Grigoriu Stefan-Cristian

Anul 2-ID

Tema nr. 1 Drept Civil

1. Drepturile patrimoniale se clasifică în drepturi reale și drepturi de creanță:

 Drepturile reale sunt acele drepturi patrimoniale in virtutea carora
titularul poate sa isi exercite prerogativele dreptului asupra bunului în
mod direct și nemijlocit, fără să aibă nevoie de intervenția uneialte
persoane.
 Drepturile de creanță sunt acele drepturi patrimoniale in temeiul
carora titularul, subiect activ, denumit creditor,poate pretinde
subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva
ce ar fi îndreptățit să facă in absenta angajamentului sau juridic,
făcând apel la forța de constrângere a statului, în cazul în care acesta
nu își îndeplinește debunăvoie obligațiile
2. Drepturile care se încadrează în categoria jus in re sunt acele drepturi in
virtutea carora titularul poate sa isi exercite prerogativele dreptului asupra bunului
în mod direct și nemijlocit, fără să aibă nevoie de intervenția unei alte persoane. În
speță dreptul jus in re este dreptul de proprietate a lui Bogdan asupra imobilului
achizitionat.
3. Drepturile care se încadrează în noțiunea de jus ad rem sunt acele drepturi
patrimoniale in temeiul carora titularul, subiect activ, denumit creditor,poate
pretinde subiectului pasiv, denumit debitor, sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva ce
ar fi îndreptățit să facă in absenta angajamentului sau juridic, făcând apel la forța
de constrângere a statului, în cazul în care acesta nu își îndeplinește debunăvoie
obligațiile. În speță dreptul jus ad rem este dreptul de creanta al lui Bogdan asupra
lui Solomon.
4. Asemănari:
 drepturile reale si drepturile de creanta sunt drepturi patrimoniale, iar
titularii lor suntindividualizati
Deosebiri:
A. Subiectele – Gradul de determinare a subiectului pasiv.Subiectul
activ este individualizat in ambele ipoteze, subiectul pasiv, respectiv
1
 titularul obligatiei corelative, este individualizat numai in ipoteza
dreptului de creanta, in timp ce, inipoteza dreptului real, obligatia
generala negativa corelativa are un titular general si
neindividualizat, format din toate celelalte subiecte de drept.Initial, se
credea ca dreptul real este o relatie dintre o persoana si un bun, dar,
de fapt,dreptul real intra in continutul unui raport juridic ca raport
social care se stabileste intrepersoane in legatura cu un anumit bun.
B. Opozabilitatea
Ca drepturi absolute, drepturile reale sunt opozabile erga omnes, în timp ce
drepturile de creanță sunt opozabile doar debitorului (stricto sensu). Pentru a
asigura opozabilitatea fata de toate categoriile de terti a drepturilor reale principale
imobiliare si a drepturilor reale de garantie, este necesara indeplinirea mai multor
formalitati de publicitate. Cat priveste drepturile reale principale mobiliare, se
considera ca posesia asigura prin ea insasi publicitatea.
C. Obiectul drepturilor
Continutul juridic al drepturilor reale presupune prerogative a caror
exercitare are ca premisa stapanirea asupra unui bun, iar pentru ca bunul sa fie
susceptibil de stapanire si apropiere, trebuie sa fie determinat si
individualizat. Bunurile de gen devin obiect al drepturilor reale numai prin
cantarire, masurare, numarare.
D. Obiectul obligatiei corelative
În ceea ce privește conținutul obligațiilor corelative pentru drepturile reale
- obligația este generala si negativa (abtinerea de la orice faptacare ar putea
stanjeni exercitiul prerogativelor conferite de dreptul real titularului sau) obligatie
negativa generala (opzabila tuturor) – restrangere a sferei de libertate a
persoanei in temeiul legii - are caracter general si abstract: nu are o valoare
economica propriu-zisa pentru drepturi de creanță - presupune:a da ceva (se
constituie sau se transmite un drept real)a face ceva (orice prestație pozitivă în
afara celei de a da) a nu face ceva ce în mod normal ar fi putut face dacă nu și-ar
fi asumat această obligație.
E. Continutul juridic
Continutul juridic este reprezentat de prerogativele pe care acesta le confera
titularului:latura procesuala (dreptul material la actiune) latura substantiala.Spre
deosebire de continutul juridic al drepturilor de creanta, continutul juridic al
drepturilor reale cuprinde doua prerogative:dreptul de urmariredreptul de
preferinta.Acestea au - un inteles general - comun pentru toate drepturile reale -
un inteles special – comun numai pentru drepturile reale accesorii.In intelesul
special, dreptul de urmarire si de preferinte intra in continutul juridic aldrepturilor
reale de garantie:sub aspect procesual - cele doua prerogative sunt
specifice dreptului material la actiune pe care il au creditorii ale caror datorii sunt
2
insotite de garantii reale: dreptul de urmarire: pot urmari bunurile asupra carora
s-a contituit garantia impotriva oricarui tert in mainile caruia se afla dreptul de
preferinta: pot opune, cu preferinta, drepturile lor de creanta in procesul de
urmarire atat creditorilor chirografari, cat si creditorilor ale caror garantii reale au
un rang inferiorsub aspect substantial – urmarirea si preferinta sunt prerogative
substantiale:creditorii care au drepturi reale de garantie se indestuleaza
din valoarea bunurilor urmariteindestularea se face cu preferinta fata de
creditorii chirografari si creditorii alecaror garantii reale au un rang inferiorI.n
intelesul general, urmarirea si preferinta sunt prerogative comune tututor
depturilor reale numai sub aspect procesual.
F. Modul de exercitare: prerogativele drepturilor reale se exercita in mod
direct si nemijlocit de catre titularii acestor drepturi, fara a fi necesara interventia
unei alte persoaneprerogativelele drepturilor de creanta se exercita de catre
titularii acestor drepturi numai prin intermediul unui prestatii din partea debitorului
G. Durata
Drepturile reale = o durată mai lungă; dreptul de proprietate este un drept
absolut,perpetuu, adică el nu se stinge prin neuz – excepția este uzucapiunea.
Durata drepturilor reale accesorii este legata de durata drepturilor de creanta pe
care le garanteaza
Drepturile de creanță = durată mai scurta.Importanta sub aspectul
prescriptiei:drepturile reale sunt imprescriptibile / prescriptibile in termene foarte
lungi (ex. 30 deani)drepturile de creanta sunt prescriptibile extinctiv intr-un
termen foarte scurt (de regula,termenul general de 3 ani)
H. Numarul drepturilor – Izvorul drepturilor patrimoniale:
Drepturile reale = sunt enumerate de lege => numar limitat (art.551)
Drepturile de creanță = numărul lor este nelimitat – în ceea ce privește
contractele, părțile au posibilitatea de a stabili conținutul convenției, singura limită
care le este impusă este respectul bunelor moravuri și ordinii publice.
5. Clasificarea acceptată de majoritatea specialiștilor este în funcţie de două
criterii, respectiv: a) după natura bunurilor asupra cărora poartă dreptul şi
b) în funcţie de interdependenţa dintre bunuri.
a) Potrivit primului criteriu, drepturile reale pot fi mobiliare sau imobiliare,
după cum bunurile asupra cărora poartă, sunt bunuri mobile sau bunuri imobile. b)
Potrivit celui de al doilea criteriu, clasificarea se face în funcţie de interdependenţa
dintre bunurile asupra căruia este exercitat dreptul. Ele pot fi drepturi reale
principale şi drepturi reale accesorii.
Drepturi reale principale, dreptul de proprietate şi drepturile reale principale
derivate din dreptul de proprietate. Conform art. 551 Cod Civil sunt drepturi reale
dreptul de proprietate, dreptul de superficie, dreptul de uzufruct, dreptul de uz,
dreptul de abitație, dreptul de servitute, dreptul de administrare, dreptul de
3
concesiune, dreptul de folosință, drepturile reale de garanție și alte altre drepturi
cărora legea le recunoaște acest caracter.
În speță întâlnim dreptul de proprietate privată al lui Bogdan asupra
imobilului cumpărat.
6. În funcție de dependența drepturilor care apar în conținutul acestora,
raporturile juridice se clasifică în raporturi juridice civile reale și raporturi juridice
civile obligaționale.
În functie de dependenţa conţinutului economic al raporturilor juridice civile
se deosebesc si raporturile juridice civile patrimoniale şi raporturi juridice civile
nepatrimoniale. In speta prezentată exista doar raporturi juridice civile
patrimoniale. Raporturi juridice civile reale: intre Bogdan si persoana de la care a
cumpărat terenul.
7. Dreptul de proprietate este prescriptibil, iar celelalte nu sunt deoarece
prescriptibilitatea este caracterul dreptului de proprietate, în virtutea căruia aceasta
este supusă prescripţiei achizitive. Modurile de dobândire a proprietăţii private sunt
aplicabile tuturor titularilor, astfel încât, asupra unui bun, indiferent de proprietarul
său poate fi dobândit dreptul de proprietate prin efectul uzucapiunii.
8. Solomon se face vinovat de edificarea construcției pe terenul lui Bogdan
deși știa că acesta îi aparține lui Bogdan.