Universitatea de Studii Europene din Moldova

Facultatea ”Drept”

Lucru individual la disciplina ”Drept Civil”

1 CONTRACTUL DE DONAŢIE
2 CONTRACTUL DE VÎNZARE-CUMPĂRARE A BUNURILOR
PENTRU CONSUM

Lector superior universitar, Catedra „Drept Privat”,

Facultatea de Drept, Bănărescu Iulia
Autorul: Cornienco Anghelina , gr. 404, Învățământ cu
frecvență redusa
 Chișinău 2022

Cuprins:
1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de donaţie.
2. Condiţiile de validitate.
3. Efectele contractului de donaţie.
 1. NOŢIUNEA ŞI CARACTERELE JURIDICE
Conform Codului Civil, prin contract de donaţie, se înţelege acel contract prin care o parte
(donator) se obligă să mărească din contul patrimoniului său, cu titlu gratuit, patrimoniul
celeilalte părţi (donatar).
Contractul de donaţie prin care donatorul se obligă să transmită în viitor întreg patrimoniul
actual sau o fracţiune din el fără a specifica bunurile care urmează să fie predate este nul.
Contractul de donaţie care stipulează obligaţia donatarului de a achita datorii sau sarcini
care nu există la momentul încheierii contractului este nul dacă natura şi întinderea datoriilor
sau sarcinilor nu sînt stipulate în contract. Contractul care prevede predarea bunului după
decesul donatorului este nul.
Conform literaturii de specialitate, donaţia este contractul prin care prin care una din părţi,
numită donator, îşi micşorează în mod irevocabil patrimoniul său cu un drept, mărind
patrimoniul celeilalte părţi, numită donatar, cu acelaşi drept, fără a urmări să primească ceva
în schimb.
Caracterele juridice
a) Unilateral, creînd obligaţii doar în sarcina donatorului. Donatorul nu îşi asumă nici o
obligaţie faţă de donator, avînd în schimb o îndatorire de recunoştinţă, care însă este de
natură legală şi nu contractuală, fiind sancţionată cu revocarea donaţiei, în cazul în care
donatorul se face vinovat de ingratitudine faţă de donator.
b) Gratuit al donaţiei constă în aceea că donatorul acceptă să dobîndească unul sau mai
multe bunuri fără să se oblige la plata vreunui echivalent al bunurilor respective.
c) Irevocabil. Are forţă obligatorie între părţi. Dar, irevocabilitatea donaţiilor are un
caracter special, mai accentuat decît forţa obligatorie a oricărui contract, în sensul că în
materie de donaţii irevocabilitatea priveşte nu numai efectele, ci însăşi esenţa contractului,
fiind o condiţie de valabilitate pentru formarea lui.
d) Translativ de proprietate.
e) Ca şi orice contract, donaţia presupune un acord de voinţă, pe de o parte voinţa
donatorului, adică animus donandi de a transmite un bun, iar de cealaltă parte, voinţa
donatarului de a-l accepta. Fără oricare dintre aceste 2 elemente, donaţia nu este posibilă.
Ceea ce interesează la donaţie, este intenţia.
f) Real.
Încheierea contractului de donaţie
Contractul de donaţie se consideră încheiat în momentul transmiterii bunului. În cazul în care
un bun mobil este transmis fără acordul celeilalte părţi, transmiţătorul poate stabili acesteia
un termen rezonabil în interiorul căruia trebuie să declare că acceptă sau că refuză să
accepte donaţia. La expirarea termenului, contractul se consideră încheiat dacă cealaltă
parte nu a refuzat să accepte donaţia. În caz de refuz, transmiţătorul are dreptul să ceară
restituirea bunului în conformitate cu regulile privind îmbogăţirea fără justă cauză.
Forma contractului de donaţie
Dacă obiect al donaţiei este un bun pentru a cărui vînzare (înstrăinare) este prevăzută o
anumită formă a contractului, aceeaşi formă este cerută şi pentru donaţie.
Promisiunea de donaţie
Pentru a produce efecte, contractul care conţine promisiunea de a transmite în viitor un bun
trebuie încheiat în formă autentică. Nerespectarea formei nu afectează valabilitatea donaţiei
dacă promisiunea este îndeplinită, cu excepţia contractelor care au ca obiect bunuri pentru a
căror înstrăinare se cere formă autentică.
Donatorul este îndreptăţit să refuze îndeplinirea promisiunii de a transmite un bun dacă îi
este imposibil, ţinînd cont de celelalte obligaţii ale sale, să îndeplinească promisiunea fără
ca prin aceasta să-şi pericliteze propria întreţinere corespunzătoare sau executareobligaţiilor
sale legale de întreţinere a unor alte persoane. Donatarul nu poate cere despăgubiri.
2. CONDIŢIILE DE VALABILITATE
Condiţii necesare pentru valabilitatea contractului
1. Capacitatea de exerciţiu necesară;
2. Consimţămîntul să nu fie viciat;
3. Obiectul contractului să fie determinat, licit, posibil;
4. Cauza licită şi morală;
5. Bunul:
a) să existe sau să poată exista;
b) să fie determinat sau determinabil;
c) să fie în circuitul civil.
Inadmisibilitatea donaţiei. Este interzisă donaţia, cu excepţia donaţiei neînsemnate, pentru
realizarea unor obligaţii morale:
a) în numele persoanelor incapabile;
b) proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale, educative, de
asistenţă socială şi din alte instituţii similare din partea persoanei care se află în ele sau din
partea soţului sau rudelor acesteia de pînă la gradul patru inclusiv. Această regulă nu se
aplică în relaţiile dintre rudele de pînă la gradul patru inclusiv;
c) în relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ.
d) de către persoanele juridice cu scop lucrativ, în cazul în care obiect al donaţiei sînt
valorile mobiliare.
Contractul de donaţie încheiat în timpul unei maladii prezumate a fi letale pentru donator,
urmată de însănătoşirea acestuia, poate fi declarat nul la cererea donatorului.

3. EFECTELE CONTRACTULUI DE DONAŢIE

Principalul efect (legal) al contractului de donaţie este transmiterea dreptului de proprietate
de la donator la donatar (consecinţă a caracterului translativ de proprietate al donaţiei).
Deşi, prin natura sa donaţia transmite dreptul de proprietate, este posibil ca dreptul transmis
cu titlu gratuit să fie un alt drept real (decât dreptul de proprietate) sau un drept de creanţă.
În acest din urmă caz, operaţia juri¬dică se va analiza ca o cesiune de creanţă cu titlu
gratuit.
Obligaţiile donatorului
Principala obligaţie (personală) a donatorului este predea bunului donat donatarului.
Predarea bunului are semnificaţia transmiterii materiale a lucrului şi se poate face ulterior
încheierii contractului, potrivit clauzelor contractuale.
Dacă părţile au convenit ca bunul donat să fie păstrat de donator şi după perfectarea
contractului, acesta va răspunde pentru pieirea sau dete¬rio¬rarea bunului, dar numai dacă
a survenit din culpa sa (pentru celelalte ca¬zuri răspunderea fiind a donatarului-proprietar).
Evident că, dacă bunul donat este un dar manual, întotdeauna donatarul va răspunde de
pieirea lucrului în calitatea sa de proprietar.
Obligaţiile donatarului
Atunci când donaţia este pur gratuită (neafectată de vreo sarcină), do¬natarul nu are nici o
obligaţie faţă de donator (contractul fiind unilateral). În cazul de mai sus, donatarul are, cel
mult o obligaţie imperfectă, de re¬cunoştinţă (morală) care, dacă este încălcată poate duce
implicit, în anu¬mi¬te condiţii, la revocarea donaţiei pentru ingratitudine.
Pentru ca donaţia să producă efecte şi faţă de terti, legea cere îndeplinirea anumitor forme
de publicitate. Atfel, în cazul în care obiectul donaţiei îl constituie un imobil, contractul devine
opozabil faţă de terţi din momentul transcrierii lui, iar în cazul contractului de donaţie avînd
ca obiect bunuri mobile corporale, opozabilitatea faţă de terţi se realizează prin transmiterea
posesiei bunului donat.
Donaţia afectată de modalităţi:
1. Condiţia;
2. Sarcina.
Varietăţi ale contractului de donaţie
1. Donaţii simulate:
a) Donaţii deghizate;
b) Interpunere de persoane;
2. Directă;
3. Indirectă;
4. Condiţionată;
5. Darurile manuale.
Donaţia deghizată este un contract simulat unde, actul public creează aparenţele unui
contract oneros dar, în realitate, adevăratul contract este o donaţie, deci o liberalitate.
Donaţiile deghizate, nu sunt sancţionate de lege cu nulitatea, deci donaţia simulată, care
întruneşte condiţiile generale de validitate ale contractelor şi condiţiile speciale de
valabilitate ale donaţiei, este valabilă şi produce efecte.
Atunci cînd o donaţie se realizează prin transcrierea dreptului de proprietate asupra altei
persoane decît aceea care plăteşte preţul imobilului, ceea ce se donează este preţul, iar nu
imobilul. Pentru aceasta este, însă, necesar ca donaţia să fie concomitentă cu plata preţului.
În consecinţă, dacă transcrierea dreptului de proprietate pe numele donatarului se face după
un timp îndelungat de la încheierea vînzării şi plata preţului la care donatarul nu a luat parte,
ceea ce se donează este imobilul, nu preţul.
Donaţiile prin interpunere de persoane. În cazul acestui tip de donaţie simulată nu este
vizată natura gratuită a contractului, ci persoana adevăratului donatar. Se recurge la
această formă de simulaţie, de ex., atunci cînd adevăratul donatar este incapabil să
primească liberalităţi de la donator sau gratificarea ar putea produce efecte nefavorabile
asupra donatorului. În fapt, contractul aparent se încheie cu o persoană interpusă, prin
contraînscris precizîndu-se persoana adevăratului donatar.
Din cauza dificultăţilor de dovadă a simulaţiei legea prevede o prezumţie absolută potrivit
căreia sunt persoane interpuse părinţii, descedenţii şi soţul persoanei incapabile şi care
devin prin intermediul prezumţiei persoanei, incapabile de a primi donaţii de la donator.
Donaţiile indirecte sunt acte juridice încheiate nesimulat în scopul de a gratifica, dar realizate
pe calea unui act juridic diferit de actul de donaţie. Spre deosebire de donaţia deghizată
unde actul simulat nu are o existenţă reală, în cazul donaţiei indirecte actul care se încheie
este real, dar prin intermediul lui se realizează o gratificare. Spre exemplu avem cazul
vînzării – cumpărării cu preţ neserios, unde disproporţia dintre valoarea reală a bunului
vîndut şi preţul achitat fiind foarte mare, intenţia reală a părţilor este de a dona, neexistînd
proporţia aproximativă cerută prestaţiilor reciproce în cazul vînzării-cumpărării.
În cazul acestor contracte nu se cere respectarea formei autentice deoarece nu sunt
contracte de donaţie ci liberalităţi efectuate prin intermediul altor acte juridice pentru care
legea nu prevede această cerinţă de formă. În concluzie, donaţiile indirecte sunt supuse
numai regulilor de fond, nu şi de formă, ale donaţiilor.
Forme ale donaţiilor indirecte:
a) Renunţarea la un drept;
b) Remiterea de datorii;
c) Stipulaţia pentru altul.
Darurile manuale constituie o categorie specială de donaţii, care trebuie să îndeplinească
două condiţii:
a) existe acordul de voinţă pentru a înstrăina şi dobîndi un drept cu titlu gratuit;
b) să se producă tradiţiunea, predarea efectivă şi reală a bunului dăruit;
Spre deosebire de celelalte varietăţi ale contractului de donaţie, darurile manuale nu sunt
supuse condiţiilor de formă cerute în general donaţiei, eventualul act scris întocmit cu
această ocazie fiind destinat a servi numai ca probă a operaţiei respective, deci nu ca o
condiţie de valabilitate. Donaţia condiţionată. Părţile pot conveni ca efectele donaţiei să fie
condiţionate de îndeplinirea unei sarcini sau de realizarea unui scop. Scopul poate fi şi de
utilitate publică. Va constitui donaţie numai partea excedentară cheltuielilor de executare a
sarcinii sau de atingere a scopului.
Îndeplinirea sarcinii poate fi cerută, în afară de donator, de oricare persoană în al cărei
interes este stipulată sarcina. Dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina, donatorul poate
revoca donaţia.
Donaţia poate fi revocată dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului sau a unei rude
apropiate a acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de donator sau faţă de o
rudă apropiată a acestuia, situaţii care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă refuză fără
motive întemeiate să acorde donatorului întreţinerea datorată.
Contractul de donaţie cu sarcina în folosul donatorului sau al unui terţ are caracter gratuit
numai în limita valorii bunurilor donate care depăşeşte valoarea sarcinii impuse donatarului.
Dacă donatarul acceptă donaţia, el este ţinut să execute sarcina ce i-a fost impusa, în caz
de neexecutare, donatorul este îndreptăţit sa ceara fie executarea silita a obligaţiei (sarcinii),
fie revocarea donaţiei.
Revocarea intervine numai în cazul în care neexecutarea sarcinilor este imputabilă
donatarului. Donatorul poate renunţa însă, chiar anticipat (prin însuşi contractul de donaţie
cu sarcina) la dreptul de a cere revocarea donaţiei pentru acest motiv. Prin revocare,
contractul de donaţie cu sarcina este desfiinţat cu efect retroactiv, donatarul va fi, deci,
obligat sa restituie bunul donat, dar va putea păstra fructele culese pana la data introducerii
acţiunii în revocare.
CONTRACTUL DE VÎNZARE-CUMPĂRARE A BUNURILOR
PENTRU CONSUM
LEGE Nr. 108
din 27-05-2016
cu privire la gazele naturale
Publicat : 08-07-2016 în Monitorul Oficial Nr. 193-203 art. 415
MODIFICAT

LP182 din 26.07.18, MO321-332/24.08.18 art.531; în vigoare 24.08.18

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Scopul prezentei legi este instituirea unui cadru juridic general pentru organizarea,
reglementarea, asigurarea funcţionării eficiente şi monitorizarea sectorului gazelor naturale
menit să aprovizioneze consumatorii cu gaze naturale în condiţii de accesibilitate,
disponibilitate, fiabilitate, continuitate, calitate şi transparenţă; asigurarea accesului liber la
piaţa gazelor naturale; asigurarea echilibrului adecvat între ofertă şi cerere, a nivelului
corespunzător al capacităţii reţelelor de gaze naturale, inclusiv a interconexiunilor;
dezvoltarea pieţei gazelor naturale şi integrarea într-o piaţă de gaze naturale competitivă,
stabilirea măsurilor menite să garanteze securitatea aprovizionării cu gaze naturale,
îndeplinirea corespunzătoare a obligaţiilor de serviciu public, asigurarea respectării
drepturilor consumatorilor, precum şi a normelor privind protecţia mediului.

(2) Sub incidenţa prezentei legi intră:

a) producerea gazelor naturale;

b) transportul gazelor naturale, inclusiv fluxurile transfrontaliere de gaze naturale;

c) distribuţia gazelor naturale;

d) stocarea gazelor naturale;

e) furnizarea gazelor naturale;

f) furnizarea gazelor naturale comprimate pentru vehicule la stațiile de alimentare;

g) determinarea şi aprobarea preţurilor reglementate pentru gazele naturale, a tarifelor

reglementate ce țin de accesul la reţelele de gaze naturale, la depozitele de stocare, a altor
tarife reglementate pentru serviciile prestate de întreprinderile de gaze naturale în
conformitate cu prezenta lege;

h) licenţierea genurilor de activitate pe piaţa gazelor naturale;

i) piaţa gazelor naturale şi accesul la piaţa gazelor naturale;

j) organizarea, funcţionarea şi monitorizarea sistemului de gaze naturale;

k) securitatea şi fiabilitatea în alimentarea cu gaze naturale a consumatorilor finali;

 l) accesul pe proprietatea publică sau privată în vederea construcţiei, exploatării,
întreţinerii, reabilitării sau modernizării, inclusiv retehnologizării, a reţelelor de gaze
naturale;

m) accesul reglementat al terţilor la reţelele de gaze naturale; n) protecţia

consumatorilor.

Furnizare energie electrica. Producatori. Distribuitori

Producatorul, este cel care produce energia electrica sau gazele naturale. Acesta le vinde
apoi catre furnizori. Dar pentru ca ele sa ajunga la furnizor trebuie sa strabata cale lunga.
Cine are grija ca toata energia electrica si toate gazele naturale sa fie transportate in
siguranta pe teritoriul tarii, de la producator la furnizor si de la furnizor in casele noastre?
Aceasta este treaba distribuitorilor. Distribuitorii sunt companii specializate care
administrează rețelele zonale de distribuție. Depindem de aceste rețele de distributie ca
produsul sa ajunga la locul de consum final, consumatorul, primesti gaze si energie din
retelele zonale de distributie printr-un proces de extractie al produsului respectiv.

Autoritatea responsabilă pentru elaborarea reglementărilor obligatorii la nivel național necesare funcționarii
sectorului energiei electrice, termice şi gazelor naturale şi urmărirea aplicării acestora este Autoritatea Națională
de Reglementare în domeniul Energiei.

Autoritatea responsabilă pentru situațiile reglementate de legislația privind protecția consumatorilor este
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Odată cu deschiderea totală către concurenţă a pieţelor de energie, toţi consumatorii de gaze naturale pot încheia
contracte pentru furnizarea gazelor naturale în condiţii de concurenţă cu orice furnizor deţinător de licenţă de
furnizare care activează în piaţa cu amănuntul, acest serviciu nefiind limitat la o anumită zonă geografică de
deservire.

ANRE este responsabilă pentru elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării reglementărilor obligatorii la nivel
naţional necesare funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale în condiţii de
eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor.