Testul nr.
1 - sub aspectul prescriptibilităţii; drepturile reale sunt în principiu
Subiectul I. notiuni generale despre drepturile reale
1.1definiti notiunea de drept real si definiti fiecare drept real
Drept real –drept civil subiectiv patrimonial, care acorda titularului sau
anumite prerogative asupra unui bun pe care il exercita in mod direct fara interventia altei
persoane.
 Drepturile reale principale:
- Proprietate - dreptul unei persoane de a se bucura și
dispune de un lucru în mod exclusiv și absolut, însă în limitele determinate de lege
- Uzufruct - dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi
pentru o perioadă determinată sau determinabilă bunul unei alte persoane (nudul
proprietar) şi de a culege fructele bunului, întocmai ca proprietarul, însă cu îndatorirea de
a-i conserva substanţa. Uzufructuarul are dreptul de a poseda bunul, nu şi de a-l înstrăina.
- Uz si abitatie - Uz este dreptul real asupra bunului altuia, în
virtutea căruia uzuarul poate folosi bunul şi culege fructele lui necesare pentru nevoile
proprii şi ale familiei sale. Titularul dreptulu de abitatie are dreptul să locuiască în
locuinţa unei alte persoane împreună cu soţul şi copiii săi chiar dacă nu a fost căsătorit
sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitaţia.
- Servitute - sarcina care grevează un imobil (terenul aservit)
pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar (terenul dominant). Utilitatea
poate consta în sporirea confortului terenului dominant ori poate rezulta din destinaţia lui
economică.
- Superficie - dreptul real imobiliar de a folosi terenul altuia
în vederea edificării şi exploatării unei construcţii, deasupra şi sub acest teren, sau a
exploatării unei construcţii existente. Acest drept este alienabil, se transmite prin
succesiune şi poate fi obiect al unui contract de locaţiune.
 Dreprturile reale accesorii
- Gaj - drept real în al cărui temei creditorul (creditorul gajist)
poate pretinde satisfacerea creanţelor sale cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, inclusiv
statul, din valoarea bunurilor depuse în gaj în cazul în care debitorul (debitorul gajist) nu
execută obligaţia garantată prin gaj.
- Ipoteca –
1.2. comparati drepturile reale intre ele, precum si comparati
drepturile de reale in general cu cele de creanta
Drepturile reale sunt drepturi absolute, fiind opozabile tuturor.
Acestora le corespunde obligaţia generală şi negativă de abţinere, de a nu face nimic care
să le aducă atingere.
Drepturile de creanţă sunt drepturi relative, pentru că sunt
opozabile doar subiectului ori subiectelor pasive determinate cărora le revine obligaţia
concretă de a da, de a face, de a nu face.
Intrând în conţinutul drepturilor patrimoniale, între acestea
există asemănări şi deosebiri.
Principalele asemănări sunt următoarele:
- sub aspectul izvorului, al sursei lor, ambele izvorăsc din
acte sau fapte juridice înţelese în sens strict - stricto sensu -
- sub aspectul naturii şi conţinutului lor, având expresie
economică, ambele sunt patrimoniale.
Deosebirile principale dintre drepturile reale şi drepturile de
creanţă sunt următoarele:
- sub aspectul subiectului pasiv; pe când în cazul dreptului
real acesta nu este cunoscut, este nedeterminat, este alcătuit din toate celelalte subiecte de
drept, în cazul dreptului de creanţă, dimpotrivă, este cunoscut titularul obligaţiei
corelative, care este debitorul;
- sub aspectul conţinutului obligaţiei corelative; în cazul
dreptului real, subiectului pasiv nedeterminat îi incumbă obligaţia generală negativă, de a
nu face nimic de natură să stânjenească exercitarea dreptului, adică obligaţia de non
facere, spre deosebire de dreptul de creanţă căruia îi corespunde obligaţia debitorului de a
avea o conduită determinată, să dea, să facă sau să nu facă +ceva. El trebuie să se abţină
de a face ceva ce ar fi putut să facă în lipsa unei astfel de obligaţiuni;
- sub aspectul numeric; drepturile reale sunt limitate ca
număr, fiind prevăzute de lege explicit şi implicit, lucru care face posibilă o enumerare a
lor. Dimpotrivă, drepturile de creanţă sunt nelimitate, subiectele de drept pot creea, în
baza principiului autonomiei de voinţă, oricâte drepturi de creanţă ar dori;
- sub aspectul duratei lor; drepturile reale au fie un caracter
perpetuu (ex. proprietatea), fie o durată mai lungă, limitată în timp sau depinzând de un
eveniment (bunăoară până la decesul beneficiarului), pe când drepturile de creanţă sunt,
în principiu, temporare, creditorul putând pretinde de la debitor îndeplinirea obligaţiei,
drept care de regulă este mai scurt;
- sub aspectul conţinutului şi al efectelor juridice, numai
dreptul real este însoţit de cele două prerogative: dreptul de urmărire şi dreptul de
preferinţă.
Dreptul de urmărire (droit de suite) constă în prerogativa conferită
titularului dreptului real, de a urmări bunul la care se referă dreptul său real, în mâinile
oricui s-ar găsi în mod nelegitim, în vederea restabilirii situaţiei anterioare.
Astfel, proprietarul unui bun pierdut poate să-l revendice de
la deţinătorul nelegitim, creditorul ipotecar poate cere scoaterea la vânzare a imobilului
ipotecat chiar dacă între timp a fost înstrăinat de debitor etc.
În cazul dreptului de creanţă nu există acest efect.
Caracterul său relativ conferă titularului doar posibilitatea de a pretinde numai şi numai
de la debitor executarea obligaţiei.
Dreptul de preferinţă constă în prerogativa conferită
titularului dreptului real de a avea prioritate faţă de orice alt drept, cu privire la acelaşi
bun, pe care poate să şi-l valorifice înaintea titularilor altor drepturi. De exemplu titularul
dreptului de proprietate (drept real principal) are posibilitatea de a opune dreptul său altei
persoane care ar fi dobândit acelaşi drept, de la acelaşi autor şi cu privire la acelaşi bun,
dacă şi-a conservat legal dreptul real dobândit (a intabulat dreptul dobândit). De reţinut că
situaţia este alta în cazul drepturilor reale accesorii, dreptul de preferinţă constând în
posibilitatea titularului dreptului real de a-şi realiza dreptul cu întâietate ori prioritate faţă
de alţi creditori care au aceleaşi drepturi asupra bunului urmărit, dar care au un rang
inferior. Dacă este vândut la licitaţie publică un imobil ipotecat, mai întâi este satisfăcută
creanţa creditorului ipotecar şi, în ipoteza că mai există valori rămase, ele se distribuie în
proporţie egală creditorilor chirografari.
În privinţa titularului dreptului de creanţă, posibilitatea sa
este limitată în a pretinde debitorului sau succesorilor acestuia executarea obligaţiei
asumate.
- sub aspectul mijloacelor procesuale de apărare şi al modului de
realizare. Drepturile reale sunt apărate prin acţiuni reale (acţiunea în revendicare,
acţiunea în grăniţuire), pe când drepturile de creanţă sunt apărate prin acţiuni personale
(acţiunea pentru predarea bunului vândut, acţiunea pentru plata preţului, etc.).
Modul de realizare se referă la efectele juridice pe care le
produc, după cum s-a reţinut mai sus, dreptul real este un drept absolut, opozabil erga
omnes, realizabil fără concursul subiectului pasiv abstract, dreptul de creanţă ca drept
relativ este opozabil numai debitorului, el poate fi realizat numai cu concursul - activ sau
pasiv – al titularului obligaţiei.
imprescriptibile extinctiv, iar drepturile de creanţă sunt supuse prescriptibilităţii; regimul
prescripţiei extinctive are anumite particularităţi în funcţie de felul drepturilor
patrimoniale – reale sau de creanţă.
1.3. expuneti-va opinia, in baza legislatiei civile in vigoare privind
faptul daca dreptul de gestiune economica si dreptul de administrare operativa pe
care il au intreprinderile municipale si intreprinderile de stat asupra bunurilor
publice fac parte din categoria drepturilor reale.
Nu, deoarece drepturile reale sunt drepturile care acorda titularului sau
anumite prerogative asupra bunului pe care le exercita in mod direct si fara intervetia altei
persoane
Subiectul II. Exproprierea pentru cauza de utilitate publica
2.1. definiti exproprierea pentru cauza de utilitate publica si
identificati incidenta principiului inviolabilitatii proprietatii asupra institutului
juridic al exproprierii.
Exproprierea pentru cauza de utilitate publica – transferul de bunuri
si de drepturi patrimoniale din proprietatea privata in proprietatea publica, transferul catre
stat d bunuri proprietate publica ce apartin unei unitati administrativ teritoriale sau; dupa
caz, cedarea catre stat sau catre o unitate administrativ teritoriala a drepturilor
patrimoniale in scopul efectuarii de lucrari pentru cauza de utilitate publica de interes
national sau local, in conditiile prevazute de lege, dupa o dreapta si prealabila
despagubire.
Act de putere publica prin care se dobindeste proprietatea de la
persoane privat enecesare lucrarilor de utilitate publica in mod fortat in schimbul unei
prealabile despagubiri
2.2. determinati si relevati continutul etapelor procedurii de
exproprierii pentru cauza de utilitate publica
1. etapa premargatoare
Exproprierea urmeaza sa fie bazata pe motive de utilitate publica, se
declara pentru lucrari de interes national sau local. Sunt de utilitate publica de interes
national lucrarile care, prin functiile lor, raspund obiectivelor si interesului intregii
societati sau a unei mari parti din ea. Utilitatea publica de interes national se declara de
Parlament, iar utilitatea publica de interes local de catre consiliul local .
Declararea utilitatii publice se face numai dupa efectuarea unei cercetari
prealabile si numai in cazul in care exista toate conditiile pentru expropriere.
Expropriatorul numeste o Comisie de experti care efectueaza aceasta cercetare. Aceasta
comisie stabileste ce lucrari trebuie efectuate, daca lucrarile vor fi de utilitate publica,
determina expres care bunuri vor fi expropriate.
2. declararea utilitatii publice
Parlamentul prin Hotarire declara utilitatea publica in raport cu anumite
bunuri concrete. Din acest moment exproprierea este ireversibila, adica poate contesta
faptul exproprierii.
3. etapa administrativa
Inaintarea propunerii de exproproator expropriatului in conditiile
articolului 9 al Legii nr. 488. Astfel cel care urmeaza a fi expropriat tb s afie instiintat in
scris despre propunerea exproprierii. Aceasta va contine o notificare adresata persoanelor
fizice si juridice titularre de drepturi reale asupra obiectului de expropriere, oferta de
despagubire, modalitatea transferului de bunuri si de drepturi patrimoniale sau, dupa caz
modalitatea de cedare a drepturilor patrimoniale. In cazul exproprierii de locuinta sau
teren, proprietarului i se va propune in proprietate o locuinta sau un alt teren.
4. etapa judiciara
In cazul in care nu accepta conditiile de expropriere, expropriatul este
in drept sa faca intimpinare impotriva prpounerii de expropriere. In intimpinare va indica
in ce conditii va accepta expropriere, si o va depune in termen de 45 de zile de la primirea
notificarii, la organul care a facut propunerea de expropriere. Intimpinarea se
solutioneaza in decursul a 30 de zile de catre o comisie, constituita prin hotarire de
Guvern pentru lucrarile de interes national si prin decizie a consiliului local pentru
lucrarile de interes local. Dupa deliberare, comisia emite o decizie motivata, care se
comunica partilor in termen de 5 zile de la adoptare. Decizia comisiei serveste drept
temei pentru determinarea cuantumului despagubirii, care in nici un caz nu poate fi mai
mic decit cel stabilit in propunerea de expropriere. In cazul in care accepta conditiile din
decizia comisiei, expropriatul si exprpopriatorul pot conveni asupra modalitatii de
transfer a proprietatii vor stabili marimea despagubirii si modalitate de achitare. Un
asemenea acord dintre parti urmeaza a fi autentificat notarial, cheltuielile aferente fiind
suportate de expropriator. Daca expropriatorul si expropriatul nu ajung la un compromis
asupra conditiilor de expropriere nici dupa ce au luat cunostinta de decizia comisiei,
exproprierea nu poate fi facuta decit prin hotarire judecatoreasca cu dreapta si prealabila
despagubire.
2.3. elaborati, conform exigentelor legale, o propunere de
expropriere pentru cauza de utilitate publica pe care Guvernul o va inainta
proprietarului unei case, cu teren, aferent, prin care urmeaza a fi construita o linie
de cale ferata.
Notificare
Privind exproprierea casei si terenului aferent pentru cauza de utilitate
publica
Guvernul, in numele statului Republica Moldova, propune cetateanului
Andronic Gheorghe, domiciliat in orasul Causeni, proprietarul locuintei si terenului
aferent amplasat pe strada Igor Vieru, 17, expropierea acestora pentru cauza de utilitate
publica, si anume, construirea unei linii de cale ferata. In acest scop cetateanulu i se
propune in loc casa si terenul aferent acesteia amplasat pe strada Petru Rares 4/1 si o
despagubire de 4000 USD. transferul de bunuri cit si de drepturi va avea loc dupa plata
despagubirii si stabilirea definitiva a cetateanului in noua casa de locuit.
Data
semnatura
Testul 2
Subiectul I. Proprietatea comuna
1.1. definiti dreptul de proprietate comuna si definiti
formale sale. Explicati conceptul de „cota-parte ideala”
proprietate comuna – modalitate a dreptului de proprietate, care se
caracterizeaza prin faptul ca dreptul apartine concomitent asupra aceluiasi bun mai multor
proprietari (coproprietari).
Modalitate juridica a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin
faptul ca toate prerogativele conferite in acest drept apartin impreuna si concomitent mai
multor titulari.
Formele dreptului de proprietate comuna:
- Proprietate comuna pe cote-parti – obiectul ramine
nefractionat in materialitatea sa, pe cind dreptul de proprietate se fractioneaza pe cote-
parti aritmetice ideale, egale sau inegale.
- Proprietate comuna in devalamasie – dreptul de
proprietate comuna apartine titularilor devalmasi si au ca obiect bunurile comune.

Cota parte ideala – parte fizica din bunul comun care nu este
individualizata in natura, cota din dreptul de proprietate comuna.
1.2. Determinati si analizati cazurile in care apare
proprietatea comuna pe cote-parti fortata.
Proprietatea comuna pe cote-parti fortata si perpetua are ca obiect
bunuri, care prin natura sa si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietari, fiind
accesorii pe linga alte bunuri, considerate principale, proprietate a acelorasi titulari.
Exista urmatoarele cazuri:\
- Coproprietatea asupra partilor comune din cladirile cu 2 sau
mai multe apartamente avind propretari diferiti
Codominiu – complex unic de bunuri imobiliare, care include in
hotarele stabilite si blocurile de locuinte, alte obiective imobiliare amplasate pe el, in care
o parte constituind locuintele , incaperile cu alta destinatie decit acea de locuinta se afla
in proprietate privata de stat sau municipala, restul in proprietate comuna indivizibila.
Acesta se constituie prin asocierea obligatorie a proprietarilor de bunuri imobiliare
amplasate pe un anumit teritoriu, din intitativa proprietarilor, agentiilor teritoriale de
privatizare sau a autoritatilor APL. In conf cu art 5 Legea nr 913proprietatea in
condominiu include toate partile proprietatii aflate in folosinta comuna: terenul pe care
este construit blocul, zidurile, acoperisul, terasele, hornurile, scarile casei, holurile,
subsolurile, pivnitile etc., care deservesc mai multe locuinte, terenurile aferente in
hotarele stabilite cu elementele de inverzire, alte obiective deservirii proprietatii
imobiliare a condominiului.
Pentru a asigura folosinta normala a tuturor acestor bunuri este necesara
constituirea unor asociatii de coproprietari in condominiu. Asociatia dobindeste dreptuir
de persoana juridica in momentul inregistrarii la Camera Inregistrarii De Stat a
Departamentului Tehnologii Informationale, care poate fi efectuata doar dupa ce
obietivele sunt date in exploatare. Calitatea de membru o au toti proprietarii. Organele de
conducere ale asociatiei de coproprietari sunt: adunarea generala a membrilor asociatiei si
consiliul de administrare. Locuintele si alte incaperi din condominiu pot fi instrainate
liber, deoarece fac parte din proprietatea exclusiva a fiecarui membru al asociatiei din
condominiu. Bunurile proprietate comuna pe cote parti fortate si perpetua nu pot fi
impartite. Totusi, impartirea poate fi efectuat ain cazul partilor comune din cladirile cu
mai multe etaje sau din apartamente atunci cind exista acordul tuturor coproprietarilor ori
cind bunurile nu mai sint destinate folosirii in comun.
- Coproprietatea despartiturilor dintre doua imobile (zid, sant
si gard)
Orice zid, sant sau alta despartitura intre 2 terenuri care se afla in
intravilan este prezumata a fi proprietate comuna pe cote parti a vecinilor daca nu rezulta
contrariu din titlu, dinstr-un semn de necomunitate conform regulamentelor de urbanism
ori daca proprietatea comuna nu a devenit proprietate exculsiva prin uzucapiune.
Prezumtia poate fi combatuta prin probe contare, si anume prin acte juridice din care sa
rezulte ca zidul apartine unui singur proprietar sau printr-un semn de necomunitate conf
regulamentelor de urbanism. Semn de necomunitate – situatia in care culmea zidului este
dreapta si perpendiculara spre un teren si inclinata spre celalalt teren. In acest caz, se
presupune ca zidul apartine exclusiv proprietarului terenului spre care este inclinata
culmea zidului. Prezumtia de comunitate poate fi rasturnata si prin uzucapiune daca se
dovedeste ca un singur proprietar le-a dobindit pe aceasta cale.
- Coproprietatea loturilor comune necesare sau utile pentru
folosirea a doua imobile comune
Tinind cont de art 5 CC sustinem ca astfel de bunuri ca drumul poteca,
aleea , fintina folosite de 2 sau mai multi proprietaripentru exploatarea normala a
proprietatilor vecine fac obiectul dreptului de proprietate comuna pe cote parti fortata si
perpetua. Pentru ca aceste obiecet sa fie afcetate de regimul proprietatii comune pe cote
parti fortate este necesar ca, pe de o parte , sa serveasca exploatarii a cel putin 2
proprietari, si pe de alta parte, sa fie pe linia despartitoare a acestor 2 proprietati.
- Coproprietatea asupra unor bunuri familiale (hirtii, tablouri,
cavouri si alte lucrari funerare)
1.3. Speta
Subiectul II. Apararea drepturilor reale
2.1. definiti si clasificati mijoacele de aparare a drepturilor reale
Dreptul de proprietate tb aparat de 2 tipuri de incalcari>
- Atingeri materiale , care vizeaza nu dreptul ci bunul corporal care face obiectul acestui
drept. In asa caz legea angajeaza raspunderea delictuala a faptuitorului prin acordarea de
despagubiri.
- Atingeri juridice, care afecteaza dreptul. Acestea nu distrug bunul ci cauta sa stapineasca
bunul.
Dreptul civil protejeaza dreptul de proprietate prin 2 metode :
1. Nespecifice – actiunile in justitie ale proprietarului care nu se intemeiaza direct pe dreptul
de proprietate ci pe o alta institutie de drept civil.
- Actiunea in executarea silita a contractului – partea care a primit bunul are obligatia
contractuala de a restitui bunul
- Actiune in delict – acordate proprietarului pt a obtine despagubiri de la faptuiutorul pe
temeiul deteriorarii sau distruferii bunului
- Actiune in nulitate a actului juridic
- Actiune in justitie bazata pe imbogatirea fara just de cauza
2. Specifice – se intemeiaza direct pe dr de proprietate sau pe stapinire.
- Actiuni posesorii – actiuni reale prin care se urmareste apararea stapinirii unui bun ca
simpla stare de fapt si se intemeiaza pe posesie ca stare de fapt (reintegrare, complingere)
- Actiunii petitorii – actiuni reale prin care se urmareste apararea dreptului de propietate
sau a unui alt drept real. Reclamantul invocind un dr real si cerind sa i se recunoasca
calitatea de titular a dr real si cere apararea dreptului :
 In revendicare
 Negatorie
 Confesorie
 Granituire
2.2. Determinati asemanarile si deosebirile dintre actiunea
in revendicare si actiunea negatorie
Asemanari:
 actiuni petitorii
 mijloc specific de aparare a drepturilor reale
 se intemeiaza direct pe dr de proprietate
 actiune reala
deosebiri:
 actiunea in revendicare apara dreptul de posesie si este prescriptibil
 actiunea negatorie apara dreptul de folosinat si dispozitie , este imprescriptibila.
2.3. Actiunea in revendicare, deoarece s-a incalcat dreptul de posesie asupra locuintei.
Grigore Porumboiu va fi posedat de bun in urma solutionarii litigiului .
Testul 3
Subiectul I. Posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita
1.1. Definiti posesiunea mijlocita si posesiunea nemijlocita
Posesiunea mijlocita – stapinirea indirecta a unui bun, prin intermediul unui tert. O are
cel care nu intruneste cele 2 elemente, in special el nu intruneste corpus.
Posesiunea nemijlocita – stapinirea directa a unui bun, prin putere proprie. O are cel
care intruneste ambele elemente ale posesiei: animus si corpus.
1.2. Determinati si analizati natura si continutul raportului dintre posesorul mijlocit si
cel nemijlocit in privinta bunului posedat.
Desi pare o constructie simpla,intre posesiunea mijlocita si cea
nemijlocita exista o legatura complexa. Posesorul mijlocit are posibilitatea de a apela la
protectia posesiunii in cazul in care posesorul nemijlocit nu o face. In acest caz, posesorul
mijlocit poate apela la dreptul ce ii apartine asupra bunului (dreptul de proprietate), dar
poate apela si la mijloacele de protectie pe care le acorda posesiunea, desi nu detine
bunul, se considera posesor mijlocit , iar in acaesta calitate poate beneficia de protectia
acordata de institutia posesiunii. Posesorul mijlocit poate apela, in caz de incalcare a
dreptului, la mijloacele de protectie a dreptului sau si nu la mijloacele de protectie pe care
le acorda posesia. Pe de alta parte, se sustine ideea ca, in cazul unei astfel de constructii a
posesiunii, este vorba doar despre un drept de posesiune , existenta dreptului de posesiune
explicind legatura dintre posesiunea mijlocita si cea nemijlocita.
Suntem in prezenta posesiunii nemijlocite, cit si posesiunii mijlocite in
cazul in care intre posesorul nemijlocit si cel mijlocit exista raporturi juridice.
Uzufructuarul, creditorul gajist, arendasul, chiriasul, depozitarul precum si alte persoane
care detin bunul in baza unui raport juridic sunt considerati posesori nemijlociti. Rezulta
deci ca in cazul unui uzurpator nu poate exista decit un posesor nemijlocit. Nu toate
persoanele care stapinesc bunul sunt considerate posesori ai acestuia.
1.3. Daca persoana poseda un bun in calitate de uzufructuar, creditor gajist, aendas, chirias,
depozitar sau in temeiul unui alt raport juridic similar in care este in drept sau obligata
fata de o alta persoana sa posede temporar un anumit bun, atunci ultima de asemenea este
posesor mijlocit. In cazul in care o persoana este proprietar a doua case de locuit, insa una
o da in chirie, deci nu stapineste de fapt bunul, atunci chiriasul este imputernicit sa apere
posesia lui A.
Subiectul II. Dreptul de uzufruct
2.1. Definiti si descrieti caracterele juridice ale dreptului de uzufruct
Dreptul de uzufruct – dreptul unei persoane (uzufructuar) de a folosi pentru o perioada
determinata sau determinabila bunul unei persoane si de a culege fructele bunului,
intocmai ca proprietarul, insa cu indatorirea de a-i conserva substanta.
Caracterele juridice>
 Este un drept real – presupune o legatura directa intre titularul sau si bun. Uzufructuarul
preia bunul in starea in care se afla avind indatorirea de a-i conserva substanta, efectua
reparatiile de intretinere a bunului, a se comporta fata de el intocmai ca un proprietar
 Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa – poate dura cel mult pina la decesul
uzufructuarului, iar in favoarea unei pj va dura pina la lichidarea ei, dar nu mai mult de
30 de ani.
 Uzufructul este un bun inalienabil – nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt
mod, nici gajat sau ipotecat. Aceasta interdictie nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca
uzufructul, inclusiv locatiune sau arenda
 Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumptibile
2.2. Determinati deosebirile dintre dreptul de uzufruct si dreptul de locatiune.
 Proprietarul este obligat să-i predea locatarului lucrul în bună stare la intrarea înfolosinţă
şi să-1 menţină în stare de folosinţă (fiind obligat la efectuarea reparaţiilor necesare în
timpul locaţiunii Cu alte cuvinte proprietarul are obligaţii active, care converg către
asigurarea folosinţei utile şi liniştite a lucrului închiriat.În cazul uzufructului, proprietarul
nu are nici o obligaţie pozitivă, faţă deuzufructuar; el trebuie numai să-l lase pe
uzufructuar să folosească lucrul fără a-1stânjeni sau tulbura, deci predă lucrul în starea în
care se află şi nu este obligat la niciun fel de reparaţii în timpul uzufructului.
 Dreptul locatarului, fiind un drept de creanţă, este totdeauna mobiliar, chiar şi când
folosinţa se exercită asupra unui imobil. Uzufructul, fiind un drept real, poate fi mobiliar
sau imobiliar, după cum bunul asupra căruia se exercită este un bun mobil sau imobil.
 Locatarul (chiriaşul) fiind parte într-un raport de obligaţie nu poale renunţa laobligaţiile
sale prin abandonarea lucrului, în timp ce uzufructuarul fiind ţinut numai propter rem,
 (datorită lucrului) se poate sustrage oricărei obligaţii, abandonând lucrulşi folosinţa sa.
 Locaţiunea, cu drepturile şi obligaţiile care se nasc din ea, se transmite moştenitorilor
părţilor, pe când uzufructul se stinge prin moartea uzufructuarului.
2.3. Actul juridic prin care se constituie un drept de uzufruct perpetuu si transmisibil pentru
cauza de moarte este lovit de nulitate absoluta. Refuzul este justificat.
Testul 4
Subiectul I. notiunea posesiei ca stare de fapt
1.1. Definiti posesiunea ca stare de fapt si delimitati-o de posesiunea ca stare de drept.
Poseiunea ca stare de fapt – exercitarea voita a stapinirii materiale a unui lucru, si care
in conditiile legii, produce anumite efecte juridice. Asa perevede CC, in cazul in care
posesiunea ar fi o stare de drept si mai ales unul real, atunci acesta ar fi trebuit sa fie
transmisibil. Situatia in care est este transmis numai dreptul de posesiune arat implicit ca
transmitatorul nu este si titularului dreptului principal la care posesiunea se ataseaza si
prin aceasta ar dovedi ca este de rea-credinta si ca nu poate sa transmita valabil.
Termenul de posesie are mai multe acceptiuni, ele depinzand de relatia care se stabileste
in mod particular intre posesie si dreptul de proprietate.
Astfel, posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni :
- posesia - stare de drept, ca atribut al dreptului de proprietate; in acest caz, relatia
posesie - drept de proprietate este de la parte la intreg;
- posesia - stare de fapt, corespunzator aspectului dinamic al unui drept real; in acest
caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate, ingloband si
celelalte atribute ale acestuia;
Definitia posesiei.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui
lucru , care, din punctul de vedere al comportarii posesorului , apare ca fiind manifestarea
exterioara a unui drept real
1.2. Evidentiati particularitatile teoriei obiective si subiective ale posesiei. Demonstrati
care din aceste concepte si-au gasit reflectare in CC din 2002.
Teoria lui Savigny poarta denumirea de teorie subiectiva, care considera ca posesor este
doar persoana care detine posesiunea asupra lucrului si care se comporta fata de el ca un
bun proprietar. Aceasta teorie distinge cele 2 elemente ale posesiunii:
a) Material
b) Intentional
Toti cei care poseda pentru altii, nu pot avea posesiune. Ei sunt simpli detentori.
Teoria lui Ihering este denumita teoria obiectiva, care reduce posesiunea la un singur
element si anume la cel material, corpus. In conceptia acestuia, posesiunea este stapinirea
exercitata asupra unui lucru.
La prima vedere se pare ca CC al RM utilizeaza teoria subiectiva in care posesiunea se
caracterizeaza prin intrunirea ambelor elemente, cel material si volitiv. Aceasta parere
este insa gresita. Dispozitia art 303(1) nu permite a sustine ca posesiunea trebuie sa
intruneasca ambele elemente. In acest articol se cere ca cel care poseda doar sa doreasca
acest lucru, nu sa considere ca poseda un lucru pentru a-l avea in proprietate.
1.3. In cazul in care posesorul si proprietarul este una si aceeiasi persoana
Subiectul II. Obiectul dreptului de uzufruct
2.1. descrieti care bunuri pot fi obiect a dreptului de uzufruct si ce interdictii
stabileste CC privind obiectul dreptului de uzufruct.
 Legiuitorul permite constituirea dreptului de uzufruct asupra oricaror bunuri care se afla
in circuit civil, cu exceptia celor din domeniul public al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale.
Obiect al uzufructului – orice bun neconsumptibil care se afla in circuitul civil, mobil sau
imobil, corporal sau necorporal, inclusiv un patrimoniu sau o parte din el.
2.2. determinati daca bunurile consumptibile pot fi obiect al dreptului de uzufruct si
determinati ce particularitati comporta.
Potrivit art. 402 CC al RM uzufructul poate cuprinde alaturi de bunurile neconsumptibile
si bunuri consumptibile, care se consuma prin primul act de uz, de care poate dispune,
avind insa obligatia de a restitui bunuri de aceeasi calitate, cantitate si valoare.
2.3. Subsemnatul, Popa Gheorghe, las ca mostenire feciorului
meu Popa Vasile Gheroghe, depozitul bancar deschis pe numele subsemnatulu la BC
Victoria bank. Pina la implinirea majoratului, depozitul va fi detinut de catre sotia mea
Popa Galina cu titlu de uzufruct culegind astfel beneficiile, adica dobinzile acumulate pe
seama depozitului.
Testul 5
Subiectul I. Functiile patrimoniului
1.1. Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului
Patrimoniu – totalitatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale (care pot fi evaluate in
bani), privite ca o suma de valori active si pasive strins legate intre ele, apartinind unor pf
sau pj determinate.
Functie a patrimoniului –
1.2. Identificati si analizati functiile patrimoniului
 Gajul general al creditorilor chiografari – creditorii negarantati neavind o garantie
reala asupra unui bun determinat, ca de exemplu, creditorii gajisti au in schimb, drept
garantie, intregul patrimoniu al debitorului, privit in ansamblu, ca universalitate juridica,
existenta independent de bunurile ce intra in cuprinsul sau. Patrimoniu asigura
creditorilor chirografari posibilitatea de a-si satisface creantele, ajunse la scadenta, din
bunurile debitorului, existente la acest moment, indiferent de faptul daca au existat sau nu
la aparitia creantei.
 Subrogatia cu titlu universal – in cadrul oricarui patrimoniu bunrile si valorile se
inlocuiesc intre ele in mod automat, fara a fi necesara o perevedere expres a legii. Cu alte
cuvinte, are loc o subrogatie real acu titlu universal, in care bunurile care ies din
patrimoniu sunt inlocuite cu echivalentul valoric primit de titular pentru acestea, iar locul
valorii platite pentru achizitionarea unui bun este luat de bunul astfel dobindit.
 Subrogatia cu titlu particular – un bun determinat inlocuit cu alt bun. Aceasta opereaza
doar in cazurile expres prevazute de lege.
1.3. Este legala, daca antreprenorul este persoana fizica.
Subiectul II. Obligatiile uzufructuarului
2.1. indentificati obligatiile uzufructuarului reglementate in CC
 Obligatia de a primi bunul si de intocmire a inventarului (art. 399)
 De a se folosi de bun ca un proprietar (art. 395)
 De informare (art. 410)
 De pastrare a destinatiei bunului (art. 411)
 Efectuarii reparatiilor (art. 412)
 De plata a primelor de asigurare in cazul bunului asigurat (art. 414)
 De a restitui bunul – obiect al uzufructului (art. 423 alin 1)
 De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa
uzufructuarului (art. 423)
2.2. determinati care reparatii cad in sarcina uzufructuarului, dar care in sarcina
nudului proprietar.
Efectuarea reparatiilor bunului dat in uzufruct sint puse in sarcina uzufructuarului
(reparatii de intretinere, mari) sau in sarcina nudului proprietar (reparatii capitale).
Uzufructuarul care este obligat sa efectueze reparatiile de intretinere a bunului, precum si
reparatiil emari, daca ele se datoreaza neefectuarii reparatiilor de intretinere. Legiuitorul
nu a distins reparatiile de intretinere de cele mari sau capitale. Prin reparatii de
intretinere se subinteleg reparatiil ecurente efectuate periodic care permit mentinerea
bunului in stare normala pentru folosinta si exploatare si care nu implica modificarea
substantei lui. Reparatiile mari sunt aceleasi reparatii capitale. Uzufructuarul nu este
obligat sa reconstruiasca bunul care s-a distrus din cauza vechimii ori a unui caz fortuit.
2.4. Conf art 413 CC uzufructuarul nu este obligat sa reconstruiasca bunul care s-a distrus din
cauza vechimii ori unu icaz fortuit. Solutia nu se va schimba nici in celalalt caz.
Testul 6
Subiectul I. dobindirea si pierderea posesiunii
1.1. Definiti notiunea de dobindire si pierdere a posesiunii
Dobindirea posesiunii – actiunea prin care o persoane intra in posesia unui bun, adica
exercita voit o stapinire de fapt a bunului. Posesorul va dobindi posesiunea asupra
bunului doar atunci cind se va afla in stapinirea lui.
Pierderea posesiunii- pierderea stapinirii de fapt asupra bunului.
1.2. Identificati si analizati modurile de dobindire si pierdere a posesiunii
Modurile de dobindire a posesiunii:
 In baza unor acte juridice, care denota un control asupra bunului
 In baza unor acte matereiale (ocuparea, stramutarea, pastrarea bunurilor mobiliare,
granituirea, calcarea, ingradirea, punerea de semne sau cultivarea terenurilor)
Modurile de pierdere a posesiunii:
 Prin vointa posesorului:
 Transferarea voluntara a bunului, de catre posesor, in posesiunea altei persoane
 Abandonarea bunului ori renuntarea la el definitiv si expres de catre posesor
 Contrar vointei posesorului:
 Disparitia bunului
 Expropriere
 Rechizitie
1.3. Nu, deoarece el nu detine animus si anume elementul volitiv al posesiunii.
Subiectul II. Regimul juridic al bunurilor gasite
2.1. definiti notiunea de bun gasit si delimitati-o de bun fara stapin
Bun gasit – bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut, iar o alta persoana l-a gasit
Bun fara stapin – bunurile mobile a caror proprietar a renuntat expres lal dreptul de
proprietate, bunurile abandonate, precum si bunurile care, prin natura lor nu au proprietar.
2.2. comparati statutul juridic al persoanei care a gasit un telefon mobil si l-a
pastrat cu cel al persoanei care a raportat gasirea si a transmis telefonul la sectorul
de politie.
Cel ce l-a gasit si l-a pastrat nu va putea niciodata dobindi dreptul de proprietar insa cel
ce l-a predat la politie va putea dobindi dreptul de proprietate asupra telefonului gasit in
cazul in care timp de 6 luni sectorul de politie nu a putut identifica adevaratul proprietar
sau acela nu l-a revendicat inca.
2.3.proces verbal de atribuire a dreptului de proprietate
Se transmite cetateanului X, bunul gasit y, cu drept de proprietate in baza art. 324, alin 2
al CC, indicind faptul ca fostul proporietar nu va mai putea revendica bunul pentru ca au
expirat 6 luni de la predarea bunului sectorului de politie
Testul 7
Subiectul I. Prezumtia proprietatii – efect al posesiunii ca stare de fapt
1.1. Descrieti przeumtia proprietatii ca efect al posesiunii ca stare de fapt
Prezumtia – operatiunea de a deduce un fapt necunoscut dintr-un fapt
cunoscut
Pornind de la realitatea ca, de cele mai multe ori , posesiunea ca stare
de fapt este exercitata de insusi titularul dreptului de proprietate, legiuitorul a instituit o
prezumtie relativa de proprietate in favoarea posesorului. Astfel art. 305(1) prevede ca
posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu este dovedit ca a inceput a poseda
pentru un altul. Aceasta prezumtie nu opereaza in cazul in care dreptul de proprietate tb
inscris in registrul public si nici fata de un fost posesor al carui bun a fost furat, pierdut
sau iesit din posesiune in alt mod fara voia lui, cu exceptia banilor si titlurilor de valoare,
Aceasta prezumtie poate fi rasturnata de orice persoana interesata pt a
demonstra faptul ca altcineva este proprietar.
1.2. Determinati si analizati exceptiile de la acest efect al posesiunii
Absoluta – prezumtia nu poate fi invocata daca informatia despre dreptul de proprietate
este inscrisa intr-un Registru public. In prezent, sint pasibile de inregistrare si alte
drepturi reale asupra bunulurilor imobile. Din art.321 alin. (2) rezulta ca dreptul de
proprietate in cazul bunurilor imobile se dobindeste la data inscrierii in Registrul
bunurilor imobile, cu exceptiile prevazute de lege. Prin urmare, in privinta bunurilor
imobile prezumtia proprietatii nu opereaza, deoarece constatarea simplei stari de fapt, de
stapinire a unui bun imobil, este insucicienta pentru instituirea unei astfel de prezumtii,
intrucit simpla posesiune a unui imobil far ainscrierea acestuia in registru public nu are ca
efect aparitia dreptului de proprietate.
Relativa, poate fi invocata doar de citeva persoane. In al doilea rind, aceasta regula nu va
opera nici in cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au iesit intr-un alt mod din
posesiunea posesorului far avoia lui. In toate aceste cazuri, se considera ca bunul a iesit
din poseiune contar vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost furat, pierdut sau ca a iesit
in alt mod contrar vointei proprietarului trebuie dovedit de cel care il revendica. Pina cind
nu va fi dovedit acest lucru, va opera regula conform careia posesorul est eprezumat
proprietar al bunului.
1.3. Hotul poate invoca prezumtia proprietatii. Posesorul de bani si titluri de valoare la
purtator poate invoca in toate cazurile regula conform careia posesorul este prezumat
proprietar al bunului, chiar si atunci cind banii si titlurile de valoare la purtator au ft
furate, pierdute ori au iesit din posesiune fara voia posesorului. Acest lucru este evidentiat
in finalului alin. (1) al art. 305 CC. Prezumtia proprietatii opereaza si pentru posesorul
anterior. Astfel, art. 305 alin 2 stipuleaza se va considera ca posesorul anterior a ft
proprietar al bunului pe parcursul perioadei in care l-a posedat.
Subiectul II. Proprietatea anulabila si rezolubila – modalitati ale dreptului de
proprietate
2.1. definiti proprietatea anulabila si proprietatea rezolubila.
Proprietatea anulabila – modalitate a dreptului de proprietate. Prin drept de proprietate
anulabila se intelege dreptul de proprietate dobindit in baza unui act juridic translativ de
proprietate, lovit ulterior de nulitate relativa.
Proprietate rezolubila, modalitate a dreptului de proprietate. Intr-o opinie, este
rezolubila propretatea afectata de o conditie rezolutorie, adica, dreptul de proprietate este
amenintat sa dispara daca se produce un eveniment viitor si nesigur. Intr-o alta opinie,
proprietatea este rezolubila nu numai in cazul cind transferul dreptului de proprietate s-a
facut cu o conditie rezolubila, ci si in cazul cind transferul s-a facut cu o conditie
suspensiva.
2.2. determinati cazurile de aparitie a proprietatii anulabile si rezolubile si stabiliti
regimul juridic al acestor modalitati ale dreptului de proprietate
In conf cu legislatia in vigoare, sunt lovit ede nulitate relativa actele juridice civile
incheiate: prin viciere de consimtamint (227-229 CC), cu nerespectarea conditiilor la
capacitate (224), cu absenta consimtamintului ca urmare a lipsei de discernamint (225),
cu incalcare limitei imputernicirilor (226), prin leziune (230), in urma unei intelegeri
doldosive intre reprezentatntul unei parti si cealalta parte (231), cu incalcarea interdictiei
de a dispune de un bun. In toate aceste cazuri se poate invoca nulitatea relativa a actului
juridic civil translativ de drept de proprietate numai in limitele termenului de prescriptie
si la vointa persoanei. Prin urmare, atita timp cit nu a expirat termenul de prescriptie de
declarare a nulitatii actului juridic (nulitatea realtiva), dreptul de proprietate al
dobinditorului este nesigur. In cazul in care faptele invocate in actiunile in anulare se
dovedesc de catre IJ, dreptu; de proprietate al dobinditorului a incetat. Aceasta incetare a
dreptului de proprietate insa avea un aspect retroactiv, adica se va considera ca dreptul de
proprietate al dobinditorului a incetat nu in momentuyl declararii nulitatii conventiei
incheiate, ci in momentul incheierii conventiei. Si, viceversa, in cazul cind a ft scapat
termenul de prescriptie pt inaintarea actiunii in anulare a actului jurici civil ori actiunea a
ft respinsa dr de pr a dobinditorului va fi consolifat definitiv.
Temeiul juridic al existentei al proprietatii rezolubile poate fi considera art 240 CC. Din
prevederil acestui art reoese ca ajc se considera incheiat sub conditie rezolutorie daca
realizarea conditiei atrage desfiintarea ajc si restabilirea situatiei exostente pina la
incheierea lui. Caracterul rezolubil al proprietatii consta in faptul ca dr de pr in asatfel de
cazuri se afla intr-o stare nesigura, provizorie si poate disparea la implinirea conditiie
rezolutorii. Prin urmare, bunul transmis sub o conditie rezolutorie apartine concomitent a
2 proprietari: dobinditorul (proprietar sub onditie rezolutorie) si transmitatorul (proprietar
sub conditie suspensiva). Proprietarul actual si provizoriu, deoarece dreptul sau este
amenintat cu conditie rezolutorie, iar transmitatorul are posibilitatea de a deveni
proprietarul aceluiasi lucru daca se realuzeaza conditia suspensiva. In aceste cazuri tb sa
se tina cont de art. 241, care prevede : daca survenirea conditiei ai ft retinuta cu rea-
credinta de partea pt care survenirea conditiei este dezavantajoasa, conditia se considera
survenita. Daca la survenirea conditiei a contribuit cu rea-credinta partea pt care
survenirae conditiei este avantajoasa, conditia nu se considera survenita.
2.3. Proprietatea periodica este definita ca fiind o modalitate a dreptului de proprietate in
cadrul careia fiecare titular exercita in nume propriu si in interes propriu prerogativele
dreptului sau de proprietate pe perioade determinate, care se repeta succesiv si perpetuu,
la intervale regulate, presupunand cel putin doi titulari care pot fi persoane fizice sau
juridice, inclusiv statul, intre care nu exista nici un raport juridic.
Testul 8
Subiectul I. Accesiunea imobiliar a- mod de dobindire a dreptului de proprietate
1.1. Definiti accesiunea imobiliara naturala si artificiala
Accesiunea imobiliara naturala- un art .328, se vb despre accesiunea imobiliara natura
si anujme despre accesiunea paminturilor depuse sau create de ape, dar nimic despre
accesiunea animalelor (proiectul CC) a cuprins asemenea reglementari. Unirea unui bun
imobil cu un alt bun imobil si are loc ca urmatre a unui eveniment al naturii.
Accesiunea imobiliara artificiala – este reglementat in CC, art329. Ea se intilneste in
cazul cind:
 Se face o constructie sau plantatie pe un fond s
 Unei cladiri existente se adauga constructii noi.
In aceste ipoteze est enevoie ca fondul sau cladirea inititala sa apartina unei personae, iar
materialul constructiei sau plantatiei sa apartina unei alte persoane.
1.2. Determinati si analizaticontinutul accesiunii imobiliare natural si artificiale.
Accesiunea imobiliare naturala. Accesiunea paminturilor depuse sau create de ape se
refera la aluviuni, avulsiuni, insulele albii parasite.
Aluviunile – cresteri de pamint ce se fac succesiv si pe nesimtite la malurile apelor
curgatoare. Conf alin1 aceste adaosuri revin proprietarului de teren riveran. prin
adaugirile de teren, stipulate in alin1, tb sa intelegem nu doar pamintul, ci toate ceea ce
 solul poarta la suprafata si tot ceea ce apele curgatoare aduc si lasa la tarm, precum
nisipul, pietrisul etc.
Daca la alin1 este vb dsepre adaosuri lente, alin 3 se refera al adaosurile bruste. Se pot
intimpla ca , in timpul revarsarilor in curs de apa, sa se rupa o bucat amare care poate fi
identificata dintr-o proprietate sa o alipeasca la o alta proprietate riverana. Aceste alipiri
de teren se numesc avulsiuni. In cazul avulziunii proprietarul fondului din care apa a rupt
o portiune de teren, pastreaza asupra acestei portiuni dreptul de proprietate, cu conditia
revendicarii ei in decursul unui an de la data la care proprietarul terenului la care s-a alipit
partea a intrat in posesiunea partii alipite. Acest teremen de 1 an stipoulat la art 238(3)
este unul de perimare. Daca, in acest termen proprietarul de la care a ft rupta bucata de
teren nu o va revendica, va pierde dreptul de proprietate asupra ei, iar proprietarul
terenului riveran la care s-a alipt bucata va devein prorprietarul ei.
Accesiunea imobiliara artificiala- unirea unu ibun imobil cu un bun mobil prin fapta
unei persoane.
 Proprietarul terenului construieste pe propriul sau teren cu materialele de constructive ale
unui tert care nu-I apartin. Proprietarul terenului contructor devine proprietar al
constructiei. Din momentul incorporarii proprietarul materialelor inceteaza sa mai fie
prorietar. Constructorul are obligatia sa restituie fostului propritar al materialelor
contravaloarea, imbogatirea fara just de cauza(art 1389 CC) si de a repara prejudiciu
cauzat fostului proprietar al materialelor. Aceasta actiune este una in delict(1398 CC).
Trebuie sa se constate vinovatia constructorului. Constructorul este un comparator al
materialelor, situatia accesiunii apare in cadrul livrarii dar care contine clauza ca
cumparatorul devine proprietar doar din momentul achitarii totale
 Proprietarul materialelor construieste pe un teren care nu-I apartine. Proprietarul terenului
va devein si proprietar al constructiei facut de tert (art 329 CC). nu este neaparat ca
aceasta solutie sa fie corecta CEDO. Proprietarul terenului trebuie sa despagubeasca
constructorul. Valoarea despagubirii se calculeaza in functie de vinovatia constructorului:
a) De rea-credinta- proprietarul terenului are urmatoarele actiuni:
- Sa refuze constructia si sa ceara demolarea pe contul constructorului
- Sa accepte constructia fiind obligat sa plateasca despagubirea:
 Valoarea materialelor si a muncii depuse de constructor (cheltuieli reale)
 Suma care reflecta cu cit a crescut valoarea terenului dupa constructia imobilului
b) De buna-credinta – proprietarul terenului nu poate refuza constructia si nu poate cere
demolarea ei si trebuie sa accepte in proprietate cu achitarea. Despagubirea similar
situatiei de mai sus.
1.3. IJ va da cistig de cauza lui Stamati, deoarece Ana Nichifor vrea sa plateasca doar
cheltuielile de constructive nu si costul materialelor.
Subiectul II. Stingerea dreptului de usufruct
2.1. definiti si enumerate modurile de stingere a dreptului de usufruct
 Moartea uzufructuarului – pf sau lichidarea uzufructuarului – pj – uzufructul fiind
un drept inalienabil, poate sa existe atita timp cit exista persoana in a carei favoare a fost
constituit. Daca uzufructuarul – pf a decedat, uzufructul se considera stins, iar clauza prin
care s-ar fi stipulat trecerea uzufructului catre mostenitori este nula de drept. Daca pj a ft
radiat din Registrul de stat ca rezultat al lichidarii sau a ft dizolvat in urma reorganizarii
prin fuziune sau a ft dizolvat in urma reorganizarii prin fuziune sau dezmembrare,
uzufructul se considera stins.
 Expirarea termenului. Uzufructul se stinge la expirarea termenului pt care este
constituit daca nu a intervenit o alta clauza de stingere. Termenul de constituire a
uzufructului poate fi determinat sau determinabil. Este vb de un termen determinat atunci
cind in actul de constituire se prevede un anumit nr de ani sau o anumita data. Este
determinabil termenul care deppinde de anumite evenimente ce vor surveni in viitor
(virsta uzufructuarului sau a unui tert). Uzufructul constituit in favoarea unei pj se stinge
la 30 de ani, chiar daca actul def constituire prevede un termen mai mare.
 Anularea actului prin care nudul proprietar a dobindit dreptul de proprietate.
Uzufructul inceteaz in cazul in care, prin HJ a ft rezolvit sau anulat actul juridic prin care
cel care a instituit uzufructul a dobindit titlu de proprietate.
 Renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. Legiutorul a stipulat expres dreptul
uzufructuarului de a renunta la dreptul sau, care poate fi exercitat chiar si in cazul in care
nudul proprietar se opune.
 Distrugerea bunului. Uzufructul se stinge in cazul in care bunul a fost distrus in
intregime intr-un caz fortuity. Daca bunul este distrus in parte, uzufructul continua asupra
partii ramase. In cazul in care bunul distrus a ft asigurat, uzufructul va continua asupra
indemnizatiei de asigurare daca aceasta nu este folosita pt repararea bunului.
 Intrunirea de catre aceeasi persoana a calitatii de proprietar si de uzufructuar. In
cazul in care dr de pr si de usufruct se reunesc in persoana aceluiasi titular, uzufructul se
stinge.
 Prin vointa partilor. 415 uzufructul poate fi stins daca nudul proprietar si uzufructuarul
convin in aceasta privinta. Legea prevede in mod expres ca uzufructul asupra unui drept
poate fi stins prin stingerea dreptului dar numai cu acordul uzufructuarului.
 La cererea nudului proprietar art. 421. Uzufructul poate inceta la cererae nudului
proprietar atunci cind uzufructuarul abuzeaza de folosinta bunului, ii adduce stricaciuni
ori il lasa sa degradeze. Daca uzufructuarul nu cade de accord cu nudul proprietar, acesta
il va actiona in IJ, demonstrind abuzul de folosinta.
2.2. efectele singerii dreptului de usufruct
La stingerea dreptului de usufruct, uzufructuarul este obligat sa restituie nudului
proprietar, in stare corespunzatoare, bunurile pe care le detine in virtutea dreptului de
usufruct. Prin stingerea dr de usufruct tb sa inceteze orice folosinta a bunului, acesta
revenind in posesiunea proprietarului. Fructele natural neculese la sfirsitul perioadei sint
ale nudului proprietar daca actul de constituire nu prevede altfel. Fructele civile(dobinda,
dividendele, arenda si chiria), se percep zi de zi, suma calculate pina la data stingerii fiind
a uzufructuarului, iar de la fdata stingerii – a nudului proprietar.
Restituirea bunului nu are loc cind uzufructul se stinge prin consolidare si nici in cazul
pieirii sau distrugerii totale a bunului.
Daca bunul piere ori se deterioreaza din culpa uzufructuarului, acesta este obligat sa
despagubeasca proprietarul. Daca bunul piere in caz fortuit, uzufructuarul nu este tinut la
despagubire. Este important sa mentionam ca imposibilitatea de erstituire nu se prezuma
in cazul in cazre obiectul uzufructului este un bun consumptibil. Uzufructuiarul poate
dispune de bunurile consumptibile, insa cu obligatia de a restitui bunuri de aceeasi
calitate, cantitate si valoare. Numai in cazul in care, la data stingerii uzufructului, este
imposibil a restitui bunurile se va restitui contravaloarea lor. Uzufructuzrul are obligatia
de a restitui bunurile nudului proprietar in stare corespunzatoare. In cazul in care bunurile
se uzeaza ca urmare a utilizarii lor, UZUFRUCTUARUL ESTE obligat Sa le restituie in
starea in care se afla la data stingerii uzufructului cu conditia ca sa folosit de ele ca un
bun proprietar. Aceste dispozitii se aplica fata de toate bunurile corporale, deoarrece, in
principiu, ele se uzeaza prin utilizare. Daca se constata ca uzura sau degradarea bunurilor
se datoreaza neglijentei uzufructuarului, acesta va fi tinut la plata despagubirilor.
Constatarea starii corespunzatoare a bunului la miomentul restituirii tb sa se faca in
temeiul actului de invetariere a bunurilor mobile intocmit la momentul predarii bunului
sau in cazul imobilelor al actului de constatatare a starii bunului. In cazul imobilelor,
stingerea uzufructului se consemneaza in Registrul bunurilor immobile. In legatura cu
acest fapt, actul de constatare a stingerii dreptului de usufruct (certificatul de deces,
extrasul din registrul de stat al pj, actul prin care uzufructuarul a renuntat la dr sau,
contractual de stingere a uzufructului, HIIJ), va fi prezentat cadastral territorial. Pornind
de la dispozitiile art 412 (6) in cazul stingerii uzfructului, nudul proprietar va fi obligat sa
compensezze uzufructuarului cheltuielile de reparative capital pe care acesta le-a
suportat. Rezulta ca atunci cind obietul uzufructului se restituie intr-o stare mai buna
decit cea indicate la art 409, aceasta imbunatattire datorindu-se interventiei
uzufructuarului, nudul proprietar est eobligat sa restituie valoarae imbunatatirilor.
2.3 daca uzufructul se constituie asupra unui imobil, nasterea, modificarea sau stingerea
este conditionata de inscrierea in registrul de stat. In cazul imobilelor, stingerea
uzufructului se consemneaza in Registrul bunurilor immobile. In legatura cu acest fapt,
actul de constatare a stingerii dreptului de usufruct (certificatul de deces, extrasul din
registrul de stat al pj, actul prin care uzufructuarul a renuntat la dr sau, contractual de
stingere a uzufructului, HIIJ), va fi prezentat cadastral territorial
Testul nr.9
Subiectul I: Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in reintegrare
1.1 Actiunile posesorii sunt actiunile judiciare pe care le poate inainta posesorul sau fostul
posesor p/u a-si apara posesia tulburata. Scopul acestor actiuni consta in a proteja starea
de fapt contra unor tulburari ilegale.
Actiunea in reintegrare – este actiunea prin care cel deposedat de bun este in drept sa
ceara restituirea stapinirii de fapt asupra bunului.
1.2 Pentru satisfacerea actiunii in reintegrare este nevoie de intrunit urmatoarele
cerinte:
1. Posesorul trebuie sa fie de buna-credinta
2. Actiunea trebuie sa fie inaintata in decursul a 3 ani,fiindu-I aplicabile regulile termenului
de prescriptive extinctive
3. Posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa anterioara asupra bunului
4. Deposedarea trebuie sa rezulte dintr-un act de violent
5. Actualul posesor (piritul) nu are un drept preferential de posesie
1.3 Matusa Parascovia,pentru a-si revendica gainile trebuie sa demonstreze ca aceste gaini i-
au apartinut anterior,adica inainte de producerea furtului…Ea trebuie sa demonstreze ca
Ion (piritul) nu are un drept preferential de posesie asupra gainilor,iar matusa Parascovia
este un posesor de buna-credinta si ca actiunea judiciara depusa de catre aceasta nu a
depasit termenul de prescriptie de 3 ani.Matusa Parascovia trebuie sa demonstreze ca a
fost deposedata de gaini anume printr-un act illegal,violent (furt).
Paratul Ion pentru a-si pastra gainile trebuie sa demontreze ca este un posesor actual de
buna-credinta sau poate ca are un drept preferential de posesie asupra gainilor.
Subiectul 2:
2.1 Dreptul de servitute este un dr. real care apartine proprietarului unui obiect (imobilul
dominant) de a se folosi intr-o forma oarecare de imobilul vecinului sau (imobilul aservit)
insa doar pentru uzul sau utilitatea imobilului dominant. Potrivit art. 428,Cod Civil,
servitutea este sarcina care greveaza un imobil (terenul aservit)pentru uzul sau utilitatea
imobilului unui alt proprietar (terenul dominant).
Caracterele juridice ale dr. de servitude sunt:
1.este un drept asupra proprietatii unei alte persoane – dr. de servitude apartine
proprietarului de teren dominant asupra terenului aservit,care apartine unui alt proprietar.
2. este un drept real – fiindca este un drept asupra unui lucru,este un drept opozabil
tuturor subiectelor de drept.
3.este un drept imobiliar – dr. de servitute se poate constitui numai asupra bunurilor
imobile.
4.este un dr. perpetuu - care se caracterizeaza prin faptul ca dr. de servitute dureaza atat
timp cat exista nu numai terenul dominant,dar si terenul aservit si numai in masura in
care nu intrevine o alta cauza de stingere a dr de servitute.
5.este un dr. accesoriu – servitutea este un accesoriu al terenului dominant , a carui
utilitate o sporeste.
6. este un drept indivizibil – caracterul indivizibil arata ca , in cazul in care unul dintre
terenuri se afla in proprietate comuna, ptu constituirea dr. de servitute este necesar
acordul tuturor coproprietarilor.
2.2 Potrivit art. 430 din Codul Civil, servitutile se clasifica in:
1. in functie de manifestarea lor externa,servitutile sunt aparente si neaparente
(art.430(1)) – aparente sun servitutile care se cunosc prin semne exterioare(servitutea de
trecere pentru care exista o carare ori un drum asfaltat; servitutea de vedere ptu care
exista o fereastra sau un balcon),pe cand cele neaparente sunt cele care nu se atesta prin
astfel de semne(servitutea de a nu zidi mai sus de o anumita inaltime; un apeduct instalat
in pamant,de a caror existent se poate lua cunostinta dor din documente sau la
dezgruparea tevilor).
2. in functie de modul de executare , sevitutile sunt continue si necontinue (art.430(2))
-servituti continue – sunt servitutile al caror exercitiu este sau poate fi continuu fara a fi
necesara fapta omului,de exemplu apeductul,gazoductul,scurgerea apelor,servitutea de
vedere.
-servituti necontinue – cele pentru a caror existenta este necesara fapta omului,de
exemplu servitutea de trecere,de a lua apa din fantana.
3. in functie de faptul ca presupun exercitarea unor anumite actiuni sau abtinera de la
savirsirea unor actiuni,servitutile sunt positive si negative (art. 430(3))
- servitutile positive – sunt cele care indreptatesc pe proprietarul terenului dominant sa
faca in mod direct anumite acte de folosinta pe terenul aservit,de ex. Dr. de a trece,dr. de
a lua apa din fantana.
-sevitutile negative – cele care impugn proprietarului terenuli aservit anumite restrictii in
exercitiului dr. sau de proprietate,de ex.: interdictia de a cosntrui pe propriul
teren,interdictia de a construe mai sus de o anumita inaltime.
Servitutile legale sunt acele servituti care isi au originea in lege si au ca obiect utilitatea
publica sau privata.Codul Civil nu reglementeaza servitutile legale deoarece situatii
similare sunt cuprinse in dreptul vecinatatii care constituie niste limite legale ale dr. de
proprietate,neexistand prin urmare temeiul juridic de a le numi servituti.
Test nr. 10
Subiectul 1 Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1.1 Dreptul de proprietate publica etse definit ca drept real al statului si al unitatilor
administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile si immobile de interes national sau
local.Din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale fac parte
bunurile determinate de lege,precum si bunurile care ,prin natura lor , sunt de uz sau de
interes public.
Subiectele bunurilor domeniului public sunt: statul sau unitatile administrativ-teritoriale.
1.2 Caracterele juridice ale bunurilor domeniului public sunt:
a)sunt inalienabile- acest caracte denota faptul ca bunurile sunt scoase din circuitul
civil,prin urmare aceste bunuri nu pot fi instrainate.
b) sunt impresctibile – acest character presupune faptul ca bunrile domeniul public nu pot
fi dobindite prin modul de dobindire a dreptului de proprietate cum este uzucapiunea
c)sunt insesizabile –caracterul insesizabil a bunurilor din domeniul public consta in
imposibilitatea urmarilor,pe baza pretentiilor unor creditori.
Subiectul 2 Dreptul de uz
2.1 Dreptul de uz- este un drept real in temeiul careia titulaul sau poate folosi bunul si
culege fructele sale in limita nevoilor sale si a familii sale .
2.2 asemanari:
- atit drptul de uz cit si dreptull de usufruct sint drepturi reale
-ambele drepturi au un character temporar pr in esenta lor
 -ambele drepturi se constituie in temeiul unui act juridic sau in baza legii
-dreptul de uz se exercita similar dreptului de uzfruct in baza normelor acestui drept care
se rasfring si asupra obligatiilor si drepturilor uzuarului.
Deosebiri:
-dreptul de uz spre deosebire de uzfruct este un drept restrins si partial
-uzufructuarul are dreptul de a culege fructele bunului intocmai ca proprietarul ,pe cind
uzuarul poate culege fructele bunului in limita nevoilor sale si familiei sale
Test nr 11
Subiect 1 Incetarea dreptului de proprietate
1.1 Dreptul de proprietate – este un dr subiectiv ce confera titularului exercitarea in putere
proprie si in interes propriu a atributelor de posesiune ,folosinta si dispozitie asupra
bunurilor sale in limitele stabilite de lege
Temeiurile de incetare a dr de proprietate :
-incetarea benevola a dr de proprietate-poate avea loc in urma actiunii
proprietarului:a)consumarea sau distrugerea bunului;b)incheierea unui act juridic
translativ de proprietate;c)renuntarea la bun
-incetarea dr de proprietate ca rezultat al unur fapte obiective:a)pieirea fortuita sau
distrugerea bunului;b)pierderea bunului
-incetarea dr de proprietate contravointei proprietarului:a)urmarirea bunurilor in legatura
cu obligatiile proprietarului;b)instraiarea bunurilor pe care ,conform legii ,persoana nu le
poate avea in proprietate;c)rascumpararea animalelor dosmetice in cazul incalcarii
regulilor de comportare cu acestea d)privatizarea proprietatii de stat;e)exproprierea pt
cauza de utilitate publica;f)rechizitia ;g)confiscarea
1.2 analiza:
1)Renuntarea la dr de proprietate ceea ce inseamna ca proprietarul poate renunta oricind
la dr de proprietate printro declaratie ,in acest sens sau alt mod care atesta cu certitudine
ca a renuntat la bun fara intentia de a pastra dr de proprietate asupra lui.Renuntarea poate
fi facuta doar de proprietarul bunului nu si de alte persoane care detin bunul cu dr de
posesiune si folosinta.Pot renunta la dr de proprietate atit pers fizice si juridice,cit si statul
si unitatile administrativ-teritoriale.
2)exproprierea pt cauza de utilitate publica- prin expropriere se intelege transferul de
bunuri si de dr patrimoniale din proprietate private in proprietate publica,transferul catre
stat de bunuri proprietate publica ce apartin unei unitati administrative-teritoriale
sau,dupa caz,cedarea catre stat sau catre o UAT a dr patrimoniale in scopul efectuarii de
lucrari pt cauza de utilitate publica de interes national sau de interes local,in conditiile
prevazute de lege ,dupa o dreapta si prealabila despagubire.
3)Confiscarea –prin confiscare se intelege trecerea fara plata catre stat a unui bun ca
sanctiune pt fapte ilicite,in temeiul a unei hotariri a instantei judecatoresti sau a unei alte
autoritati publice competente.Daca proprietarul bunului nu e deacord cu actul
administrative de confiscare,acesta poate fi atacat in instanta de judecata.
Subiectul 2 Dreptul de abitatie
2.1 Dreptul de abitatie numit si dr. de locuinta ,reprezinta dr pers fizice de a trai in
locuinta unei alte pesroane.Titularul dr. de abitatie poate locui personal sau impreuna cu
sotul si copii sai.
2.2 Asemanari:
-dr de abitatie este guvernat de aceleasi dispozitie ca si dr de usufruct
-obiectul dr de abitatie o constituie imobilul de locuit al unei persoane ceea ce poate
constitui si obiect al dr de usufruct
-ambele dr se constituie in temeiul act juridic sau a legii
Deosebiri:
-dr de usufruct se constituie asupra oricaror bunuri care se afla in circuitul civil pe cind dr
de abitatie se constituie doar asupra unei locuinte.
-uzufructuarul se foloseste de bun si culege fructele intocmai ca proprietarul pe cind
titularul dr de abitatie are dr doar asupra partii de care dispune.
Test nr 12
Subiectul1.Notiune si caractere juridice ale actiunii negatorii
1.1 PRIN actiunea negatorie se intelege cerinta proprietarului posesor al bunului fata de
tert de inlatura piedicile in posesiunea ,folosinta si dispozitia bunurilor cei
apartin.Actiunea negatorie e similara actiunii in complingere prin care posesorul cere
tertului sa inceteze orice tulburare a posesiunii,impiedicare liberului ei exercitiu
1.2 Caracterele juridice ale actiunii negatorii:
1)este o actiune reala-fiindca se intemeiaza anume pe dr dde proprietate ca dr real
2)actiune negatorii este o actiune petitorie deoarece dr de inainta o actiune negatorie o are
numai titularul dr de proprietate
3)e o actiune imprescriptibila
Subiectul 2. Accesiunea imobiliara naturala ca mod de dobindire a dr de proprietate
2.1 Accesiune imobiliara naturala consta din unirea unui imobil cu un alt bun imobil si
are loc ca urmare a unui eveniment al naturii,pe cind accesiunea imobiliara artificiala
reprezinta unirea unui bun imobil cu alt imobil prin fapta unei persoane.
2.2 cunoastem urm tipuri de accesiune imobiliara naturala:
1)Aluviunile –sunt cresteri de pamint ce se fac succesiv sip e nesimtite la malurile apelor
curgatoare,acestea adaosuri revin proprietarului de teren riveran
2)Avulsiuni-reprezinta unirea unei bucate de pamint la un mal, ea fiind rupta brusc de apa
curgatoare de la un alt sector de teren.Proprietarul bucatei de pamint pastreaza
proprietatea daca o revendica de un termen de un an,in ca contrar proprietarul terenului
riveran va dobindi proprietatea bucatei de pamint
3)formarea insulelor- in cazul o apa curgatoare formind un mal nou inconjoara terenul
proprietarului riveran,aceasta ramine proprietarul insulei create.
Test nr 13
Subiectul1. Conditiile admiterii actiunii in revendicare
1.1Conditiile admiterii actiunii in revendicare:
a)pierderea de catre proprietar a posesiunii asupra bunului
b)determinarea individuala a bunului
c)aflarea bunului in posesiune straina si neaparat illegal
1.2 a)reclamantul tb sa demonstreze ca e proprietarul adevarat si actual al bunului,daca
reclamantul a demonstrate ca e proprietar sarcina probei trece la pirit.Piritul poate bloca
actiune ain revendicare care daca demonstreaza ca desi nu a dobindit drept de proprietate
de la adevaratul proprietar,el totusi la dobindit singur prin uzucapiune.
b)sa nu fie expirat termenul de prescriptive extinctive,ca effect reclamantului I se
recunoaste proprietatea asupra bunului revendicat ,iar piritul e obligat la restituirea lui.
c)bunul sa fie individual determinat sis a nu fie distrus
Subiectul2.notiune de posesie ca stare de fapt
2.1 posesiunea ca stare de fapt consta in exercitarea voita a stapinirii material a unui
lucru si care ,in conditiile legii,produce anumite efecte juridice.Spre deosebire ca starea
de fapt care consta in stapinirea bunului,starea de drept se caracterizeaza prin existenta
dr de a poseda.
2.2 Jurisconsultul Rudolf von Ihering a elaborate teoria obiectiva referitoare la
posesiune.prin aceasta conceptie autorul reduce posesiune la un singur element si anume
la acel material,la corpus.In conceptia acestui savant posesiunea este stapinirea
exercitataa asupra unui lucru .
O alta teorie cunoscuta este teoria lui Savighy care poarta denumirea de teoria
subiectiva.El considera ca posesor este doar persoana care detine posesiunea asupra
lucrului si care se comporta fata de el ca un bun proprietar,aceasta teorie destinge 2
elemente cel material sic el volitil.
Codul civil din 2002 a acceptat teoria obiectiva prin care se spune ca posesiunea se
dobindeste prin exercitarea voita a stapinirii de fapt a bunului.
2.3 Posesia este o stare de fapt si consta in exercitarea voita a stapinirii materiale a unui
bun,iar cel care se afla in stapinirea bunului nu are si dreptul de a-l poseda.Posesiunea nu
este un drept,ea nu poate fi transmisa succesorilor prin act de succesiune.Codul Civil in
art.303 anume asa prevede ca posesiunea este o stare de fapt,astfel asupra aceluiasi bun
nu este posibil sa coexiste posesie ca stare de fapt si posesie ca stare de drept.
Test nr 14.
Subiect 1.Folosinta-atribut al dreptului de proprietate.
1.1folosinta ofera proprietarului facultatea de a intrebuinta bunul sau,culegind sau
percepind in proprietate toate fructele pe care acesta le produce.deasemenea prin
folosinta se intelege posibilitatea proprietarului de a sustrage din bun calitatile utile ale
acestuia in scopul satisfacerii necesitatilor sale material si culturale.
1.2 folosinta este unul dintre cele 3 atribute ale dreptului de proprietate care ii ofera
titularului dreptul de a se folosi de bun si de ai culege fructele acestuia.dr de folosinta
include si posibilitatea de a nu folosi bunul,ceea ce nu duce la pierderea dreptului de
proprietate deoarece dr de propritate are un character perpetuu,adika acest drept nu se
stinge prin neuz .folosinta bunurilor poate fi exercitata atit de catre
proprietar ,nemijlocit,cit si de alte persoane,la vointa proprietarului.
SE poate spune ca principala deosebire dintre folosinta si dispozitia bunului ca attribute
ale dr de proprietate consta in faptul ca folosinta include intrebuintarea calitatilor utile ale
bunului,iar dispozitia-schimbarea statutului juridic al bunului.
1.3 transmiterea posesiei temporare catre un tert se efectueaza in vrtutea atributului de
folosinta,deoarece in acest caz prorprietarul incredinteaza unei altei persoane dr de
folosinta asupra bunului,locuintei,ceea ce inseamna ca nu are loc o schimbare a statutului
juridic al bunului – ca in cazul atributului de dispozitie.
Subiectul 2.Drepturile si obligatiile uzufructuarului.
2.1Drepturile uzufructuarului:
 Dreptul de posesiune
 Dreptul de folosinta
 Dr la fructe
 Dr de a dispune de bunurile consumptibile
 Dr de a face reparatie capitala
 Dr la compenasarea cheltuielilor de reparative si despagubiri
Obligatiile:
 De primire a bunului si de intocmire a inventarului
 De a se folosi de bun ca un proprietar
 De informare
 De pastrare destinatiei bunului
 Efectuarea reparatiilor
 De restituire a bunului obiect al dreptului de usufruct
 De a despagubi nudul proprietar in cazul pieirii sau deteriorarii bunului din culpa
uzufractuarului
2.2Conditii:
Uzufructul nu poate trece de la uzufructuar la o altă persoană prin acte juridice sau prin
succesiune. Uzufructuarul poate închiria sau arenda altuia, integral sau în parte, bunul
mobil obiect al uzufructului dacă, la momentul constituirii uzufructului, nu a fost stabilit
altfel.
Dacă la momentul constituirii uzufructului imobilul nu era dat în chirie sau arendă,
uzufructuarul nu are dreptul să-l dea în chirie sau arendă fără acordul nudului proprietar
sau fără autorizaţia instanţei de judecată dacă acest drept nu i-a fost acordat expres la
momentul constituirii uzufructului. În cazul când obiectul uzufructului este un bun
mobil, uzufructuarul îl poate da în chirie sau în arendă oricând, integral sau parţial, dacă
la momentul constituirii uzufructului nu a fost stipulat altfel.
Testul nr 15
Subiectul 1.Ocupatiunea
1/1 Ocupatiunea este un mod originar de dobindire a dr de proprietate care se realizeaza prin
luarea in posesiune a unui bun care nu apartine nimanui,devine proprietarul lui de la data
intrarii in posesiune.iar bunul gasit este bun mobil care proprietarul la pierdut,iar o alta
persoana la gasit,in acest caz bunul mobil pierdut continua sa apartina proprietarului sau.
1.2se considera ca bunurile sunt fara stapin in urm 3 situatii:a)bunuri al caror proprietar a
renuntat express la dreptul de proprietate;b)bunuri abandonate;c)bunuri care prin natural
or nu au proprietar
Subiectul 2 Proprietatea comuna
2.1 proprietatea comuna reprezinta cazul in care asupra unui bun au dr de proprietate 2
sau mai multi proprietari.
Conform leg in vigoare sunt cunoscute 2 forme ale prop. Commune:
1)prop. Comuna pe cote-parti: este un dr de prop. Care apartine la 2 sau mai multe
persoane ,exprimat in cote ideale asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa
2)prop comuna in devalmasie:este cazul in care dr de prop aprtine concomitant la 2 sau
mai multe pers asupra unui bun pe care il detin in proprietate acesta raminind nefractionat
in materialitatea sa ,nefiind determinate nici cota-parte ideala din dr de proprietate .
2.2 Folosinta si dispozitia asuprsa bunului aflat in proprietate comuna pe cote-
partise exercita cu consititamintul tuturor coproprietarilor.Referitor la exercitarea dr de
folosinta,codul civil prevede coproprietar are dr de a folosi bunul prop comuna pe cote-
partiin masura care nu schimba destinatia lui si nu adduce atingere celorlalti
coproprietari.Ca rezultat coproprietarii dobindesc in prop fructele si veniturile aduse de
bunul comun.Modul de folosire a bunuui comun se stabileste prin acordul proprietarilor
sau in caz de divergente,prin hotarire judecatoreasca in baza unei aprecieri echitabile a
intereselor tuturor coproprietarilor.In cazul exercitarii dr de dispozitie asupra bunului
 comun ,codul civil prevede ca fiecare coproprietar poate ssa efectueze acte de consrvare a
bunurilor prop comuna pe cote-parti fara acordul celorlalti coproprietari si sa le pretinda
compensarea cheltuielelor proportional cotei lor parti.Tb sa se faca distinctie intre
dispozitia intregului bun si dispozitia cu cota-parte din prop comuna pe cote-parti.Actele
de dispozitie asupra bunurilor commune pot fi incheiate doar daca a fost dat acordul
tuturor coproprietarilor.
testNr 16
subiectul1 Incetarea dr de propritate
1.,1Din cauza caracterului perpetruu a dr de preoprietate el poate inceta doar cind dispare
bunul.Dr de prop inceteaza in conditiile legii in urma consumarii,pieirii fortuite sau
distrugerii bunului,instrainarii lui in temeiul unui act juridic,renuntarii la dr de
prop ,precum si in alte cazuri prevazute de lege.
Spre deosebire de incetare a dr de prop ,transmiterea acestuia necesita existenta acordului
de vointa al partilor participante.
1.2Asemanari:
a)in toate aceste 3 cazuri lipseste vointa proprietarului ,adica dr de prop inceteaza contrar
vointei acesteia.
b)in toate aceste 3 cazuri ,daca proprietarul nu e deacord cu actul de incetare a dr de prop
,acesta poate ataca intro instanta de judecata
\c)in toate aceste 3 cazuri statul este subiectul care cere incetarea dr de prop a pers fizice
sau juridice.
Deosebiri:\
a) Atit expropriere cit rechizitia si confiscarea se deosebesc prin continutul si scopul
fiecareia
b) Exproprierea si rechizitia spre deosebire de confiscare prevede o despagubire a
proprietarului
c) Rechizitia are un character temporar,pe cind expropierea si confiscarea au un character
definitive.
Subiectul 2 Dezmembramintele dr de prop
2.1
Dezmembramint al dr de prop reprezinta drepturile reale principale, derivate din
dreptul de proprietate privata asupra unui bun proprietatea altei persoane, care se
constituie sau se dobandesc prin transferarea unor elemente ale continutului juridic al
dreptului de proprietate asupra bunului respectiv catre o alta persoana, sau prin
exercitarea acestor elemente de catre proprietarul bunului si o alta persoana.
Drepturile reale grevate de dezmembraminte ale dr de prop sunt:dr de uz ,de usufruct,de
abitatie de superficie si de servitute.
2.2 dreptul de uzufruct sau dr de abitatie ,in dependent de ce dr iau fost oferite fiului
de catre tata.
Test nr 17
Subiectul 1
1.1 Definiti atributele dreptului de proprietate.
Atributele dreptului de proprietate ( imputernicirile proprietarului) reprezinta
dreptul de posesiune, dreptul de folosinta si dispozitie ce au un caracter independent si
nu se bazeaza pe dreptul unor alte persoane.
1.2 Determinati si analizati continutul atributelor dreptului de proprietate.
Atributele dreptului de proprietate in conformitate lu legislatie se imparte
in:
-Dr de posesiune
- Dr de folofita
-Dr de dispozitie.
Posesiunea este un important atribut al dreptului de proprietate fiindca in cazul in care
proprietarul este lipsit de posesiune este lipsit si de posibilitatea de a-si exercita dreptul
de proprietate. Nevind bunul in posesie nu poti folosi bunul , nici dispune de el.
In literatura de specialiatate exista mai multe definitii asupra importatei ei cum ar fi:
- Posesiunea consta in prerogativa titularului dreptului de proprietate de a
stapini bunul,
-Posesiunea este posibilitatea proprietarului de a stapini bunul ce-I apartine in
materialiatatea sa, comportindu-se fata de toti ceilalti ca titular al dreptului de proprietate.
Insa posesiunea ofera proprietarului posibiliatatea de a stapini in fapt bunul. O
asemenea stapinire ii poate apartine direct si nemijlocit, exercitindul in interes propriu si
in putere proprie. Proprietarul insa poate conveni ca stapinirea de fapt sa fie exercitata de
o alta persoana, dar in numele si in interesul sau.
Folosinta este prerogativa in a carei temei proprietarul poate intrebuinta bunul in
interesul sau percepindu-I fructele ( naturale, civile, industriale ). Prin folosinta se
intelege si posibilitatea proprietarului de a sustrage sin bun calitatile utile ale acestuia in
scopul satisfacerii necesitatilor sale materiale si culturale.
Dreptul de folosinta include si libertatea de a nu folosi bunul insa in unele cazuri poate fi
instituit prin lege obligatia de a folosire a bunului daca nefolosirea bunului ar cintraveni
intereselor publice. In acest caz proprietarul poate fi obligat fie sa foloseasca el insusi
bunul ori sa-l dea in folosinta unor terti in schimbul unor contraplati corespunzatoare.
Dispozitia - se intelege posibilitatea stabilirii statutului juridic al bunului : vinzare,
transmitere prin mostenire, donare. Ca rezultat al exercitarii dreptului de dispozitie
proprietarul intra in relatii juridice cu persoane terte. Dreptul de dispozitie este unul
dintre cele mai importante atribute ale proprietarului. Anume prin el proprietarul se
deosebeste in mare masura de alti posesori titulari. In concluzie afirmam ca
proprietarului apartine dreptul de a poseda bunurile, de a le folosi si de a dispune de ele.
In anumite cazuri de unele din aceste imputerniciri pot sa dispuna si neproprietarii. Astefl
locatarul poseda, foloseste bunurile unei persoanei de la care le-a luat in locatiune, iar in
unele cazuri poate chiar sa dspuna de ele.
1.3 Apreciati daca transmiterea bunului in posesie temporara catre un tert
( locatiune, comodat ) se efectuiaza in virtutia atributului de folosinta sau a
atributului de dispozitie, acordat de dreptul de proprietate.
Transmiterea bunului in popsesiune temporara catre un tert se efectuiaza in virtutia
atit atributului de dispozitie cit si celui de folosinta deoarece in ura studierii corelatiei
dintre dreptul de folosinta si dispozitie putem spune ca proprietarul dind bunul sau in
locatiune sau comodat poate obtine venituri atit in urma exercitarii dreptului de folosinta
cit si a dreptului de dispozitie, insa de regula veniturile din exercitare drepturilor de
dispozitie sunt banesti, iar din exercitarea dreptului de folosinta sunt naturale.
Subiectul 2. Uzucapiunea
2.1 Identificati diferentele dintre prescriptia achizitiva si prescriptia extinctiva.
Prescriptia achizitiva este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin
posedarea indelungata a unui bun mobil sau impobil in termenele si in conditiile
prevazute de lege.
Prescriptia extinctiva mijloc de stingere a dreptulu la atiune in sens material,
prin neexercitarea acelui drept in intervalul de timp stabilit de lege
2.2 Determinati cazurile in care dobindidorul de buna-credinta dobindeste dreptul
de proprietate pina la expirarea termenului de 5 ani, pentru mobile sau 15 ani
pentru imobile.
Potrivit legislatiei in vigoare pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune
este necesar ca cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-credinta, posesiunea trebuie
exercitata timp de 5 ani, in cazul bunurilor mobile si de 15 ani in cazurile bunurilor
imobile, posesiunea trebuie sa fie utila. Insa in unele tari nu se impune o astfel de
conditie din ceia ce rezulta ca nu cere ca posesiunea sa fie de buna credinta. Si posesorul
de rea credinta poate dobini prind uzucapiune dreptul de proprietate ceia ce ii impune un
termen de 30 ani pentru a uzucapa ( bunuri imobile) . In ceia ce priveste bunurile mobile
este aplicabila regula conform careia bunurile mobile se prescriu prin faptul posesiunii lor
fara a fi necesara curgerea de timp.
Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala in
acest sens este impartirea comorii jumatate prorietarul bunului imobil in care a fost
descoperita si jumatate descoperitorului.
Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele
sunt cele mai raspindite si cel mai important mod de dobindire a dreptului proprietate.
( vinzarea-cumpararea , donatia, contract de instrainare a bunului cu conditia de
intretinere pe viata.)
Succesiunea legala – mostenirea legala consta in trecerea
patrimoniului defunctului catre persoanele expres enumerate in lege, in conditiile
acesteia.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi
prin hotarirea judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate.
Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de
proprietate doar in cazurile prevazute de lege.
2.3 M.V a depus o actiunein judecata impotriva Consiliului municipal Chisinau si
OCT Chisinau privind recunoasterea dobindirii dreptului de prprietate prin
uzucapiune asupra terenului din str SF Vinere 71, Chisinau. In motivarea actiunii
M.V a indicat ca este proprietar al casei de pe terenul in litigiu. Totusi din 1985 M.V
achita impozitul funciar si se comporta ca un proprietar cu terenul in cauza.
Reprezentantii piritului au indicat sa autoritatea publica locala este inscrisa ca si
proprietar al terenului in Registru bunurilor imobile.
Cistig de cauza va avea MV deoarece intruneste toate conditiile pentru a uzucapa terenul:
 Este posesor de mai mult de 15 ani
 Posesia este utila, continua si publica
Test nr 18
Subiectul 1. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de proprietate
1.1 Definiti accesiunea mobiliara in plan comparat cu cea imobiliara.
Acesiunia mobiliara - unirea a doua bunuri mobile care apartin la proprietari
diferiti ori confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana, prin munca sa,
folosind materialele altuia. Exista trei cazuri de accesiunie mobiliara: adjonctiunea,
specificatiunea si confuziunea.
Accesiunia imobiliara – principiul general ce domina aceasta materie este : :
pamintul este considerat bun principal iar lucrurile care se incorporeaza in el sunt
accesorii. Exista doa tipuri de accesiune imobiliara: 1) naturala- ( aluviunea,
alvusiunea) , 2) artificiala.
1.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si varietati ale
accesiunii mobiliare si stabiliti regimul juridic al acestora.
Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin unor proprietari diferiti
care desi formeaza un singur tot, pot fi despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care
bunurile care au format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea desi
nu le afecteaza necesita cheltuieli excesive. Din care rezulta ca daca doua bunuri care
apartin diferitor proprietari s-au unit incit nu se mai pot separa fara sa fie deteriorate sau
fara munca sau cheltuieli excesive, noul bun apartine proprietarului care a contribuit cel
mai mult la constituirea bunului prin munca sau prin valoarea bunului initial, fiind obligat
sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit cu bunul principal.
Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie strina.
Am putea deduce ca materia este bunul principal ia manopera bunul accesoriu. In cazul
specificatiunii regula este ca dreptul de proprietate asupra bunului rezulta din prelucrarea
materiei apartine proprietarului eu. Proprietarul materiei conform regulei generale este
obligat sa plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca lucratorul sa devina proprietarul
noului bun chiar in lipsa unei intelegeri cu proprietarul materiei. In acest caz lucratorul
trebuie sa fie de buna credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara valorii materiei.
Cel care trebuie sa restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este in drept sa-l
retina pina va primi de la proprietarul noului bun suma datorata.
Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti
proprietari. In cazul in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce
apartin diferitor proprietari si nici un nu poate fi considerata materie principala,
proprietarul care nu a stiut despre confuziune poate cere separarea materiilor daca este
posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi separate fara paguba, bunul format apartine
proprietarilor materiilor proportional cantitatii, calitatii si valorii materiei fiecaruia.
1.3 Speta
Cistig de cauza va avea Julia deoarece pentru ca opera sa-I apartina lucratorului acesta
trebuie sa fie de buna credinta si valoarea operei sa depaseasca valoarea materiei, in cazul
nostrum specificatorul nu este de buna credinta.
Subiectul 2 . Dretul de proprietate comuna in devalmasie.
2.1 Definiti dreptul de proprietate compuna pe cote-parti si in devalmasie. Explicat
concepul de “ cota-parte ideala”.
Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a doua sau mai
multe persoane exprimat in cote ideale, asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.
Dr de propr comuna in devalmasie – dr ce apartine concomitent a doua sau
mai multe persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate, acesta raminind
nefrationat in materialiatatea sa, nefiind determinata nici cota-parte ideala din dr de
proprietate.
În ceea ce priveşte cota – parte ideală din dreptul de proprietate asupra
bunului comun, fiecare titular are un drept propriu exclusiv şi va putea să o înstrăineze,
 total sau parţial, prin acte cu titlu oneros sau gratuit. În privinţa bunului în materialitatea
sa, asupra acestuia nu se pot face acte materiale fără acordul unanim al coproprietarilor
2.2 Determinati si analizati cazurile in care apare proprietatea comuna in
devalmasie.
Proprietatea in devalmasie ca forma a proprietatoo comune se distinge prin
faptul ca apartine nefrationat tuturor titularilor devalmasi si are ca obiect bunuri comune
nefractionate in materialitatea lor, titularii nu au determinata nici o cota-parte
idealamatematica in dreptul de proprietate. Devalmasia in principiu tine de anumite relatii
existente intre titulari, in primul rind relatiile de familie.
Codul civil admite ca proprietatea comuna in devalmasie sa aiba ca subiect atit pesoane
fizice cit si persoane jurudice.
In ceia ce priveste opiniile din literatura de specialitate in legatura cu dobindirea
proprietatii comune in devalmasie, ea se imparte in doua categorii:
1) devlmasia poate rezulta din legi si din conventia partilor, ca legea nu exclude si nici nu
interzice posibilitatea dobindirii proprietatii devalmase in afara raporturilor familiale.
2) dreptul de proprietate in devalmasie poate aparea numai in temeiul legii si prin urmare
al casatoriei.
In concluzie putem mentiona faptul ca proprietatea comuna inclusiv cea devalmasa poate
aparea in temeiul legii sau al unui act juridic dar nu prin conventia partilor.
2.3 Speta
Sotia va avea cistig de cauza
Test nr 19
Subiectul 1. Functiile patrimoniului
1.1 Definiti notiunea de patrimoniu si functie a patrimoniului.
Patrimoniu reprezinta totaliatatea drepturilor si obligatiilor patrimoniale
privite ca o suma de valori active si pasive strins legate intre ele, apartinind unor persoane
fizice si juridixe determinate.
Functia patrimoniului consta in faptul ca este gajul general al creditorului
chirografari, explica si face posibila subrogatia reala cu titlul universal, face posibila
transmiterea universala si cu titlu universal.
1.2 Identificati si analizati functiile patrimoniului.
Functiile patrimoniului in conformitate cu prevederile legale sunt:
Gajul general al creditorilor chirografari- sunt creditorii negarantati care au la
momentul intrarii procesului de insolvabilitate, o creanta patrimoniala fata de debitor.
Chirografii sunt creditorii care nu dispun de o garantie reala, prin care sa le fie asigurata
creanta. Creditorii chirografi neavind o garantie reala asupra unui bun determinat ca
creditorii gajisti au in schimb drept garantie intregul patrimoniu al debitorului privit in
ansamblu ca universalitate juridica, exista interdependent de bunurile ce intra in cuprinsul
sau.
Subrogatie reala cu titlu universal - inlocuirea unui bun cu altul in cadrul unui
patrimoniu al unui raport juridic. Subrogatiea poate fi personala – atunci cind un subiect
al raportului juridic civil este inlocuit cu o alta persoana si reala- atunci cind un bun este
inlocuit cu un alt bun. Subrogatia reala poate fi cu titlu universal sau cu titlu particular.
Are titlu universal subrogatia reala care se produce in cuprinsul unui patrimoniu si titlu
particular cind are loc in raport cu un bun particular ( atunci cind este un bun determinat
inlocuit cu un alt bun. Subrogatia reala cu titlu particular va opera doar in cazurile
prevazute de lege).
1.3 Speta
locul sumei care exista pe contul de deposit bancar special a fost luat de catre automobile,
ceea ce rezulta ca automobile face parte din patrimonial sotului.
Subbiectul 2. Constituirea dreptului de uzufruct.
2.1Identificati si descrieti modurile de constituire a dreptului de uzufruct.
Uzufructul se poate constitui prin lege sau act juridic. In cazurile prevazute de lege
uzufructul poate fi constituit prin hotarire judecatoreasca.
1) Constituirea uzufructului prin efectul legii. – parintii folosesc bunurile copiilor
2) Constituirea uzufrunctului prin act juridic. – uzufructul se constituie prin vointa omului
imbracind forma unui act juridic unilateral( testament) sau bilateral ( contract). Persoana
care poate constitui un drept de uzufruct poate fi numai proprietarul bunului.
3) Constituirea uzufructului prin hotarirea judecatoreasca . – dreptul de uzufruct se poate
constitui prin hotarire judecatoreasca numai in cazul in care legea prevede o astfel de
modalitate. In procesul de insolvabilitate poate fi evidentiata o situatie in care s-ar
constitui un uzufruct prin vointa unei alte persoane decit proprietarul.
2.2Determinati caracterele juridice ale contractului de constituire a uzufructului.
Uzufructul se particularizeaza prin urmatoarele caractere:
1) Uzufructul este un drept real deoarece presupune o legatura directa dintre titularul sau
si bun, adica este un drept real principal deoarece are o existenta autonoma si se exercita
ca si dreptul de proprietate, insa fara a afecta substanta lucrului si fara ai hotari soarta
juridica. Aparent uzufructul e aseamana cu locatiunea care este un drept de creanta.
- Uzufructuarul preia bunul in starea in care se afla avind indatoria se ai conserva
substanta, de a efectua reparatiile de intretinere a bunului si de a se comporta fata de el
intocmai ca un proprietar, pe cind locatarul preia bunul de la locatar in stare
corespunzatoare conform destinatiei convenite prin contract cel din urma avind obligatia
sa mentina bunul in stare pe durata locatiunii si sa repare prejudiciul cauzat locatarului de
viciile bunului inchirial.
- Uzufructuarul poate trage orice foloase din bunul primit daca actul de constituire nu
prevede alt fel , locatarul insa nu are dreptul sa schimbe forma bunului nici sal
foloseasca in alt scop de cit la destinatie.
- Uzufructuarul poate renunta la dreptul sau stingind prin acesta uzufructul, locatarul nu
poate renunta la la dreptul sau avind posibilitatea de a rezilia contractul in modul stabilit
de lege.
2) Uzufructul este un drept temporar prin esenta sa.
Uzufructul constituit in favoarea unei persoane fizi cepoate dura cel mult
pina la decsul acesteia, iar cel constituit in favoarea unei persoane juridice va dura pina la
lichidarea ei, dar nu mai mult de 30 ani. Actul jurudic prin care se constituie un drept de
uzufruct perpetuu sau de transmisibi pentru cauza de moarte este lovit de nulitate.
3) Uzufructul este un bun inalienabil.
Dreptul de uzufruct nu poate fi cesionat tertilor ori instrainat in alt mod. Nici
gajat sau ipotecat. Aceasta interdictie insa nu impiedica uzufructuarul sa foloseasca bunul
ce face obiectul uzufructului, inclusiv prin transmiterea in locatiune sau arenda in
conditiile legii, creditorul uzufructuarului poate urmai drepturile acestuia altele celia de
cit de uzufruct.
4) Uzufructul se poate constitui asupra bunurilor neconsumabile.
Potrivit legislatiei uzufructul se extinde si asupra unor bunuri consumabile care
sunt parti componente ala unui patrimoniu dat in uzufruct.
2.3 speta
Test nr 20
Subiectul 1. Uzucapiunea
1.1Definiti uzucapiunea
Uzucapiunea este un mod de dobindire a dreptului de proprietate prin
posedarea indelungata a unui bun mobil sau imobil in termenele si in conditiile prevazute
de lege.
1.2Descrieti conditiile necesare a fi inturnite pentru a se putea dobindi dreptul de
proprietate prin uzucapiune.
Pentru dobindirea dreptului de proprietate prin uzucapiune este
necesara a inturni urmatoarele conditii:
- Cel care poseda bunul trebuie sa fie de buna-credinta – dbinditorul de buna credinta
dobindeste dreptul de proprietatea asupra bunuluimobil in cazul in care cel care a dispus
de bun nu era proprietarul lui. Nu exista buna credinta cind dobinditorul stia sau trebuia
sa stie ca cel de la care a dobindit bunul nu era proprietarul lui. Buna credinta trebuie sa
existe pina in momentul intrarii in posesiune inclusiv. Dobinditorul de buna credinta nu
dobindeste dreptul de proprietate asupra bunurilor mobile in cazul in care bunul a fost
furat, pierdut sau iesit din posesiunea proprietarului contra vointei lui sau dobinditorul la
obtinut cu titlu gratuit.
- Posesiunea trebuie sa fie exercitata timp de 5 ani pentru bunurile mobile si 15 ani in
cazul bunurilor imobile - daca o persoana fra sa fi dobindit dreptul de proprietate a
posedat cu buna-credinta sub nume de proprietar un bun imobil timp de 15 ani sau unul
mobil pe parcursul a 5 ani la expirarea termenului dat, acesta devine proprietarul bunului
respectiv.
- Posesiunea trebuie sa fie utila- adica ea trebuie sa fie lipsita de o suma de vicii a caror
existenta o impiedica sa produca consecintele juridice normale. In conformitate lu
legislatia in vigoare nu poate sa produca efecte juridice alte cazuri prevazute de lege de
cit posesiunea utila. Pina la probaa contrarie posesiunea este prezumata a fi utila.
Nu este utila posesiunea discontinua, tulburata, clandestina sau precara adica posesiunea
trebuie sa fie continua, continuitatea ei consta in succesiunea regulata a actelor de
posesiune la intervalele scurte care nu comporta lacunele sau abandonul lucrului.
Posesiunea trebuie sa fie pasnica adica posesiunea nu este fondata pe acte de violenta. Ea
este violent in cazul in care posesorul a obtinut-o prin violenta adica a uzat de cai violente
sau a amenintat detinatorul anterior.
Posesiunea trebuie sa fie publica – va fi publica daca nu va fi clandestina. Ea va fi publica
atunci cind se exercita in vazul tuturor si este cunoscut de toti cei care voiesc sa o vada
ori sa o stie.
1.3 speta
Dna Pagu va avea cistig de cauza deoarece intruneste toate conditiile de uzucapiune:
 Termen – 5 ani
 Posesie de buna credinta
 Posesie utila, publica si pasnica
Subiecul 2. Proprietatea comuna
2.1 Definiti proprietatea comuna si clasificati felurile proprietatii comune
definindule.
Proprietatea este comuna in cazul in care asupra unui bun au dreptul de
proprietate doi sau mai multi titulari.
Proprietatea comuna pe cote-parti –este dreptul de proprietate care apartine a doua sau
mai multe persoane, exprimate in cote ideale asupra bunului nefractionat in realitatea sa.
Propriepatea comuna in devalmasie – este dreptul ce apartine concomitent a doua sau
mai multe persoane asupra unui bun pe care il detin in prroprietate acesta raminind
nefractionat in materialitatea sa, nefiind determinata nici cota sa ideala din dreptul de
proprietate.
2.2 Determinati si analizati modul de posesie, folosinta si dispozitie a bunurilor
aflate in proprietatea comuna obisnuita si temporara.
Posesiunea, folosinta si dispozitia asupra bunului aflat in proprietate
comuna se exercita cu consimtamintul tuturor coproprietarilor. In ceea ce priveste
exercitarea dreptului de posesie asupra bunului proprietate comuna, coproprietarul este in
drept sa ceara in posesie si folosinta parte din bunul comun corespunzator cotei sale iar in
caz de imposibilitate, sa ceara coproprietarilor care poseda si folosesc bunul plata unei
compesatii echitabile. Coproprietarii pot stabili prin intelegere ca dreptul de posesiune sa
fie exercitat de un singur coproprietar de citiva coproprietari sau de catre un tert.
In ceia ce priveste dreptul de folosinta fiecare coproprietar are dreptul
de a folosi bunul proprietate comuna pe cote-parti in masura in care nu schimba destinatia
lui si nu aduce atingere drepturilor celorlalti coproprietari. Modul de folosire a bunului
comun se stabileste prin acordul coproprietarilor sau in caz de divergente prin hotrire
judecatoreasca in baza unei apreciei echitabile a interesele tuturor coproprietarilor. Ca
rezultat al exercitarii dreptului de folosinta coproprietarii dobindesc in proprietate fructele
bunului comun.
Referitor la dreptul de dispozitie asupra bunului proprietate comuna ,
trebuie sa se faca distinct intre dispozitia intregului bun. Pornind de la faprul ca in cazul
proprietatii comune bunul nu se fractioneaza, conform regulii generale actele de
dispozitie asupra bunurilor comune pot fi incheiate doar de daca au fost dat acordul
tuturor coproprietarilor. Fiecare coproprietar avind asupra bunului comun numai o cata-
parte din dreptul de proprietate nu poate sa dispuna de partile din bun care nu-I apartin.
Prin incheierea actelor de dispozitie coproprietarii pot instraina bunul comun , il pot da in
folosinta, pot institui asupra lui un drept de uzufruct.
2.3 speta
Test nr 21
Subiectul 1.
1.1Definiti proprietatea comuna pe cote-parti si clasificati felurile ei, definindule.
Dr de propr comuna pe cote-parti- dr de propr care apartine a doua sau
mai multe persoane exprimat in cote ideale, asupra unui bun nefractionat in materialitatea
sa.
Sunt cunoscute doua feluri de proprietate comuna pe cote parti:
Pr comuna pe cote-parti obisnuita sau temporara - reprezinta limitarea ei in timp
de unde rezulta faptul ca ea inceteaza atunci cind doresc toti coproprietarii sau unul ditre
ei in conformitate cu legislatia sau acordul dintre coprorietari
Pr comuna pe cote parti fortata sau perpetua - se caracterizeza prin faptul ca are ca
obiect bunuri care prin natura si destinatia lor pot fi folosite de mai multi proprietarii fiind
accesorii pe linga alte bunuri considerate principale, proprietate a acelorasi titulari, este
fortata deoarece atita timp cit exista nu poate inceta prin divizarea bunurilor ce fac
obiectul ei.
1.2Determinati si analizati modul de incheiere a actelor de dispozitie in raport cu
bunul comun.
Prin incheierea actelor de dispozitie coprorietarii pot instraina bunul comun
( vinzare cumparare, donatie, schimb) il pot da in folosinta, pot institui asupra lui un drept
de uzufruct. Cel mai frecvent bunul comun se afla in posesiune unui singur coprprietar. In
cazul in care actele de dipozitie sunt edectuate de un singur coproprietar asupra bunului
comun fara consimtamintul celorlalti coprorietari, aceste acte sunt lovite de nulitate,
deoarece actele juridice privind bunul comun incheiate in lipsa unanimitatii pot fi lovite
de nulitate relativa daca se demonstreaza ca tertul este de rea-credinta. Valabilitatea sau
nulitatea unui asemenea act depinde de faptul ca dobinditorul este de buna sau rea-
credinta. Daca dobinditorul este de buna-credinta actul de dispozitie a bunului comun nu
va fi lovit de nulitate. In aces caz ceilalti coproprietari sunt in drept sa inainteze fata de
coproprietarul care a instrainat bunul .
2.3 speta
 Subiectul 2. Dreptul uzufructuarului
2.1 Enumerati drepturile uzufructuarului reglementate in Codul civil.
Drepturile uzufructuarului sunt:
- Dreptul de posesiune
- Dreptul de folosinta
- Dreptul la fructe
- Dreptul de a dispune de bunurile consumabile
- Dreptul de a face reparatii capitale
- Dreptul la compensaea cheltuielilor de reparatii capitale si la despagubiri
- Dreptul de a renunta la uzufruc
2.2 Enumeraati particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului uzufructuarului
asupra fructelor.
Dreptul de a culege fructele este o consecinta fireasca a dreptului de folosinta.
Uzufructuarul se bucura de toate fructele natura sau civile pe care le produce bunul,
dobindint proprietatea asupra lor de la data culegerii. Uzufructuarul nu beneficiaza doar
de o simpla folosinta a fructelor si de dobindirea proprietatii asupra lor. Dreptul
uzufructuarului asupra fructelor se naste la data constituirii uzufructului si se stinge la
expirarea termenului sau la aparitiri unui alt temei de stingere.
Particularitatile dobindirii si exercitarii dreptului uzufructuarului sunt generate de tipul
obiectului sau:
- Creanta ca obiect de dreptului de uzufruct – uzufructuarul are dreptul sa foloseasca si sa
culeaga fructele civile ale creantei care se reduc nu numai la dobinda periodica.
- Participantii la capitalul social ca obiect al dreptului de uzufruct - proprietarul poate
transmite drep de uzufruct actiuni emise de societatile comerciale pe actiuni, parti ale
societatilor ru raspundere limitata. Uzufrutuarul in acest caz are drptul de a solosi si
culege fructele cu drept de vot si de a incasa dividentele acestor participanti.
- Terenurile arabile si padurile ca obiect a dreptului de uz - uzufructuarul dobindeste nu
numai poamele dar si ghinda, pluta, rasina, crengile ce se tund.
- Cariera ca obiect a dreptului de uzufruct – daca treptul de uzufruct se instituie asupra
unui teren in care exista cariera, uzufructuarul se poate folosi de ea numai daca acesta
este in exploatare la constituirii dreptului, iar proprietarul detine autorizatie de exploatare
a carieirei.
2.3 speta Test nr 22
Subiectul 1. Efectele posesiei
1.1Enumerati conditiile necesare a fi inturnite pentru ca un posesor sa poata
dobindi dreptul de proprietate asupra fructelor bunului posedat,
Dobindirea fructelor in proprietate de care cel care poseda bunul este
prevazut de lege ca dreptul de proprietate asupra bunului poate fi dobindita de posesorul
legitim sau de cel care poseda in bata unui just titlu. Dreptul de proprietate il va dobindi :
posesorul de buna credinta care nu are dreptul sa posede bunul sau care a pierdut acest
drept adica posesorul de buna credinta care se considera indreptatit sa posede in urma
unei examinari diligente, necesarein raporturile civile.
1.2Analizati conditiile in care un bun poate fi dobindit in proprietate de catre
posesor prin uzucapiune fara trecerea termenului de 5 sau 15 ani.
Dobindirea dreptului de proprietate a bunului gasit - in cazul in care
proprietarul bunului gasit nu este indentificat si timp de 6 luni nu pretinde la bun, acesta
este predat gasitorului care devine proprietarul lui. Dupa expirarea termenului de 6 luni
fotul prorietar nu va putea revendica bunul in temeiul faptului ca el a fost pierdut.
Dobindirea dreptului de proprietate asupra comorii – regula generala in
acest sens este impartirea comorii jumatate prorietarul bunului imobil in care a fost
descoperita si jumatate descoperitorului.
Actul jurudic civil ca mod de dobindire a dreptului de proprietate- ele
sunt cele mai raspindite si cel mai important mod de dobindire a dreptului proprietate.
( vinzarea-cumpararea , donatia, contract de instrainare a bunului cu conditia de
intretinere pe viata.)
Succesiunea legala – mostenirea legala consta in trecerea
patrimoniului defunctului catre persoanele expres enumerate in lege, in conditiile
acesteia.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi
prin hotarirea judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate.
Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a dreptului de
proprietate doar in cazurile prevazute de lege. Ex ( prin intermediul ordinului ministrului
de interne unele persoane vor primi arme personale pentru anumite merite )
1.1 speta
Subiectul 2. Bobindirea dreptului de proprietate
2.1 Definiti actul juridic civil si identificati actele juridice civile translative de
proeprietatate
Prin act juridic civil se intelege manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce
efecte juridice adica de a da nastere, modefica, transmite sau stinge un raport juridic civil
concret.
Actele juridice civile translative sunt: vinzarea-cumpararea , donatia, contract de
instrainare a bunului cu conditia de intretinere pe viata, schimbu.
2.2 Determinati in ce conditii hotarirea judecatoreasca si actul administrativ
constituie moduri de dobindire a dreptului de proprietate.
Hotarirea judecatoreasca - dreptul de proprietate ce se poate dobindi prin
hotarirea judecatoreasca atunci cind aceasta este translativa de proprietate. Hotaririle
judecatoreti declarative recunosc partii un drept subiectiv, nu pot genera un nou drept, nu
pot da nastere nici dreptului de proprietate. Doar hotaririle judecatoresti translative de
prorietate de drept poate fi considerata un mod de dobindire a dreptului de prorpietate.
EX: suntem in prezenta unui asemenea mod de dobindire de proprietate in cazul
exercitarii silite a unei hotariri judecatoresti privind vinzarea prin licitatie a bunului unei
persoane.
Actul administrativ – este considerat mod de dobindire a
dreptului de proprietate doar in cazurile prevazute de lege. Ex ( prin intermediul
ordinului ministrului de interne unele persoane vor primi arme personale pentru anumite
merite ) Important este ca doar prin lege poate stabili cazurile in care actul administrativ
serveste drept temei de dobindire a dreptului de proprietate.
Test nr 23
Subiectul 1. Prezumtia proprietatii - efect al posesiunii ca stare de fapt
1.1Descrieti prezumtia proprietatii ca stare de fapt.
Prezumtia proprietatii – posesorul esre prezumat proprietar al bunului pina la proba
contrara. De cele mai multe ori posesiunea ca stare de fapt este exercitata de insusi
titularul dreptului de proprietate.
1.2Determinatii exeptiile de la acest efect al posesiunii.
Potrivit faptului ca posesorul este prezumat proprietar al bunului exista si exceptii in
cazul in care
1) prezumtia data nu va opera in cazul in care dreptul de proprietate trebuie inscris in
registru public de aici rezulta faptul ca dreptul de proprietate in cazul bunurilor imobile se
dobindeste la data inscrierii in registru bunurilor imobile , prin urmare prezumtia
proprietatii nu operaza in cazul bunurilor imobile deoarece constatarea simblei stari de
fapt de stapinire a bunului imobil este insuficienta pentru instituirea unei asemenea
prezumtii intrucit simpla posesiune a unui imobil fara inscrierea in registrele publice nu
are efect aparitiei dreptului de proprietate.
2) Aceasta regula nu va opera nici in cazurile cind bunurile au fost furate, pierdute sau au
iesit intr-un alt mod din posesiunea posesorului fara vointa lui. In toate aceste cazuri se
considera ca bunul a iesit din posesie contrar vointei posesorului. Faptul ca bunul a fost
furat,pierdut sau ca a iesit in alt mod contrat vointei proprietarului trebuie dovedit de cel
care il revendica. Pina cind nu va fi dovedit acest lucru, va opera regula conform careia
posesorul este prezumat proprietar al bunului.
Subiectul 2. Accesiunea mobiliara- mod de dobindire a dreptului de proprietate
2.1 Definiti accesiunea mobiliara.
Accesiunea mobiliara - - unirea a doua bunuri mobile care apartin la
proprietari diferiti ori confectionarea sau obtinerea unui bun de catre o persoana, prin
munca sa, folosind materialele altuia.
2.2 Determinati adjonctiunea, confuziunea, specificatiunea ca si varietati de
accesiune mobiliara si stabiliti regimul juridic al acestora.
Adjunctiunea consta in unirea a doua bunuri ce apartin unor proprietari diferiti
care desi formeaza un singur tot, pot fi despartite si utilizate separat. Sunt situatii in care
bunurile care au format un intreg nu pot fi separate fara a se deteriora ori separarea desi
nu le afecteaza necesita cheltuieli excesive. Din care rezulta ca daca doua bunuri care
apartin diferitor proprietari s-au unit incit nu se mai pot separa fara sa fie deteriorate sau
fara munca sau cheltuieli excesive, noul bun apartine proprietarului care a contribuit cel
mai mult la constituirea bunului prin munca sau prin valoarea bunului initial, fiind obligat
sa plateasca celuilalt proprietar pretul bunului unit cu bunul principal.
Specificatiunea cazul in care o persoana face un obiect nou cu materie strina.
Am putea deduce ca materia este bunul principal ia manopera bunul accesoriu. In cazul
specificatiunii regula este ca dreptul de proprietate asupra bunului rezulta din prelucrarea
materiei apartine proprietarului eu. Proprietarul materiei conform regulei generale este
obligat sa plateasca valoarea manoperei. Este posibil ca lucratorul sa devina proprietarul
noului bun chiar in lipsa unei intelegeri cu proprietarul materiei. In acest caz lucratorul
trebuie sa fie de buna credinta, iar valoarea manoperii sa fie superioara valorii materiei.
Cel care trebuie sa restituie bunul rezultat din prelucrarea materiei este in drept sa-l
retina pina va primi de la proprietarul noului bun suma datorata.
Confuziunea amestecul a doua sau mai multe materii care apartin unor diferiti
proprietari. In cazul in care un bun s-a format prin amestecarea mai multor materii ce
apartin diferitor proprietari si nici un nu poate fi considerata materie principala,
proprietarul care nu a stiut despre confuziune poate cere separarea materiilor daca este
posibil. Daca materiliilr amestecate nu pot fi separate fara paguba, bunul format apartine
proprietarilor materiilor proportional cantitatii, calitatii si valorii materiei fiecaruia. Este
posibil ca bunul sa se formeze prin amestecul a doua materii apartin a doi proprietari
diferiti. Daca o materie poate fi considerata principala sau depaseste cealalta materie prin
cantitate ori valoare, proprietarul ei poate pretinde ca bunul creat prin amestec sa-I fie dat
in proprietate.
Testul 24
Subiect 1.Momentul dobindirii dreptului de proprietate.Riscul pierii fortuite
1.Indicati care este regula ce determina momentul dobindirii dreptului de
proprietate atit bunurile imobile cit si la bunurile imobile.
In ceea ce priveste momentul dobindirii dreptului de proprietate sunt cunoscute doua
sisteme care stabilesc reguli ce guverneaza momentul aparitiei dreptului de
proprietate.Dreptul de proprietate este transmis dobinditorului in momentul predarii
bunului mobil daca legea nu prevede altfel. In cazul bunurilor imobile,dreptul de
proprietate se dobindeste de la data inscrierii in registrul bunurilor imobile,cu exceptiile
prevazute de lege.
2.Analizati semnificatia termenului ,,predarea bunului''.cine suporta riscul pieirii
fortuite a bunului?
Predarea bunului inseamna remiterea bunului catre dobinditor,precum si catre caraus sau
oficiul postal pentru a fi expediat,in cazul in care acesta este instrainat fara obligatia de a
fi transportat.Asadar prin predarea bunuli se intelege,in primul rind transmiterea bunului
in posesiunea dobinditorului.Daca bunul este instrainat fara obligatia de a fi
transportat,predarea este echivalenta cu remiterea lui catre caraus sau oficiul postal pentru
a fi expediat.In schimb daca bunurile se instraineaza fara obligatia de a fi transportate
simpla lor remitere catre caraus sau oficiul postal pentru a fi expediate nu echivaleaza cu
insasi predarea in sensul sau.Petem spune ca dreptul de proprietate se transmite
dobinditorului dar dupa executarea obligatiei de transportare a bunului si de inminare
catre dobinditor. Riscul pierii fortuite a bunului il suporta proprietarul daca legea sau
contractul nu prevede altfel,aceasta inseamna ca partile pot deroga de la el.De exemplu
vinzatorul si cumparatorul pot conveni ca riscul pieririi fortuite sa fie transmis
dobinditorului nu in momentul predarii bunului ci in momentul semnarii contractului. La
fel legea poate prevede ca riscul pieririi fortuite sau deteriorarii fortuite il suporta o alta
persoana decit proprietarul,de exemplu riscul pieririi fortuite a intreprinderii trece la
cumparator in momentul semnarii actului de predare,pe cind dreptul de proprietate
asupra intreprinderii trece la cumparator la data predarii intreprinderii,legea prevede o
exceptie de la regula generala conform careia riscul pieririi sau deteriorarii fortuite il
suporta proprietarul bunului.
3.Care vor fi actiunile registratorului?
Subiectul 2.Dreptul de servitute
1.Definiti dreptul de servitute si delimitati-l de dreptul de locatiune.
Dreptul de servitute reprezinta o sarcina impusa asupra unui fond (teren) pentru utilitatea
unui alt fond invecinat care apartine unui alt proprietar. Este un drept real principal
derivat, perpetuu si indivizibil, constituit asupra unui imobil, numit fond aservit sau
dominat, pentru uzul si utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care apartin
unor proprietari diferiti. Exemplificand se poate spune ca dreptul proprietarului unui teren
infundat de a trece peste terenurile invecinate pentru a ajunge la o cale publica reprezinta
o servitute de trecere.
...locatiune..
2.Determinati in ce conditii dreptul de servitute poate fi dobindit prin uzucapiune.
Dreptul de servitute ca si dreptul de proprietate poate fi dobindit prin uzucapiune.Se stie
ca prin uzucapiune pot fi dobindite servitutile : -continue si aparente,sunt servituti si
continue si aparente apeductele,gazoductele amplasate la suprafata solului,precum si cele
de scurgere a apelor,deoarece au semne exterioare,iar pentru exercitarea lor nu este
nevoie de fapta actuala a omului. -sunt si neaparente si pozitive apeductele si
gazoductele ingropate in pamint,a caror trecere peste terenul agricol nu are semne
exterioare. Nu se pot dobindi prin uzucapiune servitutile neaparente si negative inclusiv
cele prin care proprietarului de teren aservit i se interzice sa construiasca,mai sus de o
anumita inaltime.Pentru a putea dobindi dreptul de servitute trebuie sa fie intrunite toate
conditiile uzucapiunii ,buna-credinta si termenul.Termenul uzucapiunii dreptului de
servitute este de 15 ani.

Testul Nr.25
Subiectul 1.Regimul juridic al bunurilor domeniului public
1.Definiti bunurile domeniului public si delimitati bunurile care fac parte din
domeniul public de interes national si cel de interes local.
Bunurile domeniului public- sint toate bunurile din domeniul public de interes national si
din domeniul public de interes local care apartin statului si unitatilor sale administrativ-
teritoriale si care se exercita in regim de drept public,fiind
inalienabil,imprescribtibil,insesizabil. Bunurile care fac parte din domeniul public de
interes national sunt drumurile naţionale, marea teritorială, resursele naturale ale zonei
economice şi ale platoului continental, porturile, aeroporturile, spaţiul aerian, terenurile şi
clădirile cu destinaţii speciale pentru nevoile de apărare, clădirile Parlamentului,
Guvernului, autorităţilor administraţiei publice centrale şi a autorităţilor judecătoreşti,
terenurile pe care se află aceste construcţii, bunurile necesare desfăşurării activităţii
acestora, rezervele statului şi altele asemenea, reglementate prin lege. Iar bunurile care
fac parte din domeniul public de interes local sunt terenurile si cladirile de interes
public,pietele,caile de comunicatii,strazile,parcurile publice,zonele de
agrement,padurile,pasunile,lacurile,alte bunuri mobile si imobile care sunt,potrivit legii
sau prin natura lor,de uz sau de interes local si nu au fost declarate de interes national.
2.Determinati modul de transmitere a bunurilor din domeniul public in cel privat
Bunurile domeniului public al unităţii administrativ-teritoriale pot fi date în administrare
întreprinderilor municipale şi instituţiilor publice, concesionate, date în arendă ori în
locaţiune, după caz, în temeiul deciziei consiliului local sau raional, în condiţiile legii in
domeniul privat.Înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locaţiune a bunurilor
proprietate a unităţii administrativ-teritoriale se fac prin licitaţie publică, organizată în
condiţiile legii.
3.
Subiectul 2.Actiunea in revendicare
1.Definiti actiunea in revendicare si descrieti caracterele juridice ale actiunii in
revendicare.
Actiunea in revendicare- reprezinta acea actiune reala prin care proprietarul, care a
pierdut posesia unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de
proprietate asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara
a fi proprietar.
Actiunea in revendicare are drept scop restituirea posesiunii asupra unui bun determinat
individual.Actiunea in revendicare are urmatoarele caractere juridice:actiunea in
revendicare este o actiune reala fiindca se intemeiaza anume pe dreptul de proprietate ca
drept real.Actiunea in revendicare poate fi inaintata catre orice tert care detine ilegal
bunul.Aceasta actiune nu poate fi inaintata in cazul in care bunul a pierit sau a fost
deteriorat din vina posesorului.Actiune in revendicare este o actiune petitorie,actiunea
petitorie este o actiune care priveste insusi fondul dreptului si ca atare apartine numai
titularului dreptului real contestat.Fiind o actiune petitorie in cadrul dezbaterilor
judiciare ,reclamantul trebuie sa demostreze ca anume el detine dreptul de proprietate
asupra bunului a carui revendicare se cere.
2.Evedentiati diferentele dintre dobinditorul de buna-credinta si dobinditorul de
rea-credinta.Descrieti in ce conditii vor putea fi revendicate bunurile de la un
dobinditor de buna-credinta.
Se considera dobinditor de buna-credinta cel care nu stia si nici nu putea sa stie ca
procura bunul de la o persoana care nu are dreptul sa-l instraineze. Este posesor de rea-
credinta persoana care stia sau trebuia sa stie ca cel care a instrainat bunul nu avea acest
drept.
Revendicarea bunurilor de la un dobinditor de buna-credinta are loc astfel:daca un bun a
fost dobindit cu titlu oneros de la o persoana care nu a avut dreptul sa-l
instraneze,proprietarul poate sa-l revendice de la dobinditorul de buna-credinta numai in
cazul in care bunul a fost pierdut de proprietar ori de o persoana careia bunul a fost
transmis de proprietar in posesiune sa daca i-a fost furat unuia sau altuia,sau a iesit in alt
mod din posesiunea acestora,fara voia lor. Observam ca de la un dobinditor de buna-
credinta care a dobindit cu titlu oneros bunul poate fi revendicat doar in cazul in care
bunul poate fi revendicat doar in cazul in care bunul a iesit din posesiunea proprietarului
contrar vointei acestuia. Daca bunurile au fost dobindite cu titlu gratuit de la o persoana
care nu avea dreptul sa le instraineze,proprietarul este in drept sa-si revendice bunurile in
toate cazurile.
Testul Nr.26
Subiectul 1.Apararea posesiunii cu ajutorul actiunii in complingere
1.Definiti actiunea in complingere.
Actiunea in complingere-este acţiune posesorie, acţiune reală imobiliară prin care se
urmăreşte apărarea posesiei, ca stare de fapt, împotriva oricărei tulburări, asigurând
menţinerea acestei stări ori redobândirea posesiei, atunci când aceasta a fost pierdută.
2.Descrieti cerintele care urmeaza a fi intrunite pentru inaintarea actiunii in
complingere
Pentru a putea inainta actiunea in complingere trebuie sa existe o tulburare a posesiei.Prin
actiunea posesorie in complingere,posesorul cere tertului sa inceteze orice tulburare a
posesiunii,impiedicarea liberului ei exercitiu.Actiunea in complingere este acea
modalitate prin care se pretinde incetarea tulburarii posesiunii,este imprescriptibila adica
poate fi inaintata atita tmp cit exista tulburarea .Pe linga cererea de incetare a tulburarii
posesiunii ,posesorul poate pretinde la despagubiri pentru daunele cauzate prin tulburarea
posesiunii.
Subiectul 2.Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti.
1.Definiti dreptul de proprietate comuna pe cote-parti si in devalmasie.Explicati
conceptul de ,,Cota-parte idiala''.
Dreptul de proprietate comuna pe cote-parti reprezinta drept de proprietate care apartine
la doua sau mai multe persoane ,exprimat in cote ideale (o jumatate,o treime,o
patrime)asupra unui bun nefractionat in materialitatea sa.
Proprietatea pe cote -parti se mai numeste si coproprietate aceasta aparine simultan si
concurent la doi sau mai multi proprietari.
Proprietatea comuna in devalmasie reprezinta dreptul ce apartine concomitent la doua sau
mai multe persoane asupra unui bun pe care il detine in proprietate ,acesta raminind
nefractionat in materialitatea sa,nefiind determinata de nici cota-parte idiala din dreptul
de proprietate.
Cota-parte ideala prevede ca fiecare proprietar este proprietarul exclusiv al unei cote-parti
ideale din bunul comun. Iar daca in cazul in care dreptul de proprietate apartine
concomitent mai multor persoane fara ca vreuna din ele sa fie titularul unei cote-parti
ideale din bunul comun,proprietatea este comuna in devalmasie.
2.Determinati modul de exercitare a atributului dispozitiei de catre coproprietari.
Fiecare coproprietar are dreptul de a dispune sau de a folosi bunul proprietate comuna pe
cote-parti in masura care nu schimba destinatia lui si nu aduce atingere drepturilor
celorlalti coproprietari.Modul de folosire a bunului comun se stabileste pri acordul
coproprietarilor,iar daca apar ceva divergente ,prin hotarirea judecatoreasca in baza unei
aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.Coproprietarul este in drept sa
ceara in posesiune si folosinta o parte din bunul comun corespunzator cotei sale,iar in caz
de imposibilitate,sa ceara coproprietarilor care poseda si folosesc bunul,plata unei
compensatii echitabile.Acei care folosesc bunul comun fara acordul celorlalti
coproprietari poate fi obligat la plata unei despagubiri.
Testul Nr.27
Subiectul 1.Actiunea in revendicare
1.Definiti actiunea in revendicare si identificati caracterele ei juridice.
Actiunea in revendicare este acea actiune prin care proprietarul, care a pierdut posesia
unui bun individual determinat, cere instantei sa i se stabileasca dreptul de proprietate
asupra bunului si sa redobandeasca posesia lui de la cel care il stapaneste fara a fi
proprietar.
Pornind de la definitia data putem spune ca caracterele juridice ale actiunii in revendicare
este caracterul real si caracterul petitoriu.Actiunea in revendicare imobiliara este o
actiune reala,pentru ca se intemeiaza pe insusi dreptul de proprietate.Dreptul de
proprietate ca orice drept real este opozabil tuturor,astfel actiunea in revendicare poate fi
introdusa impotriva oricui detine bunul fara nici un titlu si aduce atingere dreptului de
proprietate.Actiunea in revendicare este si o actiune petitorie pentru ca pune in discutie
existenta dreptului de proprietate al reclamantului,iar pentru a fi admisa trebuie sa se faca
dovada dreptului de proprietate asupra bunului revendicat,pentru ca numai in acest fel
posesorul va fi obligat sa ii restituie bunul.Aceste caractere juridice au o semnificatie
practica deosebita sub aspectul continutului probei pe care urmeaza sa o faca adevaratul
proprietar,precum si in privinta determinarii existentei sau inexistentei unui termen de
prescriptie a actiunii in revendicare.
2.Stabiliti particularitatile exercitarii actiunii in revendicare de catre posesorul
legitim al bunului,care nu are drept de proprietate
In cazul in care este deposidat, posesorul de buna-credinta poate sa ceara noului
posesor ,in decursul a 3 ani,restituirea bunului. Aceasta regula nu se aplica in cazul in
care noul posesor are dreptul preferential de posesiune.Revendicarea posesiunii poate fi
aplicată şi în raport cu persoana care are drept preferenţial de posesiune dacă ea a
dobîndit bunul prin violenţă sau dol.Pentru a-si restabili stapinirea materiala asupra
bunului,posesorul trebuie sa dovedeasca posesiunea sa anterioara asupra lui,precum si ca
a fost deposedat contrar vointei sale.
Subiectul 2.Drepturile si obligatiile nudului proprietar
1.Enumerati drepturile si obligatiile nudului proprietar cuprinse in Codul civil.
Drepturile nudului proprietar sunt:-dreptul de a poseda bunul de a face obiectul
uzufructului,fiind un posesor mijlocit,-are dreptul de dispozitie. -Dreptul de actiuni de
aparare exercitind toate actiunile legale de aparare a dreptului sau.-Dreptul de a cere
stingerea uzufructului in cazul in care demonstreaza ca uzufructuarul abuzeaza de
folosinta bunului,ii aduce stricaciuni ori il lasa sa degradeze.-Dreptul asupra comorii
acesta descoperita in bun de catre uzufructuar,apartinind nudului proprietar.-Dreptul de
reziliere a contractelor de locatiune sau de arenda. Nudul proprietar mai are si
urmatoarele obligatii:Obligatia de a se aptine de la orice act care ar tulbura folosinta
uzufructuarului .-Obligatia de garantie impotriva evictiunii.-Obligatia de
despagubire ,fiind tinut sa despagubeasca uzufructuarul in cazul in care,prin fapta sa,a
facut sa se reduca valoarea uzufructuarului .-Obligatia de restituire a sumelor platite in
avans de uzufrutuar sau cheltuielile de reparatii mari.-Obligatia de a mentine contractele
de locatiune si arenda incheate de uzufructuar in cazul stingerii uzufructuarului.
2.Descrieti dreptul de dispozitie ce-i apartine nudului proprietar.Care este
continutul obligatiei nudului proprietar de a garanta drepturile uzufructuarului?
Nudul proprietar are are dreptul de dispozitie,principal atribut al dreptului de proprietate
si care trebuie sa fie exercitat astfel incit sa nu atinga dreptul uzufructuarului,nudul
proprietar este in drept sa instraineze bunul prin acte intre vii(de vinzare-
cumparare,schimb,donatie),precum si pentru cauza de moarte,poate sa-l greveze cu
sarcini,persoana care a dobindit nuda proprietate trebuie sa respecte uzufructul,dreptul de
dispozitie a nudului proprietar este si el limitat,deoarece proprietarul nu poate decide
soarta bunului prin transformare sau distrugere ,fiind tinut la plata despagubirilor in cazul
in care prin fapta sa ,a facut sa reduca valoarea uzufructului.Nudul proprietar are obligatia
de a se abtine de la orice acte fapte prin care s-ar impiedica sau s-ar tulbura exercitiul
liber si deplin al dreptului de uzufruct ,nu pot fi considerate acte care impiedica sau
tulbura exercitiul uzufructului reparatiile capitale sau chiar reconstructia bunului de catre
nudul proprietar sau de o alta persoana numita de acesta.
Testul Nr.28
Subiectul 1.Notiuni generale privind dreptul de proprietate
1.Definiti dreptul de proprietate si relevati locul si rolul in sistemul drepturilor
reale.
Prin drept de proprietate se intelege dreptul de proprietate al persoanelor fizice,juridice,al
statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale asupra unor bunuri mobile sau
imobile,exercitind asupra lor atributele dreptului de proprietate ,posesiunea,folosinta si
dispozitia in mod exclusiv si perpetuu,prin putere proprie si interes propriu,in conditiile
legii. locul si rolul dreptului de proprietate in sistemul drepturilor reale este important
deoarece proprietatea nu poate ramine in afara sferei de reglementare a dreptului,pentru
ca reprezinta premisa oricarei activitati economice,adica a functionarii motorului oricarei
societati ,iar finalitatea dreptului consta anume in organizarea si asigurarea functionarii
societatii.
2.Determinati lucrurile care nu pot face obiectul dreptului de proprietate ,si fac
obiectul unor altor drepturi subiective civile.
In ultimul timp au loc discutii aprinse asupra urmatoarelor categorii de obiecte:Spatiul
aerian nu poate face obiectul dreptului de proprietate,deoarece nu poate fi insusit de catre
om.Mai este mentionat ca rezultatele activitatii intelectuale nu pot face parte din categoria
obiectelor dreptului de proprietate deoarece relatiile juridice privind rezultatele activitatii
intelectuale apar ca rezultat al crearii si exercitarii operilor de
arta,stiintifice,literare,investitiilor si altele.De exemplu pictorul vinzind portretul pe care
l-a pictat ar trebui sa piarda dreptul nu numai asupra obiectului material ci si toate
drepturile asupra operei,iar dobinditorul va deveni nu numai posesorul si autorul acestei
opere,ceea ce ar fi absurd,de aceea aceste drepturi sunt reglementate deosebit de normele
dreptului de autor.Se mai poate de spus ca organele omului pasibile de a fi transplantate
unei alte persoane nu fac obiectul dreptului de proprietate deoarece omul nu poate sa
exercite asupra organelor sale cele trei atribute ale dreptului de
proprietate :posesiunea,folosinta si dispozitia.
Subiectul 2.Notiunea si principiile dreptului de vecinatate.
1.Definiti dreptul de vecinatate
Dreptul de vecinatate reprezinta parte componenta a dreptului de proprietate in care
necisita respectarea drepturilor si obligatiilor prevazute de lege,adica obligatia de respect
reciproc.Se considera vecin orice teren sau alt bun imobil de unde se pot produce
influente reciproce.
2.Determinati si analizati principiile dreptului de vecinatate.
Putem spune ca principiile dreptului de vecinatate rezulta din definitia de mai
sus ,principiul reciprocitatii reprezinta ca drepturile si obligatiile prevazute trebuie sa fie
respectate reciproc.
Testul Nr.29
Subiectul 1.Regimul juridic al comorii.
1.Definiti comoara si delimitati-o de pierdut si gasit
Comoara este orice bun mobil ascuns sau ingropat,chiar voluntar,al carui proprietar nu
poate fi identificat sau a pierdut,in conditiile legii,dreptul de proprietate. Am putea
delimita bunul gasit ca bun mobil pe care proprietarul l-a pierdut,iar o alta persoana la
gasit.Cu alte cuvinte cel care a pierdut bunul este considerat si in continuare proprietarul
lui.Pornind de la faptul ca cel care a pierdut bunul nu pierde dreptul de proprietate asupra
lui.Insa este o exceptie de la regula conform careia cel care a pierdut nu poate pretinde la
bunul dat gasitorului.Proprietarul bunului pierdut va anunta o recompensa pentru cel care
gaseste bunul.
2.Determinati regimul juridic al comorii.
Daca un tert gaseste comoara ea apartine in cote egale tertului care a gasit-o si
proprietarului bunului unde a fost gasita aceasta comoara. In cazul in care comoara
constituie monument al culturii,apartine direct statului,cel care gaseste are dreptul la 50%
din valoarea acestei comori.Descoperitorul nu va primi nimic daca a patruns in bunul
imobil ori a cautat in el fara consimtamintul proprietarului sau al posesorului .
Subiectul 2.Incetarea proprietatii comune
1.Enumerati modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna.Evidentiati
particularitatile incetarii proprietatii comune pe cote-parti prin impartire.
Modurile de incetare a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti :dobindirea de cote
din bun prin vinzare-cumparare,donatie sau succesiune,devenire de proprietar
exclusiv,uzucapiunea de catre coproprietarul care a intervenit posesiunea echivoca intr-o
posesiune utila,instrainarea bunului catre un tert de catre toti coproprietarii
impreuna,exproprierea bunului,distrugerea bunului intr-un caz fortuit sau de forta
majora,precum si la dorinta coproprietarilor cu respectarea legislatiei si a drepturilor
tertilor:partajul.Din toate aceste mentionate este cea mai raspindita modalitate impartirea.
Incetarea proprietatii comune pe cote- parti prin impartire poate fi ceruta oricind daca
legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu prevede altfel.Impartirea poate fi ceruta
chiar si atunci cind unul dintre coproprietari a folosit exclusiv bunul,afara de cazul cind l-
a uzucapat,in conditiile legii.Impartirea poate fi facuta prin intelegere a partilor sau prin
hotarire judecatoreasca.
2.Analizati modul de impartire a bunului proprietate comuna pe cote-parti precum
si efectele impartirii proprietatii comune.
Impartirea este modul cel mai raspindit de incetare a dreptului de proprietate comuna pe
cote-parti.In cazul impartirii bunul proprietate comuna pe cote parti se imparte
materialmente intre copartasi,fiecare divenind proprietarul exclusiv aupra unei parti
determinate din bunul care a format obiectul proprietatii comune pe cote parti.Partile
bunului comun se repartizeaza,fiecare coproprietar primind o parte determinata din bunul
in locul partii nedeterminate.Impartirea bunului comun poate fi ceruta oricind daca
legea,contractul sau hotarirea judecatoreasca nu prevad altfel.Cererea de impartire se
depune atit de coproprietar cit si de creditorii unuia dintre coproprietari.
Tetul NR 30
Subiectul 1.Notiunea si formele dreptului de proprietate comuna
1.Definiti notiunea de modalitate a dreptului de proprietate si notiunea de
proprietate comuna.
Putem spune ca prin modalitate a dreptului de proprietate se intelege situatia in care doua
sau mai multe subiecte de drept (persoane fizice sau persoane juridice)au un drept de
proprietate asupra unuia si aceluiasi bun(de regula, indivizibil) precum si situatia de
incertitudine vremelnica in care se afla dreptul de proprietate.
Am putea defini dreptul de proprietate comuna pe cote-parti ca drept de proprietate care
apartine la doua sau mai multe persoane,exprimat in cote ideale asupra unui bun
nefractionat in materialitatea sa.
2.Determinati regimul juridic al folosintei bunului comun de catre coproprietari.
Fiecare coproprietar poate exercita folosinţa bunului comun, cu condiţia să respecte
destinaţia acestuia şi să permită exercitarea folosinţei de către ceilalţi coproprietari.Când
bunul comun are caracter accesoriu în raport cu un bun principal, fiecare coproprietar
poate să dispună cu privire la cota sa parte din dreptul de proprietate asupra bunului
comun numai odată cu exercitarea dreptului de dispoziţie asupra bunului
principal.Cheltuielile pentru întreţinerea şi conservarea bunului comun se suportă în mod
proporţional cu cota-parte din drept a fiecărui coproprietar. Când bunul comun are
caracter accesoriu, în absenţa unei convenţii contrare, cota-parte din drept a fiecărui
coproprietar se stabileşte în funcţie de întinderea bunului principal.
Subiectul 2.Dreptul de superficie
1.Definiti dreptul de superficie si delimitati-l de celelalte drepturi reale.
Dreptul de superficie constă în dreptul de proprietate al unei persoane, numită superficiar,
privitor la construcțiile, plantațiile sau alte lucrări ce se află pe un teren proprietatea
altuia, teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosință, accesoriu dreptului de
proprietate asupra construcțiilor, plantațiilor si altelor.Dreptul de superficie este un drept
real principal (se poate constitui numai asupra bunurilor imobile), drept derivat (este
rezultatul dezmembrarii dreptului de proprietate asupra terenului), drept temporar (durata
maxima a termenului de superficie este de 99 de ani, cu posibilitatea reinnoirii la
expirarea termenului.

2.Clasificati si analizati temeiurile de constituire a superficiei.

Dreptul de superficie se constituie prin act juridic sau prin dispozitie a legii.Dreptul de
superficie se poate constitui prin act juridic bilateral (contract)si prin act juridic
unilateral(testament). Dreptul de superficie se naste in temeiul unui act juridic sau al unei
dispozitii legale,fiind opozabil tertilor din momentul inscrierii in registrul bunurilor
imobile .Dreptul de superficie se constituie pentru un termen de 99 de ani daca nu a fost
stabilit un alt termen.Dreptul de superficie nu poate fi limitat printr-o conditie suspensiva.