Diviziunea dreptului in

drept public si drept privat

Seria II Grupa 109

Referat.clopotel.ro

Cuprins

1. 2. 3. 4. 5.

Dreptul roman...........................................................pag 1 Definitii ale dreptului...............................................pag 1 Drept public - Drept privat .Criterii de diviziune.....pag 1 Drept intern-Drept international..............................pag 2 Ramuri de drept specifice dreptului privat si ramuri de drept specifice dreptului public.........................................pag 3 6. Importanta impartirii dreptului in public si privat. pag 3 7. Bibilografie selectiva...............................................pag 6

1. Asa cum grecii au fost considerati un popor de filosofi , tot astfel si romanii au fost considerati un popor de juristi .Este si normal ca primele definitii ale dreptului sa fie de origine romana. Principiile fundamentale ale dreptului sunt transmise de catre Ulpian : Juris praecepta sunt haec : honeste vivere , alterum non laedere suum cuique trti uere ! " principiile dreptului sunt acestea : a trai in mod onora il , a nu vatama pe altul , a da fiecaruia ce este al sau # . $n acest te%t dreptul se confunda cu morala. &ot astfel si una din primele definitii ale dreptului,transmisa de 'elsus, se face referire la morala : Jus est ars oni et aequi !" dreptul este arta inelui si a echita ilului # . $n acea perioada dreptul avea ca scop reali(area inelui moral, a(i insa ne sunt pre(entate definitii mai comple%e ale notiunii de drept. 2. $n conceptia Anitei )aschit( dreptul este privit ca un comple% de reguli de conduita , avand menirea ca , pe calea unor dispo(itii generale referitoare la raporturile generale tipice , sa reglemente(e intr*un anumit scop conduita previ(i ila a oamenilor ! Alta definitie ne ofera Eugeniu +perantia : ,reptul este un sistem deductiv de norme sociale destinate ca printr*un ma%imum de justitie reali(a ila sa asigure un ma%imum de socialitate intr*un grup social determinat ! - definitie completa a dreptului ar fi aceasta : dreptul este ansamblul regulilor asigurate si garantate de catre stat care au ca scop organizarea si disciplinarea comportamentului uman in principalele relatii din societate intr-un climat specific manifestarii coe!istentei libertatilor a apararii drepturilor esentiale ale omului si a statornicirii spiritului de dreptate." 3. $n ceea ce priveste structura dreptului o importanta divi(iune este aceea in drept pu lic si drept privat. 'um era de asteptat , romanii au fost cei care au reali(at aceasta impartire . Potrivit lui Ulpian : Pu licum ius est quod ad statum rei .)icolae Popa , #eoria generala a dreptului p. /0
*1*

sromanae spectat privatum quod ad singulorum utilitatem ! " dreptul pu lic este acecla care se refera la organi(area statului roman , iar dreptul privat este acela care se refera la interesele fiecaruia # . ,esi aceasta definitie este critica ila deoarece in conceptia lui Ulpian e%ista anumite norme care dau e%presie unor interese generale ale societatii alaturi de alte norme care e%prima interese ale indivi(ilor"cand in realitate toate normele e%prima interese generale# e%ista un criteriu pe a(a caruia putem distinge intre dreptul pu lic si privat , si anume , sfera de reglementare juridica " normele dreptului pu lic reglementea(a anumite categorii de relatii sociale , iar normele dreptului privat reglementea(a alte categorii sociale # . . ,in definitia lui Ulpian re(ulta unul dintre criteriile impartirii dreptului in pu lic si privat.Acesta este interesul general " pentru dreptul pu lic# si interesul personal " in ca(ul dreptului privat #. $n vi(iunea lui ).2o io diferenta dintre dreptul pu lic si cel privat reiese din faptul ca dreptul privat poate fi atri uit structurii societatii , iar dreptul pu lic poate fi atri uit suprastructurii societatii. 'riteriul utilitatii sociale a influentat deasemenea divi(iunea aceasta.Este utila o delimitare a domeniului pu lic de cel privat. - alta diferenta consta in ordinea spre care tind normele dreptului privat si ordinea spre care tind normele de organi(are ale dreptului pu lic.Pe cand regulile de conduita ale dreptului privat au nevoie , pentru a determina o ordine a actiunii , de cunoasterea particulara si de scopurile indivi(ilor care actionea(a , regulile de organi(are ale dreptului pu lic determina direct o astfel de actiune concreta. 3 4. Aceasta divi(iune , in pu lic si privat , a dreptului se refera atat la dreptul intern cat si la dreptul international. $n esenta dreptul international are aceiasi caracteristici ca ale dreptului in general , in sensul ca emana de la state ca autoritati sociale competente sa ela ore(e reguli de conduita o ligatorii , suscepti ile de a fi duse la indedplinire prin constrangere. ,iferenta de dreptul intern se face in planul tehnicii juridice pentrru ca o iectul dreptului international il constituie reglementarea relatiilor dintre un . Emil 4olcut ,Drept privat roman.$ote de curs p. 0 3 )icolaie Popa , #eoria generala a dreptului p. /5

*5*

numar mic de societati organi(ate in state independente care nu se pot compara cu persoanele fi(ice si juridice carora sunt destinate normele dreptului intern.. 5. $n ceea ce priveste ramurile de drept care intra in componenta dreptului pu lic si ale dreptului privat , se o serva urmatoarea structura : 6 ,reptul pu lic cuprinde: * ,reptul constitu7ional "reglementea(a relatiile care tin de organi(area puterilor pu lice , forma statala# * ,reptul administrativ "se ocupa de organi(area puterii e%ecutive la nivel statal si local # *,reptul financiar " reglementea(a relatiile financiare , ancare # *,reptul penal " are ca o iect de reglementare apararea sociala impotrtiva faptelor infractionale ce pun in pericol ordinea de drept# *,reptul muncii "reglementea(a relatiile de munca si de protectie sociala # *,reptul procesual "reglementea(a relatiile care privesc una desfasurare a proceesului judiciar # 6,reptul privat cuprinde: *,reptul civil *,reptul comercial " reglementea(a relatiile de comert # 6. Unul dintre cei mai mari teoreticieni rom8ni 9n domeniu , Paul )egulescu , preci(a c: 9mp:r7irea roman: este important s: fie men7inut: deoarece : A.Normele dreptului privat sunt mai cristalizate si mai stabile dect cele ale dreptului
;rigore ;eamanu , Drept international public , p. 5<=

*>*

public. El 9?i a(ea(: afirma7ia pe faptul c: 9n decursul timpului no7iunile drept privat nu au cunoscut mari modific:ri de la romani p8n: 9n pre(ent. B.Calitatea de subiect de drept public di er! de cea re"lementat! de dreptul privat. Aceast: afirma7ie face referire la faptul c: pentru a putea fi 9n postura de su iect al dreptului pu lic persoana 9n cau(: tre uie s: ai : capacitate de e%erci7iu, cu alte cuvinte, 9n 7ara noastr:, s: ai : v8rsta majoratului. Unele drepturi ce decurg din no7iunea de drept pu lic necesit: ?i alte condi7ii suplimentare pentru a fi e%ercitate: dreptul la vot necesit: ?i cet:7enie, etc.$n cecea ce priveste dreptul privat , oricine poate fi titular de drepturi si o ligatii. C.#aporturile de drept public sunt caracterizate prin aceea c! $ntotdeauna unul dintre subiectele sale este statul sau o autoritate public!% iar p!r&ile nu se a l! $n pozi&ie de titulare e"ale de drepturi 'i obli"a&ii. Prin aceast: afirma7ie se face distinc7ia ?i 9ntre forma de manifestare a actului de drept pu lic care, ucur8ndu*se de pre(um7ia de legalitate are caracter o ligatoriu ?i e%ecutoriu, fiind 9n general unilateral. Pe de alt: parte 9n dreptul privat p:r7ile se afl: 9n po(i7ie de titulare egale de drepturi ?i o liga7ii, pe a(a principiului egalit:7ii p:r7ilor 9n raporturile civile, iar forma de manifestare este cea a consensualismului, p:r7ile implicate c:ut8nd s: ajung: la un consens 9n ce prive?te o liga7iile ?i drepturile ce decurg dintr*un raport juridic, ceea ce presupune ilateralitate.
*@*

(.)ub aspectul te*nicii +uridice% adic! a modului de redactare a con&inutului normelor +uridice se $nre"istreaz! importante distinc&ii dup! cum norma apar&ine dreptului public sau privat . An cele dou: sfere, pu lic: respectiv privat: normele difer: radical. Pentru dreptul pu lic ele sunt imperative, rigide, care impun o anumit: conduit: pe c8nd pentru dreptul privat ele sunt permisive, fle%i ile ?i permit ca p:r7ile s: negocie(e de comun acord finalitatea acestora. ,.-n institutiile de drept privat % a ara de institutia amiliei % constatam un caracter lucrativ % pe cata vreme "asim in institutiile de drept public un spirit dezinteresat .. Aceestea sunt doar cateva dintre deose irile importante dintre dreptul pu lic si cel privat. &otusi aceasta impartire este (druncinata de aparitia unor ramuri mi%te de drept datorita caracterului dinamic al acestuia si din cau(a dependentei sale de evolutia relatiilor sociale. Astfel , dincolo de impartirea clasica a dreptului in pu lic si privat , se simte nevoia redefinirii scopului , a o iectului si a unor institutii , pe fondul aparitiei unor ramuri noi ale stiintei dreptului B dreptul industrial, dreptul afacerilor etc.

Paul )egulescu , #ratat de drept administrativ p. >@*>/ *C*

7. Biblio"ra ie selectiva &eoria generala a dreptului ,rept international pu lic &ratat de drept administrativ &ratata de drept administrativ ,rept privat roman )icolae Popa ;rigore ;eamanu Antonie $orgovan Paul )egulescu Emil 4olcut

*<*