Sunteți pe pagina 1din 19

SPETA 1

Prin actiunea pe care reclamantul a intentat-o la Tribunalul Bucuresti, sectia a 6-a


comerciala, a solicitat obligarea lui B la plata sumei de 150.000 lei. In motivarea cererii
reclamantul a aratat ca suma solicitata reprezinta o diferenta de pret, diferenta pe care paratul
nu a platit-o. Din proble administrate se retine ca A i-a vandut lui B printr-un contract incheiat la
17 august 2007 mai multe autoturisme, cu pretul total de 300.000 lei. Jumatate din acest prêt s-
a platit in momentul incheierii contractului, urmand ca cealalta jumatate sa se plateasca in
termen de trei luni. Actiunea a fost intentata la 15 ianuarie 2008. Paratul a solicitat trimiterea
cauzei la judecatoria sectorului 3 deoarece este o cauza civila si nu comerciala.

A este o societate comerciala iar B o persoana fizica. Potrivit articolului 2 din codul de
procedura civila, litigiile comerciale cu o valoare de peste 100.000 lei se judeca de tribunal in
prima instant, iar litigiile civile cu o valoare de pana la 500.000 lei se judeca de judecatorii in
prima instanta.

REZOLVARE:

-Tribunalul Bucuresti este competent sa solutioneze cauza

-instanta va respinge exceptia necompetentei Tribunalului Bucuresti deoarece va


constata ca natura raportului juridic dintre A si B, nascut din contractual de vanzare-cumparare
incheiat intre ei este comercial.

Dreptul comercial cuprinde norme juridice care reglemnteaza raporturile dintre


comercianti cat si raporturile dintre comercianti si necomercianti (articolul 7 din codul
comercial)

Pentru existent unui raport juridic comercial este sufficient ca una dintre parti sa aiba
calitatea de comerciant.

*daca ambele persoane sunt personae fizice dar una dintre ele vrea sa vanda dupa
cumparare, contractual este comercial.

*daca nu se dovedeste intentia de vanzare raportul este civil

*proba cu martori nu este admisa in dreptul civil-e nevoie de un act

*in dreptul comercial se admite proba cu martori


SPETA 2

La 4 mai 2008 reclamantul (A) a chemat in judecata pe primarul sectorului 3


,Bucuresti solicitand instantei sa dispuna anularea unei autorizatii de constructie emisa
de parat. In motivarea cererii se arata ca prin emiterea acestei autorizatii este incalcat
dreptul de proprietate al reclamantului asupra unui teren fiindca i se da posibilitatea lui
B sa ridice o constructie inclusiv pe o suprafata de 20 m 2 din terenul reclamantului.
Actiunea a fost intentata la judecatoria sectoului 3. La primul termen de judecata,
reclamantul a cerut introducerea in cauza si a lui B (beneficiar al autorizatiei). La acelasi
termen, primarul sectorului 3 a invocat exceptia incompetentei material a judecatoriei,
aratand ca Tribunalul Bucuresti este competent sa solutioneze cererea lui A. In motivare
paratul a aratat ca raportul dintre parti este administrativ, iar competenta de a solutiona
cererile de anulare a unor acte administrative emise de autoritati publice locale revine
Tribunalului in prima instanta.

Ce va hotari instanta in privinta acestei exceptii?

REZOLVARE:

Judecatoria va admite exceptia necompetentei si va trimite cauza la Tribunalul


Bucuresti, sectia administrativa

Chiar daca reclamantul invoca incalcarea dreptului sau de proprietate (drept


subiectiv civil), raportul juridic este unul administrativ deoarece autorizatia de
constructie este un act administrative. Actul administrativ este un act prin care o
autoritate publica isi indeplineste o atributie conferita prin lege, in executarea dispozitiei
legale.

Primarul sectorului 3 apare ca o persoana juridica de drept public, purtatoare a


autoritatii de stat.

SPETA 3
Prin actiunea intentata la 10.12.2005 A a solicitat rezilierea contractului de
intretinere incheiat cu paratul B. In motivare, reclamantul a aratat ca paratul nu si-a
mai executat obligatia de intretinere asumata prin contractual incheiat .

Printr-un contract incheiat la 14.04.2001, in forma autentica, A i-a transmis lui B


dreptul de proprietate asupra unui apartament in schimbul obligatiei asumate de a-l
intretine pe A pana la sfarsitul vietii sale. De asemenea, din probele administrate mai
reiese ca din februarie 2003 B nu si-a mai executat obligatia de intretinere.

Ce va hotari instanta?

REZOLVARE:

Potrivit articolelor 1020 si 1021 ale codului civil, in cazul neexecutarii unei
obligatii contractuale izvorate dintr-un contract sinalagmatic, cealalta parte poate cere
rezilierea contractului.

*Contract sinalagmatic=contractual ce da nastere la obligatii pentru ambele parti

In materia contractului de renta viagera este interzisa rezilierea contractului.

*Contractul de renta viagera=acel contract prin care o parte transmite celeilalte parti
proprietatea unui bun in schimbul unei anume sume de ban ice se plateste in mod
periodic pana la sfarsitul vietii creditorului.

Instanta admite cererea reclamantului si dispune rezilierea contractului de


intretinere incheiat intre A si B.

Contractul este unul de intretinere fiindca obligatia principal nascuta din acest
contract este obligatia de intretinere. In materia contractului de intretinere nu exista nici
o norma speciala privind rezilierea lui. Articolele 1020 si 1021 sunt norme generale
datorita sfereilargi de aplicare (contractile sinalagmatice)

Textul care interzice rezilierea in material constractului de renta viagera este o


norma speciala. Chiar daca contractul de renta viagera seamana foarte mult cu cel de
intretinere, norma speciala mentionata nu se va aplica in privinta contractului de
intretinere caci normele speciale sunt aplicabile doar in cazurile avute in vedere in
cadrul lor.

Contractului de intretinere ii vor fi avute in vedere clauzele generale, printre


acestea fiind si cea referitoare la rezilierea contractului.

SPETA 4
La 25 mai 1987 A i-a vandut lui B un teren de 700 m 2 cu pretul de 20.000 de lei; contractul a fost
inchieat sub forma unui inscris sub semnatura private; pretul a fost platit si cumparattorul a
intrat in posesia terenulu in ziua incheirii contractului. Prin actiunea intentata la 7 octombrie
2005 B la chemat in judecata pe A solicitand instantei sa constate ca este proprietar al terenului
sis a il oblige pe parat sa se prezinte la un birou notarial in vederea autentificarii contractului de
vanzarea – cumparare.

Ce va hotari instanta?

Potrivit legilor 58 si 59 din 1974 in vigoare la data inchierii contractului, terenurile nu puteau fi
instrainate prin acte juridice. Cele doua legi au fost abrogate expres prin decretele 1 si 9 din
1989 revenindu-se la dispozitille codului civil ce permit instrainarea unui teren.

Prin legea 18 pe 1991 privind fondul funciar, este permisa instrainarea terenurilor, dar actul de
instrainarea trebuie incheiat in forma autentica. Legile 54 pe 1998 si 247 pe 2005 au preluat
aceasta dispozitie.

Instanta va respinge actiunea reclamantului ca nefondata. Contractul incheiat intre A si B


reprezinta o situatie juridica trecuta in raport cu decembrie 1989, moment in care s-au
abrogate legile 58 si 59 din 74. Este o situatie juridica trecuta deoarece partile au executat
prestatiile prevazute in contractual incheiat, mai putin obligatia transmiterii dreptului de
proprietate, care era imposibil de executat fiind interzisa de lege. Din acest motiv, contractului i
se vor aplica dispozitiile legilor in vigoare la data incheierii lui, potrivit carora acest contract este
nul. Daca am considera ca dupa decembrie 1989 contractul devine valabil, ar insemnma ca
motivul sau cauza care atrage nulitatea contractului sa fie reglementata de lega noua, ceea ce
ar duce la incalcarea prinipiului legii neretroactivitatii legii civile noi.

Conventia incheiata intre A si B nu poater fi interpretata nici ca o promisiune bilaterala de


vanzare cumparare caci in 1987 legea nu permitea nici existent unei promisiuni de vanzare a
unui teren de vreme ce vanzarea era interzisa expres.

SPETA 5
La 11 iunie 2007 reclamantii A si B au chemat in judecata pe paratul C solkicitand sa se constate
nedemnitatea succesorala a paratului; in motivarea cererrii reclamantii au aratat ca paratul este
nedemn succesoral fiindca acesta a formulat o plangere penala impotriva celui care le-a transmis
mostenirea pentru infractiunea de omor deosebit de grav, plangere pentru care paratul a fost
condamnat la plata unei amenzi penale pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa.

Din probele administrate instanta a retinut ca, prin plangerea depusa la 23 apeilie 2000 C la acuzat pe D
de savarasirea infractiunii de omor deosebiu de grav, impotriva altei personae, E.

Printr-o rezolutie a procurorului s-a despus neinceperea uurmaririi penale impotriva lui D fiindca acesta
nu savarsise infractiunea mentionata. Ulterior, in seprembrie 2003 C a fost condamnat pentru savarsirea
infractiunii de denuntare caomnioasa la plata unei amenzi penale.

D a murit la 11 noiembrie 2005, iar A, B si C sunt singurii lui mostenitori in calitate de nepoti. Toti 3
accepta mostenirea.

Ce hotarare va lua instanta?

Potrivit articolului 655 punctul 2 din Codul civil, este nedemn succesoral mostenitorul legal care face o
acuzatie capital, calificata de judecata drept calomnioasa impotriva celui care lasa mostenirea ( acuzatia
se face pentru ca cel care este acuzat sa fie pedepsit cu moartea, ca cel care il acuza sa beneficieze de
averea lui – provoaca deschiderea mostenirii prin intermediul unei plangeri care are ca rezultat
condamnarea la moarte).

Textul nu spune ce inseamna acuzatie capital.

Inainte de 1989, pedeapsa capitala era pedeapsa cu moarte. Aceasta a fost inlocuita cu pedeapsa
detentie pe viata in 1989. Dupa decembrie 1989, cazul de nedemnitate succesoarala a disaparut.

Rezolvare:

Instanta va respinge cererea. Din interpretarea istorico-teleologica si sitematica a articolului 655 pct. 2
din codul civil rezulta ca scopul urmarit de leguitor in momentul intrarii in vigoare a Codului civil actual a
fsot de a-l sanctiona cu nedemnitatea succesorala pe acel mostenitor legal care a facut impotiva
defunctului o plangere calomnioasa pentru o infractiune sanctionata cu pedeapsa cu moartea. Printr-o
asemenea plangere, mostenitorul legal urmareste sa dobandeasca mostenirea sperand ca pedeapsa cu
moartea sa fie aplicata celui care lasa mostenirea. Acest scop nu mai poate fi atins dupa abolirea
pedepsei cu moarte caci mostenirea unei persoana fizice se deschide numai prin moartea ei si nu prin
condamnarea la pedeaps detentiei pe viata. La aceiasi concluzie se ajunge si prin examinarea celorlalte
cazuri de nedemnitate succesorala care presupun deschiderea mostenirii in urma unei morti provocate
persoanei care lasa mostenirea. In consecinta, prin disparitia pedpsei capital a disparut si cazul de
ndedemnitate succesorala prevazut de articolul 655 pct.2 din Codul civil.

SPETA 6

A.

In urma licitatiei publice desfasurate la 20 octombrie 1996 A a devenit adjudecatorul unui apartament
situat in Bucuresti. Acea licitatie publica s-a desfasurat la cererea lu iB ca urmare a faptului ca
proprietarul apartamentului, C nu isi executase de buna voie obligatia de plata a sumei de 400 de
milioane de lei.

Adjudecatorul si-a inscris dreptul in cartea funciara in iunie 1998. Prin actiunea intentata la 15
septembrie 2001, D l-a chemat in judecata pe A, solicitand instantei sa il oblige sa ii predea acel
apartament. In motivarea cerereii reclamantul a aratat ca el este adevarul proprietar al acelui
apartament. Paratul a solicitat respingerea actiunii ca prescrisa.

Ce va hotari instanta in privinta prescriptiei actiunii?

Potrivit articolului 561 din Codul de procedura civila termenul de prescriptie al actiunii in revendicarea
unui bun imobil adjudecat este de 5 ani si incepe sa curga de la data punerii in posesie a
adjudecatorului.

Prin ordonanta de urgent a guvernului 138 pe 2000, ce a intrat in vigoare la 2 mai 2001, s-a stabilit un
nou termen de prescriptie, de 3 ani ce incepe sa curga de la data inscrierii dreptului adjudecatorului in
carte funciara.

A a intrat in posesia aparatamentului la 10 noiembrie 1996.

Adjudecatorul este cel care a castigat licitatia bunului.

Rezolvare:

Instanta va respinge actiunea ca prescrisa.


Avand in vedere ca termenul de prescriptive stabilit de legea veche nu s-a indeplinit pana in momentul
intrarii in vigoare a legii noi, ceea ce insemna ca nu s-au produs efectele prescriptiei extinctive, suntem
in prezenta unei situatii juridice in curs de desfasurare la momentul intrarii in vigoare a legii noi. De
aceea, in privinta termenului de prescriptive extinctive, se va aplica legea noua in temeiul principiului
aplicarii legii imediate a legii noi. In consecinta, termenul aplicat in speta este de 3 ani, termenul
prevazut de legea noua. Insa, in privinta momentului in care incepe sa curga acest termen nu se va
aplica legea noua, ci legea veche, fiindca acest moment s-a produs sub imperiul legii vechi, motiv pentru
care se va considera ca termenul de 3 ani incepe sa curga in sp[eta din momentul punerii in posesie a
adjudecatorului. Totusi, termenul nu se va implini in noiembrie 1999 fiindca ar insemna ca legea noua sa
retroactiveze pe perioada cuprinsa intre noiembrie 199 mai 2001. Din acest motiv, se va considera ca
termenul de 3 ani se implineste in momentul intrarii in vigoare a legii noi, sau in momentul imediat
intrarii in vigoare a legii noi. Nu putem considera ca este aplicabil termenul de 5 ani calulat de la
momentul punerii in posesie a adjudecatorului din doua motive: 1. Nu suntem in prezenta unei situatii
juridice trecute si a unei situatii in curs de desfasurare la momentul intrarii in vigoare a legii noi; 2. Daca
am considera in speta ca termenul se indeplineste in noiembrie 2001, ar insemna ca legea veche sa
ultraactiveze, in lipsa unei norme special care sa permita aceasta , incalcandu-se astfel princpiul aplicarii
immediate a legii civile noi.

B.

Dar daca A nu si-ar fi inscris dreptul in cartea funciara? Ce ar hotari instanta?

Rezolvare:

Si in acest caz suntem in prezenta unei situatii juridice in curs de desfasurare la momentul intrarii in
vigoare a legii noi, ceea ce inseamna ca aceasta se va aplica in privinta termenului, care va fi de 3 ani.
Insa, avand in vedere faptul ca A nu si-a inscrisa dreptul de proprietate in carte funciara cat timp legea
veche a fost in vigoare, in privinta momentului de la care incepe sa curga termenul se va aplic legea
noua. Tremenul nu a inceput sa curga inca de vreme ce A nu si-a inscris dreptul in cartea funciara.

SPETA 7

LA 10 aprilie 2007 A le-a imprumutat lui B si C suma de 80.000 de lei pe termen de un an. Ulterior, la 15
septembrie 2007, B a decedat dupa ce cheltuise toti banii, lasand ca mostenitori legali pe cei doi fii ai sai,
D si E. Acestia au acceptat mostenirea lui B.
In contractul de imprumut se prevede ca debitorii sunt tinuti solidari sa restituie suma imprumutata.

Prin cererea introsusa la 23 mai 2008 A l-a chemat in judecata pe D solicitand obligarea lui la suma de
80.000 de lei. Paratul a solicitat respingerea cererii pe motiv ca nu a fost parte in contractual de
imprumut si nu a profitat de suma imprumutata.

Ce va horati instanta?

Rezolvare:

Instanta va admite in parte cererea, obligandu-l pe parat sa plateasca reclamantului suma de 60.000 lei.
In momentul in care cei doi mostenitori, D si E au acceptat succesiunea lui B, partea acestuia din datoria
de 80.000 de lei se imparte in mod egal pt cei doi mostenitori datorita unei norme speciale care
stabileste diviziunea de drept intre mostenitori a datoriei defunctului.

Partea lui B din suma imprumutata se prezuma a fi de jumatate deoarece in contract nu se prevede
expres suma pe care fiecare dintre cei doi a luat-o cu imprumut. Ca urmare a diviziunii datoriei lui B
(solidaritatea nu se mentine intre ei), nici unul dintre cei doi (D si E) nu va putea fi obligat sa suporte
datoria celuilalt de 20.000 de lei, dar in temeiul clauzei contractual care stipuleaza solidaritatea
imprumutatilor , oricare din cei doi mostenitori va putea fi urmarit si pentru datoria celuilalt
imprumutat, de 40.000 de lei. In consecinta, pe langa propria datorie de 20.000 de lei, paratul va trebui
sa palteasca si datoria lui C, de 40.000 de lei. Desigur ca ulterior, el va recupera suma de 40.000 de lei de
la celalalt imprumutat, de la C.

SPETA 8

A.

La 11 martie 2002, A si B le-au imprumutat lui C si D suma de 80 milioane de lei pe durata de un an. In
contract nu exista nici o clauza referitoare la solidaritate sau indivizibilitate.

Prin actiunea intentata la 7 august 2004 A la chemat in judecata pe C solicitand obligarea lui la
restituirea intregii sume de 80 mil lei.

Ce va hotari instanta?

Rezolvare:

Instanta va admite in parte cererea obligand pe parat sa plateasca reclamantlui suma de 20 milioane de
lei. Fiindca in contract nu se prevede suma pe care a dat-o sau a luat-o cu imprumut fiecare parte, se va
presupune ca aceasta este de jumatate de 40 de milioane de lei. Rezulta ca partea lui A din suma
imprumutat e de 40 de milioane de lei.

Creantele lui A si B sunt divizibile in lipsa unei clauze contractuale care sa deroge de la principiul
divizibilitatii creantelor, ceea ce insemana ca A poate recupera de al cei doi debitori, C si D doar suma de
40 de milioane de lei, dar principiul divizibilitatii se aplica si datoriei pe care C si D o au fata de A, astfel
ca C poate fi urmarit de A doar pentru partea lui din datoria de 40 de milioane de lei, respective pentru
20 de milioane de lei.

B.

Dar daca parile ar fi stipulate in contract solidaritatea creantelor, c ear fi hotarat instanta/

Rezolvare:

In acest caz, instanta trebuie sa damita cererea pt 40 de milioane de lei. DAtoriile lui C si d raman
divizibile fiindca partile au stability ca numai creantele sunt solidare. Aceasta inseamna ca fiecare dintre
cei doi debitori va putea fi urmarit doar pentru partea lui din intreaga datorie, respective pentru 40 de
milioane de lei. Creantele lui A si B fata de C si D sunt solidare potrivit clauzei contractual mentionate,
astefl ca oricare dintre cei doi creditori va putea recupera de la C intrega datorie a acestuia de 40 de
milioane de lei.

C.

Daca in contract s-ar fi stipulate solidaritatea debitorilor c ear fi hotarat instanta?

Si in acest caz actiunea trebuie admisa pentru 40 de mil lei fiindca A va putea sa obtina doar partea lui
din suma imprumutata, respective 40 de milioane d elei, de la oricare dintre creditori, dat fiind faptul ca
obligatiile acestora sunt solidare.

D.

Dar daca in contract s-ar fi stipulate si solidaritatea creditorilor si solidaritatea debitorilor, c ear gi
hotarat instanta?

In acest caz, actiunea trebuia admisa pentru 80 de milioane de lei.

SPETA 8

A.

La 11 martie 2002, A si B le-au imprumutat lui C si D suma de 80 milioane de lei pe durata de un an. In
contract nu exista nici o clauza referitoare la solidaritate sau indivizibilitate.

Prin actiunea intentata la 7 august 2004 A la chemat in judecata pe C solicitand obligarea lui la
restituirea intregii sume de 80 mil lei.
Ce va hotari instanta?

Rezolvare:

Instanta va admite in parte cererea obligand pe parat sa plateasca reclamantlui suma de 20 milioane de
lei. Fiindca in contract nu se prevede suma pe care a dat-o sau a luat-o cu imprumut fiecare parte, se va
presupune ca aceasta este de jumatate de 40 de milioane de lei. Rezulta ca partea lui A din suma
imprumutat e de 40 de milioane de lei.

Creantele lui A si B sunt divizibile in lipsa unei clauze contractuale care sa deroge de la principiul
divizibilitatii creantelor, ceea ce insemana ca A poate recupera de al cei doi debitori, C si D doar suma de
40 de milioane de lei, dar principiul divizibilitatii se aplica si datoriei pe care C si D o au fata de A, astfel
ca C poate fi urmarit de A doar pentru partea lui din datoria de 40 de milioane de lei, respective pentru
20 de milioane de lei.

B.

Dar daca parile ar fi stipulate in contract solidaritatea creantelor, c ear fi hotarat instanta/

Rezolvare:

In acest caz, instanta trebuie sa damita cererea pt 40 de milioane de lei. DAtoriile lui C si d raman
divizibile fiindca partile au stability ca numai creantele sunt solidare. Aceasta inseamna ca fiecare dintre
cei doi debitori va putea fi urmarit doar pentru partea lui din intreaga datorie, respective pentru 40 de
milioane de lei. Creantele lui A si B fata de C si D sunt solidare potrivit clauzei contractual mentionate,
astefl ca oricare dintre cei doi creditori va putea recupera de la C intrega datorie a acestuia de 40 de
milioane de lei.

C.

Daca in contract s-ar fi stipulate solidaritatea debitorilor c ear fi hotarat instanta?

Si in acest caz actiunea trebuie admisa pentru 40 de mil lei fiindca A va putea sa obtina doar partea lui
din suma imprumutata, respective 40 de milioane d elei, de la oricare dintre creditori, dat fiind faptul ca
obligatiile acestora sunt solidare.

D.

Dar daca in contract s-ar fi stipulate si solidaritatea creditorilor si solidaritatea debitorilor, c ear gi
hotarat instanta?

In acest caz, actiunea trebuia admisa pentru 80 de milioane de lei.


SPETA 10

Prin actiunea pe care reclamantul a intentat-o la judecatoria Ploiesti, acesta a solicitat evacuarea
paratului B dintr-un apartament. In motivarea cererii sale, reclamantul a aratat ca el este proprietarului
bunului si ca paratul locuieste fara drept in acesta.

Din probele administrate se retine ca la 14 aprilie 2005, C i-a inchiriat lui B acel apartament pe o durata
de trei ani cu o chirie lunara de 4 milioane de lei. Contractul de inchiere s-a incheiat sub forma unui
inscris sub semnatura private.

C dobandise apartamentul in baza unui contract de vanzare – cumparare autentic in cursul anului 2001.
Ulterior, la 15 august 2006, C a incheiat cu A un contract de schimb prin care i-a transmis acestuia
dreptul de proprietate asupra apartamentului in schimbul unui alt apartament situate in Bucuresti,
platind si o diferenta de 150 de milioane de lei. C si-a inscris dreptul de proprietate asupra
apartamentului in carte funciara, iar dupa inchierea contractului de schimb A a facut acelasi lucru.

Actiunea fost intentata la 25 octombrie 2006.

Ce va hotari instanta?

Rezolvare:

Instanta va admite cererea reclamantului sui va dispune evacuarea paratului din apartament. Potrivit art
1441 din Codul civil, daca pe parcursul locatiunii bunul ce formeaza obiectul locatiunii este vandut,
contractual de locatiune va fi opozabil noului proprietar adica cumparatorului daca sunt indeplinite
cumulativ doua conditii:

1. Incetarea contractului de locatiune in cazul vanzarii bunului sa nu fie prevazuta printr-o clauza in
contractual de locatiune.
2. Contractul de locatiune sa fie incheiat fie in forma autentica fie sub forma unui inscris cu data
certa.

***Potrivit art. 1182 din Codul civil, un inscris sub semnaturea private dobandeste data certa in unul
din urmatoarele 4 cazuri:

1. de la data prezentarii lui la o institutie publica


2. de la data trecerii lui intr-un registru public
3. de la data mortii uneia din persoanele care l-au semnat
4. de la data mentionarii inscrisului chiar si in prescurtare in registrul intocmit de functionari
publici.
Data certa se cere pt opozabilitatea inscrisului fata de terti. ***

Din interpretarea teleological a art. 1441 rezulta ca el se aplica nu numai in cazul vanzarii bunuui dat in
locatiune sci si in cazul altor acte de instrainare a bunului ( deci si in cazul schimbului).
Prima conditie este indeplinita fiindca in contractul incheiat intre B si C nu exista nici o clauza care sa
prevada incetarea contractului de locatiune in cazul instrainarii bunului inchiriat (apartament).

Cea de-a doua conditie nu este indeplinita fiindca inscrisul sub semnatura privata intocmit de B si C nu
are data certa.

SPETA 11

La 19 decembrie 2008 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa il oblige la plata sumei de
70.000 de lei. Reclamantul a aratat ca acea suma reprezinta o diferenta de pret pe care paratul nu a
platit-o.

Se retine ca la 4 martie 2008 A i-a vandut lu B un apartament cu pretul de 200.000 de lei, din care 130.00
de lei s-au platit in ziua inchirierii contractului, iar difernta urma sa se plateasca in termen de doua luni.

Partile au stabilit ca spredarea apartamentului sa se faca dupa incasarea diferentei de pret, perioada in
care vanzatorul mai poate locui in apartament.

La 15 aprilie 2008 apartamentul a fost distrus in urma unei inundatii.

Ce va hotari instanta?

Rezolvare:

Instanta va admite cererea reclamantului si va oblige pe parat la plata sumei de 70.000 de lei. In
motivare: apartamentul in litigiu este un bun individual determinat deoarece se individualizeaza prin
adresa.

In temeiul contractualui de vanzare – cumparare incheiat, paratul a devenit proprietarul apartamentului


din ziua incheierii contractului fiindca parile nu au amanat transmiterea dreptului de proprietate ci doar
executarea obligatiei de predare a apartamentului.

Riscul contractului este suportat de parat in calitate de proprietar al apartamentului in momentul


distrugerii acestuia, ceea ce inseamna ca el va trebui sa plateasca intreg pretul, desi nu va mai intra in
posesia apartamentului.

SPETA 12

La 7 august 2006, A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa constate ca este coproprietar
alaturi de parat asupra a doua apartamente, unul situat in Bucuresti si celalalt la Cairo. In motivarea
cererii reclamanta a aratat ca cele doua apartamente au apartinut lui C, iar partile l-au mostenit pe
acesta.
Se retine ca: apartamentul din Bucuresti a fost dobandit de C in 1997 iar cel din Cairo in 2002.

In 2004 C s-a casatorit cu A iar in martie 2005 C a murit lasand ca mostenitori legali pe A, in calitate de
sotie supravietuitoare si pe B in calitate de fiu.

B este fiu vitreg

Potrivit legii romanesti sotul supravietuitor vine la mostenire alaturi de ceilalti mostenitori legali. Potrivit
legii egiptene, mostenitorii legali de sex feminin vin a mostenire dupa cei de sex masculin.

a. Ce va hotari instanta?

A si B au acceptat mostenirea lui C. C a fost cetatean roman.

b. Dar daca C ar fi fost apatrid cu domiciliul la Cairo ce ar fi hotarat instanta?

a. Instanta va admite in parte actiunea constatand ca reclamantul a dobandit o cota 1/4 din dreptul de
proprietate asupra imobilului din Bucuresti prin mostenire si va respinge cererea in privinta
apartamentului din Cairo.

Potrivit legii 105 pe 1992, bunurile imobile sunt reglementate de legea locului situarii lor, in timp ce
bunurile mobile sunt reglementate de legea nationala a proprietarului.

Aceasta regula se aplica si in privinta transmiterii bunurilor prin mostenire.

De aceea, in privinta apartamanetului din Cairo se va aplica legea egipteana, reclamanta fiind inlaturata
de la mostenire de fiul defunctului iar i privinta apartamentului din Romania se va aplica legea romana
potrivit careia reclamanta dobandeste o cota de un sfert din dreptul de proprietate asupra acestui
apartament.

b. Instanta va mentine hotararea data la punctul (a) deoarece in continuare in privinta bunurilor
impbile se va aplica legea locului situarii lor, aceeasi de la punctul (a).

Dar in privinta bunurilor mobile se va schimba legea aplicabila caci legeanationala a lui C nu mai este
legea romana ci legea egipteana deoarece C ete apatrid iar legea nationala se stabileste in functie de
domiciliul lui.

SPETA 13

P rin actiunea intentata la 7 august 2008 A a solicitat anularea pentru violenta a unui contract de
vanzare-cumparare incheiat in forma autentica.
Reclamantul a afirmat ca paratul, B, l-a constrans sa ii vand aapartamentul amanintandu-l ca daca nu o
va face il va omori.

In dovedirea celor afirmate reclamantul a solicitat proba cu inscris si s-a inscris in fals impotriva actului
autentic. In motivarea cererii de inscriere in fals reclamantul a aratat ca notarul public care a autentificat
contractul nu trebuia sa faca acest lucru caci vointa lui, a reclamantului, nu a fost libera in momentul
incheierii contractului.

In cuprinsul motivelor invocate reclamantul afirma ca actele de amenintare s-au savarsit cateva zile
inainte de data autentificarii contractului.

Ce va hotari instanta in privinta inscrieriiin fals?

Instanta va repinge cererea de inscriere in fals.

SPETA 14

La 17 martie 2002, printr-o actiune introdusa pe rolul judecatoriei Focsani, A a solicitat obligarea lui B la
restituirea sumei imprumutate, de 100 milioane de lei.

Din probele administrate se retine ca la 22 mai 2000 A i-a imprumutat lui C suma de 100 milioane de lei
pe o durata de 6 luni. Contractul a fost incheiat intr-un singur exemplar, scris de B si semnat de A si
C(parti).

In ziua incheierii contractului B a semnat acel inscris in calitate de martor.

a. Ce va hotari instanta?

b. Se schimba solutia instantei daca B este fiul lui C si singurul mostenitor al acestuia?

C a murit la 17 octombrie 2001.

a. Instanta va respinge cererea ca neintemeiata. Contractul de imprumut este un contract unilateral


fiindca da nastere la obligatii doar in sarcina imprumutatului, motiv pentru care nu trebuie sa respecte
formalitatea multiplului exemplar, ins atrebuie s arespecte formalitatea" bun si aprobat", fiindca are ca
obiect o suma de bani, un bun de gen.

In speta, inscrisul nu respecta aceasta formalitate fiindca nu a fost completat de catre debitor, C si nici
nu are mentiunea " bun si aprobat" sau o formula sau mentiune similara scrisa de debitor inainte de a
semna. Ca urmare, acest inscris nu este valabil ca inscris sub semnatura privata ci doar ca un inceput de
dovada scrisa. Pentru a face dovada contractului de imprumut, acest inceput de dovada scrisa trebuie
completat cu o serie de mijloace de proba.

Reclamantul nu a solicitat alta proba, deci a depus inscrisul.

b. Instanta va respinge actiunea ca neitemeiata. Potrivit articolului 1880 din codul civil, pentru ca
inscrisul care constata o obligatie unilaterala de a plati o suma de bani sa fie valabil ca inscris sub
semnatura privata, trebuie sa fie scris in intregime de cel care l-a semnat sau debitorul sa mentioneze
inainte de a semna formula "bun sia probat" sau o formula similara si sa mentioneze il litere suma
imprumutata. Expesia " cel care l-a semnat" se refera la persoana celui ce are calitatea de debitor, ori in
speta C este titularul obligatiei de restituire a sumei imprumutate si el ar fi trebuit sa completeze acel
inscris pentru ca inscrisul sa fie valabil ca inscris sub semnatura privata. Nu conteaza ca cel care a
completat inscrisul l-a mostenit pe debitor deoarece:

1. potivit articolului 1180 din codul civil, este o norma speciala ce nu se poate aplica prin analogie la
cazul altor persoane decat debitorul, cum ar fi cazul mostenitorilor debitorului.

2. mostenitorul lui C dobandeste obligatia asa cum ea se afla in patrimoniul autorului sau,in onsecinta el
poate opune creditorului aceleasi conditii pe care autorul sau le putea opune creditorului in timpul vietii.

Inscrisul intocmit este valabil doar ca un inceput de dovda scrisa. Nu este suficient pentru a proba
existenta unui contract pentru ca ar fi trebuit completat cu alte mijloace de proba.

SPETA 15

La 10 decembrie 2007 A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare sub semnatura privata,avand


ca obiect un apartament, contract prin care A i-a vandut celeilalte parti apartamentul cu pretul de
80.000 euro.

Ulterior, la 13 martie 2007 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa-l oblige la plata diferentei
de pret de 20.000 euro.

Reclamantul a solicitat instantei sa-l oblige pe parat sa depuna exemplarul contractului aflat in posesia
sa. Paratul a aratat ca nu detine un asemenea exemplar.

La dosar s-a depus doar exemplarul pe care reclamantul il avea in posesie. In cuprinsul acestuia nu se
mentioneaza daca s-au intocmit mai multe exemplare ale contractului.

Reclamantul a aratat instantei ca nu mai are alte probe de administrat.

Paratul nu contesta faptul ca i-a predat reclamantului suma de 60.000 euro insa contesta ca pretul a fost
de 80.000 euro, aratand ca el a platit intregul pret la incheierea contractului.

Rezolvare:
Instanta va admite actiunea si il va obliga pe parat la plata sumei de 20.000 euro.

Potrivit articlolului 1179, nu numai ca trebuie respectata formalitatea multiplului exemplar , dar ca o
garantie a respectarii ei pe fiecare exemplar trebuie sa se mentioneze numarul total al exemplarelor
intocmite. Lipsa acestei mentiuni atrage imposibilitatea dovedirii respectarii formalitatii multiplului
exemplar, ce duce la nulitatea inscrisului sub semnatura privata.

Potrivit acestui articol, daca cel caruia i se opune inscrisul in proces a exercitat cel putin initial obligatia
nascuta din contractul incheiat, el nu va mai putea invoca lipsa mentiunii numarului total al
exemplarelor. Rezulta ca este decazut din acest drept.

La aceasi concluzie se ajunge prin aplicarea regulii de interpretare logica : " unde legea nu distinge, nici
noi nu trebuie sa distingem", la articolul 1179 din codul civil.

SPETA 16

Prin actiunea intentata la 22 octombrie 2005 A l-a chemat in judecata pe B solicitand instantei sa
constate ca in realitate B si C au incheiat un contract de donatie si sa dispuna reducerea acestuia in
parte in sensul obligarii paratului la plata unei sume de bani egale cu partea care depasea rezerva
succesorala a reclamantului. In motivare reclamantul a aratat ca B si C au incheiat un contract de
vanzare-cumparare dar in realitate partile au stabilit ca pretul sa nu se plateasca ccea ce inseamna ca au
convenit sa incheie un contract de donatie. Acest contract de donatie, avand ca obiect un imobil compus
din casa si teren de 200 m2 ce a apartinut lui C, are o valoare ce depaseste jumatate din valoarea
mostenirii lasate de C.

Din probele administrate instanta a retinut ca la 2 aprilie 2002 C i-a vandut lui B printr-un contract
autentic un imobil compus din casa si teren cu pretul de 150.000 euro.

La 5 februarie 2003 C a murit lasand ca unic mostenitor pe A, fiul sau.

Din expertiza efectuata reiese ca valoarea imobilului este mai mare de jumatate din valoarea mostenirii
lasate de C. Pentru a dovedi existenta contractului de donatie incheiat intre B si C, reclamantul a solicitat
proba cu martori.

Ce va hotari instanta in privinta probei cu martori?

*Rezerva succesorala-parte din mostenire ce revine mostenitorilor rezervatari, defunctul nu poate


dispune prin donatii sau legate
*1/2 este rezerva succesorala in acest caz

*Simulatia- o operatie juridica ce presupune incheierea a doua contracte, unul secret, pe care au
posibilitatea sa-l cunoasca doar partile, contract care exprima vointa lor reala si altul public, pe care il
pot cunoaste si tertii dar care nu exprima adevaratele raporturi juridice dintre parti.

Pottrivit articolului 1175 din codul civil, intre parti produce efecte contractul secret, iar fata d eterti
produce efecte contractul public.

Actiunea prin care o parte sau o terta persoana cere instantei sa constate existenta contractului secret
se numeste actiune in declansarea simulatiei.

Rezolvare:

- Instanta va admite proba cu martori solicitata de reclamant. Reclamantul dobandetse intreaga


mostenire a vanzatorului sau donatorului. In aceasta calitate el devine succesor universal luand locul
defunctului in contractele incheiate. De aceea, de regula, succesorilor universali le sunt aplicabile
dispozitiile referitoare la proba actelor juridice intre parti.

Numai prin exceptie, atunci cand un act incheiat de autor incalca un drept propriu al succesorului
universal, acesta devine tert fata de acel act juridic astfel incat are posibilitatea sa-l atace. Daca n-ar
deveni tert si ar ramane avand-cauza nu are putea ataca actul si in acest fel nu ar putea sa-si apere
dreptul recunoscut de lege, drept incalcat prin incheierea acelui act.

Existenta principiului ocrotirii depturilor subiective civile impune aceasta transformare a avandului-
cauza in tert. Devenind tert fata de A nu ii sunt aplicabile dispozitiile alineatului 2 din articolul 1191 care
se refera la reglementarile aplicabile intre parti. Proba cu martori este admisibila, neincalcand nici
dispozitiile alineatului 1 ale aceluiasi articol deoarece si aceastea vizeaza proba unui act juridic de catre o
parte contractanta.

SPETA 17

La 9 decembrie 2007 A a cerut instantei sa-l oblige pe B la plata sumei de 40.000 euro. In motivare,
reclamanatul a aratat ca paratul nu a platit acea diferenta de pret. Seretine ca la 14 februarie 2005 A i-a
vandut lui B un apartament cu pret de 100.000 euro din care 60.000 euro s-a platit la inchierierea
contractului in forma verbala, afirma reclamantul. Reclamantul a solicitat instantei proba cu martori
pentru a dovedi existenta contractului.

Paratul este socrul reclamantului.

Ce va hotari instanta?
Rezolvare:

Jurisprudenta si literatura juridica considera admisibila proba cu martori in speta, ca urmare a aplicarii
prin analogie a articolului 1198 din codul civil. Insa aceasta extindee este criticabila fiindca:

1. articolul 1198 din codul civil este o norma speciala

2. normele speciala sunt de stricta aplicare si interpretare potrivit regulii de interpretare logica astfel
incat esta exclusa aplicarea unei norme speciale prin analogie, alte cazuri decat cele avute in vedere in
continutul sau.

SPETA 18

Printr-o actiune intentata de A la 15 decembrie 2002, aceasta a solicitat in contradictoriu cu B obligarea


paratului la restituirea unui apartament situat in Bucuresti si obligarea paratului la plata chiriei incasata
pentru acest apartament. Inmotivare reclamantul a aratat ca a donat acel apartament paratului,
intelegand ulterior sa revoce donatia pentru ingratitudinea paratului.

Din probele administrate se retine ca A i-a donat lui B acel apartament printr-un contract autentic la 10
ianuarie 2000. Ulterior, la 15 august 2001, B a fost condamnat printr-o hotarare irevocabila pentru
infractiunea de tentativa de omor savarsita impotriva lui A.

La 23 mai 2000 B i-a inchiriat lui C acel apartament in schimbul unei chirii lunare de 150 euro.

a. Ce va hotari instanta?

Revocarea donatiei pentru infratitudine (articolul 831 din codul civil prevede posibilitatea donatorului de
a cere revocarea donatiei pentru ingratitudine in 3 cazuri:

a. atentatul la viata donatorului (savarsit de donatar)

b. delicte, cruzimi si injurii grave la adresa donatorului

c. refuzul de alimente

Revocarea pentru ingratitudine produce efecte retroactive pana la momentul inchierii donatiei
REZOLVARE:

Instanta va admite in parte actiunea, obligandu-l pe parat sa restituie reclamantului apartamanetul si sa-
i plateasca acestuia chiria incasata de la data introducerii actiunii pana la data pronuntarii hotararii.

Chiria incasata de B de la C este un fruct si in virtutea principiului accesoriul urmeaza principalul, va fi


culeasa de proprietar, in principiu. Prin exceptie, in temeiul articolului 495 din codul civil, daca bunul
este posedat cu buna credinta de alta persoana decat proprietarul, aceasta are dreptul sa culeaga
fructele bunului posedat.

In speta, pana la data introducerii actiunii, paratul este posesor de buna- credinta al apartamentului
pentru ca nu stie daca reclamantul il va ierta sau nu pentru fapta savarsita. Din momentul introducerii
actiunii paratul cunoaste ca nu mai are dreptul sa posee apartamentul ca urmare a revocarii donatiei.

b. Dar daca in momentul inchierii donatiei, donatorul nu avea nici un copil si ulterior i se naste un copil,
iar donatarul nu a savarsit fapta de ingratitudine, ce va hotari instanta?

Potrivit articolului 836 din codul civil, donatia se revoca de drept (automat) atunci cand donatorului i se
naste un copil, daca inainte de incheierea donatiei nu avea nici un descendent.

Solutia va fi aceeasi insa in acest caz revocarea donatiei opereaza automat in momentul nasterii
copilului donatorului. Cu toate acestea, pentru ca paratul donatar afla de nasterea copilului de abia in
momentul introducerii actiunii, din acel moment el stie ca nu mai re dreptul sa posede bunul, dvenind
posesor de rea -credinta.