UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPTANUL II
Drept civil: Teoria generală a obligațiilor

Speța nr. 1:

Între A şi B a intervenit un contract nenumit prin care A, în calitate de

prestator, se obligăsă furnizeze periodic, către beneficiarii indicaţi de B,
produse alimentare, în schimbul unei sume de bani pe care B se oblige să o
plătească după confirmarea primită din partea fiecărui beneficiar.
B are obligaţia să indice beneficiarul până la data de 5 a fiecărei luni, A
are obligaţia să facă livrarea până la data de 15 a fiecărei luni, iar B va face
plata până în data de 20 a lunii respective.
În conţinutul contractului s-a prevăzut că lipsa comenzilor pentru 2 luni
consecutive se traduce prin rezilierea de drept a contractului. În privinţa
prestaţiilor lui A, s-a stabilit depăşirea termenului de livrare, indiferent de
motiv, atrage obligaţia acestuia de a-l despăgubi pe beneficiar cu o sumă fixă
de bani pentru fiecare zi de întârziere, indiferente de valoarea comenzii.
Depăşirea termenului de 30 al fiecărei luni duce la încetarea de plin
drept a contractului şi îl obligă pe prestator (A) la plata unei penalităţi finale, în
cuantum de 10 x valoarea ultimei comenzi, la care se adaugă penalităţile de
întârziere.
În privinţa plăţii, s-a stabilit că depăşirea termenului de plată îl pune pe
debitor (B) în întârziere, fiind obligat să plătească o sumă fixă de bani pentru
fiecare zi de întârziere, indiferent de valoarea comenzii.
Depăşirea termenului de 10 al lunii următoare celei în care s-a făcut
comanda duce la încetarea de plin drept a contractului şi îl obligă pe B la plata
unei penalităţi finale, în cuantum de 10 x valoarea ultimei comenzi, la care se
adaugă penalităţile de întârziere.
În data de 3 ianuarie 2020, B îi comunică lui A adresa unde trebuie să
facă următoarea livrare şi cantitatea de bunuri ce trebuie livrate. Pe 10
ianuarie, A livrează bunurile conform cerinţelor lui B.
La 30 ianuarie, constatând că suma corespunzătoare livării nu a fost
plătită, A îl notifică pe B arătându-i că este în întârziere şi că trebuie să îi
achite şi penalităţi corespunzătoare celor 10 zile, alături de suma datorată. În
replică, B arată că nu a primit confirmarea livrării din partea beneficiarului, de
unde rezultă că aceasta nu s-a realizat, deci, în consecinţă, contractul este
reziliat de plin drept, iar A datorează penalitatea fixă la care se adaugă
penalităţile de întârziere calculate pe zile.
În lipsa unui acord, A şi B se adresează instanţei. În temeiul dispoziţiilor
aplicabile din Codul Civil, rezolvaţi următoarele cerinţe:

1. Redactați o posibilă acţiune formulată de A şi apărările la aceasta

formulate de B, invocând dispoziţiile legale aplicabile (nu aveţi obligaţia să
respectaţi regulile formale ale acţiunilor judiciare).
In fata instantei, reclamantul A il citeaza pe paratul B pentru faptul ca acesta nu
si-a indeplinit partea de contract, si anume faptul ca nu a achitat la timp factura conform
bunurilor primite, reclamantul dovedind faptul ca a facut livrarea conform termenului
stipulat in contract prin predarea facturii semnate de beneficiar.
Paratul B vine in apararea lui cu faptul ca beneficiarul nu i-a transmis documentul
conform caruia reclamantul a facut livrarea.
Conform codului civil, efectele speciale ale contractelor sinalagmatice si anume
interdependența și reciprocitatea prestațiilor, specifice contractelor sinalagmatic,
generează trei efecte supuse unui regim special:
- Obligațiile părților trebuie executate simultan, în lipsă de stipulație contrară.
Altfel, partea care și-a executat obligația sau este gata să o execute poate ridica
excepția de neexecutare.
- În ipoteza în care una din părți nu-și execută obligațiile, cealaltă parte poate
solicita rezoluțiunea contractului.
- Imposibilitatea obiectivă de executare a obligațiilor ce incumbă uneia dintre
părți generează discuții privind suportarea riscurilor contractuale.

2. Determinaţi în ce mod poate fi implicat în cauză beneficiarul şi care

este raportul său cu contractul dintre A şi B.
Conform Codul civil Art. 218. alin. (2) În raporturile cu terții, persoana juridică
este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte depășesc puterea de
reprezentare conferită prin actul de constituire sau statut, în afară de cazul în care ea
dovedește că terții o cunoșteau la data încheierii actului. Simpla publicare a actului de
constituire sau a statutului persoanei juridice nu constituie dovada cunoașterii acestui
fapt.
 Art. 219. alin.(2) Faptele ilicite atrag și răspunderea personală și solidară a celor
care le-au săvârșit, atât față de persoana juridică, cât și față de terți.
Art. 222. Persoana juridică având în subordine o altă persoană juridică nu
răspunde pentru neexecutarea obligațiilor acesteia din urmă și nici persoana juridică
subordonată nu răspunde pentru persoana juridică față de care este subordonată, dacă
prin lege nu se dispune altfel.
Astfel, paratul B nu poate sa il traga la raspundere pe beneficiar,intrucat acesta
nu are nici o legatura cu contractul incheiat intre A si B.

3. Formulaţi o posibilă soluţie a instanţei de judecată.

Conform Coduui civil Art. 240.

(1) În cazul contractelor încheiate în considerarea calității persoanei juridice
supuse reorganizării, acestea nu își încetează efectele, cu excepția cazului în care
părțile au stipulat expres contrariul sau menținerea ori repartizarea contractului este
condiționată de acordul părții interesate.
(2) Dacă menținerea sau repartizarea contractului este condiționată de acordul
părții interesate, aceasta va fi notificată sau, după caz, înștiințată prin scrisoare
recomandată, cu confirmare de primire, pentru a-și da ori nu consimțământul în termen
de 10 zile lucrătoare de la comunicarea notificării sau înștiințării. Lipsa de răspuns în
acest termen echivalează cu refuzul de menținere sau preluare a contractului de către
persoana juridică succesoare.
Art. 1166 C. civ. prevede că prin contract se înțelege „acordul de voințe dintre
două sau mai multe persoane cu intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport
juridic”. Așadar, conform acestei definiții, contractul dă naștere, modifică sau stinge un
raport juridic între părțile contractante, aceasta fiind intenția părților. Raportul juridic, așa
cum este definit în doctrină, este acea relație socială (raport social) care rezultă (este
generată) din acele împrejurări cărora legea le conferă calitatea de izvoare ale
raporturilor juridice civile . Referindu-ne la intenția părților, precizăm că nu pentru a se
naște raportul juridic și-au dat consimțământul la încheierea unui contract, ci pentru a se
realiza conținutul raportului juridic, acela de a se constitui, modifica, transmite sau
stinge obligații. Nașterea unui raport juridic se impune cu necesitate, dar nu aceasta a
fost intenția părților. Prin încheierea unui anumit contract se urmărește cu prioritate să
se dea eficiență obligațiilor, nu raporturilor juridice în conținutul cărora sunt cuprinse
aceste obligații. Altfel spus, nimeni nu poate deveni, contractual, debitor sau creditor
fără intenție și în necunoștință de cauză, ci numai dorind acest lucru, deoarece
contractul este un act de voință conștientă care țintește un anumit scop comun .
Astfel instanta poate da castig de cauza reclamantului A intrucat acesta a
dovedit faptul ca a indeplinit sarcinile si termenele stipulate in contract.
Contractul poate inceta conform clauzelor stipulate in contractul de
furnizare si intrucat paratul B nu a facut plata la termen, si acesta va fi obligat
la plata unei penalităţi finale, în cuantum de 10 x valoarea ultimei comenzi, la care se
adaugă penalităţile de întârziere.

Speța nr. 2
X se plimba prin parc împreună cu fiul său în vârstă de 4 ani. La un
moment dat, un câine de talie mică, aparținând unei rase considerate a fi
agresive, îl atacă pe copil, mușcându-l de un picior și doborându-l la pământ.
X începe să aplice lovituri câinelui cu un obiect contondent pe care îl avea la
îndemâna, continuând să îl lovească șidupă ce acesta i-a dat drumul
copilului.Y, proprietarul câinelui, intervine și îl recuperează.
Incidentul a avut următoarele consecințe:
-copilul lui X a suferit zgârieturi minore, datorate căzăturii, deteriorări ale
hainelor și un șoc sever, carea necesitat 3 luni de recuperare psihologică, cu
rezultate încă incerte;
-câinele lui Y a suferit răni severe, fiindu-i rupte 3 coaste și dislocate
membrele din spate, necesitând mai multe săptămâni de tratament și
recuperare;
-Y nu a mai putut să participe cu câinele său la concursul de frumusețe
canină organizat în săptămâna următoare incidentului
-Y a solicitat să i se înapoieze taxa de participare de către organizatorii
concursului, care însă au refuzat.

În urma incidentului, X l-a acționat în instanță pe Y, solicitând:

-daune materiale, echivalente cu cheltuielile aferente tratamentului
medical al copilului (probate prin facturi provenite de la o clinică de
specialitate);
-daune morale, aferente traumei suferite de copil;
-daune morale, aferente suferinței sale si a mamei copilului, pricinuită
de situația de fapt.

În replică, Y a solicitat:
-daune materiale, echivalente cu costurile tratamentului medical al câinelui
(probate prin facturi emise de o clinică veterinară);

-daune materiale, echivalente cu taxa de participare la concursul de

frumusețe canină, ce nu i-a mai fost returnată;
-daune materiale, echivalente cu suma ce reprezintă premiul I la concursul de
frumusețe canină, pe care Y susține că l-ar fi câștigat dacă nu s-ar fi petrecut
incidentul (probate prin premiile obținute la alte concursuri de gen);

-daune morale pentru suferința pricinuita de rănirea câinelui și de

neparticiparea la concurs.

Întrebări:

1. Cum își argumentează X pretențiile și ce apărari ar putea formula Y față de

acestea?

Argumentele partii vatamate (X) sunt bazate pe:

Cererea reclamantului este o actiune in raspundere civila delictuala pentru fapta
animalului.

Potrivit art. 1375 și 1376 din Codul civil, paznicul juridic al unui animal sau al unui lucru
este obligat să răspundă pentru prejudiciul cauzat „independent de orice culpă”.

In apararea celor mentionate, X sustine conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr.

55/2002 :

 art.2 orice câine care, fără să fie provocat, mușcă sau atacă persoane ori animale
domestice în locuri publice sau private;
 art 6 alin 4 Accesul câinilor prevăzuți la art. 1 lit. b), precum și al exemplarelor cu
potențial agresiv în localurile publice, în mijloacele de transport în comun, în locurile
publice, precum și în părțile comune ale imobilelor este permis numai dacă aceștia
poartă botniță și sunt ținuți în lesă de către o persoană care îndeplinește condițiile
prevăzute la art. 3 alin. (1).
 art. 12 (1) Neluarea de către proprietarul câinelui sau deținătorul temporar al acestuia a
măsurilor de prevenire a atacului canin asupra unei persoane, prevăzute la art. 6, dacă
atacul a avut loc, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3
ani sau cu amendă.(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs urmări dintre cele
prevăzute la art. 193 alin. (2), art. 194 sau 195 din Codul penal, maximul special al
pedepselor prevăzute în aceste articole se majorează cu 2 ani.(3) Dacă fapta prevăzută
la alin. (1) este comisă din culpă, se aplică în mod corespunzător dispozițiile art.
192 sau 196 din Codul penal.(4) În cazul infracțiunii prevăzute la alin. (1), precum și în
cazul în care fapta a produs urmările prevăzute la art. 193 alin. (2) sau art. 196 din
Codul penal, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei
vătămate.
 Articolul 18(1) Constituie contravenții următoarele fapte:a) neluarea
măsurilor de prevenire a atacului canin de către proprietarul sau
 deținătorul temporar al câinelui, dacă fapta s-a soldat cu rănirea sau cu
uciderea unui animal domestic;

Prejudiciul nepatrimonial, denumit daună morală , constă în atingerea valorilor care

definesc personalitatea umană. Aceste valori se referă la existența fizică a omului, sănătatea și
integritatea corporală, sensibilitatea fizică și psihică, sentimentele de afecțiune și dragoste, la
cinstea, demnitatea și onoarea, prestigiul profesional, la nume și domiciliu, la drepturile
nepatrimoniale rezultate din creația intelectuală, precum și la alte valori similare.

Prejudiciul moral, cauzat prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial, poate avea
atât caracter patrimonial cât și moral.

Încercând să clasifice prejudiciile nepatrimoniale în raport cu felul dreptului încălcat,

autorii enumeră prejudiciile care rezultă din vătămarea integrității corporale sau sănătății și care
constau în durerile fizice, cauzate prin lovituri sau răniri, și durerile psihice, cauzate prin lezarea
sentimentelor de afecțiune și dragoste provocate prin moartea unei ființe apropiate, precum și
cele determinate de rănirea, mutilarea, desfigurarea sau îmbolnăvirea ei; prejudicii constând din
atingeri aduse demnității umane, cinstei, onoarei, prestigiului sau reputației prin insulte, calomnii
și alte asemenea fapte reprobabile; prejudicii constând din atingeri aduse dreptului la nume, la
pseudonim prin folosirea lor abuzivă, precum și prejudicii constând din atingere aduse
drepturilor nepatrimoniale rezultate din creația intelectuală, științifică, literară și artistică.

Problema dacă suferințele omenești pot fi evaluate în bani, prin acordarea unor
despăgubiri care să reprezinte acel așa numit pretium doloris, a fost un timp controversată. În
realitate, critica viza mai mult unele soluții de reparare a prejudiciului de ordin afectiv determinat
de pierderea unor animale îndrăgite, dar asemenea soluții au rămas cu totul izolate.

Conform art. 1391 C. civ., „(1) În caz de vătămare a integrității corporale sau a sănătății,
poate fi acordată și o despăgubire pentru restrângerea posibilităților de viață familială și socială.
(2) Instanța judecătorească va putea, de asemenea, să acorde despăgubiri ascendenților,
descendenților, fraților, surorilor și soțului, pentru durerea încercată prin moartea victimei,
precum și oricărei alte persoane care, la rândul ei, ar putea dovedi existența unui asemenea
prejudiciu. (3) Dreptul la despăgubire pentru atingerile aduse drepturilor inerente personalității
oricărui subiect de drept va putea fi cedat numai în cazul când a fost stabilit printr-o tranzacție
sau printr-o hotărâre judecătorească definitivă.

Paratul (Y) la randul sau argumenteaza faptul ca animalul sau de companie, chiar
daca apartine unei rase considerate a fi agresive, acesta nu a dat semne de violenta pana in
acest moment; este un caine dresat, care asculta de stapan si de aceea nu a considerat a fi
necesar sa foloseasca asupra lui botnita si lesa.

2. Cum își argumentează Y pretențiile și ce apărări ar putea formula X față de

acestea?
 Paratul (Y) la randul sau invoca Legea nr. 205/2004 privind protecția animalelor,
reclamandu-l pe X pentru fapta de agresiune asupra animalelor dovedite prin facturi de
la o clinica veterinara de specialitate.

Paratul cere daune materiale pentru faptul ca nu a mai putut participa la concurs,
pe care il putea castiga si pentru faptul ca acesta nu si-a recuperat nici macar taxa de
inscriere in concurs.

Reclamantul X vine in apararea lui cu faptul ca:

 in ceea ce priveste agresiunea asupra animalelor,acesta se apara prin

faptul ca nimic nu ii garanta ca odata ce ar fi incetat loviturile cainele nu ar
fi continuat sa fie agresiv atat asupra copilului cat si a celorlate persoane
aflate in parc.
 daca paratul Y ar fi procedat in acord cu legea si anume ar fi pus cainelui
botnita si lesa, incidentul nu s-ar mai fi petrecut si astfel nu s-ar mai fi
ajuns in situatia de fata.

3. Ce soluție ar putea da instanța?

In ceea ce priveste neluarea măsurilor de prevenire a atacului canin de către
proprietarul câinelui sau de deținătorul temporar al acestuia asupra unei persoane
constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Infracțiunile săvârșite asupra animalelor și care se pedepsesc conform legii cu

închisoare sau amendă penală sunt următoarele|: rănirea sau schingiuirea animalelor;

Instanta ar putea da castig de cauza reclamantului X, intrucat viata omeneasca

primeaza fata de alte vietati.

Conform Constitutiei Romaniei, cap II, articolul 22 " Dreptul la viaţă, precum şi
dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate."