este nevoie de fapta actuala a omului. -sunt si
neaparente si pozitive apeductele si gazoductele ingropate in pamint,a
caror trecere peste terenul agricol nu are semne exterioare. Nu se pot
dobindi prin uzucapiune servitutile neaparente si negative inclusiv
cele prin care proprietarului de teren aservit i se interzice sa
construiasca,mai sus de o anumita inaltime.Pentru a putea dobindi
dreptul de servitute trebuie sa fie intrunite toate conditiile
uzucapiunii ,buna-credinta si termenul.Termenul uzucapiunii dreptului
de servitute este de 15 ani.
Testul Nr.25
Subiectul 1.Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1.Definiti bunurile domeniului public si delimitati bunurile care
fac parte din domeniul public de interes national si cel de interes
local.
Bunurile domeniului public- sint toate bunurile din domeniul public
de interes national si din domeniul public de interes local care apartin
statului si unitatilor sale administrativ-teritoriale si care se exercita in
regim de drept public,fiind inalienabil,imprescribtibil,insesizabil.
Bunurile care fac parte din domeniul public de interes national sunt
drumurile naţionale, marea teritorială, resursele naturale ale zonei
economice şi ale platoului continental, porturile, aeroporturile, spaţiul
aerian, terenurile şi clădirile cu destinaţii speciale pentru nevoile de
apărare, clădirile Parlamentului, Guvernului, autorităţilor
administraţiei publice centrale şi a autorităţilor judecătoreşti,
terenurile pe care se află aceste construcţii, bunurile necesare
desfăşurării activităţii acestora, rezervele statului şi altele asemenea,
reglementate prin lege. Iar bunurile care fac parte din domeniul public
de interes local sunt terenurile si cladirile de interes
public,pietele,caile de comunicatii,strazile,parcurile publice,zonele de
agrement,padurile,pasunile,lacurile,alte bunuri mobile si imobile care
sunt,potrivit legii sau prin natura lor,de uz sau de interes local si nu au
fost declarate de interes national.
2.Determinati modul de transmitere a bunurilor din domeniul
public in cel privat
Bunurile domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale pot fi
date în administrare întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice,
concesionate, date în arendă ori în locaţiune, după caz, în temeiul
deciziei consiliului local sau raional, în condiţiile legii in domeniul
privat.Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a
bunurilor proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin
licitaţie publică, organizată în condiţiile legii.
Subiectul 2.Actiunea in revendicare
1.Definiti actiunea in revendicare si descrieti caracterele juridice
ale actiunii in revendicare.
Actiunea in revendicare- reprezinta acea actiune reala prin care
proprietarul, care a pierdut posesia unui bun individual determinat,
cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului
si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi
proprietar.
Actiunea in revendicare are drept scop restituirea posesiunii asupra
unui bun determinat individual.Actiunea in revendicare are
urmatoarele caractere juridice:actiunea in revendicare este o actiune
reala fiindca se intemeiaza anume pe dreptul de proprietate ca drept
real.Actiunea in revendicare poate fi inaintata catre orice tert care
detine ilegal bunul.Aceasta actiune nu poate fi inaintata in cazul in
care bunul a pierit sau a fost deteriorat din vina posesorului.Actiune in
revendicare este o actiune petitorie,actiunea petitorie este o actiune
care priveste insusi fondul dreptului si ca atare apartine numai
titularului dreptului real contestat.Fiind o actiune petitorie in cadrul
dezbaterilor judiciare ,reclamantul trebuie sa demostreze ca anume el
detine dreptul de proprietate asupra bunului a carui revendicare se
cere.
2.Evedentiati diferentele dintre dobinditorul de buna-credinta si
dobinditorul de rea-credinta.Descrieti in ce conditii vor putea fi
revendicate bunurile de la un dobinditor de buna-credinta.
Se considera dobinditor de buna-credinta cel care nu stia si nici nu
putea sa stie ca procura bunul de la o persoana care nu are dreptul sa-l
instraineze. Este posesor de rea-credinta persoana care stia sau trebuia
sa stie ca cel care a instrainat bunul nu avea acest drept.
Revendicarea bunurilor de la un dobinditor de buna-credinta are loc
astfel:daca un bun a fost dobindit cu titlu oneros de la o persoana care
nu a avut dreptul sa-l instraneze,proprietarul poate sa-l revendice de la
dobinditorul de buna-credinta numai in cazul in care bunul a fost
pierdut de proprietar ori de o persoana careia bunul a fost transmis de
proprietar in posesiune sa daca i-a fost furat unuia sau altuia,sau a iesit
in alt mod din posesiunea acestora,fara voia lor. Observam ca de la un
dobinditor de buna-credinta care a dobindit cu titlu oneros bunul
poate fi revendicat doar in cazul in care bunul poate fi revendicat doar
in cazul in care bunul a iesit din posesiunea proprietarului contrar
vointei acestuia. Daca bunurile au fost dobindite cu titlu gratuit de la o
persoana care nu avea dreptul sa le instraineze,proprietarul este in
drept sa-si revendice bunurile in toate cazurile.
Testul Nr.26
Subiectul 1.Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in
complingere
1.Definiti actiunea in complingere.
Actiunea in complingere-este acţiune posesorie, acţiune reală
imobiliară prin care se urmăreşte apărarea posesiei, ca stare de fapt,
împotriva oricărei tulburări, asigurând menţinerea acestei stări ori
redobândirea posesiei, atunci când aceasta a fost pierdută.
2.Descrieti cerintele care urmeaza a fi intrunite pentru inaintarea
actiunii in complingere
Pentru a putea inainta actiunea in complingere trebuie sa existe o
tulburare a posesiei.Prin actiunea posesorie in complingere,posesorul
cere tertului sa inceteze orice tulburare a posesiunii,impiedicarea
liberului ei exercitiu.Actiunea in complingere este acea modalitate
prin care se pretinde incetarea tulburarii posesiunii,este
imprescriptibila adica poate fi inaintata atita tmp cit exista
tulburarea .Pe linga cererea de incetare a tulburarii posesiunii
,posesorul poate pretinde la despagubiri pentru daunele cauzate prin
tulburarea posesiunii.
Subiectul 2.Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti.
1.Definiti dreptul de proprietate comuna pe cote-parti si in
devalmasie.Explicati conceptul de ,,Cota-parte idiala''.
Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti reprezinta drept de
proprietate care apartine la doua sau mai multe persoane ,exprimat in
cote ideale (o jumatate,o treime,o patrime)asupra unui bun
nefractionat in materialitatea sa.
Proprietatea pe cote -parti se mai numeste si coproprietate aceasta
aparine simultan si concurent la doi sau mai multi proprietari.
Proprietatea comuna in devalmasie reprezinta dreptul ce apartine
concomitent la doua sau mai multe persoane asupra unui bun pe care il
detine in proprietate ,acesta raminind nefractionat in materialitatea
sa,nefiind determinata de nici cota-parte idiala din dreptul de
proprietate.
Cota-parte ideala prevede ca fiecare proprietar este proprietarul
exclusiv al unei cote-parti ideale din bunul comun. Iar daca in cazul in
care dreptul de proprietate apartine concomitent mai multor persoane
fara ca vreuna din ele sa fie titularul unei cote-parti ideale din bunul
comun,proprietatea este comuna in devalmasie.
2.Determinati modul de exercitare a atributului dispozitiei de
catre coproprietari.
Fiecare coproprietar are dreptul de a dispune sau de a folosi bunul
proprietate comuna pe cote-parti in masura care nu schimba destinatia
lui si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari.Modul de
folosire a bunului comun se stabileste pri acordul coproprietarilor,iar
daca apar ceva divergente ,prin hotarirea judecatoreasca in baza unei
aprecieri echitabile a intereselor tuturor
coproprietarilor.Coproprietarul este in drept sa ceara in posesiune si
folosinta o parte din bunul comun corespunzator cotei sale,iar in caz
de imposibilitate,sa ceara coproprietarilor care poseda si folosesc
bunul,plata unei compensatii echitabile.Acei care folosesc bunul
comun fara acordul celorlalti coproprietari poate fi obligat la plata
unei despagubiri.
Testul Nr.27
Subiectul 1.Actiunea in revendicare
1.Definiti actiunea in revendicare si identificati caracterele ei
juridice.
Actiunea in revendicare este acea actiune prin care proprietarul, care
a pierdut posesia unui bun individual determinat, cere instantei sa i se
stabileasca dreptul de proprietate asupra bunului si sa redobandeasca
posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi proprietar.
Pornind de la definitia data putem spune ca caracterele juridice ale
actiunii in revendicare este caracterul real si caracterul
petitoriu.Actiunea in revendicare imobiliara este o actiune reala,pentru
ca se intemeiaza pe insusi dreptul de proprietate.Dreptul de proprietate
ca orice drept real este opozabil tuturor,astfel actiunea in revendicare
poate fi introdusa impotriva oricui detine bunul fara nici un titlu si
aduce atingere dreptului de proprietate.Actiunea in revendicare este si
o actiune petitorie pentru ca pune in discutie existenta dreptului de
proprietate al reclamantului,iar pentru a fi admisa trebuie sa se faca
dovada dreptului de proprietate asupra bunului revendicat,pentru ca
numai in acest fel posesorul va fi obligat sa ii restituie bunul.Aceste
caractere juridice au o semnificatie practica deosebita sub aspectul
continutului probei pe care urmeaza sa o faca adevaratul
proprietar,precum si in privinta determinarii existentei sau inexistentei
unui termen de prescriptie a actiunii in revendicare.
2.Stabiliti particularitatile exercitarii actiunii in revendicare de
catre posesorul legitim al bunului,care nu are drept de proprietate
In cazul in care este deposidat, posesorul de buna-credinta poate sa
ceara noului posesor ,in decursul a 3 ani,restituirea bunului. Aceasta
regula nu se aplica in cazul in care noul posesor are dreptul
preferential de posesiune.Revendicarea posesiunii poate fi aplicată şi
în raport cu persoana care are drept preferenţial de posesiune dacă ea a
dobîndit bunul prin violenţă sau dol.Pentru a-si restabili stapinirea
materiala asupra bunului,posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea
sa anterioara asupra lui,precum si ca a fost deposedat contrar vointei
sale.
Subiectul 2.Drepturile si obligatiile nudului proprietar
1.Enumerati drepturile si obligatiile nudului proprietar cuprinse
in Codul civil.
Drepturile nudului proprietar sunt:-dreptul de a poseda bunul de a face
obiectul uzufructului,fiind un posesor mijlocit,-are dreptul de
dispozitie. -Dreptul de actiuni de aparare exercitind toate actiunile
legale de aparare a dreptului sau.-Dreptul de a cere stingerea
uzufructului in cazul in care demonstreaza ca uzufructuarul abuzeaza
de folosinta bunului,ii aduce stricaciuni ori il lasa sa degradeze.-
Dreptul asupra comorii acesta descoperita in bun de catre
uzufructuar,apartinind nudului proprietar.-Dreptul de reziliere a
contractelor de locatiune sau de arenda. Nudul proprietar mai are si
urmatoarele obligatii:Obligatia de a se aptine de la orice act care ar
tulbura folosinta uzufructuarului .-Obligatia de garantie impotriva
evictiunii.-Obligatia de despagubire ,fiind tinut sa despagubeasca
uzufructuarul in cazul in care,prin fapta sa,a facut sa se reduca
valoarea uzufructuarului .-Obligatia de restituire a sumelor platite in
avans de uzufrutuar sau cheltuielile de reparatii mari.-Obligatia de a
mentine contractele de locatiune si arenda incheate de uzufructuar in
cazul stingerii uzufructuarului.
2.Descrieti dreptul de dispozitie ce-i apartine nudului
proprietar.Care este continutul obligatiei nudului proprietar de a
garanta drepturile uzufructuarului?
Nudul proprietar are are dreptul de dispozitie,principal atribut al
dreptului de proprietate si care trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu
atinga dreptul uzufructuarului,nudul proprietar este in drept sa
instraineze bunul prin acte intre vii(de vinzare-
cumparare,schimb,donatie),precum si pentru cauza de moarte,poate
sa-l greveze cu sarcini,persoana care a dobindit nuda proprietate
trebuie sa respecte uzufructul,dreptul de dispozitie a nudului
proprietar este si el limitat,deoarece proprietarul nu poate decide
soarta bunului prin transformare sau distrugere ,fiind tinut la plata
despagubirilor in cazul in care prin fapta sa ,a facut sa reduca valoarea
uzufructului.Nudul proprietar are obligatia de a se abtine de la orice
acte fapte prin care s-ar impiedica sau s-ar tulbura exercitiul liber si
deplin al dreptului de uzufruct ,nu pot fi considerate acte care
impiedica sau tulbura exercitiul uzufructului reparatiile capitale sau
chiar reconstructia bunului de catre nudul proprietar sau de o alta
persoana numita de acesta.
Testul Nr.28
Subiectul 1.Notiuni generale privind dreptul de proprietate
1.Definiti dreptul de proprietate si relevati locul si rolul in
sistemul drepturilor reale.
Prin drept de proprietate se intelege dreptul de proprietate al
persoanelor fizice,juridice,al statului sau al unitatilor administrativ-
teritoriale asupra unor bunuri mobile sau imobile,exercitind asupra lor
atributele dreptului de proprietate ,posesiunea,folosinta si dispozitia
in mod exclusiv si perpetuu,prin putere proprie si interes propriu,in
conditiile legii. locul si rolul dreptului de proprietate in sistemul
drepturilor reale este important deoarece proprietatea nu poate ramine
in afara sferei de reglementare a dreptului,pentru ca reprezinta premisa
oricarei activitati economice,adica a functionarii motorului oricarei
societati ,iar finalitatea dreptului consta anume in organizarea si
asigurarea functionarii societatii.
2.Determinati lucrurile care nu pot face obiectul dreptului de
proprietate ,si fac obiectul unor altor drepturi subiective civile.
In ultimul timp au loc discutii aprinse asupra urmatoarelor categorii de
obiecte:Spatiul aerian nu poate face obiectul dreptului de
proprietate,deoarece nu poate fi insusit de catre om.Mai este
mentionat ca rezultatele activitatii intelectuale nu pot face parte din
categoria obiectelor dreptului de proprietate deoarece relatiile juridice
privind rezultatele activitatii intelectuale apar ca rezultat al crearii si
exercitarii operilor de arta,stiintifice,literare,investitiilor si altele.De
exemplu pictorul vinzind portretul pe care l-a pictat ar trebui sa piarda
dreptul nu numai asupra obiectului material ci si toate drepturile
asupra operei,iar dobinditorul va deveni nu numai posesorul si autorul
acestei opere,ceea ce ar fi absurd,de aceea aceste drepturi sunt
reglementate deosebit de normele dreptului de autor.Se mai poate de
spus ca organele omului pasibile de a fi transplantate unei alte
persoane nu fac obiectul dreptului de proprietate deoarece omul nu
poate sa exercite asupra organelor sale cele trei atribute ale dreptului
de proprietate :posesiunea,folosinta si dispozitia.
Subiectul 2.Notiunea si principiile dreptului de vecinatate.
1.Definiti dreptul de vecinatate Testul nr. 1
Dreptul de vecinatate reprezinta parte componenta a dreptului de Subiectul I. notiuni generale despre drepturile reale
proprietate in care necisita respectarea drepturilor si obligatiilor Subiectul II. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica
prevazute de lege,adica obligatia de respect reciproc.Se considera Testul 2
vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce influente Subiectul I. Proprietatea comuna
reciproce. Subiectul II. Apararea drepturilor reale
2.Determinati si analizati principiile dreptului de vecinatate. Testul 3
Putem spune ca principiile dreptului de vecinatate rezulta din definitia Subiectul I. Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita
de mai sus ,principiul reciprocitatii reprezinta ca drepturile si Subiectul II. Dreptul de uzufruct
obligatiile prevazute trebuie sa fie respectate reciproc. Testul 4
Testul Nr.29 Subiectul I. notiunea posesiei ca stare de fapt
Subiectul 1.Regimul juridic al comorii. Subiectul II. Obiectul dreptului de uzufruct
1.Definiti comoara si delimitati-o de pierdut si gasit Testul 5
Comoara este orice bun mobil ascuns sau ingropat,chiar voluntar,al Subiectul I. Functiile patrimoniului
carui proprietar nu poate fi identificat sau a pierdut,in conditiile Subiectul II. Obligatiile uzufructuarului
legii,dreptul de proprietate. Am putea delimita bunul gasit ca bun Testul 6
mobil pe care proprietarul l-a pierdut,iar o alta persoana la gasit.Cu Subiectul I. dobindirea si pierderea posesiunii
alte cuvinte cel care a pierdut bunul este considerat si in continuare Subiectul II. Regimul juridic al bunurilor gasite
proprietarul lui.Pornind de la faptul ca cel care a pierdut bunul nu Testul 7
pierde dreptul de proprietate asupra lui.Insa este o exceptie de la Subiectul I. Prezumtia proprietatii – efect al posesiunii ca stare de fapt
regula conform careia cel care a pierdut nu poate pretinde la bunul dat Subiectul II. Proprietatea anulabila si rezolubila – modalitati ale dreptului
gasitorului.Proprietarul bunului pierdut va anunta o recompensa de proprietate
pentru cel care gaseste bunul. Testul 8
2.Determinati regimul juridic al comorii. Subiectul I. Accesiunea imobiliar a- mod de dobindire a dreptului de
Daca un tert gaseste comoara ea apartine in cote egale tertului care a proprietate
gasit-o si proprietarului bunului unde a fost gasita aceasta comoara. In Subiectul II. Stingerea dreptului de usufruct
cazul in care comoara constituie monument al culturii,apartine direct Testul nr.9
statului,cel care gaseste are dreptul la 50% din valoarea acestei Subiectul I: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in reintegrare
comori.Descoperitorul nu va primi nimic daca a patruns in bunul Test nr. 10
imobil ori a cautat in el fara consimtamintul proprietarului sau al Subiectul 1 Regimul juridic al bunurilor domeniului public
posesorului . Subiectul 2 Dreptul de uz
Subiectul 2.Incetarea proprietatii comune Test nr 11
1.Enumerati modurile de incetare a dreptului de proprietate Subiect 1 Incetarea dreptului de proprietate
comuna.Evidentiati particularitatile incetarii proprietatii comune Subiectul 2 Dreptul de abitatie
pe cote-parti prin impartire. Test nr 12
Modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote- Subiectul1.Notiune si caractere juridice ale actiunii negatorii
parti :dobindirea de cote din bun prin vinzare-cumparare,donatie sau Subiectul 2. Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr de
succesiune,devenire de proprietar exclusiv,uzucapiunea de catre proprietate
coproprietarul care a intervenit posesiunea echivoca intr-o posesiune Test nr 13
utila,instrainarea bunului catre un tert de catre toti coproprietarii Subiectul1. Conditiile admiterii actiunii in revendicare
impreuna,exproprierea bunului,distrugerea bunului intr-un caz fortuit Subiectul2.notiune de posesie ca stare de fapt
sau de forta majora,precum si la dorinta coproprietarilor cu Test nr 14.
respectarea legislatiei si a drepturilor tertilor:partajul.Din toate aceste Subiect 1.Folosinta-atribut al dreptului de proprietate.
mentionate este cea mai raspindita modalitate impartirea. Incetarea Subiectul 2.Drepturile si obligatiile uzufructuarului.
proprietatii comune pe cote- parti prin impartire poate fi ceruta oricind Testul nr 15
daca legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu prevede Subiectul 1.Ocupatiunea
altfel.Impartirea poate fi ceruta chiar si atunci cind unul dintre Subiectul 2 Proprietatea comuna
coproprietari a folosit exclusiv bunul,afara de cazul cind l-a testNr 16
uzucapat,in conditiile legii.Impartirea poate fi facuta prin intelegere a subiectul1 Incetarea dr de propritate
partilor sau prin hotarire judecatoreasca. Subiectul 2 Dezmembramintele dr de prop
2.Analizati modul de impartire a bunului proprietate comuna pe Testul nr 17
cote-parti precum si efectele impartirii proprietatii comune. Subiectul2Uzucapiunea
Impartirea este modul cel mai raspindit de incetare a dreptului de Test nr 18
proprietate comuna pe cote-parti.In cazul impartirii bunul proprietate Subiectul 1. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de
comuna pe cote parti se imparte materialmente intre copartasi,fiecare proprietate
divenind proprietarul exclusiv aupra unei parti determinate din bunul Subiectul 2 . Dretul de proprietate comuna in devalmasie.
care a format obiectul proprietatii comune pe cote parti.Partile bunului Testnr19
comun se repartizeaza,fiecare coproprietar primind o parte Subiectul 1. Functiile patrimoniului
determinata din bunul in locul partii nedeterminate.Impartirea bunului Subbiectul 2. Constituirea dreptului de uzufruct.
comun poate fi ceruta oricind daca legea,contractul sau hotarirea Test nr 20
judecatoreasca nu prevad altfel.Cererea de impartire se depune atit de Subiectul 1. Uzucapiunea
coproprietar cit si de creditorii unuia dintre coproprietari. Subiecul 2. Proprietatea comuna
Test nr 21
Subiectul 1.Definiti proprietatea comuna pe cote-parti si clasificati
Tetul NR 30 felurile ei, definindule.
Subiectul 1.Notiunea si formele dreptului de proprietate comuna Subiectul 2. Dreptul uzufructuarului
1.Definiti notiunea de modalitate a dreptului de proprietate si Test nr 22
notiunea de proprietate comuna. Subiectul 1. Efectele posesiei
Putem spune ca prin modalitate a dreptului de proprietate se intelege Subiectul 2. Bobindirea dreptului de proprietate
situatia in care doua sau mai multe subiecte de drept (persoane fizice Test nr 23
sau persoane juridice)au un drept de proprietate asupra unuia si Subiectul 1. Prezumtia proprietatii - efect al posesiunii ca stare de fapt
aceluiasi bun(de regula, indivizibil) precum si situatia de incertitudine Subiectul 2. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de
vremelnica in care se afla dreptul de proprietate. proprietate
Am putea defini dreptul de proprietate comuna pe cote-parti ca drept Testul 24
de proprietate care apartine la doua sau mai multe persoane,exprimat Subiect 1.Momentul dobindirii dreptului de proprietate.Riscul pierii
in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa. fortuite
2.Determinati regimul juridic al folosintei bunului comun de catre Subiectul 2.Dreptul de servitute
coproprietari. Testul Nr.25
Fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu Subiectul 1.Regimul juridic al bunurilor domeniului public
condiţia să respecte destinaţia acestuia şi să permită exercitarea Subiectul 2.Actiunea in revendicare
folosinţei de către ceilalţi coproprietari.Când bunul comun are caracter Testul Nr.26
accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare coproprietar poate să Subiectul 1.Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in complingere
dispună cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra Subiectul 2.Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti.
bunului comun numai odată cu exercitarea dreptului de dispoziţie Testul Nr.27
asupra bunului principal.Cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea Subiectul 1.Actiunea in revendicare
bunului comun se suportă în mod proporţional cu cota-parte din drept Subiectul 2.Drepturile si obligatiile nudului proprietar
a fiecărui coproprietar. Când bunul comun are caracter accesoriu, în Testul Nr.28
absenţa unei convenţii contrare, cota-parte din drept a fiecărui Subiectul 1.Notiuni generale privind dreptul de proprietate
coproprietar se stabileşte în funcţie de întinderea bunului principal. Subiectul 2.Notiunea si principiile dreptului de vecinatate.
Subiectul 2.Dreptul de superficie Testul Nr.29
1.Definiti dreptul de superficie si delimitati-l de celelalte drepturi Subiectul 1.Regimul juridic al comorii.
reale. Subiectul 2.Incetarea proprietatii comune
Dreptul de superficie constă în dreptul de proprietate al unei persoane, Tetul NR 30
numită superficiar, privitor la construcțiile, plantațiile sau alte lucrări Subiectul 1.Notiunea si formele dreptului de proprietate comuna
ce se află pe un teren proprietatea altuia, teren asupra căruia Subiectul 2.Dreptul de superficie
superficiarul are un drept de folosință, accesoriu dreptului de
proprietate asupra construcțiilor, plantațiilor si altelor.Dreptul de
superficie este un drept real principal (se poate constitui numai asupra
bunurilor imobile), drept derivat (este rezultatul dezmembrarii
dreptului de proprietate asupra terenului), drept temporar (durata
maxima a termenului de superficie este de 99 de ani, cu posibilitatea
reinnoirii la expirarea termenului.
2.Clasificati si analizati temeiurile de constituire a superficiei.
Dreptul de superficie se constituie prin act juridic sau prin dispozitie a
legii.Dreptul de superficie se poate constitui prin act juridic bilateral
(contract)si prin act juridic unilateral(testament). Dreptul de superficie
se naste in temeiul unui act juridic sau al unei dispozitii legale,fiind
opozabil tertilor din momentul inscrierii in registrul bunurilor
imobile .Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de
ani daca nu a fost stabilit un alt termen.Dreptul de superficie nu poate
fi limitat printr-o conditie suspensiva.