Sunteți pe pagina 1din 9

II.

RAPORTUL JURIDIC CIVIL


1. Precizari introductive
1. Notiunea si caracterele raportului juridic civil
Raportul juridic este o relatie sociala reglementata de norma juridica. Raportul juridic civil este o relatie sociala cu un continut patrimonial sau personal nepatrimonial reglementata de norma juridica de drept civil. Caractere: - relatie sociala; - caracter volitional sau dublu volitional; - partile se afla pe pozitii de egalitate juridica.

2. Izvoarele raporturilor juridice civile concrete


Raporturile juridice isi au izvorul in fapte si acte juridice. Faptele juridice sunt imprejurari de care legea leaga producerea unor efecte juridice. Dupa criteriul vointei oamenilor faptele sunt: - evenimente imprejurari care se produc independent de vointa oamenilor si de care norma juridica leaga producerea unor evenimente juridice; - actiuni omenesti fapte comisive sau omisive, savarsite de autor fara intentia de a produce efecte juridice care se produc in virtutea legii. In raport cu intentia autorului de a produce efecte, actiunile omenesti sunt: - acte juridice civile actiuni savarsite cu intentia de a produce efecte juridice; - fapte juridice civile actiuni savarsite fara aceasta intentie, dar care totusi produc aceste efecte in virtutea legii. Dupa cum conduita autorului actiunii este permisa sau prohibita distingem intre fapte licite si fapte ilicite. Termenul de fapt juridic are 2 sensuri. In sens larg include atat evenimentele, cat si actiunile omenesti, in sens restrans cuprinde doar acele actiuni omenesti savrasite fara intentia de a produce efecte.

2. Structura raportului juridic civil


1. Elementele raportului juridic civil
a. Subiectele/partile. b. Continutul rjc (drepturile si obligatiile partilor). c. Obiectul rjc (actiuni sau inactiuni la care sunt indreptatie sau indatorate partile).

2. Subiectul raportului juridic civil


= persoana fizica sau juridica ce participa la legatura juridica in calitate de titular de drepturi sau obligatii civile. Partile pot ocupa doua pozitii distincte:

subiect activ dobandeste si exercita drepturi subiective civile cu continut patrimonial sau personal nepatrimonial; - subiect pasiv se obliga (isi asuma obligatii civile). In cadrul raporturilor reale subiectul activ este titularul unui drept real ale carui atributre le exercita fara a avea nevoie de concursul altor persoane. Subiectul pasiv este nedeterminat, format din totalitatea subiectelor de drept tinute de obligatia generala si abstracta sa nu impedicea exercitarea dreptului real de catre titular. Subiectul pasiv nu se individualizeaza in raporturile reale. Daca se adduce atingere drepturilor subiectului activ, se formeaza un raport juridic de raspunere sau de reparative in cadrul caruia subiectul pasiv care nu poate fi determinat in cadrul rj real devine subiect pasiv determinat. In cadrul raportului juridic personal subiectul activ este titularul unui drept de creanta (creditor), iar subiectul pasiv e tinut sa execute o prestatie in favoarea creditorului ( debitor) Pluralitatea, individualizarea si schimbarea subiectelor rjc. Ex: In cazul raporturilor reale de proprietate, subiectul activ poate fi individual sau plural (coproprietate), iar subiectul pasiv este intotdeauna plural (toate celelalte persoane aflate in circuitul civil). Individualizarea subiectelor rjceste operatiunea logica prin care se determina pozitia fiecaruia dintre subiectele raportului juridic concret in raport cu drepturile si obligatiile pe care le formeaza acel raport.

3. Persoana fizica
a. Notiune: subiectul individual de drept, adica omul privit ca titular de drepturi si obligatii civile care participa in aceasta calitate la raporturi juridice civile. Pentru a participa la un raport juridic civil persoana trebuie sa aiba capacitate civila aptitudinea generala si abstracta de a avea drepturi si obligatii civile. b. Capacitatea de folosinta aptitudinea persoanei fizice de a avea drepturi si obligatii civile. Inceputul acestei capacitati incepe cu nasterea. Exceptia: drepturile copilului sunt recunoscute la conceptiune, insa numai daca el se naste viu. Ia sfarsit la moartea persoanei. c. Capacitatea de exercitiu aptitudinea persoanei fizice de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligatii civile, prin incheierea de acte juridice civile. Dobandirea ei are loc la majorat daca persoana are discernamant si vointa constienta. Sunt lipsiti de capacitate de exercitiu: - minorii sub 14 ani; - alienatii si debilii mintali pusi sub interdictie judecatoreasca. Acestia pot face valabil urmatoarele acte: - acte de conservare care nu pot fi vatamatoare prin definitie: somatia, punerea de peceti, etc. - acte marunte care se incheie zilnic, cum ar fi cumpararea de rechizite scolare.

Capacitatea de exercitiu restransa aptitudinea minorului de 14-18 ani de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea anumitor acte juridice civile. Capacitatea de exercitiu deplina aptitudinea persoanei fizice de a dobandi si exercita drepturi civile si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea personal si singur a tuturor actelor juridice civile permise de lege. Se pierde: - prin moarte; - Prin punerea sub interdictie judecatoreasca; - Prin declararea nulitatii sau anularea casatoriei, inainte ca persoana casatorita sa fi implinit 18 ani, daca se dovedeste ca aceasta a fost de rea-credinta la incheierea casatoriei.

3. Persoana juridica
a. Notiune acele subiecte collective de drept care indeplinind anumite conditii de fond si forma pot sa dobandeasca drepturi subiective si civile, sa contracteze obligatii civile si sa stea in justitie ca reclamante sau parate. b. Capacitatea civila a persoanei juridice Capacitatea de folosinta aptitudinea generala si abstracta de a avea drepturi si obligatii civile, in conformitate cu scopul pentru care a fost infiintata. Capacitatea de exercitiu aptitudinea persoanei juridice de a dobandi si exercita drepturi si de a-si asuma si executa obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile de catre organele sale de conducere.

3. Continutul raportului juridic civil


1. Notiunea si structura continutului raportului juridic civil
Continutul raportului juridic civil cuprinde totalitatea drepturilor subiecive civile si a obligatiilor pe care le au partile in cadrul acestuia. Se caracterizeaza prin interdependenta, prin corelatia dintre continutul dreptului subiectiv apartinand subiectului activ si continutul obligatiei subiectului pasiv. Aceasta relatie se poate caracteriza ca o relatie simpla (raporturile reale, in cadrul carora subiectul activ are numai drepturi, iar subiectul pasiv are obligatia generala de a nu face nimic de natura a afecta exercitarea acestor drepturi) sau ca o relatie complexa (raportul de vanzarecumparare in care atat subiectul pasiv cat si cel activ au o serie de drepturi si obigatii reciproce).

2. Drepturile subiective civile


a. Notiunea de drept subiectiv civil. Reprezinta posibilitatea juridica recunoscuta titularului de a avea, in limitele legii, o anumita conduita, de a pretinde persoanei obligate o anumita comportare si de a o impune la nevoie prin forta coercitiva a statului. b. Clasificarea drepturilor subiective civile Dupa opozabilitate:

Drepturi absolute titularul sau are posibilitatea sa il exercite singur, fara concursul altor persoane, acestea avand obligatia generala si negativa de a nu face nimic de natura sa aduca atingere exercitarii acestui drept. Caractere: o raportul juridic care curpinde un drept absolut se stabileste intre titularul determinat si toate celelalte presoane ca subiecte passive nedeterminate. o Este opozabil erga omnes. Dreptruile abslute sunt cele personale nepatrimoniale si cele reale. - Drepturi relative subiectul activ determinat are posibilitatea de a pretinde subiectului pasiv determinat sad ea, sa faca sau sa nu faca ceva. Caractere: o Atat subiectul activ, cat si cel pasiv sunt determinate. o Subiectul pasiv are o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva. o Este opozabil numsai fata de anumite persoane determinate. Dupa continut: - Drepturi patrimoniale continutul lor e evaluabil in bani. Se clasifica in: o Drepturi reale titularul poate sa exercite in mod direct si exclusiv atributele asupra unui lucru, fara a fi necesara interventia altor persoane. Este un drept absolut. De aici rezulta doua prerogative specifice: Dreptul de urmarire prerogativa recunoscuta titularului unui drept real de a urmari si a pretinde bunul in orice maini s-ar gasi. Dreptul de preferinta prerogativa titularului unui drept real de a fi satisfacut cu prioritate fata de titularii unor drepturi de creanta fara garantii. o Drepturi de creanta subiectul activ (creditorul) poate retinde subiectului pasiv determinat (debitorul) sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva. Comparatie: Ambele sunt drepturi subiective patrimoniale; La ambele se cunoaste titularul; La drepturile reale subiectul pasiv e universal nedeterminat, la drepturile de creanta este determinat din momentul nasterii raportului; Diferenta dintre obligatiile create; Drepturile reale sunt limitate ca numar, celelalte sunt practice nelimitate; Numai drepturile reale se bucura de prerogativa de urmarire si de preferinta. - Drepturi personale nepatrimoniale nu are continut economic si serveste la individualizarea persoanei, fiind strans legat de aceasta. Dupa raportul dintre ele: - Drepturi reale principale cu o existenta de sine statatoare, prevazute in Codul Civil sau alte acte normative:

o Dreptul de proprietate public ce apartine fie statului, fie unitatilor de organizare administrativ-teritoriala. o Dreptul de proprietate privata o Dezmembramintele dreptului de proprietate privata: usufruct, uz, abitatie, servitude si superficie. o Dreptul de concesiune, etc. - Drepturi reale accesorii existenta lor depinde de cea a celor principale, pe care le garanteaza. Exemple: o Dreptul de retentie este acel drept real accesoriu in temeiul caruia persoana care detine un bun pe care trebuie sa il restituie creditorului are dreptul sa retina acel bun pana cand creditorul ii restituie sumele care au fost cheltuite pentru intretinerea bunului respectiv. o Dreptul de gaj este un drept real accesoriu mobiliar ce confera titularului prerogativa dreptului de urmarire si de preferinta. o Ipoteca e un drept real accesoriu imobiliar asupra imobilului afectat la plata unei datorii. o Privilegiul este un drept real accesoriu ce confera titularului dreptul de preferinta in plata creantei. Dupa modalitatile care afecteaza existenta si exercitarea dreptului: - Drepturi pure si simple (neafectate) se nasc in cadrul unui raport juridic in forma sac ea mai simpla care presupune un creditor, un debitor si un singur obiect. Confera titularului deplina putere si siguranta in exercitarea lui, producandu-si efectele imediat, definitiv si irevocabil. - Dreptul subiectiv civil afectat de modalitate (sub modo) nu confera siguranta deplina a existentei si efectelor sale datorita unor elemente specifice din continutul lor, numite modalitati (termene, conditii, sarcini). Existenta sau exercitiul lor depinde de un eveniment viitor sigur sau nesigur. - Dreptul eventual (viitor) acel drept lipsit de obiect sau titular, nestiindu-se in viitor daca obiectul dreptului va fiinta sau daca dreptul va apartine unui subiect.

3. Obligatii civile
Reprezinta acele indatoriri asumate de subiectul pasiv intr-un raport juridic concret de a da, a face sau a nu face ceva corespunzatoare conduitei premise de lege subiectului activ, indatorire care in caz de nevoie poate fi impusa prin forta coercitiva a statului. a. Clasificare: Dupa obiectul lor: - Obligatii de a da, a face, a nu face: o A da (aut dare) inseamna in dreptul civil a transfera sau a constitui un drept real asupra unui bun;

o A face (aut facere) reprezinta o actiune in favoarea subiectului activ, o prestatie pozitiva de orice natura; o A nu face insaeamna obligarea subiectului pasiv de a se abtine de la a face ceva care sa afecteze exercitiul unui drept absolut sau de a face ceva la care persoana era indreptatia sa faca daca nu si-ar fi luat obligatia fata de subiectul activ de a nu face. - Obligatii pozitive si negative: o Obligatiile pozitive sunt cele de a da si a face; o Obligatiile negative sunt cele de a nu face. - Obligatii de rezultat si de diligenta (in caiet zice dupa scopul lor): o Obligatii de rezultat (determinate) sunt acelea care se considera indeplinite daca debitorul a atins rezultatul promis. o Obligatii de diligenta (de mijloace) sunt acelea care il indatoreaza pe debitor sa depune eforturi, de a starui cu buna credinta pentru a atinge un anumit rezultat, fara sa fie necesara indeplinirea rezultatului respectiv. Nu urmaresc atingerea concreta a unui scop, cid oar utilizarea mijloacelor necesare pentru ca altii sa ajunga la rezultatul dorit. Dupa opozabilitate: - Obligatii obisnuite regula generala este cea a obligaiilor opozabile intre parti, indatorirea revine debitorului. - Obligatia opozabila tertilor (scripta in rem) este strans legata de posesia unui bun. (locatorul vinde bunul inchiriat sau arendat, iar cumparatorul e obligat sa respecte locatiunea) - Obligatii reale (propter rem) e strans legata de un drept real, e un accesoriu al unui drept real, constya intr-o obligatie de a face. (obligatia proprietarului unui teren agricol de a il cultiva) Dupa sanctiuni: - Perfecte cu sanctiune; - Imperfecte fara sanctiune. Dupa structura: - Obligatii pure si simple au un creditor, un debitor si un obiect si nu sunt afectate de modalitati. - Obligatii complexe cu pluralitate de subiecte ori de obiecte. - Obligatii afectate de modalitati: o De termen o De conditie.

4. Obiectul raportului juridic civil

1. Notiune
Obiectul raportului juridic civil este actiunea sau abstentiunea la care este indreptatit subiectul activ si la care este indatorat subiectul pasiv.

2. Bunurile obiect derivate al raportului juridic civil.


a. Notiunea. Bunul reprezinta acel lucru care indeplineste trei conditii cumulative: - Este util omului; - Are o valoare economica; - Poate fi apropriat sub forma unui drept patrimonial. Bunurile sunt lucruri care satisfac o trebuinta umana, au o valoare economica si sunt susceptibile de a fi appropriate sub forma unor drepturi patrimoniale. Termenul de bun are doua acceptiuni: - In sens larg, reprezinta atat lucrul la care se face referire, cat si dreptul patrimonial asupra acestuia; - In sens restrans, numai lucrul susceptibil de un anumit drept patrimonial. b. Clasificare: Dupa regimul circulatiei juridice: - Bunuri aflate in circuitul civil sunt acelea care pot face obicetul actelor juridice civile. - Bunuri scoase din circuitul civil nu pot face obiectul actelor juridice civile. Dupa natura lor: - Bunuri imobile: o Prin natura lor (terenuri, etc.); o Prin destinatie (mobile care, datorita destinatiei date de proprietar sunt declarate imobile: chestii fixate pe cladiri). Conditii: Ambele bunuri sa aiba acelasi proprietar; Intre bunuri sa existe un raport de accesorietate. o Prin obiectul la care se aplica: drepturile reale imobiliare, altele decat dreptul la proprietate, drepturile de creanta correlative obligatiei de a da un imobil, precum si actiunile in justitie care au ca scop valorificarea unui drept real asupra unui bun imobil. - Bunuri mobile: o Prin natura lor: se pot transporta fie prin forta lor, fie printr-o forta exterioara. o Prin determinarea legii: drepturile reale asupra unui bun mobil, altele decat cele de proprietate, drepturile de creanta correlative obligatiei de a da un bun mobil si obligatiei de a face si a nu face. o Prin anticipatie (legea nu face referire la ele) sunt bunuri imobile prin natura lor, dar pe care partile le considera mobile in temeiul a ceea ce vor devein: recoltele sau fructele neculese, etc. Pentru terti ele sunt imobile.

Bunurile mobile si imobile au un regim juridic diferit. Posesia in cazul bunurilor imobile duce la uzucapiune, iar la cele mobile posesia valoreaza titlu de proprietate. Ipoteca vizeaza numai bunuri imobile, iar gajul sau garantia numai bunuri mobile, publicitatea imobiliara (operatiuni legate de cartea funciara) se aplica de regula numai bunurilor imobile. Dupa modul de determinare: - Bunuri determinate individual (res certa) prin natura lor sau prin vointa partilor sunt individualizate prin elemente specifice. - Bunuri generic determinate (res generis) prezinta insusiri specifice specie din care fac parte, individualizarea lor facandu-se prin cantarire, numarare, etc. Aceasta clasificare prezinta interes sub aspectul stabilirii transferului dreptului de proprietate, al momentului suportarii riscului. Dupa posibilitatea de inlocuire in executarea unei obligatii: - Bunuri fungibile (de regula, generice); - Bunuri nefungibile (de regula, certe). Plata prin predarea unui bun fungibil este liberatorie, in timp ce predarea unui bun nefungibil nu elibereaza pe debitor. Dupa criteriul producerii fructelor: - Bunuri frugifere produc periodic fructe, fara consumarea substantei lor; - Bunuri nefrugifere. Dupa cum folosirea lor implica sau nu folosire lor: - Bunuri consumptibile; - Bunuri neconsumptibile. Numai bunurile neconsumptibile pot fi folosite repetat de titular, fara sa dispara la primul act de folosiresi numai asupra lor se pot constitui drepturi reale sau de creanta prin care se transmite folosinta temporara sau obligatia restitutirii bunului. Dupa cum pot fi sau nu divizate: - Bunuri divizibile; - Bunuri indivizibile. Are aplicatii la partaj. Diviziunea/indiviziunea poate avea atat criteria obiective, cat si subiective (stabilite de parti). Dupa cum pot fi percepute prin simturi: - Bunuri corporale; - Bunuri incorporale. Dupa corelatia existenta intre bunuri: - Bunuri principale pot fi folosite independent, nu servesc la utilitatea altui bun. - Bunuri accesorii servesc la intrebuintarea unor bunuri principale (bacteria pt automobile, cheia pt locuinta, etc.-)

Prezinta interes deoarece se aplica princpiul conform caruia bunul accesoriu urmeaza situatia juridica a bunului principal, daca legea sau partile nu prevad altfel (accesorium sequitur principale).