Sunteți pe pagina 1din 21

SPETA 1

Prin actiunea pe care reclamantul a intentat-o la Tribunalul Bucuresti,


sectia a 6-a comerciala, a solicitat obligarea lui B la plata sumei de 150.000
lei. In motivarea cererii reclamantul a aratat ca suma solicitata reprezinta o
diferenta de pret, diferenta pe care paratul nu a platit-o. Din proble
administrate se retine ca A i-a vandut lui B printr-un contract incheiat la 17
august 2007 mai multe autoturisme, cu pretul total de 300.000 lei. Jumatate
din acest prêt s-a platit in momentul incheierii contractului, urmand ca
cealalta jumatate sa se plateasca in termen de trei luni. Actiunea a fost
intentata la 15 ianuarie 2008. Paratul a solicitat trimiterea cauzei la
judecatoria sectorului 3 deoarece este o cauza civila si nu comerciala.

A este o societate comerciala iar B o persoana fizica. Potrivit articolului


2 din codul de procedura civila, litigiile comerciale cu o valoare de peste
100.000 lei se judeca de tribunal in prima instant, iar litigiile civile cu o
valoare de pana la 500.000 lei se judeca de judecatorii in prima instanta.

REZOLVARE:

-Tribunalul Bucuresti este competent sa solutioneze cauza

-instanta va respinge exceptia necompetentei Tribunalului Bucuresti


deoarece va constata ca natura raportului juridic dintre A si B, nascut din
contractual de vanzare-cumparare incheiat intre ei este comercial.

Dreptul comercial cuprinde norme juridice care reglemnteaza


raporturile dintre comercianti cat si raporturile dintre comercianti si
necomercianti (articolul 7 din codul comercial)

Pentru existent unui raport juridic comercial este sufficient ca una


dintre parti sa aiba calitatea de comerciant.

*daca ambele persoane sunt personae fizice dar una dintre ele vrea sa
vanda dupa cumparare, contractual este comercial.

*daca nu se dovedeste intentia de vanzare raportul este civil

*proba cu martori nu este admisa in dreptul civil-e nevoie de un act

*in dreptul comercial se admite proba cu martori


SPETA 2

La 4 mai 2008 reclamantul (A) a chemat in judecata pe primarul


sectorului 3 ,Bucuresti solicitand instantei sa dispuna anularea unei
autorizatii de constructie emisa de parat. In motivarea cererii se arata ca
prin emiterea acestei autorizatii este incalcat dreptul de proprietate al
reclamantului asupra unui teren fiindca i se da posibilitatea lui B sa ridice o
constructie inclusiv pe o suprafata de 20 m2 din terenul reclamantului.
Actiunea a fost intentata la judecatoria sectoului 3. La primul termen de
judecata, reclamantul a cerut introducerea in cauza si a lui B (beneficiar al
autorizatiei). La acelasi termen, primarul sectorului 3 a invocat exceptia
incompetentei material a judecatoriei, aratand ca Tribunalul Bucuresti este
competent sa solutioneze cererea lui A. In motivare paratul a aratat ca
raportul dintre parti este administrativ, iar competenta de a solutiona
cererile de anulare a unor acte administrative emise de autoritati publice
locale revine Tribunalului in prima instanta.

Ce va hotari instanta in privinta acestei exceptii?

REZOLVARE:

Judecatoria va admite exceptia necompetentei si va trimite cauza la


Tribunalul Bucuresti, sectia administrativa

Chiar daca reclamantul invoca incalcarea dreptului sau de proprietate


(drept subiectiv civil), raportul juridic este unul administrativ deoarece
autorizatia de constructie este un act administrative. Actul administrativ este
un act prin care o autoritate publica isi indeplineste o atributie conferita prin
lege, in executarea dispozitiei legale.

Primarul sectorului 3 apare ca o persoana juridica de drept public,


purtatoare a autoritatii de stat.

SPETA 3
Prin actiunea intentata la 10.12.2005 A a solicitat rezilierea
contractului de intretinere incheiat cu paratul B. In motivare, reclamantul a
aratat ca paratul nu si-a mai executat obligatia de intretinere asumata prin
contractual incheiat .

Printr-un contract incheiat la 14.04.2001, in forma autentica, A i-a


transmis lui B dreptul de proprietate asupra unui apartament in schimbul
obligatiei asumate de a-l intretine pe A pana la sfarsitul vietii sale. De
asemenea, din probele administrate mai reiese ca din februarie 2003 B nu si-
a mai executat obligatia de intretinere.

Ce va hotari instanta?

REZOLVARE:

Potrivit articolelor 1020 si 1021 ale codului civil, in cazul neexecutarii


unei obligatii contractuale izvorate dintr-un contract sinalagmatic, cealalta
parte poate cere rezilierea contractului.

*Contract sinalagmatic=contractual ce da nastere la obligatii pentru ambele


parti

In materia contractului de renta viagera este interzisa rezilierea


contractului.

*Contractul de renta viagera=acel contract prin care o parte transmite


celeilalte parti proprietatea unui bun in schimbul unei anume sume de ban
ice se plateste in mod periodic pana la sfarsitul vietii creditorului.

Instanta admite cererea reclamantului si dispune rezilierea


contractului de intretinere incheiat intre A si B.

Contractul este unul de intretinere fiindca obligatia principal nascuta


din acest contract este obligatia de intretinere. In materia contractului de
intretinere nu exista nici o norma speciala privind rezilierea lui. Articolele
1020 si 1021 sunt norme generale datorita sfereilargi de aplicare (contractile
sinalagmatice)

Textul care interzice rezilierea in material constractului de renta


viagera este o norma speciala. Chiar daca contractul de renta viagera
seamana foarte mult cu cel de intretinere, norma speciala mentionata nu se
va aplica in privinta contractului de intretinere caci normele speciale sunt
aplicabile doar in cazurile avute in vedere in cadrul lor.
Contractului de intretinere ii vor fi avute in vedere clauzele generale,
printre acestea fiind si cea referitoare la rezilierea contractului.

SPETA 4

La 25 mai 1987 A i-a vandut lui B un teren de 700 m 2 cu pretul de 20.000 de


lei; contractul a fost inchieat sub forma unui inscris sub semnatura private;
pretul a fost platit si cumparattorul a intrat in posesia terenulu in ziua
incheirii contractului. Prin actiunea intentata la 7 octombrie 2005 B la
chemat in judecata pe A solicitand instantei sa constate ca este proprietar al
terenului sis a il oblige pe parat sa se prezinte la un birou notarial in vederea
autentificarii contractului de vanzarea – cumparare.

Ce va hotari instanta?

Potrivit legilor 58 si 59 din 1974 in vigoare la data inchierii contractului,


terenurile nu puteau fi instrainate prin acte juridice. Cele doua legi au fost
abrogate expres prin decretele 1 si 9 din 1989 revenindu-se la dispozitille
codului civil ce permit instrainarea unui teren.

Prin legea 18 pe 1991 privind fondul funciar, este permisa instrainarea


terenurilor, dar actul de instrainarea trebuie incheiat in forma autentica.
Legile 54 pe 1998 si 247 pe 2005 au preluat aceasta dispozitie.

Instanta va respinge actiunea reclamantului ca nefondata. Contractul


incheiat intre A si B reprezinta o situatie juridica trecuta in raport cu
decembrie 1989, moment in care s-au abrogate legile 58 si 59 din 74. Este o
situatie juridica trecuta deoarece partile au executat prestatiile prevazute in
contractual incheiat, mai putin obligatia transmiterii dreptului de proprietate,
care era imposibil de executat fiind interzisa de lege. Din acest motiv,
contractului i se vor aplica dispozitiile legilor in vigoare la data incheierii lui,
potrivit carora acest contract este nul. Daca am considera ca dupa
decembrie 1989 contractul devine valabil, ar insemnma ca motivul sau cauza
care atrage nulitatea contractului sa fie reglementata de lega noua, ceea ce
ar duce la incalcarea prinipiului legii neretroactivitatii legii civile noi.
Conventia incheiata intre A si B nu poater fi interpretata nici ca o promisiune
bilaterala de vanzare cumparare caci in 1987 legea nu permitea nici existent
unei promisiuni de vanzare a unui teren de vreme ce vanzarea era interzisa
expres.

SPETA 5

La 11 iunie 2007 reclamantii A si B au chemat in judecata pe paratul C solkicitand


sa se constate nedemnitatea succesorala a paratului; in motivarea cererrii
reclamantii au aratat ca paratul este nedemn succesoral fiindca acesta a formulat o
plangere penala impotriva celui care le-a transmis mostenirea pentru infractiunea
de omor deosebit de grav, plangere pentru care paratul a fost condamnat la plata
unei amenzi penale pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa.

Din probele administrate instanta a retinut ca, prin plangerea depusa la 23 apeilie
2000 C la acuzat pe D de savarasirea infractiunii de omor deosebiu de grav,
impotriva altei personae, E.

Printr-o rezolutie a procurorului s-a despus neinceperea uurmaririi penale impotriva


lui D fiindca acesta nu savarsise infractiunea mentionata. Ulterior, in seprembrie
2003 C a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de denuntare caomnioasa la
plata unei amenzi penale.

D a murit la 11 noiembrie 2005, iar A, B si C sunt singurii lui mostenitori in calitate


de nepoti. Toti 3 accepta mostenirea.

Ce hotarare va lua instanta?

Potrivit articolului 655 punctul 2 din Codul civil, este nedemn succesoral
mostenitorul legal care face o acuzatie capital, calificata de judecata drept
calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea ( acuzatia se face pentru ca cel
care este acuzat sa fie pedepsit cu moartea, ca cel care il acuza sa beneficieze de
averea lui – provoaca deschiderea mostenirii prin intermediul unei plangeri care are
ca rezultat condamnarea la moarte).

Textul nu spune ce inseamna acuzatie capital.

Inainte de 1989, pedeapsa capitala era pedeapsa cu moarte. Aceasta a fost


inlocuita cu pedeapsa detentie pe viata in 1989. Dupa decembrie 1989, cazul de
nedemnitate succesoarala a disaparut.
Rezolvare:

Instanta va respinge cererea. Din interpretarea istorico-teleologica si sitematica a


articolului 655 pct. 2 din codul civil rezulta ca scopul urmarit de leguitor in
momentul intrarii in vigoare a Codului civil actual a fsot de a-l sanctiona cu
nedemnitatea succesorala pe acel mostenitor legal care a facut impotiva
defunctului o plangere calomnioasa pentru o infractiune sanctionata cu pedeapsa
cu moartea. Printr-o asemenea plangere, mostenitorul legal urmareste sa
dobandeasca mostenirea sperand ca pedeapsa cu moartea sa fie aplicata celui care
lasa mostenirea. Acest scop nu mai poate fi atins dupa abolirea pedepsei cu moarte
caci mostenirea unei persoana fizice se deschide numai prin moartea ei si nu prin
condamnarea la pedeaps detentiei pe viata. La aceiasi concluzie se ajunge si prin
examinarea celorlalte cazuri de nedemnitate succesorala care presupun
deschiderea mostenirii in urma unei morti provocate persoanei care lasa
mostenirea. In consecinta, prin disparitia pedpsei capital a disparut si cazul de
ndedemnitate succesorala prevazut de articolul 655 pct.2 din Codul civil.

SPETA 6

A.

In urma licitatiei publice desfasurate la 20 octombrie 1996 A a devenit


adjudecatorul unui apartament situat in Bucuresti. Acea licitatie publica s-a
desfasurat la cererea lu iB ca urmare a faptului ca proprietarul apartamentului, C nu
isi executase de buna voie obligatia de plata a sumei de 400 de milioane de lei.

Adjudecatorul si-a inscris dreptul in cartea funciara in iunie 1998. Prin actiunea
intentata la 15 septembrie 2001, D l-a chemat in judecata pe A, solicitand instantei
sa il oblige sa ii predea acel apartament. In motivarea cerereii reclamantul a aratat
ca el este adevarul proprietar al acelui apartament. Paratul a solicitat respingerea
actiunii ca prescrisa.

Ce va hotari instanta in privinta prescriptiei actiunii?

Potrivit articolului 561 din Codul de procedura civila termenul de prescriptie al


actiunii in revendicarea unui bun imobil adjudecat este de 5 ani si incepe sa curga
de la data punerii in posesie a adjudecatorului.
Prin ordonanta de urgent a guvernului 138 pe 2000, ce a intrat in vigoare la 2 mai
2001, s-a stabilit un nou termen de prescriptie, de 3 ani ce incepe sa curga de la
data inscrierii dreptului adjudecatorului in carte funciara.

A a intrat in posesia aparatamentului la 10 noiembrie 1996.

Adjudecatorul este cel care a castigat licitatia bunului.

Rezolvare:

Instanta va respinge actiunea ca prescrisa.

Avand in vedere ca termenul de prescriptive stabilit de legea veche nu s-a indeplinit


pana in momentul intrarii in vigoare a legii noi, ceea ce insemna ca nu s-au produs
efectele prescriptiei extinctive, suntem in prezenta unei situatii juridice in curs de
desfasurare la momentul intrarii in vigoare a legii noi. De aceea, in privinta
termenului de prescriptive extinctive, se va aplica legea noua in temeiul principiului
aplicarii legii imediate a legii noi. In consecinta, termenul aplicat in speta este de 3
ani, termenul prevazut de legea noua. Insa, in privinta momentului in care incepe sa
curga acest termen nu se va aplica legea noua, ci legea veche, fiindca acest
moment s-a produs sub imperiul legii vechi, motiv pentru care se va considera ca
termenul de 3 ani incepe sa curga in sp[eta din momentul punerii in posesie a
adjudecatorului. Totusi, termenul nu se va implini in noiembrie 1999 fiindca ar
insemna ca legea noua sa retroactiveze pe perioada cuprinsa intre noiembrie 199
mai 2001. Din acest motiv, se va considera ca termenul de 3 ani se implineste in
momentul intrarii in vigoare a legii noi, sau in momentul imediat intrarii in vigoare a
legii noi. Nu putem considera ca este aplicabil termenul de 5 ani calulat de la
momentul punerii in posesie a adjudecatorului din doua motive: 1. Nu suntem in
prezenta unei situatii juridice trecute si a unei situatii in curs de desfasurare la
momentul intrarii in vigoare a legii noi; 2. Daca am considera in speta ca termenul
se indeplineste in noiembrie 2001, ar insemna ca legea veche sa ultraactiveze, in
lipsa unei norme special care sa permita aceasta , incalcandu-se astfel princpiul
aplicarii immediate a legii civile noi.

B.

Dar daca A nu si-ar fi inscris dreptul in cartea funciara? Ce ar hotari instanta?


Rezolvare:

Si in acest caz suntem in prezenta unei situatii juridice in curs de desfasurare la


momentul intrarii in vigoare a legii noi, ceea ce inseamna ca aceasta se va aplica in
privinta termenului, care va fi de 3 ani. Insa, avand in vedere faptul ca A nu si-a
inscrisa dreptul de proprietate in carte funciara cat timp legea veche a fost in
vigoare, in privinta momentului de la care incepe sa curga termenul se va aplic
legea noua. Tremenul nu a inceput sa curga inca de vreme ce A nu si-a inscris
dreptul in cartea funciara.

SPETA 7

LA 10 aprilie 2007 A le-a imprumutat lui B si C suma de 80.000 de lei pe termen de


un an. Ulterior, la 15 septembrie 2007, B a decedat dupa ce cheltuise toti banii,
lasand ca mostenitori legali pe cei doi fii ai sai, D si E. Acestia au acceptat
mostenirea lui B.

In contractul de imprumut se prevede ca debitorii sunt tinuti solidari sa restituie


suma imprumutata.

Prin cererea introsusa la 23 mai 2008 A l-a chemat in judecata pe D solicitand


obligarea lui la suma de 80.000 de lei. Paratul a solicitat respingerea cererii pe
motiv ca nu a fost parte in contractual de imprumut si nu a profitat de suma
imprumutata.

Ce va horati instanta?

Rezolvare:

Instanta va admite in parte cererea, obligandu-l pe parat sa plateasca reclamantului


suma de 60.000 lei. In momentul in care cei doi mostenitori, D si E au acceptat
succesiunea lui B, partea acestuia din datoria de 80.000 de lei se imparte in mod
egal pt cei doi mostenitori datorita unei norme speciale care stabileste diviziunea de
drept intre mostenitori a datoriei defunctului.

Partea lui B din suma imprumutata se prezuma a fi de jumatate deoarece in


contract nu se prevede expres suma pe care fiecare dintre cei doi a luat-o cu
imprumut. Ca urmare a diviziunii datoriei lui B (solidaritatea nu se mentine intre ei),
nici unul dintre cei doi (D si E) nu va putea fi obligat sa suporte datoria celuilalt de
20.000 de lei, dar in temeiul clauzei contractual care stipuleaza solidaritatea
imprumutatilor , oricare din cei doi mostenitori va putea fi urmarit si pentru datoria
celuilalt imprumutat, de 40.000 de lei. In consecinta, pe langa propria datorie de
20.000 de lei, paratul va trebui sa palteasca si datoria lui C, de 40.000 de lei.
Desigur ca ulterior, el va recupera suma de 40.000 de lei de la celalalt imprumutat,
de la C.

SPETA 8

A.

La 11 martie 2002, A si B le-au imprumutat lui C si D suma de 80 milioane de lei pe


durata de un an. In contract nu exista nici o clauza referitoare la solidaritate sau
indivizibilitate.

Prin actiunea intentata la 7 august 2004 A la chemat in judecata pe C solicitand


obligarea lui la restituirea intregii sume de 80 mil lei.

Ce va hotari instanta?

Rezolvare:

Instanta va admite in parte cererea obligand pe parat sa plateasca reclamantlui


suma de 20 milioane de lei. Fiindca in contract nu se prevede suma pe care a dat-o
sau a luat-o cu imprumut fiecare parte, se va presupune ca aceasta este de
jumatate de 40 de milioane de lei. Rezulta ca partea lui A din suma imprumutat e
de 40 de milioane de lei.

Creantele lui A si B sunt divizibile in lipsa unei clauze contractuale care sa deroge
de la principiul divizibilitatii creantelor, ceea ce insemana ca A poate recupera de al
cei doi debitori, C si D doar suma de 40 de milioane de lei, dar principiul
divizibilitatii se aplica si datoriei pe care C si D o au fata de A, astfel ca C poate fi
urmarit de A doar pentru partea lui din datoria de 40 de milioane de lei, respective
pentru 20 de milioane de lei.

B.

Dar daca parile ar fi stipulate in contract solidaritatea creantelor, c ear fi hotarat


instanta/

Rezolvare:

In acest caz, instanta trebuie sa damita cererea pt 40 de milioane de lei. DAtoriile


lui C si d raman divizibile fiindca partile au stability ca numai creantele sunt
solidare. Aceasta inseamna ca fiecare dintre cei doi debitori va putea fi urmarit doar
pentru partea lui din intreaga datorie, respective pentru 40 de milioane de lei.
Creantele lui A si B fata de C si D sunt solidare potrivit clauzei contractual
mentionate, astefl ca oricare dintre cei doi creditori va putea recupera de la C
intrega datorie a acestuia de 40 de milioane de lei.
C.

Daca in contract s-ar fi stipulate solidaritatea debitorilor c ear fi hotarat instanta?

Si in acest caz actiunea trebuie admisa pentru 40 de mil lei fiindca A va putea sa
obtina doar partea lui din suma imprumutata, respective 40 de milioane d elei, de la
oricare dintre creditori, dat fiind faptul ca obligatiile acestora sunt solidare.

D.

Dar daca in contract s-ar fi stipulate si solidaritatea creditorilor si solidaritatea


debitorilor, c ear gi hotarat instanta?

In acest caz, actiunea trebuia admisa pentru 80 de milioane de lei.

SPETA 8

A.

La 11 martie 2002, A si B le-au imprumutat lui C si D suma de 80 milioane de lei pe


durata de un an. In contract nu exista nici o clauza referitoare la solidaritate sau
indivizibilitate.

Prin actiunea intentata la 7 august 2004 A la chemat in judecata pe C solicitand


obligarea lui la restituirea intregii sume de 80 mil lei.

Ce va hotari instanta?

Rezolvare:

Instanta va admite in parte cererea obligand pe parat sa plateasca reclamantlui


suma de 20 milioane de lei. Fiindca in contract nu se prevede suma pe care a dat-o
sau a luat-o cu imprumut fiecare parte, se va presupune ca aceasta este de
jumatate de 40 de milioane de lei. Rezulta ca partea lui A din suma imprumutat e
de 40 de milioane de lei.

Creantele lui A si B sunt divizibile in lipsa unei clauze contractuale care sa deroge
de la principiul divizibilitatii creantelor, ceea ce insemana ca A poate recupera de al
cei doi debitori, C si D doar suma de 40 de milioane de lei, dar principiul
divizibilitatii se aplica si datoriei pe care C si D o au fata de A, astfel ca C poate fi
urmarit de A doar pentru partea lui din datoria de 40 de milioane de lei, respective
pentru 20 de milioane de lei.
B.

Dar daca parile ar fi stipulate in contract solidaritatea creantelor, c ear fi hotarat


instanta/

Rezolvare:

In acest caz, instanta trebuie sa damita cererea pt 40 de milioane de lei. DAtoriile


lui C si d raman divizibile fiindca partile au stability ca numai creantele sunt
solidare. Aceasta inseamna ca fiecare dintre cei doi debitori va putea fi urmarit doar
pentru partea lui din intreaga datorie, respective pentru 40 de milioane de lei.
Creantele lui A si B fata de C si D sunt solidare potrivit clauzei contractual
mentionate, astefl ca oricare dintre cei doi creditori va putea recupera de la C
intrega datorie a acestuia de 40 de milioane de lei.

C.

Daca in contract s-ar fi stipulate solidaritatea debitorilor c ear fi hotarat instanta?

Si in acest caz actiunea trebuie admisa pentru 40 de mil lei fiindca A va putea sa
obtina doar partea lui din suma imprumutata, respective 40 de milioane d elei, de la
oricare dintre creditori, dat fiind faptul ca obligatiile acestora sunt solidare.

D.

Dar daca in contract s-ar fi stipulate si solidaritatea creditorilor si solidaritatea


debitorilor, c ear gi hotarat instanta?

In acest caz, actiunea trebuia admisa pentru 80 de milioane de lei.

SPETA 10

Prin actiunea pe care reclamantul a intentat-o la judecatoria Ploiesti, acesta a


solicitat evacuarea paratului B dintr-un apartament. In motivarea cererii sale,
reclamantul a aratat ca el este proprietarului bunului si ca paratul locuieste fara
drept in acesta.

Din probele administrate se retine ca la 14 aprilie 2005, C i-a inchiriat lui B acel
apartament pe o durata de trei ani cu o chirie lunara de 4 milioane de lei. Contractul
de inchiere s-a incheiat sub forma unui inscris sub semnatura private.

C dobandise apartamentul in baza unui contract de vanzare – cumparare autentic in


cursul anului 2001. Ulterior, la 15 august 2006, C a incheiat cu A un contract de
schimb prin care i-a transmis acestuia dreptul de proprietate asupra
apartamentului in schimbul unui alt apartament situate in Bucuresti, platind si o
diferenta de 150 de milioane de lei. C si-a inscris dreptul de proprietate asupra
apartamentului in carte funciara, iar dupa inchierea contractului de schimb A a facut
acelasi lucru.

Actiunea fost intentata la 25 octombrie 2006.

Ce va hotari instanta?

Rezolvare:

Instanta va admite cererea reclamantului sui va dispune evacuarea paratului din


apartament. Potrivit art 1441 din Codul civil, daca pe parcursul locatiunii bunul ce
formeaza obiectul locatiunii este vandut, contractual de locatiune va fi opozabil
noului proprietar adica cumparatorului daca sunt indeplinite cumulativ doua
conditii:

1. Incetarea contractului de locatiune in cazul vanzarii bunului sa nu fie


prevazuta printr-o clauza in contractual de locatiune.

2. Contractul de locatiune sa fie incheiat fie in forma autentica fie sub forma
unui inscris cu data certa.

***Potrivit art. 1182 din Codul civil, un inscris sub semnaturea private
dobandeste data certa in unul din urmatoarele 4 cazuri:

1. de la data prezentarii lui la o institutie publica

2. de la data trecerii lui intr-un registru public

3. de la data mortii uneia din persoanele care l-au semnat

4. de la data mentionarii inscrisului chiar si in prescurtare in registrul


intocmit de functionari publici.

Data certa se cere pt opozabilitatea inscrisului fata de terti. ***

Din interpretarea teleological a art. 1441 rezulta ca el se aplica nu numai in cazul


vanzarii bunuui dat in locatiune sci si in cazul altor acte de instrainare a bunului
( deci si in cazul schimbului).

Prima conditie este indeplinita fiindca in contractul incheiat intre B si C nu exista


nici o clauza care sa prevada incetarea contractului de locatiune in cazul instrainarii
bunului inchiriat (apartament).
Cea de-a doua conditie nu este indeplinita fiindca inscrisul sub semnatura privata
intocmit de B si C nu are data certa.

SPETA 11

La 19 decembrie 2008 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa il oblige


la plata sumei de 70.000 de lei. Reclamantul a aratat ca acea suma reprezinta o
diferenta de pret pe care paratul nu a platit-o.

Se retine ca la 4 martie 2008 A i-a vandut lu B un apartament cu pretul de 200.000


de lei, din care 130.00 de lei s-au platit in ziua inchirierii contractului, iar difernta
urma sa se plateasca in termen de doua luni.

Partile au stabilit ca spredarea apartamentului sa se faca dupa incasarea diferentei


de pret, perioada in care vanzatorul mai poate locui in apartament.

La 15 aprilie 2008 apartamentul a fost distrus in urma unei inundatii.

Ce va hotari instanta?

Rezolvare:

Instanta va admite cererea reclamantului si va oblige pe parat la plata sumei de


70.000 de lei. In motivare: apartamentul in litigiu este un bun individual determinat
deoarece se individualizeaza prin adresa.

In temeiul contractualui de vanzare – cumparare incheiat, paratul a devenit


proprietarul apartamentului din ziua incheierii contractului fiindca parile nu au
amanat transmiterea dreptului de proprietate ci doar executarea obligatiei de
predare a apartamentului.

Riscul contractului este suportat de parat in calitate de proprietar al apartamentului


in momentul distrugerii acestuia, ceea ce inseamna ca el va trebui sa plateasca
intreg pretul, desi nu va mai intra in posesia apartamentului.

SPETA 12

La 7 august 2006, A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa constate ca


este coproprietar alaturi de parat asupra a doua apartamente, unul situat in
Bucuresti si celalalt la Cairo. In motivarea cererii reclamanta a aratat ca cele doua
apartamente au apartinut lui C, iar partile l-au mostenit pe acesta.
Se retine ca: apartamentul din Bucuresti a fost dobandit de C in 1997 iar cel din
Cairo in 2002.

In 2004 C s-a casatorit cu A iar in martie 2005 C a murit lasand ca mostenitori legali
pe A, in calitate de sotie supravietuitoare si pe B in calitate de fiu.

B este fiu vitreg

Potrivit legii romanesti sotul supravietuitor vine la mostenire alaturi de ceilalti


mostenitori legali. Potrivit legii egiptene, mostenitorii legali de sex feminin vin a
mostenire dupa cei de sex masculin.

a. Ce va hotari instanta?

A si B au acceptat mostenirea lui C. C a fost cetatean roman.

b. Dar daca C ar fi fost apatrid cu domiciliul la Cairo ce ar fi hotarat instanta?

a. Instanta va admite in parte actiunea constatand ca reclamantul a dobandit o


cota 1/4 din dreptul de proprietate asupra imobilului din Bucuresti prin mostenire si
va respinge cererea in privinta apartamentului din Cairo.

Potrivit legii 105 pe 1992, bunurile imobile sunt reglementate de legea locului
situarii lor, in timp ce bunurile mobile sunt reglementate de legea nationala a
proprietarului.

Aceasta regula se aplica si in privinta transmiterii bunurilor prin mostenire.

De aceea, in privinta apartamanetului din Cairo se va aplica legea egipteana,


reclamanta fiind inlaturata de la mostenire de fiul defunctului iar i privinta
apartamentului din Romania se va aplica legea romana potrivit careia reclamanta
dobandeste o cota de un sfert din dreptul de proprietate asupra acestui
apartament.

b. Instanta va mentine hotararea data la punctul (a) deoarece in continuare in


privinta bunurilor impbile se va aplica legea locului situarii lor, aceeasi de la punctul
(a).

Dar in privinta bunurilor mobile se va schimba legea aplicabila caci legeanationala a


lui C nu mai este legea romana ci legea egipteana deoarece C ete apatrid iar legea
nationala se stabileste in functie de domiciliul lui.

SPETA 13
P rin actiunea intentata la 7 august 2008 A a solicitat anularea pentru violenta a
unui contract de vanzare-cumparare incheiat in forma autentica.

Reclamantul a afirmat ca paratul, B, l-a constrans sa ii vand aapartamentul


amanintandu-l ca daca nu o va face il va omori.

In dovedirea celor afirmate reclamantul a solicitat proba cu inscris si s-a inscris in


fals impotriva actului autentic. In motivarea cererii de inscriere in fals reclamantul a
aratat ca notarul public care a autentificat contractul nu trebuia sa faca acest lucru
caci vointa lui, a reclamantului, nu a fost libera in momentul incheierii contractului.

In cuprinsul motivelor invocate reclamantul afirma ca actele de amenintare s-au


savarsit cateva zile inainte de data autentificarii contractului.

Ce va hotari instanta in privinta inscrieriiin fals?

Instanta va repinge cererea de inscriere in fals.

SPETA 14

La 17 martie 2002, printr-o actiune introdusa pe rolul judecatoriei Focsani, A a


solicitat obligarea lui B la restituirea sumei imprumutate, de 100 milioane de lei.

Din probele administrate se retine ca la 22 mai 2000 A i-a imprumutat lui C suma de
100 milioane de lei pe o durata de 6 luni. Contractul a fost incheiat intr-un singur
exemplar, scris de B si semnat de A si C(parti).

In ziua incheierii contractului B a semnat acel inscris in calitate de martor.

a. Ce va hotari instanta?

b. Se schimba solutia instantei daca B este fiul lui C si singurul mostenitor al


acestuia?

C a murit la 17 octombrie 2001.

a. Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Contractul de imprumut este un


contract unilateral fiindca da nastere la obligatii doar in sarcina imprumutatului,
motiv pentru care nu trebuie sa respecte formalitatea multiplului exemplar, ins
atrebuie s arespecte formalitatea" bun si aprobat", fiindca are ca obiect o suma de
bani, un bun de gen.
In speta, inscrisul nu respecta aceasta formalitate fiindca nu a fost completat de
catre debitor, C si nici nu are mentiunea " bun si aprobat" sau o formula sau
mentiune similara scrisa de debitor inainte de a semna. Ca urmare, acest inscris nu
este valabil ca inscris sub semnatura privata ci doar ca un inceput de dovada
scrisa. Pentru a face dovada contractului de imprumut, acest inceput de dovada
scrisa trebuie completat cu o serie de mijloace de proba.

Reclamantul nu a solicitat alta proba, deci a depus inscrisul.

b. Instanta va respinge actiunea ca neitemeiata. Potrivit articolului 1880 din codul


civil, pentru ca inscrisul care constata o obligatie unilaterala de a plati o suma de
bani sa fie valabil ca inscris sub semnatura privata, trebuie sa fie scris in intregime
de cel care l-a semnat sau debitorul sa mentioneze inainte de a semna formula "bun
sia probat" sau o formula similara si sa mentioneze il litere suma imprumutata.
Expesia " cel care l-a semnat" se refera la persoana celui ce are calitatea de
debitor, ori in speta C este titularul obligatiei de restituire a sumei imprumutate si el
ar fi trebuit sa completeze acel inscris pentru ca inscrisul sa fie valabil ca inscris sub
semnatura privata. Nu conteaza ca cel care a completat inscrisul l-a mostenit pe
debitor deoarece:

1. potivit articolului 1180 din codul civil, este o norma speciala ce nu se poate aplica
prin analogie la cazul altor persoane decat debitorul, cum ar fi cazul mostenitorilor
debitorului.

2. mostenitorul lui C dobandeste obligatia asa cum ea se afla in patrimoniul


autorului sau,in onsecinta el poate opune creditorului aceleasi conditii pe care
autorul sau le putea opune creditorului in timpul vietii.

Inscrisul intocmit este valabil doar ca un inceput de dovda scrisa. Nu este suficient
pentru a proba existenta unui contract pentru ca ar fi trebuit completat cu alte
mijloace de proba.

SPETA 15

La 10 decembrie 2007 A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare sub


semnatura privata,avand ca obiect un apartament, contract prin care A i-a vandut
celeilalte parti apartamentul cu pretul de 80.000 euro.

Ulterior, la 13 martie 2007 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa-l


oblige la plata diferentei de pret de 20.000 euro.

Reclamantul a solicitat instantei sa-l oblige pe parat sa depuna exemplarul


contractului aflat in posesia sa. Paratul a aratat ca nu detine un asemenea
exemplar.
La dosar s-a depus doar exemplarul pe care reclamantul il avea in posesie. In
cuprinsul acestuia nu se mentioneaza daca s-au intocmit mai multe exemplare ale
contractului.

Reclamantul a aratat instantei ca nu mai are alte probe de administrat.

Paratul nu contesta faptul ca i-a predat reclamantului suma de 60.000 euro insa
contesta ca pretul a fost de 80.000 euro, aratand ca el a platit intregul pret la
incheierea contractului.

Rezolvare:

Instanta va admite actiunea si il va obliga pe parat la plata sumei de 20.000 euro.

Potrivit articlolului 1179, nu numai ca trebuie respectata formalitatea multiplului


exemplar , dar ca o garantie a respectarii ei pe fiecare exemplar trebuie sa se
mentioneze numarul total al exemplarelor intocmite. Lipsa acestei mentiuni atrage
imposibilitatea dovedirii respectarii formalitatii multiplului exemplar, ce duce la
nulitatea inscrisului sub semnatura privata.

Potrivit acestui articol, daca cel caruia i se opune inscrisul in proces a exercitat cel
putin initial obligatia nascuta din contractul incheiat, el nu va mai putea invoca lipsa
mentiunii numarului total al exemplarelor. Rezulta ca este decazut din acest drept.

La aceasi concluzie se ajunge prin aplicarea regulii de interpretare logica : " unde
legea nu distinge, nici noi nu trebuie sa distingem", la articolul 1179 din codul civil.

SPETA 16

Prin actiunea intentata la 22 octombrie 2005 A l-a chemat in judecata pe B


solicitand instantei sa constate ca in realitate B si C au incheiat un contract de
donatie si sa dispuna reducerea acestuia in parte in sensul obligarii paratului la
plata unei sume de bani egale cu partea care depasea rezerva succesorala a
reclamantului. In motivare reclamantul a aratat ca B si C au incheiat un contract de
vanzare-cumparare dar in realitate partile au stabilit ca pretul sa nu se plateasca
ccea ce inseamna ca au convenit sa incheie un contract de donatie. Acest contract
de donatie, avand ca obiect un imobil compus din casa si teren de 200 m 2 ce a
apartinut lui C, are o valoare ce depaseste jumatate din valoarea mostenirii lasate
de C.
Din probele administrate instanta a retinut ca la 2 aprilie 2002 C i-a vandut lui B
printr-un contract autentic un imobil compus din casa si teren cu pretul de 150.000
euro.

La 5 februarie 2003 C a murit lasand ca unic mostenitor pe A, fiul sau.

Din expertiza efectuata reiese ca valoarea imobilului este mai mare de jumatate
din valoarea mostenirii lasate de C. Pentru a dovedi existenta contractului de
donatie incheiat intre B si C, reclamantul a solicitat proba cu martori.

Ce va hotari instanta in privinta probei cu martori?

*Rezerva succesorala-parte din mostenire ce revine mostenitorilor rezervatari,


defunctul nu poate dispune prin donatii sau legate

*1/2 este rezerva succesorala in acest caz

*Simulatia- o operatie juridica ce presupune incheierea a doua contracte, unul


secret, pe care au posibilitatea sa-l cunoasca doar partile, contract care exprima
vointa lor reala si altul public, pe care il pot cunoaste si tertii dar care nu exprima
adevaratele raporturi juridice dintre parti.

Pottrivit articolului 1175 din codul civil, intre parti produce efecte contractul secret,
iar fata d eterti produce efecte contractul public.

Actiunea prin care o parte sau o terta persoana cere instantei sa constate existenta
contractului secret se numeste actiune in declansarea simulatiei.

Rezolvare:

- Instanta va admite proba cu martori solicitata de reclamant. Reclamantul


dobandetse intreaga mostenire a vanzatorului sau donatorului. In aceasta calitate
el devine succesor universal luand locul defunctului in contractele incheiate. De
aceea, de regula, succesorilor universali le sunt aplicabile dispozitiile referitoare la
proba actelor juridice intre parti.

Numai prin exceptie, atunci cand un act incheiat de autor incalca un drept propriu al
succesorului universal, acesta devine tert fata de acel act juridic astfel incat are
posibilitatea sa-l atace. Daca n-ar deveni tert si ar ramane avand-cauza nu are
putea ataca actul si in acest fel nu ar putea sa-si apere dreptul recunoscut de lege,
drept incalcat prin incheierea acelui act.

Existenta principiului ocrotirii depturilor subiective civile impune aceasta


transformare a avandului-cauza in tert. Devenind tert fata de A nu ii sunt aplicabile
dispozitiile alineatului 2 din articolul 1191 care se refera la reglementarile aplicabile
intre parti. Proba cu martori este admisibila, neincalcand nici dispozitiile alineatului
1 ale aceluiasi articol deoarece si aceastea vizeaza proba unui act juridic de catre o
parte contractanta.

SPETA 17

La 9 decembrie 2007 A a cerut instantei sa-l oblige pe B la plata sumei de 40.000


euro. In motivare, reclamanatul a aratat ca paratul nu a platit acea diferenta de
pret. Seretine ca la 14 februarie 2005 A i-a vandut lui B un apartament cu pret de
100.000 euro din care 60.000 euro s-a platit la inchierierea contractului in forma
verbala, afirma reclamantul. Reclamantul a solicitat instantei proba cu martori
pentru a dovedi existenta contractului.

Paratul este socrul reclamantului.

Ce va hotari instanta?

Rezolvare:

Jurisprudenta si literatura juridica considera admisibila proba cu martori in speta, ca


urmare a aplicarii prin analogie a articolului 1198 din codul civil. Insa aceasta
extindee este criticabila fiindca:

1. articolul 1198 din codul civil este o norma speciala

2. normele speciala sunt de stricta aplicare si interpretare potrivit regulii de


interpretare logica astfel incat esta exclusa aplicarea unei norme speciale prin
analogie, alte cazuri decat cele avute in vedere in continutul sau.

SPETA 18

Printr-o actiune intentata de A la 15 decembrie 2002, aceasta a solicitat in


contradictoriu cu B obligarea paratului la restituirea unui apartament situat in
Bucuresti si obligarea paratului la plata chiriei incasata pentru acest apartament.
Inmotivare reclamantul a aratat ca a donat acel apartament paratului, intelegand
ulterior sa revoce donatia pentru ingratitudinea paratului.
Din probele administrate se retine ca A i-a donat lui B acel apartament printr-un
contract autentic la 10 ianuarie 2000. Ulterior, la 15 august 2001, B a fost
condamnat printr-o hotarare irevocabila pentru infractiunea de tentativa de omor
savarsita impotriva lui A.

La 23 mai 2000 B i-a inchiriat lui C acel apartament in schimbul unei chirii lunare de
150 euro.

a. Ce va hotari instanta?

Revocarea donatiei pentru infratitudine (articolul 831 din codul civil prevede
posibilitatea donatorului de a cere revocarea donatiei pentru ingratitudine in 3
cazuri:

a. atentatul la viata donatorului (savarsit de donatar)

b. delicte, cruzimi si injurii grave la adresa donatorului

c. refuzul de alimente

Revocarea pentru ingratitudine produce efecte retroactive pana la momentul


inchierii donatiei

REZOLVARE:

Instanta va admite in parte actiunea, obligandu-l pe parat sa restituie reclamantului


apartamanetul si sa-i plateasca acestuia chiria incasata de la data introducerii
actiunii pana la data pronuntarii hotararii.

Chiria incasata de B de la C este un fruct si in virtutea principiului accesoriul


urmeaza principalul, va fi culeasa de proprietar, in principiu. Prin exceptie, in
temeiul articolului 495 din codul civil, daca bunul este posedat cu buna credinta de
alta persoana decat proprietarul, aceasta are dreptul sa culeaga fructele bunului
posedat.

In speta, pana la data introducerii actiunii, paratul este posesor de buna- credinta al
apartamentului pentru ca nu stie daca reclamantul il va ierta sau nu pentru fapta
savarsita. Din momentul introducerii actiunii paratul cunoaste ca nu mai are dreptul
sa posee apartamentul ca urmare a revocarii donatiei.

b. Dar daca in momentul inchierii donatiei, donatorul nu avea nici un copil si ulterior
i se naste un copil, iar donatarul nu a savarsit fapta de ingratitudine, ce va hotari
instanta?
Potrivit articolului 836 din codul civil, donatia se revoca de drept (automat) atunci
cand donatorului i se naste un copil, daca inainte de incheierea donatiei nu avea
nici un descendent.

Solutia va fi aceeasi insa in acest caz revocarea donatiei opereaza automat in


momentul nasterii copilului donatorului. Cu toate acestea, pentru ca paratul
donatar afla de nasterea copilului de abia in momentul introducerii actiunii, din acel
moment el stie ca nu mai re dreptul sa posede bunul, dvenind posesor de rea
-credinta.