Aplicația 1

În data de 11.05.2017, A i-a vândut lui B un bun în valoare de 3000 de euro, ce trebuiau
restituiți până la data de 11.11.2019. Prin contract, B s-a obligat să plătească în tranșe
lunare, la 15 ale lunii, câte 2 euro cu titlu de dobândă, care să se adauge la plata prețului.
Întrucât B nu și-a îndeplinit obligațiile asumate, pe 11.09.2020 A l-a acționat în instanță,
cerând obligarea lui B la plata prețului și a dobânzii aferente. În apărare, B invocă prescripția
acțiunii.

Cerințe:
a. Calificați natura contractului încheiat în speță.
b. Când a operat transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului?
c. Care sunt obligațiile părțile și care este sancțiunea pentru neexecutarea
culpabilă a obligației de către cumpărător?
d. Mai era în drept A, în calitate de vânzător, să ceară obligarea lui B la plata
prețului și a dobânzilor aferente?
e. In speță, considerați că a intervenit prescripția dreptului la acțiune? Ce va
decide instanța?

Rezolvare.
a. În speță, intervine un contract de vânzare cumpărare – contract consensual (se
încheie valabil prin simplul acord de voință al părților), cu executare succesivă
( excepție de la regula contractului de vânzare cumpărare), părțile stabilesc plata
prețului eșalonat, în tranșe lunare, bilateral, sinalagmatic, cu titlu oneros.
b. In spetă, părțile s-au inteles la plata esalonată a prețului, fiind o excepție de la
vânzarea contractul devenind unul cu executare succesivă, excepție de la
contractul clasică. În acest caz, proprietatea se transmite esalonat, succesiv , cu
fiecare tranșă din preț plătită.
c. Obligațiile părților sunt comutative și sinalagmatice. Din caracterul sinalagmatic al
contractului decurge beneficiul excepției de neexecutare a contractului, în cazul în
care partea care trebuia să își execute prima prestația, nu și-o execută. În speță,
B în calitate de cumpărător se face vinovat de neexecutarea obligației asumate,
neefectuând plata prețului așa cum au convenit prin contract. Sancțiunea pentru
neexecutarea obligației de plată a prețului (stabilită eșalonat) este rezilierea
contractului (desființarea contractului) sau, dacă nu se dorește desființarea,
obligarea celeilalte părți șa executarea obligației asumate.
d. În speță se precizează că plata prețului trebuia efectuată până la data de 11. 11.
2019, care reprezintă data scadenței în raport cu care începe să curgă termenul
de prescripție. Termenul general de prescripție este de 3 ani, dacă legea nu
prevede expres alt termen, ceea ce presupune că acțiunea lui A pentru obligarea
lui B la plata prețului nu era prescrisă.
e. În speță, acțiunea nu era prescrisă, termenul urmând a se împlini la data de 11.
11. 2021, pe cale de consecință instanța va admite acțiunea lui A, obligând
cumpărătorul să plătească prețul, integral cu dobânda remuneratoare aferentă.

Aplicația 2
Dl. Anton, agent de vânzări al societății “Alfa” SRL, îi trimite un e-mail d-lui Bucur,
întrebându-l dacă dorește să achiziționeze:
- 300 componente de tipul T231, la prețul de 200 lei/buc;
- maximum 300 componente de tipul T 232, la prețul 200 lei/buc;
- 300 de componente T 233, la prețul cu care a mai achiziționat în trecut astfel de
componente de la societate.
Dl. Bucur răspunde că este interesat să achiziționeze toate cele trei categorii de componente,
și că solicită livrarea până pe 15 decembrie.
La dat de 15 decembrie societatea “Alfa” SRL livrează cele trei categorii de componente, pe
care dl. Bucur refuză însă să le accepte, deoarece achiziționase între timp de la un alt
furnizor.
Cerințe:

1. Arătați dacă între dl. Anton, ca reprezentant al societății “Alfa” SRL și dl.
Bucur s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu privire la
componentele:
- T 231
- T 232
- T 233
2. Arătați care sunt consecințele refuzului d-lui Bucur în fiecare caz și dacă
acesta poate fi obligat la plata de despăgubiri.

Rezolvare
a. În speță, cu privire la a doua categorie de componente, faptul că nu se precizează
cantitatea de bunuri, respectiv maxim 300 de componente de tipul T232, acest lucru
presupune că obiectul contractului nu este determinat și nici determinabil. O condiție
de valabilitate a contractului de vînzare cumpărare este aceea ca obiectul – bunul și
prețul – privite ca obiect derivat al contractului – trebuie să fie determinate sau
determinabile. Așadar, între domnul Anton și domnul Bucur s-a încheiat un contract
valabil numai cu privire la componentele din prima categorie și, respectiv, a treia
categorie (unde prețul este determinabil, pe baza achizițiilor anterioare). Cu privire la
a doua categorie de bunuri, contractul nu a fost încheiat valabil (obiect
nedeterminat /nedeterminabil)
b. Pentru componentele din prima și a treia categorie, contractul fiind considerat valabil
încheiat, refuzul domnului Bucur va atrage răspunderea sa contractuală. Acesta poate
fi obligat la plata de despăgubiri pentru prejudiciul produs prin neperfectarea
contractului. Cu privire la categoria a doua de componente, refuzul domnului Bucur,
nu produce niciun efect.

Aplicația 3
A l-a chemat în judecată pe SC C.D. S.R.L. pentru a fi obligată să-i plătească suma de 30.000
de lei, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul suferit ca urmare a viciilor construcției
ridicate de pârâtă, în temeiul unui contract de antrepriză.
Cererea a fost formulată la tribunal, care la primul termen și-a declinat competența la
judecătorie față de valoarea obiectului cererii.
Din punct de vedere teritorial a apreciat că trebuie stabilită competența în funcție de sediul
pârâtului, de vreme ce cererea a fost depusă greșit la instanța de la domiciliul reclamantului.
Cerințe:
1. Ce obligații incumbă vânzătorului într-un contract de vânzare cumpărare?
 Obligația de transmitere a proprietății, obligația de predare a bunului si obligatia de
garanție pentru vicii. In speta, garantia pentru vicii ascunse.
2. Despre ce fel de competență se discută în speță?
Competență materială – cea referitoare la valoarea obiectului cererii. Codul de
procedură civilă prevede că cererile evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 de
lei inclusiv, indiferent de calitatea părților, profesioniști sau neprofesioniști, sunt de
competența judecătoriei (art 94 pct 1 lit k). Aceste norme sunt de ordine publică și
imperative, nu se poate deroga de la ele. entru aceste considerente, tribunalul în mod
corect a declinat competența la judecătorie față de obiectul cererii (despăgubiri în
valoare 30.000 de lei).

Aplicația 4

Între domnul Anton și domnul Bebe a intervenit un contract de vânzare – cumpărare a unui
imobil, construcție – casă de locuit. La data de 1 februarie 2021, cele două părți, respectiv
domnul Anton, în calitate de vânzător, și domnul Bebe, în calitate de cumpărător, semnează
contractul de vânzare-cumpărare în fața notarului public, cu condiția ca la data de 1 martie
2021 vânzătorul să îi predea cumpărătorului cheile casei.
Cerințe:
a. La ce dată s-a încheiat contractul de vânzare cumpărare, la data de la 1
februarie 2021 sau la data de 1 martie 2021? Motivați.
b. Potrivit clasificării juridice a bunurilor, specificați 4 clasificări în care se
încadrează un bun imobil – casă de locuit.
c. Ce fel de obligație a executat vânzătorul prin semnarea contractului la data de
1 februarie 2021? Definiți obligația.
d. Ce fel de obligație a executat vânzătorul prin predarea cheilor cumpărătorului
la data de 1 martie 2021? Definiți obligația.

a. Contractul de vânzare – cumpărare s-a încheiat la data de 1 februarie 2021.

Construcția – casă de locuit, fiind un bun nefungibil, dreptul real, de proprietate, se
transmite în momentul realizării acordului de voinţă, al semnării contractului, în fața
notarului, chiar dacă nu s-a predat bunul. Momentul încheierii contractului, care
presupune transferul proprietăţii, nu coincide cu acela al predării, respectiv al
înmânării cheilor casei.
b. Bunul imobil – casă de locuit este: imobil prin natură, aflat în circuitul civil, nefungibil,
neconsumptibil, indivizibil, principal, corporal, frugifer (prin închiriere), sesizabil.
c. Prin semnarea contractului, vânzătorul a executat obligaţia de a da, adică a transmis
dreptul real, de proprietate, asupra lucrului vândut, respectiv asupra casei de locuit,
în patrimoniul cumpărătorului. Obligația de a da este îndatorirea de a constitui
sau transmite un drept real.
d. Prin predarea cheilor casei, cumpărătorului, vânzătorul a executat o obligație de a
face. Obligaţia de a face este îndatorirea de a executa o lucrare, de a presta un
serviciu sau de a preda un bun în materialitatea lui.

Aplicația 5
 Vânzătorul de mașini de spălat vase Globus SRL a lansat în mass-media o propunere
de vânzare a unei anumite mărci, respectiv BOSCH, la un preț fix. Domnul Ilie V. adresează
societății Globus SRL o comandă, solicitându-i să îi indice specificațiile tehnice ale produsului,
cu numărul de programe, timpul pentru fiecare program, modul de plată și durata de livrare.
La această solicitare, Globus SRL îi răspunde domnului Ilie V. că, din păcate, stocul
de mașini de spălat BOSCH s-a epuizat, prin urmare nu va putea efectua livrarea.
Cerințe:
a. Ce natură juridică are propunerea societății Globus ?
b. Considerați încheiat contractul dintre Societatea Globus și Ilie V.?

a. Potrivit art. 1 189 alin. 1 Cod civil, propunerea Societății Globus reprezintă o
solicitare de ofertă sau o intenție de negociere. Prin urmare propunerea
respectivă nu este ofertă deoarece nu este adresată unei persoane determinate și
nici nu conține elemente esențiale referitoare la încheierea contractului.
b. Pe considerentele mai sus arătate, propunerea Societății Globus nu produce
niciun efect juridic, ca atare, nu există contract încheiat între societate și Ilie V.

Aplicația 6

La data de 16.02.2021, Domnul Ilie V., în calitate de vânzător autorizat de autovehicule, a

adresat către societatea Globus SRL, societate care prestează servicii de transport –
taximetri, o ofertă privind furnizarea a 100 de autovehicule. Oferta are termen de acceptare
de 30 de zile, respectiv data de 16.03.2021. În același timp, domnul Ilie V. a emis o ofertă
similară și față de societatea Coral SRL, cu același termen de acceptare de 30 de zile. La
data emiterii ofertelor, domnul Ilie V. deține 150 de autovehicule. Societatea Coral SRL este
încântată de oferta domnului Ilie V., fapt pentru care nu dorește să întâzie un răspuns ferm
la aceasta, acceptând-o la data de 21.02.2021. Pe cale de consecință, vânzătorul revocă
oferta adresată către societatea Globus SRL, revocare pe care o transmite la data de
23.02.2021.

Cerințe:
a. Care sunt elementele cu caracter obligatoriu ce trebuie să se regăsească în
ofertele lui Ilie V. pentru ca acestea să fie precise și complete ?
b. Considerați contractul dintre Ilie V. și Coral SRL încheiat ? Dacă răspunsul este
afirmativ, care este momentul și locul încheierii contractului ?
c. Dacă Globus SRL și îi trimite acceptarea lui Ilie V. fie pe 22.02.2021, fie pe
24.02.2021, considerați contractele dintre Ilie V. și Globus SRL încheiate ? În caz
afirmativ, dacă Ilie V. a livrat cele 100 de autovehicule către Coral SRL și se află
în imposibilitate de a livra încă 100 societății Coral, ce mijloc juridic are la
dispoziție Globus SRL pentru prejudiciul produs ?

Rezolvare :

a. Pentru a fi precise și complete ofertele trebuie să conțină suficiente elemente

pentru formarea contractului, adică oferta trebuie să fie precisă și completă în
privința elementelor ce formează conținutul ofertei (potrivit art. 1 188 alin. 1, teza
 a-2-a Cod civil), respectiv prețul pe produs și specificațiile tehnice, inclusiv
culoarea autovehiculelor.
b. Contractul dintre Ilie V. și Coral SRL se consideră încheiat deoarece acceptarea
Societății Coral a ajuns înlăuntrul termenului de acceptare a ofertei. De
asemenea, contractul se consideră încheiat la momentul și locul la care
acceptarea ajunge la ofertant (potrivit art. 1 186 Cod civil). În speță, contractul s-
a încheiat atunci când acceptarea societății Coral a ajuns la Ilie V. (la
sediul,/domiciliul profesional).
c. Revocarea nu produce efecte pentru că este înăuntrul termenului de acceptare.
Oferta cu termen trebuie menținută până la expirarea termenului, adică până la
data de 16.03 2021. Înăuntrul acestui termen oferta este irevocabilă. Prin urmare,
odată ce Ilie V. a primit acceptarea ofertei din parte societății Globus, contractul
se consideră încheiat, fiind fără relevanță dacă acceptarea a intervenit pe
22.02.2021 sau pe 24 02 2021. Societatea Globus are la dispoziție două acțiuni,
poate solicita fie executarea obligațiilor contractuale lui Ilie V. cu daune interese,
fie rezoluțiunea contractului cu daune-interese.

Aplicația 7

La data de 6.01. 2022, domnul Constantin adresează domnului Dobre o ofertă de vânzare a
unui apartament situat în municipiul Oradea, Aleea Lalelelor nr. 16. În oferta respectivă,
întocmită sub forma unui înscris sub semnătură privată, se precizează toate elementele de
identificare a imobilului respectiv, inclusiv prețul acestuia. Domnul Dobre ia la cunoștință de
conținutul ofertei la data de 9.01.2022 și o acceptă, prin înscris autentificat la notariat, la
data de 7.02.2022. Deși domnul Constantin ia la cunoștință de acceptare, prin intrarea în
posesia acesteia, la data de 9.02.2022, totuși refuză să finalizeze demersurile necesare. Pe
cale de consecință, domnul Dobre se adresează instanței de judecată, solicitând acesteia să
dispună obligarea pârâtului la executarea obligației ce îi revine, respectiv predarea
apartamentului. În motivarea acțiunii, domnul Dobre invocă faptul că, prin acceptarea ofertei
de a contracta, a avut loc o strămutare de drept a proprietății asupra imobilului și, pe cale de
consecință, domnul Constantin avea obligația legală de a preda respectivul bun.
Cerințe:
a) Arătați ce presupune contractul la distanță și care este momentul la care se consideră
că acest contract a fost încheiat.
b) Având în vedere natura juridică a contractului de vânzare, considerați că sunt
îndeplinite condițiile prevăzute de lege în ceea ce privește forma ofertei și a
acceptării? Justificați răspunsul și arătați ce soluție va pronunța instanța de judecată.

Rezolvare:
a) În speță, este incidentă situația încheierii contractului la distanță, respectiv între
persoane care nu sunt prezente fizic simultan. Încheierea contractului se realizează
cu utilizarea exclusivă a mijloacelor de comunicare la distanță, prin intermediul a
două acte unilaterale, oferta și acceptarea.
Codul civil a adoptat teoria recepțiunii. Dacă părțile nu au convenit altfel, contractul
se consideră încheiat în momentul în care ofertantul primește actul de acceptare a
ofertei, respectiv la data de 9.02.2022.
b) În considerarea naturii juridice a contractului de vânzare, având ca obiect un
imobil, Codul civil prevede expres forma autentică, sub sancțiunea nulității absolute.
 Potrivit art. 1.187 din Codul civil, oferta și acceptarea trebuie emise în forma cerută
de lege pentru încheierea valabilă a contractului.
Pe cale de consecință, având în vedere faptul că este vorba despre un contract
pentru care legea impune respectarea formei autentice, în speță nu au fost
îndeplinite condițiile de legalitate, întrucât oferta domnului Constantin a fost întocmită
sub forma unui înscris sub semnătură privată.
Pe considerentele mai sus arătate, instanța de judecată va respinge acțiunea
formulată de domnul Dobre.

Aplicația 8

Ionescu (vânzător fiind) şi dl. Popescu (cumpărător fiind) au recurs la încheierea unui
contract de vânzare-cumpărare, având ca obiect un imobil.
Dl. Popescu (în calitate de reclamant) a formulat acțiune în instanță împotriva
numitului dl. Ionescu (în calitate de pârât) prin care a solicitat anularea contractului de
vânzare-cumpărare – invocându-se faptul că exprimarea liberă a
consimțământului său a fost afectată de viciul leziunii.
În speță, prin acțiune, s-a susținut faptul că dl. Ionescu a profitat – pe parcursul
executării contractului de vânzare-cumpărare – de starea de nevoie a d-nului Popescu
(cealaltă parte contractantă); mai mult, reclamantul a susținut că pârâtul a stipulat în
favoarea sa și a unei alte persoane o prestaţie de o valoare considerabil mai mare decât
valoarea propriei prestaţii.

Cerințe:
a) Enumerați care sunt viciile de consimțământ ;
b) Precizați un caz în care poate exista leziunea – viciu de consimțământ ;
c) Raportat la leziune, viciu de consimțământ, identificați greșeala existentă
în speța învederată mai sus .
Cerințe:
a) Enumerați care sunt viciile de consimțământ : eroarea, dolul, violența,
leziunea
Viciile e consimțământ sunt: eroarea, dolul, violența și leziunea

b) Precizați un caz în care poate exista leziunea – viciu de consimțământ

Leziunea viciu de consimțământ poate apărea atât în cazul majorului – atunci când se
profită de starea de nevoie, de lipsa de cunoștințe sau de experiență a celeilalte părți,
decurgând astfel o disproporție vădită de valoare între contraprestații; de asemenea,
leziunea poate apărea și în cazul minorului, atunci când acesta își asumă o obligație
excesivă în raport cu starea sa patrimonială și cu avantajele ce rezultă din contract.

c) Raportat la leziune, viciu de consimțământ, identificați greșeala existentă

în speța învederată mai sus
În speță, dl. Ionescu a profitat de starea de nevoie a d-lui Popescu pe parcursul
executării contractului, în contextul în care leziunea- viciu de consimțământ poate
apărea numai la momentul încheierii contractului

Aplicatia 9

Înainte de înmatricularea societății Magna SRL, dl Anton, persoană desemnată de Adunarea

generală constitutivă a societăţii Magna S.R.L., încheie cu dl Constantin, în calitate de
persoană fizică, un contract de locaţiune pe durată determinată de 10 ani. În contract se
precizează că spaţiul închiriat are destinația de sediu social al societății Magna SRL, contra
transmiterii dreptului de folosință asupra spațiului respectiv, achitându-se o chirie lunară de
2.500 lei.
După înregistrarea societăţii în Registrul comerţului, dl Anton a fost ales de Adunarea
generală a asociaţilor ca administrator cu puteri depline.
Deoarece societatea Magna SRL nu a plătit la termen chiria stabilită prin contract, dl
Constantin o somează cu privire la efectuarea plății în termen de 10 zile lucrătoare, cu
punerea în vedere a faptului că, în caz contrar, va apela la instanța de judecată. Dl Bucur, şi
el în calitate de asociat al societății, dorind să apere interesele societății Magna SRL,
introduce acțiune de chemare în judecată împotriva dlui Constantin, solicitând instanței ca,
prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea contractului de locaţiune încheiat între
dl Anton și dl Constantin.
În motivarea acțiunii, dl Bucur susține faptul că, la data încheierii contractului de locațiune,
societatea Magna SRL nu era înființată în mod valabil, întrucât nu fusese, încă, înmatriculată
și, prin urmare, nu avea dobândită capacitatea de folosință. În același timp, dl Bucur îi pune
în vedere dlui Constantin că acesta va trebui să îi solicite dlui Anton plata chiriei, întrucât cu
acesta a fost încheiat contractul de locațiune.
Ca răspuns la cererea de chemare în judecată formulată de dl Bucur, dl Constantin
formulează cerere reconvenţională, solicitând obligarea societăţii Magna S.R.L. la plata chiriei
restante.

Cerințe:
a) Calificați contractul încheiat în speță. Prezentați caracterele juridice si obligațiile ce decurg
din acest contract.

b) Cum apreciați susținerile dlui Bucur cu privire la lipsa capacității de folosință a societății
Magna SRL la momentul încheierii contractului de locațiune? Argumentați.
Susținerile domnului Bucur nu sunt întemeiate, întrucât se recunoaște o capacitate de
folosință anticipată, mai înainte de înmatriculare, cu privire la acele operațiuni juridice
absolut necesare constituiri valabile a societății. În speță, contractul de locațiune are ca
obiect spațiul cu destinația de sediu social, iar sediul social este un element constitutiv al
persoanei juridice.

c) Arătați, motivat, care va fi soluția instanței cu privire la cele două cereri cu care a fost
sesizată, respectiv acţiunea principală, formulată de dl Bucur şi cererea reconvenţională,
formulată de dl Constantin.
Întrucât susținerile domnului Bucur nu sunt întemeiate, instanța va respinge acțiunea
principală formulată de acesta. Societății Magna SRL îi este recunoscută, prin lege, o
capacitate de folosință anticipată. Prin urmare, contractul de locațiune este un act valabil
încheiat și nu este incidentă în speță o cauză de anulare a acestuia.
În același timp, domnul Bucur îi pune în vedere domnului Constantin să solicite plata
chiriei de la domnul Anton, întrucât cu acesta a fost încheiat contractul de locațiune. O astfel
de pretenție nu are temei legal, întrucât domnul Anton deținea calitatea necesară pentru a
încheia contractul de locațiune, în numele societății Magna SRL, fiind persoană desemnată de
adunarea generală constitutivă a asociaților. Prin urmare plata chiriei nu îi poate fi imputată
acestuia în nume personal.
Pe cale de consecință, având în vedere faptul că domnul Anton a încheiat contractul
de locațiune în numele societății Magna SRL, ca act absolut necesar pentru înființarea
valabilă a acesteia, instanța va admite cererea reconvențională formulată de domnul
Constantin și va obliga societatea la plata chiriei restante.

Aplicația 10
La data de 25. 10. 2020, Ilie V. impreună cu frații săi, Ion. V. și George V. a cumpărat un
apartament de la Ionescu C. cu prețul de 300 000 lei, din care 150 000 lei au fost plătiți la
data încheierii contractului, diferența urmând să se plătească în termen de 6 luni (de la data
încheierii contractului), adică cel târziu până la data de 25 04. 2021. Părțile au stabilit
solidaritatea cumpărătorilor (a celor trei frați) în ceea ce privește plata prețului. La data de
25. 04. 2021 Ilie V. plătește lui Ionescu C. suma de 150 000 lei, adică întreaga diferență
datorată. La data de 25. 06. 2021, Ilie V solicită instanței, cu acțiune separată, să-i oblige pe
Ion V. și pe George V. la plata sumei de 50 000 lei fiecare.

a) Despre ce instituție juridică este vorba în speța de față? Definiți-o.

În speță este incidentă solidaritatea pasivă. Respectiv solidaritatea debitorilor,
astfel că oricare dintre debitori poate fi ținut (urmărit, constrâns) la plata întregii
datorii (executarea obligației ), sau oricare dintre debitori poate efectua de bună
voie plata întregii datorii, liberând astfel (scăpând), astfel, pe ceilalți codebitori de
executarea obligației. Ca urmare, se stinge întregul aportul obligațional al
celorlalți față de creditor.
b) Instanța admite cererea lui Ilie V.? Motivați!
În speță, Ilie V a achitat la scadență întreaga diferență de preț, astfel că, acestuia îi rămâne
posibilitatea de a se îndrepta, cu acțiune separată, împotriva fiecăruia dintre frați (codebitori
ai aceleiași obligații), pentru a-și recupera diferența de bani corespunzătoare fiecăruia,
respectiv câte 50 000 de la fiecare dintre aceștia.
Ca urmare, instanța va admite acțiunea lui Ilie V.

Aplicația 11

La data de 23.08.2017, A a achiziționat de la B o bijuterie ce i-a fost prezentată ca fiind din

aur. Constatând ulterior, la data de 12.02.2018, că metalul din care era confecționată a
început să își piardă strălucirea, a realizat că bijuteria era doar poleită cu aur. În aceste
condiții, în data de 30.10.2020, A a formulat acțiune împotriva lui B prin care a cerut
anularea contractului și restituirea prețului. Pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca
prescrisă. Instanța admite excepția ca fiind prescrisă la data de 23.08.2020.
Cerințe.
a. Care sunt considerentele pentru care A solicită anularea contractului ?
b. Considerați că acțiunea în anulare formulată de A este prescrisă?
Definiți prescripția și precizați termenul de prescripție incident în speță.

Rezolvare

a. A invocă viciul erorii asupra calităților esențiale ale obiectului, eroare în care A s-a
aflat la momentul încheierii contractului. Prin urmare, solicită nulitatea relativă a
contractului de vânzare cumpărare pentru vicierea consimțământului dat prin
eroare.
b. Prescripția reprezintă o sancțiune de drept civil care constă în stingerea dreptului
de a constrânge o persoană , cu ajutorul forței coercitive a statului, să execute o
anumită prestație, să respecte o anumită situație juridică sau să suporte orice
altă sancțiune civilă.
Prescripția nu operează de drept, ci trebuie invocată de cel în beneficiul căruia a curs
și s-a împlinit. Poate fi invocată numai în primă instanță, prin întâmpinare sau cel târziu la
primul termen de judecată.

Aplicația 12
Între dl. Anton şi dl. Bucur a intervenit un contract de vânzare – cumpărare a unui teren.
Cumpărătorul, dl. Bucur, solicită predarea actelor de proprietate a terenului. Vânzătorul, dl.
Anton, refuză să efectueze o astfel de predare, arătând că contractul nu a fost încheiat în
formă scrisă, autentificată la notariat.
Ca urmare, dl. Bucur solicită rezoluţiunea contractului.
Cerințe:
a. Arătați dacă instanţa poate pronunţa rezoluţiunea. Motivaţi.
b. Care sunt asemănările şi deosebirile dintre reziliere, rezoluţiune şi
nulitatea unui contract? Arătați care dintre acestea poate interveni în
speță.
c. Precizați care sunt condiţiile de validitate ale unui contract, precum şi dacă
vreuna dintre acestea este neîndeplinită în speţă.
d. Identificați elementele raportului juridic prezentat în speţă.

Rezolvare
a. Rezoluţiunea poate fi dispusă numai pentru neexecutarea prevederilor contractuale.
În speță este vorba despre încheierea deficitară a contractului, prin urmare nu se
pune problema neexecutării.
b. Rezilierea poate interveni în cazul contractelor cu executare succesivă; rezoluțiunea
poate interveni în cazul contractelor cu executare dintr-o dată. Nulitatea poate
interveni pentru nerespectarea condițiilor legale la încheierea unui contract.
c. Potrivit art. 1.179 din Codul civil, condiţiile esenţiale pentru validitatea unui contract
sunt: capacitatea de a contracta; consimţământul părţilor; un obiect determinat şi
licit; o cauză licită şi morală.
Acestora li se adaugă, în cazul contractelor solemne, forma. Contractul este solemn
atunci când validitatea sa este supusă îndeplinirii unor formalităţi prevăzute de lege. În speță
este vorba despre un contract solemn, a cărui valabilitate depinde de respectarea formei
scrise, autentificate la notariat. Astfel, este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în
lipsa formei pe care, în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă.

Aplicația 13

La 4 mai 2018, A. formulează cerere de chemare în judecată împotriva lui B., solicitând
obligarea acestuia la plata sumei de 26.000 euro, echivalent în lei, reprezentând suma
împrumutată de către C. şi nerestituită la scadenţa stabilită, 2 mai 2016.
Totodată, cere şi obligarea pârâtului la plata sumei de 2.000 euro, daune moratorii rezultate
din aplicarea dobânzii legale de la scadenţă şi plata sumei de 2.500 lei, cu titlu de clauză
penală, după cum au stipulat părţile.
Cererea este semnată de A., fiind însoţită de dovada achitării taxei de timbru şi de contractul
de împrumut, fotocopie.

Cerințe:
1. Calificați contractul încheiat în speță? Definiți instituția și prezentați
caracterele juridice.
2. Ce obligații îi revin împrumutatului?
3. Ce trebuie să cuprindă cererea de chemare în judecată?
4. Identificați dacă sunt elemente care nu îndeplinesc condițiile cerute de
Codul de proc civ în prezenta speță
 5. Ce lipseşte din actele ataşate?

1. Contractul de împrumut de consumație. Contractul prin care o parte,

împrumutătorul remite celeilalte părți, denumită împrumutat o sumă de bani sau alte
asemenea bunuri fungibile şi consumptibile prin natura lor, iar împrumutatul se obligă
să restituie după o anumită perioadă de timp aceeaşi sumă de bani sau cantitate de
bunuri de aceeaşi natură şi calitate (art. 2158 Cod civil).
Caractere juridice: unilateral, real, cu titlu gratuit, care se prezumă a fi astfel, dar poate fi
și cu titlu oneros, translativ de proprietate
Obiectul contractului; lucrurile împrumutate trebuie să fie bunuri de gen, fungibile și
consumptibile potrivit naturii lor (și destinației date de părți) ce urmează a fi consumate de
împrumutat.
2. Obligațiile împrumutatului:
a. de a restitui la termenul prevăzut în contract lucruri de același gen, în
aceeaşi cantitate şi de aceeaşi calitate (art. 2158 cod Civil)
b. de a face plata în bani, în cazul în care împrumutatul este în imposibilitate de a
restitui bunuri de aceeași natură, calitate și în aceeași cantitate
3. În conformitate cu dispozițiile C proc civ art 194 , cererea de chemare în judecată
trebuie să cuprindă numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori,
pentru persoane juridice, denumirea şi sediul lor, codul numeric personal sau, după
caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de
înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi
contul bancar ale reclamantului, precum şi ale pârâtului, dacă părţile posedă ori li s-
au atribuit aceste elemente de identificare potrivit legii, în măsura în care acestea
sunt cunoscute de reclamant; Numele, prenumele și calitatea celui care reprezintă
partea în proces; obiectul cererii și valoarea acesteia, după prețuirea reclamantului, și
modul de calcul prin care s-a ajuns la această valoare; motivele de fapt și de drept pe
care se întemeiază cererea; arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de
cerere; semnătura reclamantului
4. Obiectul cererii nu este calculat în lei.
5. Lipsește modalitatea de calcul a dobânzii legale

Aplicația 14
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei P., reclamantul A. a
solicitat în contradictoriu cu B., obligarea acestuia să-i lase în deplină proprietate şi posesie
imobilul situat în Piteşti, str. R., în valoare de 150.000 lei, fiind prezentate datele de
identificare ale construcţiei şi vecinătăţile terenului.
Solicită şi despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a bunului, în valoare de 59.000 lei, pentru
ultimii 3 ani.
B. formulează întâmpinare, arătând că valoarea indicată de A. este mult sub valoarea reală a
imobilului.
Depune şi cerere reconvenţională în care solicită ca în cazul în care se admite cererea
principală să fie obligat A. la plata sumei de 300.000 lei contravaloarea îmbunătăţirilor aduse
imobilului, prin refacerea construcţiei existente, realizarea unei plantaţii de pomi şi a
amenajărilor terenului.
Solicită declinarea competenţei în favoarea Tribunalului A., pe de o parte faţă de valoarea
care va rezulta din evaluarea corectă a bunului, iar pe de altă parte din valoarea cererii
reconvenţionale.
Cerințe:
1. Care sunt cererile pe care le identificați în speță?
2. Care este obiectul cererii de chemare în judecată?
3. Care este obiectul cererii reconvenționale?
4. Care este instanța competentă să soluționeze prezentul litigiu?
 5. Cererea de chemare în judecată, întâmpinarea, cererea reconvențională
1. Obiectul principal al cererii - Imobilul în valoare de 150.000 de lei. Obiect ecundar
suma de 59.000 de lei cu titlu de despăgubiri pentru lipsa de folosință a bunului
2. Obligarea lui A la plata sumei de 300.000 de lei (care reprezinta contravaloarea
îmbunătățirilor aduse imobilului prin refacrea construcției existente, realizarea unei
plantații de pomi și amenajarea terenului).
3. În speţa de faţă, cererea de chemare în judecată este evaluabilă în bani, având o
valoare de 150.000 lei, astfel că face obiectul competenţei materiale a judecătoriei,
potrivit art. 94 alin. (1) lit. k) NCPC.
Solicitarea de către reclamant a unor despăgubiri în valoare de 59000 lei nu prezintă
relevanţă in materia competentei si nu modifică competenţa instanţei, căci despăgubirile, ca
regulă, nu se iau în calculul valorii obiectului cererii principale Potr Art 98 CPC.
Fiind vorba de o cerere reală imobiliară, valoarea sa va fi determinată în funcţie de
valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislaţiei fiscal, potr 104 CPC. Cum pârâtul nu este de
acord cu evaluarea făcută de reclamant, se poate proceda la proba cu expertiză. Chiar dacă,
în cadrul probei se va modifica cuantumul valoric al cererii, aceasta nu va modifica
competenţa instanţei sesizate, care va judeca mai departe procesul.
Se constată că cererea este în mod corect introdusă pe rolul Judecătoriei P, potrivit
art. 94 pct 1 lit k). Potrivit art 98 C.proc.civ , competența se determină după valoarea
obiectului cererii arătată în capătul principal de cerere (penalitățile nu se au în vedere la
stabilirea valorii cererii pentru determinarea competenței materiale). Chiar dacaă valoarea
imobilului va crește după efectuarea expertizei, instanța va rămâne competentă să
soluționeze litigiul ( art 106 C proc civ). Potrivit art 123 C proc civ, instanța competentă să
soluționeze cererea principală va soluționa și celelalte cereri din dosar, deci judecătoria
rămâne competentă să soluționeze și cererea reconvențională