 Activitate seminar- Drept civil.

Partea Generală, Semestrul I: 20-

23.12.2021

 Termen limită pentru finalizare-24.12.2021

Partea I

1. A.S., având vârsta de 16 ani, încheie cu D.M., major, un contract de schimb

având ca obiect bunuri mobile (biciclete). La momentul realizării acordului de
voințe, A.S. i-a declarat lui D.M. că a împlinit de câteva zile vârsta majoratului,
astfel încât poate încheia singur actul juridic în discuție. D.M. s-a mulțumit cu
acest răspuns și nu i-a cerut cocontractantului să dovedească vârsta pretinsă.
După 3 luni de la data încheierii contractului, A.S., asistat de reprezentantul său
legal, se adresează instanței de judecată, cerând anularea actului juridic încheiat,
pentru motivul că el deține numai capacitate restrânsă de exercițiu, iar prin actul
juridic încheiat i-au fost afectate interesele. Pârâtul se apără spunând că A.S. l-a
asigurat, la momentul contractării, că are vârsta de 18 ani și, insuflându-i încredere,
nu i-a cerut acestuia să-i arate un act de stare civilă din care să rezulte acest lucru.
Mai mult, D.M. spune că reclamantul are o construcție fizică și prezintă o
maturitate psihică specifice vârstei majoratului. Tot pârâtul arată că, în cazul în
care actul încheiat va fi anulat, el va înregistra un prejudiciu, astfel încât cere ca
instanța de judecată să facă, în speță, aplicația dispozițiilor art. 45 teza a II-a C.civ.
și să considere menținerea contractului o sancțiune civilă adecvată.

Cerințe:
a) Ce sancțiune este invocată în speță de către reclamant? Definiți-o și
delimitați-o de alte sancțiuni civile.
b) Constituie motivul invocat de reclamant unul de natură să atragă anularea
actului juridic? Argumentați.
c) Având în vedere natura interesului ocrotit prin dispoziția legală încălcată în
speță, arătați care este felul nulității invocate de către reclamant. Deosebiți-o de
categoria opusă, rezultată în considerarea aceluiași criteriu.
d) Enumerați toate criteriile de clasificare a nulității și categoriile rezultate în
considerarea lor.
e) Enumerați cauzele nulității absolute, respectiv pe cele ale nulității relative.
f) În ce rezidă deosebirea dintre nulitatea absolută și cea relativă? Detaliați acest
aspect.
g) Este introdusă în termen acțiunea reclamantului?
Page 1 of 8
 h) Care sunt efectele produse de nulitate? Cum pot fi acestea înlăturate, în
general? Dar în speța dată?
i) Ce părere aveți despre motivarea acțiunii? Dar despre apărarea pârâtului?
j) Va aplica instanța de judecată, în speță, dispozițiile legale invocate de către
pârât? De ce?
k) Ce va dispune instanța de judecată? Motivați răspunsul dat.

2. Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei la 1.03.2013, A.T., în calitate

de tutore al numitului M.C., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul B.C., anularea
contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 335/13.02.2012 de B.N.P.
N., încheiat între M.C. și pârâtul B.C.
În motivarea cererii s-a arătat că actul atacat este lovit de nulitate, deoarece la
data perfectării lui, M.C., în calitate de vânzător, era lipsit de discernământ și nu
avea reprezentarea consecințelor juridice ale actului încheiat, pentru că altfel nu ar
fi dispus de singurul imobil pe care îl deținea, fără măcar sp-și rezerve un drept de
uzufruct viager.
Că este așa rezultă și din sentința civilă nr.447/16.11.2012 a Judecătoriei Sector
3, București, prin care numitul M.C. a fost pus sub interdicție, reținându-se în
considerentele acesteia existența unui handicap psihic ce îl pune în incapacitate de
a acționa critic și predicativ privind consecințele social-juridice ale faptelor și
actelor sale.
În plus,pârâtul trebuia să știe de starea de alienație mintală a vânzătorului, având
în vedere gradul de rudenie cu acesta, fiind veri primari.
Pârâtul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, arătând
că hotărârea de care se prevalează reclamantul a fost pronunțată ulterior perfectării
contractului. Totodată, efectele acestuia nu îi sunt opozabile, doarece nu a fost
parte din acel proces (...).
În dovedirea cererii, reclamantul a solicitat proba cu înscrisurile (acte medicale)
și proba testimonială, pentru a demonstra că pârâtul cunoștea starea de sănătate a
vânzătorului. În combatere, pârâtul a solicitat proba tesimonială și interogatoriul
lui A.T.

Cerințe::
a) Prezentați regimul juridic al nulității relative.
b) Motivați soluția ce ar trebui pronunțată asupra cererii principale.

Page 2 of 8
3. Prin cererea înregistrată la 1.03.2013, reclamanții A și B au chemat în judecată
pe pârâta societatea S, solicitând instanței constatarea nulității absolute a
contractului de închiriere nr.1 din 1 februarie 2012, obligarea pârâtei la plata
sumei de 40.000lei cu titlu de despăgubiri și acordarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că numiții AA și BB erau
coproprietari în cote egale asupra unui imobil cu destinația de spațiu comercial,
imobil închiriat pârâtei S prin contractul arătat. Însă contractul a fost semnat doar
de AA în numele amândurora, fără ca să fie împuternicit pentru aceasta de BB, în
vârstă de 89 de ani. Mai mult, semnatarul, din cauza vârstei înaintate (93 de ani la
data semnării), nu avea reprezentarea corectă a valorii economice a contraprestației
(nivelul chiriei), care a fost mult sub valoarea pieței. Drept rezultat, contractul este
nul pentru că nu este manifestarea de voință a ambilor titulari ai dreptului de
proprietate, iar în privința unicului semnatar, pentru eroare esențială.
Cei doi coproprietari, AA și BB, au decedat, iar reclamanții, ca unici
moștenitori legali ( A pentru AA și B pentru BB), fiind majori, au încheiat un nou
contract de închiriere, cu alt chiriaș, pentru o chirie mai mare. Aceasta dovedește
că valoarea inițială a acestuia a fost mult prea mică. Despăgubirile solicitate de
reclamanți sunt tocmai diferența dintre chiria plătită efectiv și valoarea reală
practicată pentru spațiile comerciale din aceeași zonă.
Pârâta S a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității
procesuale active a reclamanților, ei fiind terți față de contract. Pe fond a solicitat
respingerea acțiunii ca neîntemeiată, întrucât nesemnarea contractului de locațiune
de către BB nu este o cauză de nulitate absolută a acestuia, mai ales că BB
cunoștea existența contractului și chiar a încasat de la pârâtă diferite sume de bani
cu titlul de parte a chiriei. De asemenea, în cauză nu sunt incidente dispozițiile
legale privind eroarea esențială. A cerut și acordarea cheltuielilor de judecată.
În cauză a formulat cerere de intervenție C, sprijinind poziția procesuală a
reclamanților. A arăta că este proprietarul unui alt imobil din același permietru, tot
cu destinație de spațiu comercial, și că este interesat în admiterea acțiunii pentru a
se păstra nivelul chiriilor în zonă, care ar putea să scadă ca urmare a existenței
contractului atact de reclamanți.
Instanța a admis în principiu cererea de intervenție și, prin aceeași încheiere,
a unit excepția lipsei calității procesuale a reclamanților cu fondul cauzei și a
încuviințat probele propuse de părți. Deși C s-a opus administrării probei cu
declarația martorului M., propus de B pentru a dovedi nivelul chiriilor în zonă, pe
motiv că în acest scop sunt suficiente relațiile oferite de administrația financiară a
zonei, totuși instanța a admis proba, considerând-o utilă pentru coroborarea tocmai
cu informațiile oferite de insituție.

Page 3 of 8
 În fapt, s-au dovedit starea de coproprietate asupra imobilului pentru AA și
BB, calitatea de succesor universal, atât pentru A cât, și pentru B, existența
contractului de locațiune semnat doar de AA și că valoarea chiriei stabilite în
contract era de 2/3 din chiria practicată în zonă pentru imobile similare.
La termenul pentru dezbaterile asupra fondului, părțile au cerut acordarea
cheltuielilor de judecată: pentru reclamanți, taxa de timbru (1.805lei) și onorariul
de avocat (2.000lei), iar pentru intervenient, onorariul de avocat (1.500lei).

Cerințe:
a) Poate fi constatată nulitatea contractului de locațiune pentru
neparticiparea coproprietarului BB la încheierea acestuia?
b) Care sunt formele erorii și în ce constau acestea?
c) Arătați motivat dacă, pe fond, acțiunea ar putea fi admisă pentru eroarea
esențială.

4. La data de 1.02.2014, A l-a notificat pe B fie să-i confirme contractul anulabil

pentru vicierea consimțământului prin dol, fie să exercite acțiunea în anulare, în
termen de 6 luni de la notificare. B nu a confirmat expres contractul, dar și-a
executat voluntar obligația în termenul menționat. Ulterior, la data de 1.09.2014, B
a introdus o acțiune prin care solicită anularea contractului și oblogarea lui A la
plata unor daune-interese suferite ca urmare a vicierii consimțământului său la data
încheierii contractului. Care credeți că va fi soluția instanței și motivarea acesteia:
a)cererea de anulare va fi respinsă, întrucât B a confirmat tacit contractul;
b)cererea de despăgubiri va fi admisă, întrucât confirmarea tacită a contractului
anulabil pentru vicierea consimțământului prin dol nu implică, prin ea însăși,
renunțarea la dreptul de a cere daune interese;
c)acțiunea va fi admisă în întregime, întrucât, chiar dacă B a executat obligația,
confirmarea actului nu a fost expresă.

Cerințe:
a) Alegeți varianta/variantele corecte. Motivați răspunsul!

Page 4 of 8
Parte a II-a- minispețe recapitulative

Alegeți varianta/variantele corecte.

1. Primus le-a vândut lui Secundus și Tertius o clepsidră confecționată din

aur și safir, predarea bunului vândut și plata prețului având loc chiar la
momentul încheierii contractului. Ulterior, Primus a solicitat anularea
contractului de vânzare, arătând că la data încheierii acestuia a fost în
eroare cu privire la calitatea de soți a cumpărătorilor, abia ulterior aflând
că aceștia nu erau căsătoriți. Instanța:
a) va respinge acțiunea, deoarece eroarea asupra stării civile a
cumpărătorilor nu poate constitui motiv de anulare;
b) va admite acțiunea, întrucât calitatea de soți a cumpărătorilor este un
element determinant pentru încheierea contractului, având în vedere
obiectul derivat al acestuia;
c) va respinge acțiunea, întrucât executarea contractului a confirmat tacit
nulitatea relativă.

2. X a cumpărart de la Y o geantă cu prețul de 1.000ron. Z, partenerul de

viață a lui X, a solicitat anularea acestui contract pentru dol, susținând că
Y i-a ascuns cu bună-știință lui X faptul că geanta nu este din piele
naturală, ci din piele sintetică. Instanța:
a) va admite acțiunea în anulare, dacă Z dovedește susținerile sale;
b) va respinge acțiunea în anulare ca nefondată, deoarece în speță nu este
vorba de un element esențial pentru încheierea contractului;
c) va respinge acțiunea în anulare ca fiind introdusă de o persoană fără
calitate procesuală activă.

3. X, persoană juridică, a cerut anularea pentru violență a contractului de

antrepriză încheiat cu Y, persoană juridică, arătând (și dovedind) că, pe
parcursul executării acestui contract, reprezentantul legal al lui Y a
exercitat amenințări la adresa reprezentantului legal al lui X, obținând
astfel plata înainte de teremenul convenit. Instanța:
a)va respinge cererea, deoarece numai persoanele fizice pot invoca viciul
de consimțământ al violenței;

Page 5 of 8
 b)va respinge cererea, întrucât cauza de nulitate trebuie să existe la
momentul încheierii actului juridic;
c)va admite cererea, deoarece și plata este un act juridic.

4. X, unicul moștenitor a lui Y, a solicitat în contradictoriu cu Z anularea

contractului prin care Y i-a transmis dreptul de proprietate asupra unui
imobil lui Z, în schimbul întreținerii prestate de acesta din urmă până la
sfârșitul vieții lui Y. În motivare, reclamantul a arătat că autorul lui, din
cauza stării de sănătate și a vârstei înaintate, a avut o anumită temere
subiectivă, în sensul că a apreciat că singurul care îl poate ajuta în starea
în care se afla era pârâtul. În speță, față de motivul invocat, contractul de
întreținere este:
a) lovit de nulitate relativă pentru eroare esențială;
b) lovit de nulitate relativă pentru violență morală;
c) valabil.

5. Primus a cerut anularea pentru leziune a contractului prin care i-a vândut
lui Secundus un anumit imobil pentru prețul de 180.000ron, preț plătit la
momentul încheierii contractului. În motivarea cererii de chemare în
judecată, reclamantul a arătat (și ulterior a dovedit) că la încheierea
contractului se afla într-o stare de nevoie acută, în sensul că se apropia
scadența unei datorii de 150.000ron, pe care o avea față de un terț
creditor al său, iar cumpărătorul a profitat de această stare de nevoie,
obligându-l să accepte un preț vădit mai mic decât valoarea de circulație
a imobilului, care era de 300.000ron. Instanța:
a)va respinge cererea de chemare în judecată ca neîntemeiată;
b)va constata leziunea și va majora prețul la 300.000ron, obligându-l pe
Secundus să-i plătească lui Primus suma de 120.000ron;
c)va constata nulitatea absolută pentru cauză imorală, dispunând
restabilirea situației anterioare.

6. Prin înscris sub semnătură privată încheiat la data de 10 noiembrie 2020,

Primus l-a împrumutat pe Secundus cu suma de 50.000ron, sumă ce urma
să fie restituită la data de 24 decembrie 2020. Părțile au inserat în înscris
Page 6 of 8
 și o clauză potrivit căreia, până la restituirea sumei împrumutate,
Secundus constituie în favoarea lui Primus o garanție reală asupra
apartamentului său, care însă va rămâne în folosința proprietarului.
Această clauză:
a) a dat naștere unui drept de ipotecă asupra apartamentului,
b) a dat naștere unui drept de preemțiune asupra apartamentului;
c) nu a dat naștere, în mod valabil, unui drept real de garanție asupra
apartamentului.

7. Prin înscrisul dactilografiat, semnat la data de 25 martie 2019 de M.V. în

fața secretarului primăriei comunei P., județul Iași, și intitulat
"testament", M.V. a arătat că lasă, după moartea sa, o casă de locuit și un
teren fiului său, M..C., cu condiția ca acesta să îl îngrijească până la
deces, iar după moarte să-i facă cele creștinești, conform tradiției locale.
După deschiderea moștenirii de pe urma lui M.V., M.A., în calitate de
soție supraviețuitoare, a solicitat în contradictoriu cu M.C., între altele,
desființarea testamentului. În speță, testamentul întocmit la data de 25
martie 2019:
a)este valabil ca testament olograf;
b)este valabil ca testament autentic;
c)este lovit de nulitate absolută pentru lipsa formei cerute ad validitatem.

8. La data de 3 octombrie 2020, Primus a cumpăratde la Secundus un

anumit tablou (bun individual determinat), părțile stabilind că acesta va fi
predat cumpărătorului la data de 31 octombrie 2020, când va fi plătit și
prețul de 20.000ron. La data de 29 octombrie 2020, tabloul a pierit
fortuit. La data de 13 ianuarie 2021, Secundus l-a chemat în judecată pe
Primus, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 20.000ron, cu titlu
de preț. Părătul a cerut respingerea acțiunii, deoarece reclamantul nu își
poate executa obligația de predare a bunului vândut, trebuind deci să
suporte riscul pieirii fortuite. Instanța:
a) va respinge acțiunea, deoarece riscul contractului sinalagmatic se
suportă de debitorul obligației imposibil de executat;

Page 7 of 8
 b) va admite acțiunea în parte, obligându-l pe pârât să plătească
reclamantului suma de10.000lei, deoarece riscul trebuie suportat de
ambele părți, în mod egal;
c) va admite acțiunea, obligând pe pârât să plătească reclamantului suma
de 20.000ron, deoarece pârâtul era proprietar al bunului la momentul
pieirii fortuite, iar riscul pieirii fortuite a bunului se suportă de
proprietarul acestuia.

9. X îi donează lui Y un imobil, părțile stipulând, între altele, obligația lui

Y de a plăti în favoarea lui Z, nepotul de frate al lui X, suma de
25.000ron anual, până când Z își va finaliza studiile universitare de
licență. După finalizarea studiilor, Z îl cheamă în judecată pe Y,
solicitând revocarea donației, invocând (și dovedind) neexecutarea
obligației asumate de Y în favoarea sa. Instanța:
a) va admite cererea, neexecutarea obligației de către donatar constituind
motiv de revocare a donației;
b) va respinge cererea, deoarece Z nu poate cere revocarea donației;
c) va respinge cererea, deoarece donațiile sunt irevocabile.

10. X și Y încheie un contract de arendare, pe o durată de 3 ani, având ca

obiect un teren arabil în suprafață de 10 hectare, în schimbul unei arende
reprezentând jumătate din contravaloarea recoltei ce se va culege.
Ulterior, arendașul Y încheie un contract de subarendare cu Z. X îl
cheamă în judecată pe Y, solicitând instanței declararea nulității absolute
a contractului de subarendare. În raport doar cu aceste date ale speței,
instanța:
a) va respinge cererea ca neîntemeiată;
b) va respinge cererea, întrucât nu a fost introdusă împotriva ambelor
părți ale contractului de subarendare;
c) va admite cererea.

Page 8 of 8