Sunteți pe pagina 1din 14

Referat

La tema:

Notiuni generale privind dreptul de vecinatate.

Planul:
1.Generalitati drivind limitarile de executare a dreptului de proprietate. 2.Clasificarea ingradirilor aduse dreprului de proprietate in diferite tari. 3.Caracteristica generala a raporturilor de vecinatate. 4.Normele uridice ce au o aplica!ilitate in raporturile de vecinatate. ".#omeniile cele mai vulnera!ile in raporturile de vecinatate. $.%pete cu referire la dreptul de vecinatate. &. Conclu'ie. (.)i!liografie.

Nu exista ospitalitate, n sensul clasic al Cuvntului, in absenta suveranitatii asupra proprieicase (...); suveranitatea nu se poate exercita decit filtrind, alegind, deci excluzind i recurgind la violenta (!. "errida, "espre ospitalitate, #$$%)

1.#reptul de proprietate este principalul drept real *i cel mai complet drept. +ceastadeoarece,
fiind un drept su!iectiv, confera titularului dreptului de proprietate exercitarea -n putere proprie *i -n interes propriu a atri!utiilor de posesiune, folosinta si dispo'iie asupra !unurilor sale -n limitele determinate de lege.1 .otusi legislatorul tinind cont de faptul ca dreptul de proprietate este un drept fundamental al persoanelor fi'ice si uridice stipulea'a expres in legislatie ca acesta urmea'a a fi exercitat tinindu/se cont de dispo'itiile legale si de interesele tertilor. Cu titlu de exemplu la aceasta afirmatie am putea aduce articolul 4$, aln 0"1 din legea fundamentala a Repu!licii 2oldova care prevede :&"reptul de proprietate privata obliga la respectarea sarcinilor privind
protectia 'ediului incon(urator si asigurarea bunei vecinatati, precu' si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului

2un alt exemplu ar putea servi alin.021 art.12& al Constituiei

Repu!lici 2oldova&statul garanteaza realizarea dreptului de proprietate n for'ele solicitate de titular, daca acestea nu vin in contradictie cu interesele societii . 2ai mult ca at3t, unul dintre principiile fundamentale privind prorietatea consta -n faptul ca proprietatea nu poate fi folosita in detrimentul drepturilor, li!ertatilor *i demnitatii omului 0alin.021 art.4 al ConstiutieiRepu!licii 2oldova1.3 5n virtutea dreptului de proprietate, proprietarul este indreptatit sa efectue'e cu !unurile sale, in principiu, orice actiuni, dar reali'area prerogativelor proprietarilor indeplinatatea lor poate sa se reflecte negativ asupra intereselor altor mem!ri ai societatii, precum *i asupra societatii in intregime. #in aceste considerente, legiuitorul a recurs la sta!ilirea unor ingradiri -n exercitarea dreptului de proprietate. 6xercitiul dreptului de proprietate tre!uie sa fie licit, adica sa aduca utilitati si favoruri titularului si acest exercitiu nu tre!uie sa aduca pagu!e material disproportionate altor mem!ri ai societatii sau sa -ncalce drepturile acestora. ______________________________________________________________ 1. %.)aies. Comentariul Codului Civil +l Repu!licii 2oldova. 7olumul 1. C8isinau: +rc, 299". 2. Constitutia Repu!licii 2oldova din 24.9&.1444. Pu!licat. 1(.9(.1444 in 2.:f. nr.1. art. Nr.1. #ata intrarii in vigoare 2&.9(.1444. 3. %.)aies, 7alentina Ce!otari, 5on Cretu ; #rept Civil. #repturi Reale. .eoria Generala a :!ligatiilor. 7ol.2. 6ditura Cartier <uridic.

6xercitiul unui drept nu poate fi privit ca licit, adica normal, decit -n masura -n care el corespunde cu functionarea sociala *i cu interesul economic cu care dreptul corespunde.

#upa cum afirma literatura de specialitate, in retorica dreptului civil, un drept de proprietate este conceptuali'at ca o entitate ermetica, complet i'olata de lumea exterioara. =iecare entitate este delimitate de granitele sale. 5n cadrul acestor granite, proprietarul este suveran.1.

2.La !a'a ingradirilor legale ale dreptului de proprietate dupa cum am mai mentionat mai sus
se afla norma constitutionala stipulata -n art.4$ al Constitutiei Repu!licii 2oldova unde se mentionea'a ca dreptul de proprietate privata o!liga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului incon urator si asigurarea !unei vecinatati, precum *i la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului. : normasimilara o gasim si in art.4$ al Constitutiei Rom3niei, norma preluata si stipulata in noul Cod civil al Rom3niei, apro!at la 2" iunie 2994.2. +stfel, potrivit art.$93 al acestui Cod,dreptul de proprietate o!liga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea !unei vecinatati, precum si la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau o!iceiului, revin proprietarului. >n pre'ent, pina la intrarea -n vigoare a noului Cod civil al Rom3niei, se aplica normele Codului civil decretat la 2$ noiem!rie 14$4, promulgat la $ decem!rie 14$4*i pus -n aplicare la 1 decem!rie 14$". >n acest Cod limitarile dreptului de proprietate erau tratate -n alt mod. 5n !a'a normelor civile, in doctrina rom3na limitarile legale 0numite de unii autori -ngrdiri, restrictii1 aduse dreptului de proprietate erau clasificate su! diferite aspect de diferiti specialist in domeniu. Cea mai ampla si detaliata clasificare a limitarilor dreptului de proprietate o gasim -n pu!licatia ela!orata de Laura/2aria Craciunean.3. Pregatirea acestei pu!licatii a avut loc in perioada ela!orarii noului Cod civil al Rom3niei si se refera doar la proiectul acetui cod. Clasificarea limitarilor din aceasta pu!licatie coincide cu varianta finala a noului Cod civil al Rom3niei apro!at la 2" iunie 2994. +stfel, acest act normativ codificat prevede urmatoarea clasificare a limitelor dreptului de proprietate: a1 limite legale 0art.$92/$2" C.civ.1? !1 limite conventionale 0art.$2$/$24 C.civ.1?

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@/ 1. A.2attei, %.)aies, N.Rosca.Principiile fundamentale ale dreptului de proprietate.B C8i*inau: +rc, 2999, p.392. 2. 2onitorul :ficial al Repu!licii 2oldova, 2994, nr."11. 3. L./2. Craciunean.Limitele dreptului de proprietate privata imo!iliara.B )ucure*ti: ColtersDluEer, 2994, p.134/1"$. c1 limite udiciare 0art.$39 C.civ.1. >n acest context, este necesar a mentiona ca raporturile de vecinatate in noul Cod civil al Rom3niei nu sunt reglementate separat, -ntr/un capitol special destinat acestor raporturi ca in Codul civil al Repu!licii 2oldova ci -n cadrul normelor ce reglementea'a limitele uridice ale dreptului de proprietate privata 0Cartea a 555/a, .itlul 55,

Capitolul 555 B art.$92/$391. 6ste necesar, de asemenea, de mentionat ca in doctrina rom3na in cadrul limitarilor 0-ngrdirilor1, restrictiilor dreptului de propietate sunt incluse si servitutele 0in doctrina si legislatia rom3na numite servitutii1. Pentru comparatie, putem mentiona ca -n doctrina france'a vec8e restrictiile aduse dreptului de proprietate erau separate in restricti de ordin administrativ careprovineau din urmatoarele clau'e: a1 motive de interes general? !1 motive de siguranta si de salu!ritate pu!lica? c1 motive de economie sociala? d1 interesele apararii nationale? e1 interesul fiscal. : alta categorie de restrictii legale care provineau din dreptul vecinatatii terenurilor erau clasificate in restrictiuni impun3nd o a!tinere a proprietarului: a1 o!ligatiuni ce revin din regimul apelor? !1 o!ligatiuni relative la distanta si la c3teva constructii? c1 o!ligatiunea ce re'ulta din dreptul de trecere a vecinului in ca' de teritoriu -nc8is -ntr/altul strain? d1 restrictiuni la dreptul proprietarului de a se -nc8ide 0o!ligatiunea de a contri!ui la 8otarnicie, o!ligatiunea de a contri!ui la -mpre muire -n ora*e *i ma8alale1, la drepturile de parcurs si de pasunat, restrictiuni conventionale *i altele.11

3.Potrivit alin.031 art.31" C.civ. R2, dreptul de proprietate poate fi li'itat prin legesau de drepturile unui
tert.2.

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 1. +.Colin, F.Capitant.Curs elementar de drept civil france' G .raducere de 7ictor G.Carare,5oan 2iloae. 7ol.5. 6ditia a 7555/a GG 2onitorul :ficial *i 5mprimeriile %tatului. B )ucure*ti: 52PR526R5+ C6N.R+L+, 1449, p.4$1/441. 2. Constitutia Repu!licii 2oldova din 24.9&.1444. Pu!licat. 1(.9(.1444 in 2.:f. nr.1. art. Nr.1. #ata intrarii in vigoare 2&.9(.1444. : norm analogica o gasim *i -n alin.021 art.$92 C.civ. alRom3niei, unde se stipulea'a ca legea poate li'ita exercitarea dreptului de proprietate fie in interes public, fie in interes privat .1.La concret, unele limitari legale ale dreptului de proprietate le gasim -n Capitolul 55al Cartii a doua a Codului civil al Repu!licii 2oldova destinat unui nou institut al dreptului civil national B dreptului de vecintate.Pentru comparatie, putem mentiona ca in noul Cod civil al =ederatiei Ruse si -n noul

Cod civil al Acrainei nu sunt stipulate careva reglementri expres destinate limitarilor dreptului de proprietate in cadrul raporturilor de vecinatate. Anele reglementari ale dreptului de vecinatate se contin -n Codul Civil al Rom3niei -n vigoare, insa ele nu sunt separate intr/un capitol aparte dar sint incluse -n Cartea 55 .itlul 57 H#espre servitutiI 0de exemplu, picatura stresinii, lucrurile intermediare, cerute pentru oarecare constructii s.a1. %copul principal -n sta!ilirea -ngradirilor dreptului de proprietate consta in crearea conditiilor necesare pentru a face posi!ila o conlucrare a mem!rilor societatii. #reptul de vecinatate repre'inta o limitare legala a dreptului de proprietate si are o sfera de aplicare redusa. +ceasta se explica prin faptul ca normele dreptului de vecinatate sint aplicate numai intre proprietarii terenurilor sau !unurilor imo!ile vecine. >5n conformitate cu prevederile art.3&& CC proprietarii terenurilor vecine sau ai altor !unuri imo!ile
invecinate, pe ling+ respectarea drepturilor %i o!liga.iilor prevJ'ute de lege, tre!uie sa se respecte reciproc. %e considerJ vecin orice teren sau alt !un imo!il de unde se pot produce influen.e reciproce. 2.

7ecinJtatea este o stare de fapt care generea'a anumite drepturi *i o!ligatii pentru proprietarii terenurilor sau altor !unuri imo!ile de unde se pot produce influente reciproce. Prin urmare, un criteriu delimitativ la aplicarea dreptului de vecinatate este posi!ilitatea producerii unei influente reciproce. Normele dreptului de vecinatate ar putea fi aplicate si in situatiile in care doua imo!ile, inclusiv terenuri, nu au nici un punct de tangenta materiala nemi locita, dar ase'area lor permite exercitarea faptica a unor influente reciproce. 5n aceasta situatie pentru aplicarea art.3&& 0o!ligarea respectului reciproc1, 3&( 0influenta vecina admisi!ila1, 3&4 CC 0atentarea inadmisi!ila1 urmea'a de luat -n consideratie faptul ca distanta dintre !unuri nu are importanta, ci numai posi!ilitatea influentei reciproce. 3. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 1. Codul Civil al Rom3niei. +rt. $92. 2. Constitutia Repu!licii 2oldova din 24.9&.1444. Pu!licat. 1(.9(.1444 in 2.:f. nr.1. art. Nr.1. #ata intrarii in vigoare 2&.9(.1444. 3. Nota informative Privind generali'area practicii udiciare de aplicare a legislatiei ce reglementea'a dreptul de vecinJtate.+pro!at Pre*edintele Colegiului Civil *i contencios administrativ al C%<@@@@@@@@@@@N.Cernat din 2994. 5nsa, pentru aplicarea unor articole din acest capitol este necesara existenta tangentei directe intre terenuri cum ar fi art. art. 3(9, 3($, 3(4, 349, 343, 344 CC. 5n ca'urile in care influenta produsa de pe terenul sau alt imo!il al vecinului constituie o privare de posesiune sau o alta incalcare, nelegata de privarea de posesiune, -ncalcari ce ustifica anaintarea actiunilor reale: in revendicare si negatorie, reglementarile referitoare la apararea dreptului de proprietate urmea'a a fi coro!orate cu reglementarile privind dreptul de vecinatate.1.

Pentru comparatie, putem mentiona ca in Codul nostru civil din 2$.12.14$4 nu eraustipulate careva norme cu privire la ingradirile dreptului de proprietate in cadrul raporturilor de vecinatate. 5n sc8im!, -n acest Cod referitor la dreptuirle de proprietate era doar o singura stipulatie de ordin general.+stfel, -n art.(4 era stipulat ca proprietarul se !ucura de dreptul de posesiune, de folosinta si de dispo'itie asupra !unurilor, in limitele determinate de lege. 5n privinta proprietatii private, numita in acele timpuri proprietate personala, era un sir intreg de restrictii si limitari ale acestui drept.. +stfel, potrivit art.193/194 ale Codului civil din 2$.12.14$4, inproprietatea personala a cetateanului se putea afla o singura casa de locuit 0sau o portiune a ei1 cu marimea limita care nu putea sa depaseasca 13" metri patrati de suprafata total, inclusiv (9 metri patrati de spatiu locativ. #aca persoana fi'ica in mod legal do!indea in proprietate personala 0prin succesiune, donatie sau un alt mod1 o alta casa, apoi, in !a'a art.19" C.civ., el urma sa/*i aleaga una din ele, iar cealalta urma sa fie instranata, su! sanctiuni foarte dure, in decurs de un an de 'ile.6rau stipulate, de asemenea, *i efectele negative -n ca'ul do!3ndirii dreptului deproprietate personala asupra unei case de locuit in ca'ul c3nd persoana respective avea -n folosinta un apartament in fondurile de stat sau o!stesc, sau -n cooperative de constructie a locuintelor 0art.19$ C.civ.1. #e asemenea, erau preva'ute unele restrictii si efecte negative in ca'ul constructiei fara autori'atie a unei case de locuit, a altor cladiri sau a unei annexe.Legislaia civil vec8e limita si numarul maxim de vite pe care un cetatean le putea avea in proprietate personala 0art.119 C.civ.1. 2.

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 1. Nota informative Privind generali'area practicii udiciare de aplicare a legislatiei ce reglementea'a dreptul de vecinJtate. +pro!at Pre*edintele Colegiului Civil *i contencios administrativ al C%< @@@@@@@@@@@N.Cernat din 2994. 2. Codul Civil al Repu!licii 2oldiva din 14$4.

#upa apro!area Legii Repu!licii 2oldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie1441 toate aceste restrictii si/au pierdut valoarea uridica si din 1441 normele discriminatorii referitoare la proprietatea privata din vec8iul Cod civil nu se mai aplicau in practica, fapt care poate fi apreciat ca un pas revoluionar, !inevenit, ce corespunde exigentelor unui stat democrat, !a'at pe drept. 1. 6vident, dupa proclamarea independentei si suveranitatii statului, apro!area noii Constitutii a Repu!licii 2oldova, a noului Cod civil nici nu putea fi vor!a despre asemenea restrictii cu privire la limitarea dreptului de proprietate privata si ele au devenit o parte component a istoriei. Regula generala cu privire la comportamentul proprietarilor !unurilor invecinateeste stipulata in art.3&& C.civ. R2, unde se menionea'a ca proprietarii terenurilorvecine sau ai altor !unuri

imo!ile invecinate, pe linga respectarea drepturilor si o!ligatiilor preva'ute de lege, tre!uie sase respecte reciproc. %e considera vecin orice teren sau alt !un imo!il de unde se pot produce influente reciproce. Limitele influentei reciproce a vecinilor, de asemenea, in mod expres suntpreva'ute de lege. +stfel, -n alin.011 art.3&( C.civ. R2 se menionea'a ca proprietarulterenului sau al unui alt !un imo!il nu poate inter'ice influenta pe care o exercita asupra !unului sau ga'ul, a!urii, mirosul, funinginea, fumul, 'gomotul, cldura,vi!ratia sau o alta influenta similara provenita din terenul vecin, daca nu impiedica proprietarul in folosinta !unului sau daca incalca nesimnificativ dreptul acestuia. Prin urmare, reiesind din factorii legali care pot influenta negativ folosirea de catre proprietar a !unului sau, daca inclcarea dreptului de proprietate este nesimnificativa, ea nu poate avea consecinte negative asupra vecinului. 5nsa, de la aceasta regula generala pot fi si careva exceptii, si anume: c3nd influenta negativaeste considera!ila, dar nu este tratata de lege ca incalcare a dreptului de proprietate. +cest lucru, potrivit alin.021 art.3&( C.civ. R2, poate avea loc daca influenta considera!ilaeste produsa de folosirea o!i*nuita a unui alt teren *i nu poate fi inlturata prin masuri ustificate economic. Ca exemplu poate servi aflarea terenului sau imo!ilului proprietarului in aproprierea unei u'ine care funcionea'a permanent si provoaca 'gomot puternic in procesul de lucru. #ar, esential este faptul ca 'gomotul este provocat de exploatarea o!isnuita a u'inei si nu poate fi inlturata prin aplicarea unor masuri economic ustificate, fiindca, in ca' contrar, ar fi imposi!ila sau dificila functionarea u'inei. 2.

@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 1. Legii Repu!licii 2oldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie1441 . 2. Codul Civil al repu!licii 2oldova din 22.9$.2992.

Cod civil al Repu!licii 2oldova, putem propune o clasificare a raporturilor devecinatate din punctu de vedere al o!iectelor dreptului de proprietate in privintacarora vecinii urmea'a sase respecte reciproc. +stfel, dupa acest criteriu, o!iectele respective pot fi clasificate ian urmtoarele categorii: a1 terenurile? !1 constructiile? c1 apele?

d1 ar!orii? e1 influenta reciprioca -n alt mod. Principalul moment in raporturile de vecinatate consta in faptul ca aceste terenuri se refera doar la !unurile imo!ile, adica la terenuri si alte !unuri imo!ile legate solid cu pamintul.1.

4.Anele din normele uridice careau o aplica!ilitate in raporturile de vecinatate sunt:


1. Constitutia R2 din 2$.9$.2992? 2. Codul civil adoptat prin Legea nr.119& din 9$.9$.2992? 3. Codul funciar adoptat prin Legea nr.(2(/K55 din 2".12.1441? 4. Legea cadastrului !unurilor imo!ile nr.1"43/K555 din 2".92.144(, ". Legea privind principiile ur!anismului si amena arii teritoriului nr.(3" din 1&.9".144$? $.Legea privind calitatea in constructii nr.&21 din 92.92.144$? &.Legea taxei de stat nr.121$ din 93.12.1442? (. Fotarirea Guvernului cu privire la unele masuri pentru urgentarea procesului de improprietarie nr.4(4 din 21.94.144(?2. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ @@@@@@@@@@ 1. Codul Civil al repu!licii 2oldova din 22.9$.2992. 2. Nota informative Privind generali'area practicii udiciare de aplicare a legislatiei ce reglementea'a dreptul de vecinJtate. +pro!at Pre*edintele Colegiului Civil *i contencios administrativ al C%< @@@@@@@@@@@N.Cernat din 2994. 4. Fotarirea Guvernului nr.$1 din 24.91.1444 privind apro!area regulamentului cu privire la formarea !unurilor imo!ile?

19. Fotarirea Guvernului nr.$23 din 92.9&.1444 privind apro!area regulamentului cu privire la constructia locuintelor proprietate privata? 11. Fotarirea Guvernului R2 nr.3$9 din 1(.94.144& privind apro!area Regulamentului cu privire la certificatul de ur!anism si autori'area construirii sau desfiintarii constructiilor si amena arilor? 12. Fotarirea Guvernului R2 nr.3(2 din 24.94.144& privind urmarirea comportarii in exploatare, interventiile in timp si postutili'area constructiilor?

13. :rdinul nr.13$ din 92.94.2994 a #epartamentului Constructiilor *i #e'voltarii teritoriului al R2 cu privire la anexele *i interventiile -n !locurile locative existente? 14. Fotarirea Plenului Curtii %upreme de <ustitie R2 nr.2 din 2&.93.299$ HCu privire la aplicarea unor dispo'itii ale Codului civil si ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate privata asupra imo!ilelor, inclusiv asupra constructiilor anexeI? 1". Fotarirea Plenului Curtii %upreme de <ustitie R2 nr.19 din 2$.93.144& HCu privire la practica aplicarii legislatiei funciare de catre instantele udiciareI.1.

".%tudiind literaturade specialitate se fac o!servate cele mai vulnera!ile domenii in raporturile
de vecinatate, printre care litigiile cu privire la 8otar art. 344 CCR2.se afla pe primul loc, adica cel mai des se incalca 8otarul intre vecini.#easemenea litigii privind art.3(4 CCR2, privind distanta pentru constructii, lucrari si plantatii, etc. Comparativ cu anul 299(, in anul 2994 au fost studiate doar "1 de dosare cu privire la litigii aparute in raporturile de vecinatate si 29 de deci'ii a Curtii %upreme de <ustitie. Re'ultatele generali'arii practicii udiciare privind aplicarea legislatiei civile si de procedura civila la examinarea de catre instantele udecatoresti a pricinilor ce i'vorasc din dreptul de vecinatate demonstrea'a ca instantele udecatoresti, -n general, respecta prevederile legii la examinarea acestei categorii de dosare. .otodata, s/au depistat *i anumite erori de drept material *i procesual *i anume: 1. %e aplica legea care nu tre!uia a fi aplicata ori nu se aplica legea care tre!uia a fi aplicata? 2. %e interpretea'a eronat legea? 3. 5nstantele de udecata nu se pronunta asupra tuturor pretentiilor invocate -n cererile de c8emare in udecata?1. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 1. Nota informative Privind generali'area practicii udiciare de aplicare a legislatiei ce reglementea'a dreptul de vecinJtate. +pro!at Pre*edintele Colegiului Civil *i contencios administrativ al C%< @@@@@@@@@@@N.Cernat din 2994. 4. Fotaririle sunt motivate insuficient? ". Nu se efectuea'a raportarea situatiei de fapt la textele de lege materiala sau invocarea textului de lege materiala se efectuea'a nefiind corelata cu situaaia de fapt -n speta? $. #ispo'itivele 8otaririlor nu sunt concrete, fapt care atrage imposi!ilitatea executarii 8otaririlor.

$.6xemple de spete ce privesc dreptul de vecinatate:

1.>n speta: 6vdoc8imov +. a depus cererea de c8emare -n udecata catre )irca G8. solicitind o!ligarea piritului de a demonta tevile de canali'are instalate pe terenul aferent casei de locuit. in motivarea actiunii a indicat ca piritul este vecinul lui. Altimul samavolnic, fara autori'atia organelor competente, a construit teava de evacuare a apelor u'ate, care se scurge pe strada Creanga din orasul Ca8ul. >n timp de vara scurgerile din canali'atie pe partea carosa!ila a str. Creanga actionea'a asupra vecinilor prin miros neplacut. Prin 8otarirea udecatoriei Ca8ul din 9(.94.299( ta fost respinsa. 5n motivarea 8otaririi instanta de udecata s/a !a'at pe prevederile art.3&( 011, 3&$ al.031 CC si a indicat ca, tevile care sint solicitate de a fi demontate sint amplasate exclusiv pe terenul proprietate privata a piritului. #in fotografiile anexate la dosar se vede ca scurgerea este indreptata nu spre carosa!il, ci -n santul de scurgere a ploilor, ce s/a confirmat si prin depo'itiile martorilor. >n sedinta de udecata nu au fost pre'entate pro!e care ar dovedi influenta mirosului de pe terenul piritului asupra !unului reclamantului. Nu a fost retinut motivul invocat de reclamant ca in timp de vara scurgerile din canali'atia piritului pe partea carosa!ila actionea'a asupra vecinilor prin miros neplacut, fara a indica daca actionea'a asupra lui negativ, intrucit nu are nici o imputernicire de la vecini sa le apere interesele -n instanta de udecata0dosarul nr.2/ 241G9(1. 5nstanta a a uns la conclu'ia ca reclamantul nu poate inter'ice influenta pe care o exercita asupra !unului mirosul, intrucit nu/l impiedica pe reclamant in folosirea !unului sau si nu incalca drepturile acestuia. Fotarirea data a devenit irevoca!ila in !a'a art. 2"4 al. 011 lit. HaI CPC nefiind atacata cu apel.1 2.)reguta 5u. a depus cerere de c8emare -n udecata impotriva lui Paladi 5. privind inlaturarea o!stacolelor, invocind ca pe data de 93.94.2994 a procurat de la Gaitur 7. o casa de locuit cu terenul aferent. 5nitial nu s/a instalat in aceasta casa si vecina lor Paladi 5. a mutat gardul pe terenul reclamantului cu 2 metri. Prin deci'ia udecatoriei 6dinet din 19.91.299( reclamata a fost sanctionata pentru ocuparea samavolnica a lotului de teren. Reclamantul a solicitat -n !a'a art. 3&& CC ca reclamata sa fie o!ligata sa eli!ere'e lotul de teren si sa instale'e gardul conform titlului de proprietate. Prin 8otarirea udecatoriei 6dinet din 13.93.299( a fost admisa integral cererea reclamantului despre -nlaturarea o!stacolelor, fiind o!ligata reclamata de a retrage gardul instalat dintre gospodaria sa si dintre gospodaria reclamantului pe toata lungimea 8otarului *i sa instale'e gardul in conformitate cu titlurile de autentificare a dreptului detinatorului de teren al acestor doua gospodarii. 5nstanta de udecata a motivat admiterea actiunii -n !a'a art. 3&4 CC, constatind ca proprietaruleste in drept sa/si revendice !unurile aflate in posesia nelegitima a altuia 0dosarul nr.2/1&2G9(1. 5n aceasta speta, cu toate ca terenurile partilor sint ivecinate, nu se poate afirma ca ar exista vre/o influenta de pe terenul vecinului, factorul litigios nefiind influenta de pe terenul vecin, ci actiunea proprietarului terenului vecin.
Nota informative a C%< 2oldova Privind generali'area practicii udiciare de aplicare a legislatiei ce reglementea'a dreptul de vecinJtate.
1

+stfel, instanta de udecata corect a solutionat pricina facind trimitere la art. 3&4 CC, necatind la faptul ca reclamantul si/a invocat pretentiile in temeiul art. 3&& CC.1. @@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@@ 1. Nota informative Privind generali'area practicii udiciare de aplicare a legislatiei ce reglementea'a dreptul de vecinJtate. +pro!at Pre*edintele Colegiului Civil *i contencios administrativ al C%< @@@@@@@@@@@N.Cernat din 2994.

Concluzie:

#eci in conclu'ie putem afirma ca legislatorul prin textul Codului civil statuea'a ca proprietatea este dreptul pe care il are cineva de a se !ucura si a dispune de lucru in mod exclusiv si a!solut, insa in limitele determinate de lege 0art.4(91. )una vecinatate este repre'entata de doua indatoriri. Prima se refera la faptul ca proprietarul unui imo!il nu tre!uie sa/l pre udicie'e pe vecinul sau, iar a doua se refera la faptul ca acesta nu tre!uie sa/l incomode'e intr/un mod intolera!il pe vecin. #eci pentru a nu exista litigii in ceia ce priveste dreptul de vecinatate este necesar pre'enta !unului simt intre vecini, adica sa se respecte reciproc fara a cau'a careva daune unul celuilalt. #eci conducindu/ne de expresia: LCe tie nu/ti place altuia nu/5 faceI vom trai intr/o societate ce tinde spre ce e !ine.

Bibliografie:
1. %.)aies. Comentariul Codului Civil +l Repu!licii 2oldova. 7olumul 1. C8isinau: +rc, 299". 2. Constitutia Repu!licii 2oldova din 24.9&.1444. Pu!licat. 1(.9(.1444 in 2.:f. nr.1. art. Nr.1. #ata intrarii in vigoare 2&.9(.1444. 3. %.)aies, 7alentina Ce!otari, 5on Cretu ; #rept Civil. #repturi Reale. .eoria Generala a :!ligatiilor. 7ol.2. 6ditura Cartier <uridic. 4. A.2attei, %.)aies, N.Rosca. Principiile fundamentale ale dreptului de proprietate.BC8i*inau: +rc, 2999, p.392. ". 2onitorul :ficial al Repu!licii 2oldova, 2994, nr."11. $. L./2. Craciunean. Limitele dreptului de proprietate privata imo!iliara.B )ucure*ti: Colters DluEer, 2994, p.134/1"$ &. +.Colin, F.Capitant. Curs elementar de drept civil france' G .raducere de 7ictor G.Carare,5oan 2iloae. 7ol.5. 6ditia a 7555/a GG 2onitorul :ficial *i 5mprimeriile %tatului. B )ucure*ti: 52PR526R5+ C6N.R+L+, 1449, p.4$1/ 441. (. Codul Civil al Rom3niei. +rt. $92. 4. Nota informative Privind generali'area practicii udiciare de aplicare a legislatiei ce reglementea'a dreptul de vecinJtate. +pro!at Pre*edintele Colegiului Civil *i contencios administrativ al C%< @@@@@@@@@@@N.Cernat din 2994. 19. Codul Civil al Repu!licii 2oldiva din 14$4. 11. Legii Repu!licii 2oldova cu privire la proprietate din 22 ianuarie1441 . 12. Codul Civil al repu!licii 2oldova din 22.9$.2992.