ii.

RapOr tUl JÚridİc Civil 93

8. cum se manifestă pluralitatea activă şi pasivă in categoria

raporturilor juridice reale?
9. Cum se manifestă pluralitatea activă şi pasivă in categoria
raporturilor juridice personal nepatrimoniale?
10. Anali2ați pluralitatea activă în categoria raporturilor juridice obligaționale.
11. Analizați pluralitatea pasivă în categoria raporturilor juridice obligaționale.
12. Ce presupune solidaritatea activă? În ce categorie de raporturi
juridice poate fi întâlnità?
13. Ce presupune solidaritatea pasivă?
14. Ce reprezintă obligația civilă indivizibilă?
15. Care sunt modalitățile prin care poate fi schimbat subiectul activ in
categoria raporturilor juridice civile reale?
16. Care sunt modalitățile prin care poate fi schimbat subiectul activ in
categoria raporturilor juridice civile obligaționale?
17. Care sunt modalitățile prin care poate fi schimbat subiectul pasiv in
categoria raporturilor juridice civile obligaționale?
18. Este posibilă schimbare a subiectelor raportului juridic personal
nepatrimonial? Argumentați.
19. Care sunt modalitățile prin care poate fi schimbat subiectul
activ/persoană juridică?
20. Ce se înțelege prin conținutul raportului juridic civil?
21. Analizați comparativ drepturile subiective civile absolute și
drepturile subiective civilerelative.
22. Calificați dreptul de proprietate în funcție de cele patru criterii de
clasificare
a drepturilor subiective civile.
23. Analizați comparativ dreptul subiectiv real și dreptul subiectiv de creanță.
24. Ce reprezintă abuzul de drept şi cum se sancționează?
25. Calificați obligația de a da in funcție de cele cinci criterii de
clasificare a obligațiilor civile.
26. Ce se înțelege prin obiectul raportului juridic civil?
27. Cum se clasificà bunurile mobile, dar bunurile imobile?
28. Definiți patrimoniul şi arătați ce corelație există între patrimoniu şi bunuri.
29. Analizați comparativ noțiunile de fructe şi producte.
30. Un bun fungíbil poate fi frugifer? Exemplificați.

2.4.3. Teste grilă

1. Reprezintă o premisă a raportului juridic civil concret:
o normă juridică civilă;
94

un contract de vânzare;
c. orice normă juridică.
2. Contractul de locațiune este:
o premisă a unui raport juridic obligațional;
b. o premisá a unui raport juridic real;
un izvor al raportului juridic civil concret.
3. Reprezintă o premisă a raportului juridic civil abstract:
normele juridice care reglementează contractul de deposit;
b. contractul de depozit;
c. orice normă juridică.
4. Raportul juridic civil abstract devine raport juridic civil concret:
a. numai în prezența unui act juridic
civil; şi în prezența gestiunii de
afaceri;
c. numai în prezența unui fapt juridic ilicit.
5. Raportul juridic civil reprezintă o relație socială, patrimonială sau personalà
nepatrimonială reglementată de:
a. lege;
norma de drept civil;
c. orice normă juridică.
6. Raportul juridic civil este:
a. o regulă de conduită reglementată de norma juridică
civilă; by o relație socială reglementată de norma
juridică civilă;
c. un act sau un fapt juridic ce produce efecte juridice.
7. Raportul juridic civil are
caracter: social;
b. întotdeauna dublu volițional;
C. numai social.
8. Egalitatea juridică a părților raportului juridic civil reprezintă:
a. un principiu general al dreptului civil;
un caracter juridic al raportului juridic civil;
+- o metodă de reglementare pentru ramurile de drept publÌ*'
Egãlitatea juridică
9. a pàrților raportului juridic civil pr esupune c•.
a. îFi orice rapor
t juridic e‹vii, părțile čł r avea un număr E'8*! *€'
drep!"
ubiective Cİvile şi de obligații;
vointčł U neia d *"
dintre părțil e raportului juridic civil p Ï U se SUbOr
voinței celeilalte părț İ;
c. t•ł pdFtiCipan
tii Ičl Fd oFturile juridice civile sunt egčI!I
Raportul juridic civil
95

10. lzvoarele raportului juridic civil concret

sunt: actele normative;
evenimentel e și acțiunile omenești;
c. numai actele juridice civile.
11. În funcție de voința părților, izvoarele raportului juridic civil se
clasifică în:
a. acțiuni omenești săvârșite cu sau fără intenția
de a produce
efecte juridice;
evenimente și acțiuni omenești;
c. fapte naturale, fapte juridice licite și fapte juridice ilicite,
12. Sunt fapte juridice stricto sensu:
a. toate acțiunile omenești și evenimentele;
t }Î faptele juridice licite, faptele juridice ilicite și evenimentele;
c. și actele juridice civile.
13. Sunt fapte juridice lato
sensu: și faptele juridice
licite; și actele juridice
civile;
c. numai evenimentele.
14. Pot fi subiecte ale raportului juridic civil:
{§? și persoanele juridice;
numai persoanele
fizice; și persoanele
fizice.
15. Personalitatea juridică a unei persoane juridice se dobândește:
a. numai dacă are un patrimoniu propriu;
b. dacă are o organizare de sine stătătoare și un scop licit, chiar în
lipsa unui patrimoniu propriu;
dacă are un scop licit și moral, o organizare de sine stătătoare și un
patrimoniu propriu.
16. În cazul raporturilor juridice obligaționale, subiectul activ
este: debitorul;
creditorul;
titularul dreptului de creanță.
17. În cazul raporturilor juridice reale subiectul activ
este: titularul dreptului de uzufruct;
b. creditorul;
*. tîtularul dreptului de proprietate.
18. Su biectul activ al raportului juridic civil
este: Î Î titularul drepturilor subiective
civile;
96 Drept cig'l . Teori
a ghg’ ,r

ț/*țȘ proprietarul;
c. persoana obligată.
19. În cazul raporturi lor juridice personale nepatrimonial f¿, SUbie ‹/, , ,
poate fi:
a. numai o persoană fizică;
b, numai o persoană
juridică; c și o persoană
juridică.
20. În tazul contractelor sinalagmat îce:
a. numai una dintre părți întrunește concomitent cal itatea de s vbi ,t
e
activ și calitatea de subiect pasiv;
țȚfi ambele părți întrune5c concomitent calitatea de Subiect atțt/t
caJitatea de Subiect pasiv;
c. una dintre are calitate de subiect activ, iar cealal t ă pt r țe
j,jt calitatea de subiect pasiv.
21. In cazul raporturilor reale:
a. atât subiectul activ cât și subiectul pasiv sunt determinați;
b. numai subiectul pasiv este
determînat; IȘÎI numai subiectul activ
este determinat.
22. In cazul raporturilor civile reale:
a. subiectuJ actiy nu este determinat;
b. subiectul activ este nedeterminat;
$[fi* subiectul pasiv este nedeterminat.
23, În cazul raporturilor ciyile reale:
a. subiectuJ pasiv este determinat;
j$Î/ subiectul activ este determinat;
c. atât subiectu l activ, cât și subiectul pasiv sunt nedeterminaț î.
24. În cazul raporturilor obligaționale:
subiectul pasiv este determina t;
b. F) UI7iâ i sUbil2 ctul pâ s iv f? yt I2 d et f ' yyj/p ât ;
^- I3umai subiectul activ este determinat.
25. !N C?IzU l ra Ort urilor civile obligaționale:
a. subiectul activ e5te determinat și subiectul p?Isiv este n I2 detef^!'**!'
b. FÎ U *** *!i S U bil2 Ctul activ este determina t;
26. În ca

nedeterminat;
C. Și Subiectul paSiV
este determinat.
ii. Raportul juridic civil 97

27. Obligația subiectului pasiv în cadrul unui raport juridic real poate consta

a. a da;
b. a nu face ceva ce ar fi putut face dacă nu se obliga să nu
facă; a nu face ceva ce ar putea aduce atingere dreptului
real.
28. Obligația subiectului pasiv în cadrul unui raport juridic obligațional
poate consta în:
a da;
a nu face ceva ce ar fi putut face dacă nu se obliga să nu facă;
c. a nu face ceva ce ar putea aduce atingere dreptului real.
29. Obligația subiectului pasiv în cadrul unui raport juridic nepatrimonial
poate consta în:
a nu face nimic care ar putea aduce atingere dreptului subiectului
activ;
b. a face;
c. a da.
30. Poate fi subiect activ:
@. autorul unei opere artistice;
b. numai titularul dreptului de proprietate;
. creditorul.
31. Pluralitatea pasivă în cazul raporturilor civile obligaționale presupune:
a. mai mulți
creditori; mai
mulți debitori;
c. mai mulți creditori și debitori.
32. Pluralitatea activă în cazul raporturilor obligaționale
presupune: mai mulți titulari de drepturi;
b. mai mulți debitori;
mai mulți creditori.
33. În cazul raporturilor civile reale pluralitatea poate fi:
a. numai activă;
b. numai pasivă;
și activă.
34. Pluralitatea pasivă în ca2UI raporturilor civile reale presupune:
mai multe subiecte pasive nedeterminate;
b. mai multe subiecte pasive determinate;
c. mai mulți debitori.
35. În cazul raporturilor civile obligaționale, pluralitatea poate fi:
a. numai pasivă;
 Drept civil. Teoria ggqy
98

b. U ” ai aCtiVĂj
și mixtă.
36. Pluralitatea activă în raporturilor reale presupune:
cazul
de proprietate;
mai mulți titUl£lri ai dreptului
b. mai multe persoane obligate;
C. mai mulți creditori.
nale pluralitatea pasivă presupune.
37. în câ zul raporturilor civile obligațio
a. mai mulți
creditori; mai
mulți debitori;
c. mai mulți coproprietari.
38. Proprietatea comună reprezintă:
a. o formă de manifestare a pluralității active în cazul raporturilor civile
obligaționale;
b. o formă de manifestare a pluralității pasive în cazul raporturilor
civile reale;
o formă de manifestare a pluralității active în cazul raporturilor civile
reale.
39. În cazul raporturilor civile obligaționale pluralitatea activă presupune:
a. mai mulți debitori;
mai mulți
creditori;
c. mai mulți debitori și creditori.
40. Pluralitatea activă în cazul raporturilor juridice civile reale
presupune: mai mulți coproprietari;
b. mai multe subiecte pasive determinate;
exercitarea de către soți a dreptului de proprietate asupra bunufÎl0£
comune.
41. Pluralitatea pasivă in cazul civile reale presupU^e !
a. M8i Mulți debitori;
ITIî3l MUIte subiecte pasive

nedeterminate;
C• M i IT} U t g pp pri ri
42. Pluralitatea actile ÎFI C î3zulet a £' U
raportur
a. toate
p ilor personale nepatrimonia /E' p › *“
ersoanele fiziCE' tqr E' î3L I acelaşi nume;
6UtO£fi’l unel opere
comuq Î2 ;
COleCtivul de inventa
43. tori ai unei invenții.
*!’raIitat° pasivăîn cazul raporturi
âUtorii unei O lor personale ne
a. pc l e gțe;
comu
b. d8bltori;
II. Raportul juridiC CİVİI 99

44. Pluralitatea pasivà in cazul raporturilor reale este:

a. determinată;
, nedeterminată;
c. exclusă.
4S. Pluralitatea pasivă in cazul raporturilor obligaționale este:
determinată;
b. nedeterminată;
c. prezentă in toate situațiile.
46. Pluralitatea pasivă in cazul raporturilor personale nepatrimoniale este:
nedeterminată;
b. determinată;
prezentă ab
initio.
47. Pluralitatea mixtă:
presupune mai multe subiecte active și subiecte pasive in cadrul
raporturilor juridice obligaționale;
mai mulți creditori și mai mulți debitori;
c. presupune mai multe subiecte active și subiecte pasive in cadrul
tuturor raporturilor juridice personale nepatrimoniale.
48. Obligația civilă divizibilă:
este numită și conjunctă;
b. presupune divizarea creanței între mai mulți debitori in mod egal,
in toate cazurile;
presupune divizarea creanței între mai mulți debitori potrivit voinței

49. Obligația civilă divizibilă:

nu exclude solidaritatea;
b. exclude solidaritatea;
reprezintă regula in materia obligațiilor.
50. Obligația civilă solidară poate fi:
a. numai pasivă;
și activă;
c. numai activă.
51. Obligația civilă solidară:
a. este divizibilă între creditori şi indivizibilă între
debitori; b,. este divizibilă între debitori și indivizibilă între
creditori; Ñ este divizibilă in cazul transmisiunilo r prin
moştenire.
52. Solidaritatea activă se poate naște:
numai dintr-un act juridic civil;
 Dr ept civil. Țł2C I r İI „
r

b. și din lege;
ø numai din lege.
aște:
53. Solidaritatea pasivă se poate n
și dintr-un act juridic ciV Ïl;
b. Flumčli din lege;
şi din lege.
s 4. in cazul raporturilor civile obligațional e, solidaritatea actİVa presupç y,
{ÿ$ posibİlitate a fiecăr ui creditor de a cere de la debitor plata ;øt gre ¡¡
datorii;
b. pC îs ïbilitatea fie carui creditor de a pretinde doar partea sa din Cr eanț;.
C. pClsibilitatea unicului creditor de a pretinde întreaga dă torie ąe |t
oricare dintre debitori.
ss. î« cazul raporturilor civile obligaționale, solidaritatea activă presupune,
a, mai mulți
debitori; kĂł mai mulți
creditori;
c. mai mulți coproprîetari,
56. Solidaritatea pasivă poate fi întâlnită:
a. numai în cazul raporturilor civile reale;
atât în cazul raporturilor civile reale cât și obligaționale;
numai în cazul raporturilor civile obligaționale.
57. Posibilitatea fiecărui creditor de a cere debitorului plata întregii §6t0fÏI’
există în cadrul raporturilor juridice obligaționale:
indivizibile;
cu solidaritate activă;
C. Cu solidaritate pasivă.
S8, POsibilitat f?a Crf?ditorului de a cert oricăruia dintre debitor i ü!^"!
^*'I datoFii f?xist ]Q Cã dr U raporturilor juridice obligațional e :
ã• Cü SO İ d dF itate activă;

CU Solidaritate pasivă;
*- CU SOlidaritate mixtă,
59. Unul dint r I2 debitori poate fi obligat la plata întregii datorii
S0lidaritate pasiyă;
b. SO)İ/ črl it¿tł e act İVă;
tOlİdãFitate mixtă,
60. Ob İİĘă ț îa civilà İnd ivizibilá:
fe r e !* t O e xce pție ąe
la regula div îzibilităț iİ obIig ã ł' e '
b. se naşte U ă l
*I dl F ł CO cvenția părților chiar daC 8* e S! f?
expres;
 civil
II. Rap•« ul jUridic 101

/Ș se poate naşte şi din obiectul oblİgație î, dacă acesta prin natura lui
nu poate fi divizat.
61. Indivizibilitatea obligației civile:
a. exclude solidarìtatea în toate cazurile;
b. devine solidarà numai dacă există stipulație expresă în acest sens;
/ÿ} poate fi și activa și pasivă.
62. În cazul raporturilor juridice reale se poate schimba:
a. atât subiectul activ cât și subiectul pasiv;
b. numai subiectul pasiv;
/Țÿ numai subiectul activ.
63. Prin accesiune poate fi schimbat:
@ subiectul activ;
b. subiectul pasiv;
c. creditorul.
64. Prin cesiune de creanță poate fi schimbat:
@ subiectul activ;
Îÿ;Ž creditorul;
c. debitorul.
65. Debitorul poate fi schimbat prin:
a. tradițiune;
(ğŽ cesiune de contract;
c. contract de vânzare.
66. Reprezinta o modalìtate de schimbare a debitorului:
@ stipulația pentru altUl;
b. uzucapiunea;
Șÿ poprírea.
himbare a subiectului:
67. Fuziunea reprezintă o ixiOdalitate de sc
ä . čł ctiv in cazul pe rsoä nł?i fİZÎC9î
p¿lsi\/ în C ã zul persoa )!?i ! i^^, f?
e I ; Ll ridi C e.
C l ct iv în cazul p!Ž rS C)aÜ
activ p oate fi SChimbat pr în:
68. În cazul persoanei juridic e subi ectUl
a divizare;
b. moştenire;
C. cesiune de contract.
s t e fo rm t-
69. CQ nținutul raportulu i juridİC C ÌV i! E I
a, repturi subiecti ve civ ile,‘
numai din d
’.é‹ şi din obligații civile;
c. numai din oblig î3 țİİ C ‹V'( f?•
 Drept civİ|. TQ orìa gąyy t
102 ã

70. Reprezintă continutul raportului juridic ciVİl:

a. conduita părților;
drepturile subiective civile şi obligațiile Civile;
c. acțiunile şi inacțiunile părților.
71. Interdepende nța drepturilor şi
obligațiilor:
’.an presupune că fiecărui drept subiectiv îi corespunde o obIigatie t,
;
b. este specifică actelor juridice civile;
este o caracteristică a contractelor sinalagmatice.
72. Latura activă a conținutului raportului juridic civil este
formată: a,h numai din drepturile subiective civile;
b. şi din drepturi subiective civile;
c. şi din obligații civile.
73. Latura pasivă a conținutului raportului juridic civil este
formată: numai din obligațiile civile;
b. în mod excepțional și din drepturi subiective civile;
c. întotdeauna din drepturile subiective civile.
74. Formeazà conținutul raportului juridic:
a. norma juridicá civilă și actul juridic civil;
b. relația socială și norma juridica care o
reglementează; drepturile și obligațiile civile.
75. Subiectul activ are numai drepturi iar subiectul pasiv are numai
obligaț în cazul raporturilor juridice civile:
reale;
obligaționale, in anumite cazuri;
c. obligaționale, în toate ca2urile.
76. Drepturile civile absolute:
a. sunt opozabile între părți;
lb. sunt opozabile erga
J omnes;
ãU ca obligație corelativă, obligația generală de a nu face.
77. În CaZuI drepturilor civile absolute este determinat:
a. atât subiectul activ, cât şi subiectul
pasiv; numai subiectul activ;
C. numai subiectul pasiv.
Dreptul relativ se caracterize
78. ază prin faptul că:
este cunoscut nu doar
subiectul activ, ci şi subiect ul p î3S **
este opozabil între părți;
C• tİtUlar ul săU nu poate
fi determ¡n čIt .
II. Raportu l jUFidic civil
103
79. Dreptul de gaj este:
a. drept real principal;
b drept real accesoriu;
c drept patrimonial.
80. Dreptul de proprietate este:
un drept absolut;
a. un drept relativ;
opozabil erga omnes.
81. Dreptul de proprietate:
este un drept real principal;
b. este un drept real accesoriu;
c. este un drept relativ.
82. Obligația civilă corelativă unui drept absolut poate consta în:
a. a da;
b. a nu face ceva ce ar fi putut face dacă nu se obliga să nu facă;
a nu face nimic care să afecteze exercitarea dreptului de către titularul
său.
83. Dreptul subiectiv civil relativ:
a. este opozabil erga omnes;
este opozabil numai debitorului;
c. este întotdeauna un drept subiectiv civil principal.
84. Dreptul la calitatea de autor al unei opere artistice este un drept:
a. real;
b. de creanță;
personal nepatrimonial.
85. Dreptul la viață:
a. este un drept patrimonial;
b. este un drept de creanță;
face parte din categoria drepturilor privind existența și integritatea
fizică și psihică a persoanei fizice.
86. În funcție de conținutul lor, drepturile subiective civile se clasifică
în: drepturi patrimoniale și drepturi personale
nepatrimoniale;
b. drepturi reale și drepturi de creanță;
c. drepturi absolute și drepturi relative.
7. subiective civile se clasifică
În funcție de coreIa t' a dintre ele, dreptur ile
În:
ve;
a. drepturi absolute și drepturi relati
drepturi principale și drepturi
accesorii;
 104

c. drepturi patrimoniale și drepturi personale nepatrİmonia¡ø

88. Este un drept real principal:
a. dreptul de ipotecă;
dreptul de uzufruct;
dreptul de superficie.
89. Dreptul de ipotecã este un drept:
a. real principal;
real accesoriu;
patrimonial.
90. Dreptul de uzufruct este un
drept: r a. real principal;
b. personal nepatrimonial;
c. relativ.
91. Dreptul născut din clauza penală este un drept:
a. real accesoriu;
*bΑ de creanță accesoriu;
' relativ.
92. Sunt drepturi reale accesorii:
a. dreptul născut din clauza penalã şi dreptul asupra
dobânzii; dreptul de gaj şi dreptul de ipotecã;
c. dreptul de superficie și dreptul de abitație.
93. Drepturile reale accesorii sunt drepturi subiective
civile: a/ł absolute;
b. relative;
ct patrimoniale.
94. Dreptul subiectiv civil pur și simplu reprezintă acel drept subiectiv.
a. afectat de un termen;
b. afectat de o condiție;
care conferă titularului său un maxim de certitudine deoaF*" *’
depinde de vreo împrejurare viitoare.
95. Dreptul de creanță născut dintr-un contract de împrur0Ut;
a. este un drept pur și simplu;
este afectat de un termen;
poate fi afectat şi de o condiție.
Obligația subiectului Xec^"’*"
96. pasiv de a da se consideră, de regulá. e
îïiomentul:
d E! xecutăriİ lucràrii
sau prestării serviciului;
b. p r edării efective a
bunului;
¡¡ Raportul juridic civil 97. O
bl
ig
realizării acordului de voință cu privire la un bun a
cert. ți
 a de a da.
10S
presupune îndatorirea de a constitui sau de a transmite un drept
real;
b. constă într-o prestație;
se execută prin predarea bunuiui în cazul actelor reale.
98. Obligația asumatã de avocat față de clientul său este:
a. de rezultat;
de mijloace;
de a face.
99. Obligația de rezultat:
a. este obligația asumată de medic față de pacientul său;
b. se consideră executatà chiar dacã rezultatuì asumat nu a lost
realizat; se consideră neexecutatã dacă rezultatul nu a fost
realizat.
100. Obligația imperfectã:
se mai numește și naturalã;
b. se bucurã de sancțiune juridică;
c. este aceea a cãrei executare se poate obține pe cale silitá.
101. Obligația propter rem este o obligație:
a. opozabilă și
terților; reală;
c. obișnuitã.
102. Obligația civilă imperfectă reprezintă acea obligație:
a cãrei executare nu se poate obține pe cafe
silitã;
b. a cãrei executare se poate obține numai pe cafe silită;
c. care numai în cazuri |imitativ preVãzute de lege nu poate fi obținutã
pe cale siìită.
103. Îndatorirea deținătoruf ui unui teren agricol de a-I cultiva este o obligație:
propter rem;
b. scriptae in rem;
c. obişnuită.
este obligație de:
104. Obligația de reparație a încălțămintei
a. a da;
a face;
rezultat.
asupra unui bun mobil este obligație
105. Transmiterea dreptului proprietate
de de:
a a da;
 106

b. a face;
c. diligență.
106. Obligația asumată de debitor de a nu folosi banii împrum tați pęqțțș
plata altor datorii este obligație de:
a. a face;
a nu face opozabilá unui drept de creanță;
c. a nu face opozabilă unui drept real.
107. În funcție de opozabilitate, obligațiile civile se clasificà
în: trei categorii;
b. două categorii;
c. patru categorii.
108. Clasificarea obligațiilor civile in obligații civile obișnuite, obligații scrï#ț r
in rem și obligații civile propter rem se face după
criteriul: gradului de opozabilitate;
b. obiectului lor;
c. sancțiunii.
109. Obligația dobânditorului unui imobil de a respecta contractul de
închiriere cu privire la acesta este obligație:
obişnuită;
scriptae in rem;
opozabilă și terților.
110. Sunt obligații civile complexe:
á. obligațiile condiționale;
b obligațiile solidare;
c. numai obligațiile alternative.
111. Obiectul raportului juridic civil
reprezintà: conduita párților;
acțiunile şi inacțiunile
c. p
ărților;
112. Obi
a.
b. părților;
bunurilor la care se referă
conduita părților
ä reprezintă o un
iversalitate juridică;
b. este aIcat it din drepturile personale nepatrimoniale;
expli C g dr I¿pt Ç
de gaj gE' neral al creditorilor chirografã *
Raportul juridic civil 107

v . Patrimoniul se caracterizează prin:

unicitate;
 b. transmisibilitate, inclusiv prin acte juridice civile inter vivos;
divizibilitate.
115. Reprezintă obiect derivat al raportului juridic civil
concret: bunurile la care se referă conduita
părților;
b. drepturile părților;
c. obligațiile părților.
116. Bunurile imobile pot fi imobile:
@ prin natura lor, prin determinarea legii, prin destinație;
b. prin natura lor, prin obiectul la care se aplică, prin anticipație;
c. prin natura lor, prin obiectul la care se aplica, prin destinație.
117. Bunurile mobile se clasifică în:
bunuri mobile prin natura lor, bunuri mobile prin anticipație și
bunuri mobile prin determinarea legii;
b. bunuri mobile prin natura lor și bunuri mobile prin destinație;
c. bunuri mobile prin anticipație, bunuri mobile prin natura lor și
bunuri mobile prin destinație.
118. Bunurile mobile se clasifică în:
a. mobile prin natura lor, mobile prin destinație și mobile prin
determinarea legii;
â. mobile prin natura lor, mobile prin anticipație și mobile prin
determinarea legii;
c. mobile prin natura lor, mobile prin destinație și mobile prin
anticipație.
119. Un anumit teren aparținând unei persoane fizice se clasifică astfel:
a. imobil prin natura sa, corporal, cert, aflat în circuitul civil,
frugifer, indivizibil;
’! imobil prin natura sa, corporal, cert, aflat în circuitul civil, frugifer,
divizibil;
C. imobil prin anticipație, corporal, cert, aflat în circuitul civil, frugifer,
divizibil.
120. Bunurile divizibile:
@ pot face obiectul unui partaj în natură;
b. își schimbă destinația economică prin împărțire;
pot fi considerate indivizibile, prin voința părților.
12\. Un tablou semnat de un pictor celebru este:
î3. un bun mobil, cert, indivizibil, frugifer, fungibil;
b. un bun imobil prin destinație, sesizabil, consumptibil, indivizibil;
 Drept civil. Teoria gtt t
108

un bun mobil prin natura lui, nefungibil, indivizibil, corporal.

122. Bunurile la care se referă conduita párților
reprezintă: obiectul derivat al raportului juridic
civil;
b. conținutul raportului juridic civil;
c. latura activă a obiectului raportului juridic civil.
123. Bunurile fungibile sunt:
a. cele care produc periodic fructe fără consumarea substanței lor;
b. cele care produc periodic fructe cu consumarea substanței lor;
cele care pot fi înlocuite in executarea unei obligații
civile.
124. Bunurile imobile prin natura lor:
' pot fi şi frugifere;
b. nu pot fi sesizabile;
c. nu pot fi fungibile.
125. Uşa de la intrare reprezintă un bun:
a. mobil prin natura sa;
imobil prin
destinație;
c. imobil prin natura sa.
126. Recolta neculeasă reprezintă un bun:
a. mobil prin anticipație;
imobil prin natura sa;
C. mobil prin natura sa.
127. Sculptura „Cumințenia pământului
reprezintă un bun:
mobil prin natura sa;

b. fungibil;
’‹ nefungibil.
128. Se dobândesc prin culegere:
a. productele;
f¢uctele industriale;
c. fructele civile.
129. Bunurile consumptib
ile:
iMplicà consumarea
substanț
nu pot fi declarate ne ei lor de la prima întrebui0ț**I?
consumptibile prin voința părților;
de regulă, sunt
130. nefungib ile.
FFUctele:
î3 SE' ob țiFł pri
CO S U
Fl
Cruri ce > Warea substanței bunului;
SUĘłt lU se bțin perio c E'

se deosebesc dİC onsumarea subStdI* Î *

de producte. fără
ț g portul juridic civil 13 .
Fruct
 ele pot fi: 109
civile;
b. numai industriale;
şi naturale.
132. Dobânda face parte din categoria:
a. fructelor industrìale;
b. productelor;
fructelor civile.
133. Fructele civile:
a. se dobândesc prin culegere;
se dobândesc zi de zi, prin trecerea timpului;
c. aparțin proprietaruìui in toate cazurile.
134. Productele:
aparțin proprietarului;
b. pot aparține și posesorului de bună
credință; se obțin prin consumarea
substanței bunului.
135. Legumele cultivate sunt:
a. fructe naturale;
fructe
industriale;
c. fructe civile.

2.4.4. Spețe
1. La data de 1.03.2015 soții A şi B încheie un contract de vânzare cu C,
având ca obiect un imobil. Prețul stabilît de părți in cuantum de 120.000 de lei
urmează a fi plătit in 12 tranşe rate egale până la data de 1.03.2016. Prin
contract pãrțile au stabilit şi o dobândã de 3% pe an (3.600 lei). La scadențã, C
constată că s-a plàtit doar jumătate din preț (50.000 lei), motiv pentru care
formulează o cerere de chemare în judecată.
PrÎn cererea de chemare in judecată, C SOlicitã instanței obligarea lui A la plata
diferenței de 50.000 lei din prețul vânzării și totodatã obligarea acestuia la plata
dobânzii asumate in cuantum de 3.600 lei.
nu are ca\itate
Prin întâmpìnare, solicitä respinger ea acțiunii pe motif că
Procesu a ìã pasivă, deoarece la data de 1.07.2015 a divorțat de soția sa B și in
urma
P5Łtajului, imobilul a fost atribuit acesteia.
• ) Ce raport juridic civil există între A, B Şi CÏ’
b) Care sunt pãrțile raportului juridic?
c) Ce fel de obligație este plata prețului de A şi B?
ăSUMãTĂ
d) Ce drepturi şi obligații identifiCati i n pS eța*