REFERAT

CONTRACTUL DE DONAȚIE

Noțiune și caractere juridice

Noțiune

Conform Codului civil român, donația este un contract prin care o parte, numită
donator, dispune în mod irevocabil de un bun, cu intenția de a gratifica, în favoarea celeilalte
părți, numită donatar.1
Pentru existența contractului de donație este esențială intenția donatorului de a dona,
de a mări patrimoniul donatarului cu un bun, fără a primi nimic în schimb. Cu alte cuvinte,
intenția de a gratifica nu poate consta decât în a face un sacrificiu material în favoarea altuia.

În lipsa intenției liberale sau în caz de dubiu, nu avem de a face cu o donație. De

exemplu, nu sunt considerate donații: premiile, cadourile sau recompensele oferite în scopuri
publicitare de un comerciant clienților săi (acestea fiind făcute în scop de promovare),
executarea unei obligații civile imperfecte, operele de binefacere.
Donația poate fi afectată de sarcini, dar existența sarcinilor nu înlătură caracterul unui
act translativ de drepturi de a fi o liberalitate, atâta timp cât valoarea sarcinilor rămâne
inferioară valorii dreptului transmis de dispunător.
În ce privește proba intenției de a gratifica, încheierea actului în forma prevăzută de
lege pentru donații face să se prezume intenția liberală. Însă intenția de a gratifica nu poate fi
dedusă din simplul fapt al existenței unei disproporții între prestațiile părților, ea trebuind să
fie dovedită. Dovada se poate face prin orice mijloace de probă, inclusiv prin prezumții2.

Caractere juridice

Contractul de donație prezintă următoarele caractere juridice:

1. Donația este un contract unilateral, acest contract dând naștere la obligații numai
în sarcina donatorului, donatarul, în principiu, neasumându-și nicio obligație fată de donator.
Ca o excepție, în cazul donației cu sarcini, contractul de donație este unul oneros, fiind un
contract bilateral.
1
Noul Cod civil român, art. 985
2
I. Urs, Drept civil. Contracte speciale. Curs universitar, Ed. Universul Juridic, București, 2015, p. 190

1
 2. Donația este un contract solemn. Pentru încheierea valabilă a contractului de
donație, este necesar ca acordul de voință al părților să îmbrace forma solemnă a înscrisului
autentic. Forma autentică este cerută ad validitatem, sub sancțiunea nulității absolute3.
Rațiunea pentru care legiuitoul a impus solemnitatea donației constă în protejarea
voinței donatorului împotriva unor vicii de consimțămâmt, cum ar fi dolul, protejarea familiei
donatorului, deoarece donația poate fi un mijloc juridic de deturnare a bunurilor de la
transmiterea lor pe calea succesiunii legale.
3. Donația este un contract cu titlu gratuit. Donatorul transferă dreptul de
proprietate asupra unui bun în favoarea donatarului fără a primi nimic în schimb. Prin
excepție, în cazul donației cu sarcini, contractul devine oneros, dar numai în limita valorii
sarcinii.
4. Donația este un contract translativ de proprietate în sensul că dreptul de
proprietate asupra bunului donat se transferă din patrimoniul donatorului în partimoniul
donatarului.
5. Donația este o liberalitate. Fiind o liberalitate, donația se deosebește de alte acte
juridice cu titlu gratuit, cum ar fi actele dezinteresate. Astfel, în cazul liberalităților,
dispunătorul își micșorează patrimoniul său cu bunurile donate altei persoane. În cazul actelor
dezinteresate (comodat, mandat, etc. ) dispunătorul procură altuia folosința unui bun fără a
primi nimic în schimb, dar prin aceasta nu își micșorează propriul patrimoniu.
6. Caracterul irevocabil. Deşi orice contract este în principiu irevocabil, amintim şi
aceastä trăsătură esenţială a contractului deoarece irevocabilitatea prezintă elemente
caracteristice în contractul de donaţie. Principiul irevocabilității actelor juridice, este unul
dintre cele mai importante principii din dreptul civil, pentru considerentul că el asigură
stabilitate, ordine și siguranță în relațiile ce se nasc între subiectele de drept ce
interacționează. Are un rol identic și în cazul contractului de donație, iar cazurile în care
donațiile se pot revoca sunt puține și expres prevăzute de lege, la art. 1020 din Codul civil
„Donația poate fi revocată pentru ingratitudine și pentru neexecutarea fără justificare a
sarcinilor la care s-a obligat donatarul”. La cazurile de mai sus se adaugă și art. 1031 Cod
civil4.
Donaţia prezintă o serie de particularităţi în ceea ce priveşte modul de manifestare a
irevocabilităţii. Este vorba de interzicerea, sub sancţiunea nulităţii, a unor clauze sau condiţii
care dacă ar fi cuprinse în contract ar putea restrânge, pe baza voinţei donatorului, beneficiile
pe care acesta le are din donaţie.

3
R. Constantinovici, Noul Cod civil. Comentariu pe articole, art.1-2664, Ed. C.H. Beck, București, 2012, p.1058
4
Art. 1031 Cod civil: „Orice donație încheiată între soți este revocabilă numai în timpul căsătoriei”.

2
 Condiții de validitate a contractului de donație
Condiții de fond
Contractul de donație, ca oricare dintre contractele reglementate de lege, trebuie
analizat din punct de vedere al fondului cât și al formei în care trebuie încheiat. Deci îl vom
analiza din punct de vedere al capacității părților, consimțământul, cauza și obiectul.

1.Capacitatea părților
Aceasta presupune capacitatea părților de a dispune sau de a primi cu titlu gratuit.
Capacitatea părților este împărțită în două astfel: capacitatea de folosință, care este
aptitudinea de a avea drepturi și obligații a părților din contract, respectiv capacitatea de
exercițiu, adică posibilitatea de exercitare a drepturilor și de asumare responsabilă a
obligațiilor.
Capacitatea de folosință se manifestă din momentul nașterii persoanei și ia sfârșit la
decesul acesteia. La contractul de donație regulile acestei capacități sunt cele din dreptul
comun, ceea ce face să nu avem probleme deosebite în aplicarea lor la contractul de donație
(art. 987 Cod civil).5
Capacitatea de exercițiu (deplină) conferă persoanei care a dobândit-o posibilitatea de
a încheia acte juridice. Prin ea se exprimă calitatea de subiect de drepturi și obligații a unei
persoane. Momentul de început al acestei capacități este în principiu vârsta de 18 ani a unei
persoane, regula fiind capacitatea.
Însă capacitatea de exercițiu se poate analiza sub 3 aspecte:
- Lipsa capacității de exercițiu- aceasta este caracteristică persoanelor cu vârsta sub
18 ani, aceste persoane fiind în imposibilitate de a încheia acte juridice, cu
excepția celor de conservare și a actelor mărunte. În categoria persoanelor lipsite
de capacitate de exercițiu sunt incluși alienații mintali sau debilii puși sub
interdicție judecătorească.6
- Capacitatea de exercițiu restrânsă- caracterizează persoanele cu vârsta cuprinsă
între 14-16 ani, acestea putând încheia acte juridice cu încuviințarea prealabilă a
părinților sau a tutorelui.
- Capacitatea de exercițiu deplină- este caracteristică persoanelor care au împlinit
vârsta de 18 ani. În baza acestei capacități, persoana poate încheia orice fel de acte
juridice care au legătură cu patrimoniul său.

5
Art. 987 alin.1 Cod civil: „Orice persoană poate face și primi liberalități, cu respectarea regulilor privind
capacitatea”. Art. 987 alin.3 Cod civil: „Condiția capactății de a primi o donație trebuie îndeplinită la data la
care donatarul acceptă donația”.
6
Eugen Chelaru-Drept Civil-Persoanele, Ed. a II-a, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 38

3
 În cazul donației, donatorului i se cere a avea capacitatea de a dona, iar donatarului
capacitatea de a primi.

Pentru a primi o donație, o persoană trebuie să existe la momentul facerii donației să

fie vie, actul de donație fiind un act între vii.

În privința posibilității de a dispune sau de a primi liberalități, legiuitorul a instituit

anumite interdicții având ca scop protecția anumitor categorii de persoane, aceste interdicții
fiind denumite incapacități speciale. Incapacitatea în contractul de donație este excepția.
Aceasta trebuie expres prevăzută de lege, fiind totodată de strictă interpretare. În Codul civil
găsim două categorii de incapacități și anume, de a dona și de a primi, acestea fiind absolute și
relative, după caz.

2.Incapacități de a dona

Minorii şi persoanele puse sub interdicție judecătorească. Acestea sunt persoane

cărora nu le este permis a face donaţii, nici personal, dar nici prin reprezentantul sau
ocrotitorul legal. Normele legale care interzic minorilor şi persoanelor puse sub interdicţie
încheierea de contracte de donaţie în care să figureze în calitate de donatori, urmăresc
protejarea patrimoniului acestor persoane, care fie au un discernământ redus, fie sunt lipsite
de discernământ, împotriva unor acte de dispoziţie cu consecinţe negative asupra
patrimoniului lor. Sunt exceptate, pentru minori, darurile obişnuite, apreciate în funcţie de
starea materială a minorului.
În cazul celui pus sub interdicţie sunt exceptate donaţiile făcute din bunurile acestuia,
descendenţilor, de către tutore, cu avizul consiliului de familie şi cu autorizarea instanţei de
tutelă. În cazul menţionat, nu se poate, însă, da scutire de raport.
Donaţiile încheiate cu încălcarea regulilor de mai sus sunt anulabile. Condiţia
capacităţii de a dispune prin donaţii trebuie îndeplinită la data la care dispunătorul îşi exprimă
consimţământul. Interdicția nu se aplică minorilor care au dobândit anticipat capacitatea
deplină de exercițiu în condițiile art. 40 din Codul civil, aceștia, deși minori, fiind tratați ca
persoanele care au capacitate deplină de exercițiu și, ca atare, pot face liberalități, fără
restricții. De asemenea, minorul căsătorit, poate face donații, el dobândind prin căsătorie
capacitate deplină de exercițiu.

Persoanele insolvabile. În raport de dispozițiile art. 12 alin. 2 din Codul civil, „nimeni
nu poate dispune cu titlu gratuit dacă este insolvabil.

3.Incapacități de a primi

4
 Incapacități absolute de a primi

Persoanele fizice neconcepute și organizațiile care nu au dobândit personalitate

juridică, fiind lipsite de capacitate de folosință și nefiind subiecte de drept nu pot primi cu titlu
gratuit.
Copilul conceput poate primi cu titlu gratuit, cu condiția să se nască viu. Copilul
născut mort se consideră că nu există.
Entitățile care nu au dobândit personalitate juridică vor putea primi donații în cursul
constituirii, dar numai dacă aceste donații sunt cerute pentru ca persoana juridică să ia ființă în
mod valabil.
În cazul fundațiilor, liberalitățile instituite de fondator sunt făcute în vederea
constituirii patrimoniului fundației.

Incapacități relative de a primi

Aceste incapacități se referă la:

- Medicii şi farmaciştii sau alte persoane care acordă îngrijiri de specialitate
dispunătorului pentru boala care este cauză a decesului;
- Persoane care au avut calitatea de reprezentant ori ocrotitor legal de la cel pe care
l-au reprezentat;
- Donațiile deghizate;
- Donațiile către persoanele juridice cărora li se cer îndeplinirea unor condiții de
acceptare.

4.Consimțământul părților
Consimțământul este acea condiție esențială, de fond și generală, a actului juridic civil,
care constă în hotărârea de a încheia un act juridic civil, manifestată în exterior.
Acesta trebuie să îndeplinească condițiile din dreptul comun și anume: să fie serios,
liber (să nu fie afectat de vicii de consimțământ cum ar fi eroarea, dolul, etc.) și exprimat în
cunoștință de cauză.

5.Cauza în contractul de donație

Cauza donației (motivul determinant al donației) constă în intenția donatorului de a-l
gratifica pe donatar (animus donandi). Așa cum s-a arătat, intenția liberală justifică mărirea

5
patrimoniului donatarului în detrimentul donatorului, constituind cauza ei. Cauza trebuie să
îndeplinească condițiile cerute de dreptul comun: să existe, să fie licită și morală7.

6.Obiectul contractului de donație

Conform art. 1225 Cod civil, ca normă de drept comun se aplică și în materia
contractului de donație, astfel că pot forma obiect al contractului de donație orice bun mobil
sau imobil aflat în circuitul civil, ori drepturi asupra acestor bunuri, care sunt determinate sau
determinabile, posibile, licite, existente sau care pot exista în viitor.
Alte situații speciale:
Nu pot forma obiect al donației succesiunile nedeschise (viitoare).
Bunurile viitoare nu pot fi obiect al darului manual.
Nu se poate dona bunul altuia. Donatorul trebuie să fie neapărat proprietarul bunului
ce face obiectul donației. Dacă se donează bunul altuia, donația este nulă absolut în toate
cazurile.

Condiții de formă
Forma donației
În Codul civil, la art 1011, alin. 1 se prevede că „Donația se încheie prin înscris
autentic, sub sancțiunea nulității absolute”. Deci, pentru încheierea valabilă a contractului de
donație, consimțământul ambelor părți trebuie manifestat în formă autentică, aceasta fiind o
măsură de protecție a voinței donatorului care își micșorează patrimoniul în favoarea unei alte
persoane, fără a primi nimic în schimb. Forma autentică este o condiție ad validitatem, astfel
că nerespectarea formei autentice se sancționează cu nulitatea absolută a contractului de
donație.

Contractul de donație încheiat între prezenți

Contractul se încheie între prezenți atunci când ambele părți, donatorul și donatarul
(personal sau prin mandatar) se prezintă simultan în fața notarului public, unde își exprimă
neechivoc consimțământul și semnează actul autentic. Dacă contractul de donație nu se
încheie personal între părți, ci prin mandatar, atunci procura dată mandatarului trebuie să fie
specială și autentică.

Contractul de donație încheiat între absenți

Din diferite motive, este posibil ca donatorul și donatarul să nu se poată prezenta
simultan în fața notarului public pentru semnarea actului autentic. În acest caz părțile pot

7
I. Urs, op,cit., p. 199-200.

6
încheia contractul de donație și prin întocmirea separată, mai întâi a ofertei de donație,
urmată de acceptarea acestei oferte, care trebuie să ajungă la cunoștința donatorului.
Oferta de donație. Dacă părţile nu sunt prezente pentru o exprimare simultană a
consimţământului la încheierea donaţiei, procedura de încheiere a contractului începe cu
emiterea unei oferte de donaţie de către donator. Această ofertă trebuie făcută în formă
autentică. Oferta de donaţie neacceptată de destinatarul ei nu produce niciun efect, fapt firesc
câtă vreme donaţia este un contract şi nu un act juridic unilateral. Din prevederile art. 1013
alin. 1 din Codul civil., desprindem condiţia ca acceptarea să se producă în timpul vieţii
donatorului, lucru firesc pentru ca acordul de voinţă al părţilor să se poată întâlni. Din acest
motiv dacă donatorul a decedat, sau a fost pus sub interdicţie înainte ca destinatarul ofertei să-
şi exprime consimţământul, oferta de donaţie devine caducă.

Acceptarea ofertei. Acceptarea donaţiei trebuie făcută tot în formă autentică la fel ca
şi oferta. Acceptarea donaţiei nu este suficientă pentru perfectarea contractului. Este nevoie ca
donatorul să ia cunoştinţă de acceptarea donaţiei. Această cerinţă rezultă din dispoziţia art.
1013 alin. 1 din Codul civil, potrivit căreia oferta de donaţie poate fi revocată cât timp
ofertantul nu a luat cunoştinţă de acceptarea destinatarului. Oferta de donaţie făcută unei
persoane lipsite de capacitate de exerciţiu se acceptă de către reprezentantul legal, iar cea
făcută unei persoane cu capacitate de exerciţiu restrânsă poate fi acceptată de către aceasta, cu
încuviinţarea ocrotitorului legal.

Excepții de la forma autentică

Art. 1011 alin. 2 Cod civil prevede că nu sunt supuse formei autentice: donațiile
indirecte, donațiile deghizate și darurile manuale.

Donațiile deghizate
Se poate vorbi despre o donație deghizată atunci când aceasta este ascunsă printr-un
contract public cu titlu oneros. În respectivul contract se declară în fals că s-a pretins o
contraprestație în schimbul dreptului transmis de donator. De exemplu, pentru un apartament
se stabilește prețul, însă acesta nu se plătește în urma încheierii contractului.
Acest lucru înseamnă că ne aflăm în fața unei simulații, constând în aceea că părțile au
încheiat un contract real, secret, cu titlu gratuit, însă au încheiat un alt contract, cu titlu oneros,
aparent, cu scopul de a ascunde terților operațiunea reală a părților.

Donația indirectă
Donațiile indirecte sunt acte juridice inspirate de dorința de a gratifica, dar înfăptuite
pe calea unui alt act juridic decât donația propriu-zisă.

7
 Aici putem lua ca exemplu renta viageră constituită în favoarea unei părți. În cazul
rentei viagere, portivit art. 1098 Cod civil, dacă aceasta a fost înființată prin donație, va fi
supusă reducțiunii dacă întrece porțiunea disponibilă și este nulă dacă s-a făcut în favoarea
unei persoane incapabile de a primi8.

Actele juridice cele mai folosite pentru realizarea unei donații sunt:

a) Renunţarea la un drept. Renunţarea la un drept se poate face fie cu titlu oneros, fie
cu titlu gratuit. Atunci când renunţarea la drept, fie real, fie de creanţă, se face cu
intenţia de a-l gratifica în acest fel pe cel obligat, suntem în prezenţa unei donaţii
indirecte, scutite de obligaţia formei autentice.
b) Remiterea de datorie. Aceasta reprezintă situaţia în care un creditor, renunţă, cu
acordul debitorului său, la valorificarea dreptului pe care îl are. Dacă remiterea de
datorie – totală sau parţială – are drept cauză juridică intenţia de a-l gratifica pe debitor
cu valoarea respectivă, ea realizează o donaţie indirectă, scutită de necesitatea formei
autentice. Dacă se face cu alt scop, decât cel menţionat, nu mai suntem în prezenţa
unei donaţii indirecte.
c) Stipulaţia în favoarea unei terţe persoane. Aceasta este tot o donație indirectă, dacă
s-a făcut cu intenția de a gratifica. De exemplu, stipulantul (donatorul) îl obligă pe
promitent să execute o prestație în favoarea beneficiarului (donatar), pe care
intenționează să-l gratifice în acest mod9.

Darurile manuale
Potrivit art. 1011 alin. 4 Cod civil, darul manual se încheie valabil prin acordul de
voințe al părților, însoțit de tradițiunea bunului. Așadar, în ipoteza darului manual, pe lângă
condiția privind acordul de voință al părților trebuie îndeplinită și condiția privind tradițiunea
bunului, respectiv predarea efectivă a acestuia către donatar. Darul manual reprezintă așadar
un contract real. Reținem că tradițiunea bunului în ipoteza darului manual ține de esența
acestui contract. În aceste condiții, bunurile viitoare nu pot forma obiectul unui dar manual,
acestea nefiind susceptibile de a fi predate efectiv la momentul realizării acordului de voințe.
Trebuie menționat că potrivit art. 1011 alin. 2 din Codul civil, darul manual este
exceptat de la forma autentică a donației.

8
Art. 1018 Cod civil: (1) Donatorul nu răspunde pentru evicțiune decât dacă a promis expres garanția sau dacă
evicțiunea decurge din fapta sa ori dintr-o împrejurare care afectează dreptul transmis, pe care a cunoscut-o și
nu a comunicat-o donatarului la încheierea contractului.
(2) În cazul donației cu sarcini, în limita valorii acestora, donatorul răspunde pentru evicțiune ca și vânzătorul.”
9
I. Urs, op,cit., p. 205.

8
 În ceea ce privește obiectul darului manual, potrivit art. 1011 alin. 4 din Codul civil,
bunurile mobile corporale cu o valoare de până la 25.000 de lei pot face obiectul unui dar
manual, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Bunurile incorporale nu sunt susceptibile de
tradițiune, însă prin excepție, titlurile la purtător pot face obiectul darului manual, în acest caz
înscrisul se confundă cu însăși dreptul pe care îl conține, putând fi valorificat de persoana care
îl deține10.

Efectele contractului de donație

Efectul translativ de proprietate
Principalul efect al contractului de donație este transmiterea dreptului real de
proprietate asupra bunului donat, sau altfel spus, dreptul care formează obiectul contractului
de donație se transmite din patrimoniul donatorului în cel al donatarului. Transmiterea
proprietății este principalul efect al contractului de donație, dar prin donație se poate face și
stingerea unor obligații prin renunțarea donatorului la un drept de creanță în favoarea
donatarului, cu acceptul acestuia, având loc o remitere de datorie.

Ca efect al încheierii contractului de donație, în sarcina părților se nasc unele obligații

specifice, care urmează a fi prezentate mai jos.

Obligațiile donatorului
După încheierea contractului, donatorul este obligat să predea bunul dăruit potrivit
clauzelor stabilite şi să-l păstreze până la predare, răspunzând de pieirea sau deteriorarea
lui, provenită din culpa sa.
Spre deosebire de contractul de vânzare-cumpărare, unde vânzătorul are obligaţia de
garanţie, în cazul contractului de donaţie regula este că donatorul nu datorează garanţie pentru
evicţiune şi nici pentru vicii ascunse deoarece contractul este cu titlu gratuit.

Excepţii: când donatorul promite expres garanţia pentru evicţiune sau pentru vicii,
dacă evicţiunea provine din faptul său personal, în caz de dol, când el răspunde de pagubele
rezultate din viciile ascunse sau în cazul donaţiei cu sarcini când răspunde pentru
evicţiune în limita valorii sarcinilor.

Obligaţiile donatarului 
Când donaţia este pur gratuită, donatarul nu are nicio obligaţie, ci numai o îndatorire
numită „de recunoştinţă” care, în anumite cazuri reglementate de lege, este sancţionată prin
posibilitatea dată donatorului să revoce donaţia pentru cauză de ingratitudine.

10
http://revista.universuljuridic.ro/varietati-de-donatii-si-particularitatile-acestora-2/#f18

9
 Excepţie: donaţia cu sarcini. Sarcina este o obligaţie impusă donatarului, care după
acceptarea donaţiei este ţinut să o execute. Sarcina îl obligă pe donatar. Astfel, contractul de
donaţie poate fi revocat (judiciar) pentru neexecutare. Numai donatorul sau succesorii săi în
drepturi pot intenta acţiunea în executare sau revocarea actului de donaţie. În cazul sarcinii
stipulate în favoarea unui terţ, acesta poate şi el cere executarea contractului, dar nu şi
revocarea donaţiei.

Opozabilitatea față de terți a donației

Ca și în materie de vânzare, opozabilitatea față de terți se realizează prin îndeplinirea
formelor de publicitate cerute de lege (prin înscrierea dreptului donatarului în cartea funciară,
dacă donația are ca obiect un bun imobil; prin posesia de bună-credință a bunurilor mobile;
prin notificarea cesiunii de creanță sau acceptarea acesteia de către debitorul cedat)11.
În acest sens, art. 1012 Cod civil prevede că, în scop de informare a persoanelor care
justifică un interes legitim, notarul care autentifică un contract de donație are obligația să
înscrie de îndată acest contract în registrul național notarial, ținut în format electronic, iar
dispozițiile în materie de carte funciară rămân aplicabile. Persoanele care ar putea justifica un
interes legitim sunt creditorii donatorului, moștenitorii rezervatari, moștenitorii legali.

Cauze legale de revocare a donațiilor

Deși, în principiu, donația este irevocabilă, legiuitorul a prevăzut expres două situații
când donația poate fi revocată pe cale judiciară. Textul de referință este art. 1020 Cod civil
(Donația poate fi revocată pentru ingratitudine și pentru neexecutarea fără justificare a
sarcinilor la care s-a obligat donatarul) și o revocare care operează de drept (art. 1022-1023
Cod civil)12.
Revocarea donației pentru ingratitudine

Pentru a-l feri pe donatar de abuzul donatorului, dar și pentru a-l avertiza pe donatar
pentru care fapte va putea pierde ceea ce a dobândit prin actul de gratificare, legiuitorul a fost

11
I. Urs, op,cit., p. 214.

12
Art. 1022 Cod civil: „(1) Promisiunea de donaţie se revocă de drept dacă anterior executării sale se iveşte
unul dintre cazurile de revocare pentru ingratitudine prevăzute la art. 1023.
(2) De asemenea, promisiunea de donaţie se revocă de drept şi atunci când, anterior executării sale, situaţia
materială a promitentului s-a deteriorat într-o asemenea măsură încât executarea promisiunii a devenit excesiv
de oneroasă pentru acesta ori promitentul a devenit insolvabil.”

Art. 1023 Cod civil: „Donaţia se revocă pentru ingratitudine în următoarele cazuri:
a) dacă donatarul a atentat la viaţa donatorului, a unei persoane apropiate lui sau, ştiind că alţii intenţionează
să atenteze, nu l-a înştiinţat;
b) dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave faţă de donator;
c) dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimente donatorului ajuns în nevoie, în limita valorii
actuale a bunului donat, ţinându-se însă seama de starea în care se afla bunul la momentul donaţiei.”

10
pragmatic și expres, prevăzând la art. 1023 Cod civil care sunt cazurile care fac posibilă
revocarea pentru acest aspect. Dispozițiile operează și în cazul darului manual.

Altfel spus, sunt prevăzute următoarele trei situații:

a) Atentat la viața donatorului. Acesta constă în încercarea donatarului de a suprima

viața donatorului, cu intenție, chiar și tentativa fiind suficientă pentru a justifica revocarea.
Acest motiv poate fi invocat chiar dacă împotriva donatarului nu s-a pronunțat o hotărâre de
condamnare definitivă, fiind suficientă stabilirea fără echivoc a intenției de a ucide. Chiar și în
acest caz, donația se poate revoca numai atunci când există precis lămurită intenția
donatarului de a atenta la viața donatorului. Donatarul poate fi autor, coautor, instigator sau
complice la săvârșirea faptei.
b) Fapte penale, cruzimi, injurii grave. Este vorba de fapte săvârșite de donatar față
de donator.
Fapte penale- cele incriminate de Codul penal sau alte legi speciale.
Cruzimi- agresiuni fizice.
Injurii grave- insulte sau calomnii de o anumită gravitate.
Toate aceste fapte se cer a fi săvârșite cu intenție. Instanța de judecată este singura în
măsură să califice gravitatea. Injuriile grave pot fi adresate și rudelor apropiate ale
donatorului, cu condiția ca acestea să afecteze onoarea și demnitatea donatorului. Simplele
certuri între părți nu atrag revocarea donației în baza art. 1023 Cod civil.
c) Refuzul nejustificat de alimente. Poate fi considerat motiv de revocare a donației
atunci când donatarul, deși avea posibilitatea de a da, a refuzat fără nicio justificare să
răspundă cererii donatorului, fiindu-i indiferentă starea de nevoie a acestuia, care îi făcuse o
liberalitate. Donatorul poate cere alimente de la donatar, dacă nu are rude care să aibă
obligația de a i le da, pentru că obligația donatarului este subsidiară. Excepție face nevoia
urgentă de alimente conjugată cu distanța la care se găsesc cei care au obligația de a i le
furniza. Obligația încetează la deces, dacă donatorul a dobândit suficiente alimente între timp.

Revocarea donației pentru neexecutarea sarcinii

  În termenii art. 1027 Cod civil, „Dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina la care s-a
obligat, donatorul sau succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea
donaţiei.”
Sarcina reprezintă o obligaţie impusă de donator gratificatului, în limita căreia se
diminuează caracterul gratuit al liberalităţii. Sarcina trebuie să fie posibilă, licită şi morală. Ea

11
poate fi dispusă în favoarea dispunătorului, în favoarea unui terţ sau în favoarea gratificatului
însuşi.13
Sarcina nu poate să absoarbă în totalitate valoarea libertăţii pentru că atunci contractul
s-ar transforma în unul cu caracter oneros şi nu am mai avea o donaţie. De pildă dacă sarcina
stabilită în favoarea unui terţ ar echivala valoarea liberalităţii.14

1. Neexecutarea sarcinii
Dacă donaţia este cu sarcini, donatarul are obligaţia de a executa sarcina, deoarece, în
caz contrar, donaţia va fi revocată (rezoluţionată).
Donatarul este ţinut să îndeplinească sarcina numai în limita valorii bunului donat,
actualizată la data la care sarcina trebuia îndeplinită. Potrivit art. 1027 alin. 1 din Codul civil,
dacă donatarul nu îndeplineşte sarcina la care s-a obligat, „donatorul sau succesorii săi în
drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donaţiei”15.
Menţionăm că, în limita sarcinii, contractul de donaţie are caracter sinalagmatic, astfel
că în caz de neexecutare, donatorul poate cere justiţiei executarea silită a obligaţiei (ce
formează obiectul sarcinii) cu daune-interese sau rezoluţiunea contractului. Tot astfel,
donatarul nu se poate elibera de sarcină abandonând bunurile dăruite (fără acordul
donatorului).
Când donaţia este revocată pentru neîndeplinirea sarcinilor, „bunul reintră în
patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite între timp asupra lui”16.

2. Revizuirea condiţiilor şi sarcinilor

Dacă, din cauza unor situaţii imprevizibile şi neimputabile beneficiarului, intervine
după acceptarea donaţiei, îndeplinirea sarcinilor care afectează liberalitatea a devenit extrem
de dificilă ori excesiv de oneroasă pentru beneficiar, acesta poate cere revizuirea acestor
sarcini17.

În această situaţie, ţinând cont şi de voinţa donatorului, instanţa de judecată sesizată cu

cererea de revizuire poate să dispună modificări cantitative sau calitative ale condiţiilor sau
ale sarcinilor care afectează contractul „ori să le grupeze cu acelea similare provenind din alte
liberalităţi”. Instanţa de judecată poate autoriza şi înstrăinarea parţială sau totală a obiectului
liberalităţii, „stabilind ca preţul să fie folosit în scopuri conforme cu voinţa dispunătorului”.

13
Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu, Instituţii de drept civil în reglementarea Noului Cod civil, Edit. Hamangiu,
2012, p. 425.
14
Gheorghe Comăniţă, Drept civil, contracte civile speciale, Edit. Univ. Juridic, Bucureşti, 2013, p. 96.
15
Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu, op.cit., p. 426.
16
Gabriel Boroi, Liviu Stănciulescu, op.cit., p. 426.
17
Gheorghe Comăniţă, op.cit., p. 96.

12
Tot astfel, instanţa poate lua „orice alte măsuri care să menţină pe cât posibil destinaţia
urmărită” de donator.

Când „motivele care au determinat revizuirea condiţiilor sau a sarcinilor nu mai

subzistă”, persoana interesată poate cere instanţei, înlăturarea pentru viitor a efectelor
revizuirii.

Revocarea donaţiilor între soţi

La fel ca şi vânzarea, donaţia de bunuri între soţi este permisă. Desigur că ţinând cont
de regimul comunităţii de bunuri, un astfel de contract nu poate avea ca obiect decât bunurile
proprii ale soţului donator, bunuri care, urmare a donaţiei, devin bunuri proprii ale celuilalt
soţ. Donaţia de bunuri între soţi nu este supusă unor reguli speciale, ea urmând atât în privinţa
condiţiilor de fond cât şi de formă, regulile de drept comun ale donaţiei18.

Nulitatea căsătoriei duce la nulitatea relativă a contractului de donaţie făcută soţului

de rea-credinţă.

În cazul donaţiilor făcute viitorilor soţi sau unuia dintre ei, sub condiţia încheierii
căsătoriei, dacă nu se încheie căsătoria, intervine caducitatea contractului, deci donaţia nu va
produce efecte.

Prevederile art. 1031 din Codul civil prezintă interes deoarece, pe de o parte,
consacră principiul revocabilităţii donaţiei între soţi, dar, pe de altă parte, limitează facultatea
de revocare numai în timpul căsătoriei acestora. De aici rezultă că, după încetarea sau
desfacerea căsătoriei, soţul donator sau moştenitorii acestuia nu mai pot revoca donaţia,
aceasta devenind irevocabilă prin moartea donatorului sau desfacerea căsătoriei.

Revocarea nu are caracter judiciar, nefiind necesară obţinerea unei hotărâri

judecătoreşti de revocare. Ea se produce prin manifestarea de voinţă neechivocă a donatorului
de a revoca donaţia.

Revocarea poate fi expresă sau tacită. Revocarea expresă se face prin declaraţie
autentică a donatorului. Nu este necesară prezenţa donatarului, însă trebuie comunicată
acestuia. În baza declaraţiei, dacă bunul obiect al donaţiei care se revocă este imobil, pe baza
declaraţiei autentice se face înscrierea în cartea funciară. Revocarea este tacită când rezultă
dintr-o manifestare de voinţă, care deşi nu se referă expres la revocare, o implică, cum ar fi de

18
Gheorghe Comăniţă, op.cit., p. 98.

13
exemplu, acordarea unui mandat unei persoane pentru a face toate demersurile necesare în
vederea înstrăinării bunului ce a format obiectul donaţiei19.

Revocarea produce efectele unei rezoluţiuni. Donaţia se desfiinţează cu efecte

retroactive, iar bunul donat reintră în patrimoniul donatorului. Dacă bunul a fost înstrăinat
sunt aplicabile dispoziţiile art. 1648 Cod civil.

Concluzii

Contractul de donație reprezintă unul dintre cele mai răspândite contracte

translative de proprietate, de aceea, în prezentul referat am definit acest contract, am punctat
caracterele sale juridice, pentru ca în final să analizăm particularitățile pe care acest contract
le prezintă în privința condițiilor sale de validitate, analizând capacitatea părților,
consimțământul, obiectul, cauza, oblgațiile părților, precum și condițiile de revocare ale
contractului de donație.

BIBLIOGRAFIE
19
Gheorghe Comăniţă, op.cit., p. 100.

14
1. Boroi, G., Stănciulescu, L., (2012), Instituţii de drept civil în reglementarea Noului
Cod civil, Editura Hamangiu, Bucureşti

2. Chelaru, E. (2008), Drept Civil-Persoanele, Ed. a II-a, Editura C.H. Beck, București

3. Comăniţă, G., (2013) , Drept civil, contracte civile speciale, Editura Universul Juridic,
București

4. Constantinovici, R., (2012), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, art.1-2664, Ed.
C.H. Beck, București

5. Geamănu, R., DREPT CIVIL - CONTRACTELE SPECIALE, Suport de curs

6. Urs, I., (2015), Drept civil. Contracte speciale. Curs universitar, Editura Universul
Juridic, București

7. Noul Cod civil (Legea nr. 287/2009 *republicată*)

8. Revista Universul Juridic accesată la adresa http://revista.universuljuridic.ro/varietati-

de-donatii-si-particularitatile-acestora-2/#f18

15