FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

PROGRAMUL DE STUDII DREPT

TITLUL LUCRĂRII DE LICENȚĂ: CONTRACTUL DE DONAȚIE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC

ABSOLVENT
TULCEANU FLORINA MARA

CONSTANȚA
2022
I.NOȚIUNI INTRODUCTIVE

Societatea are la baza diferite legaturi intre oameni ,iar unele dintre ele pot da nastere unor
obligatii care trebuie indeplinite si unor drepturi care trebuie respectate.Pentru asigurarea
indeplinirii obligatiilor si respectarea drepturilor, legiuitorul a considerat necesara
reglementarea in noul cod civil a unora dintre aceste relatii sociale sub forma unor contracte .
Contractul este definit ca o înțelegere, un acord de voință prin care două sau mai multe
persoane fizice sau juridice dau naștere, modifică sau sting un raport juridic.Astfel putem
intalni contracte cu titlu oneros , sinalagmatice ,de adeziune ,comutative , consensuale.cu titlu
gratuit ,aleatorii.

Contractele cu titlu gratuit se caracterizeaza prin procurarea de catre o parte a unui beneficiu
evaluabil in bani celeilaltei parti, fara ca dispunatorul sa obtina de la cel gratificat valorea
beneficiului.

Contractul de donatie face parte din categoria actelor cu titlu gratuit care sunt impartite in
liberalitati si acte dezinteresate.Donatia reprezinta o liberalitate alaturi de legat intrucat
aceasta este un act juridic ce are ca efect diminuarea patrimoniului donatorului in avantajul
donatarului fara a primi un echivalent sau o contraprestatie. Pe cand actele dezinteresate nu au
ca finalitate micsorarea patrimoniului dispunatorului ci doar obtinerea pentru cealalata parte a
unui beneficiu patrimonial. Contractul de donatie nu este unul de actualitate ,acesta isi are
originea in dreptul roman perioada in care apartinea categoriei pactelor legitime.Pactele
legitime imbracau forma unor conventii ce erau sanctionate prin constitutii imperiale.Existau
4 forme ale donatiei : donaţiunea între vii obişnuită, donaţiunea între soţi, dota, donaţiunea
ante nuptias şi donaţiunea mortis causa. Imparatii imperiului roman au adaugat treptat noi
reglementari in ceea ce priveste contractul de donatie cu scopul de a l imbunatati si adapta la
ceintele societatii . Spre ex imparatul Constantin a adaugat pe langa insinuarea actului de
donatie si traditia efectiva,iar Iustinian a transformat conventia de donatie in una obligatorie.

Dreptul francez a adus o schimbare semnificativa in ceea ce priveste formalitatile acestui tip
de contract introducand autentificarea donatiilor. Aceasta reglementare a fost adoptata de
cancelarul D”Agnesseau , prin Ordonanţa asupra donaţiilor din 1731.

De a lungul epocilor vechi si clasice care au fost caracterizate de principiul conservarii

bunurilor in familie contractul de donatie a fost privit cu antipatie intrucat juristii nu regaseau
efecte pozitive in miscsorarea patrimoniului unei persoane fara ca aceasta sa primeasca ceva
in schimb , ducand astfel la saracirea donatorului .In dreptul roman acest tip de liberalitate a
fost enuntat prima data in codul civil adoptat in timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza in
anul 1864 respectiv in art 801 : ,,Donaţiunea este un act de liberalitate prin care donatorele dă
irevocabil un lucru donatarului care-l primeşte .”

In noul cod civil regasim reglementat acest contract inCartea a IV-a intitulată „Despre
moĩtenire si liberalităţi”, Titlul al III- lea art 1011-1033.

Norme incidente in ceea ce priveste donatiile regasim si in în Legea nr. 95/2006 privind
reforma în domeniul sănătăţii, cu modifi cările ulterioare, în Titlul VI numit „Efectuarea
prelevării sitransplantului de organe, ţesuturi ĩi celule de origine umană în scop terapeutic”[1]
în Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice ĩi a campaniilor
electorale[2] ,precum si in legea nr. 246/2005 pentru aprobarea O.G. nr. 26/2000 cu privire la
asociaţii ĩi fundaţii[5].

Desi donatia este privita ca un contract deoarece este caracterizata in primul rand ca fiind un
acord de vointa ce da nastere unor efecte juridice, aceasta nu este prevazuta in Codul Civil in
materia contractelor speciale cum considera jurisprudenta si doctrina ca ar trebui,fiind pastrata
de catre legiuitor alaturi de testament .Acest fapt este datorat primordialitatii acordate
donatiei ca fiind o liberalitat.Astfel Codul civil roman urmeaza modelul codului civil francez
in care donatia este caracterizata ca fiind mai intai o liberalitate si apoi un
contract.Deasemenea este justificata apartenenta contractului de donatie in sediul materiei
mostenirilor deoarece/intrucat in cadrul dezbaterii succesiunilor se pun in discutie deseori p

robleme privind validitatea contractelor de donaţie, întinderea sau efectele acestora.

Avand in vedere semnificatia contractului de donatie acesta este definit in noul cod civil in
art 985 :Donaţia este contractul prin care, cu intenţia de a gratifica, o parte, numită donator,
dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea celeilalte părţi, numită donatar. Definitia
actuala aduce elemente noi si importante fata de cea reglementata in anul 1864 si anume
intentia de a gratifica este mentionata in mod expres, aceasta reprezentand un element esential
pentru incheierea valabila a contractului de donatie ,deasemenea donatia e caracterizata ca
un contract ci nu ca un act de liberalitate ca in vechiul cod civil

II.TRĂSĂTURI ALE CONTRACTULUI DE DONȚIE.

Pe langa definitia din codul civil exista si una doctrinara care inglobeaza mai multe trasaturi
ale contractului de donatie caracterizandu l ca fiind un contract solemn, unilateralsĩi cu titlu
gratuit, prin care una dintre părţi, numită donator, cu intenţie liberală îsi micsorează în mod
actual ĩi iremediabil patrimoniul său cu un drept real (sau de creanţă), mărind patrimoniul
celeilalte părţi, numită donatar, cu acelasi drept, fără a urmări să primească ceva în schimb”

Din cele doua definitii sus mentionate se creioneaza caracteristicile contractului de donatie
care este unul cu titlu gratuit, solemn ,tranlativ de proprietate si unilateral.

Titlul gratuit al donatiei reiese din instrainarea dezinteresata a donatorului a unui bun ,drept
real ori de creanta donatarului. Prin aceasta instrainare donatarul este gratificat, rezultand
astfel saracirea patrimoniului dispunatorului si augmentarea corelativa a patrimoniului
beneficiarului.Ca exceptie donatia poate deveni oneroasa daca este afectata de sarcini dar doar
in limita acestora in caz contrar nu ar mai putea fi caracterizata drept liberalitate.

Solemnitatea contractului de donatie reprezinta o exceptie de la regula consensualismului si

presupune autentificarea lui la notar. Aceasta autentificare este o cerinta ad validitatem nu ad
probationem pentru opozabilitate fata de terti ,atragand nulitatea absoluta in cazul
nerespectarii ei.Daca donatia este grevata de sarcini sau este supusa unor conditii ,este necesar
ca si ele deasemenea sa imbrace forma autentica pentru validitatea contractului principal.In
scopul publicitatii donatia trebuie inregistrata imediat dupa autentificare de catre notar in
registrul national notarial pentru a fi vizibila tuturor persoanelor ce au un interes legitim de a
lua cunostinta despre ea.

Forma autentica a acestui acord de vointa //contract a fost impusa in principal pentru apararea
donatorului dar si a familiei sale care ar putea fi lezata in urma gratuitatilor efectuate de catre
acesta. Pe langa acestia ar mai putea suferi creditorii dispunatorului/donatorului ,existand
riscul de a si pierde gajul lor general .

Prezenta donatorului in fata notarului este esentiala deoarece in acest mod va putea fi
protejat impotriva viciilor de comsimtamant ce ar putea aparea din partea anumitor persoane
mai ales prin intermediul dolului sub forma captatiei si sugestiei.De asemenea avand in
vedere principiul, cu cateva exceptii, irevocabil al donatiei este important ca cel ce o
autentifica sa-I prezinte/explice donatorului efectele pe care le are incheierea acestui contract
asupra patrimoniului sau. Solemnitatea acestui tip de liberalitate asigura existenta unui mijloc
de proba sigur si solid in cazul liberalitatii supuse reductiunii si raportului.

Forma autentica a constractului de donatie este regula , dar exista si cateva exceptii de la ea
care sunt mentionate in art art. 1011 alin. (2)
C. civ.: donaţiile indirecte, donaţiile deghizate ĩi darurile manuale.

Prin perfectarea donatiei are loc transmiterea unui drept de proprietate care poate fi
completa ,deplina sau se poate transmite doar nuda proprietate. Desi donatia este caracterizata
ca fiind un act translativ de proprietate , prin aceasta pot fi donate si alte drepturi reale sau de
creanta ,aceasta trasatura fiind de natura ci nu de esenta ei.

Exista posibilitatea ca prin acelasi contract persoana care efectueaza liberalitatea sa transmita
dreptul de proprietate dezmembrat catre mai multi beneficiari,asadar unuia sa I ofere nuda
proprietate ,iar celuilalt dreptul de uzufruct.

In ceea ce priveste obligatiile ce decurg din contractul de donatie ,acestea se afla doar in
sarcina donatorului.Astfel contractul de donatie are caracter unilateral. Gratificatul insa are
fata de dsipunator o obligatie morala ce nu ii afecteaza patrimoniul, este de natura juridica si
imbraca forma gratitudinii. Obligatia de gratitudine nu este reglementata expres de
lege ,definitia ei reiese din interpretarea per a contrario a dispozitiilor referitoare la
ingratitudine .Asadar gratitudinea reprezinta recunostinta pe care donatarul trebuie sa i o arate
donatorului prin intermediul obligatiei de a nu face acte sau fapte considerate cauze de
ingratitudine. Prin exceptie donatia poate fi bilaterala atunci cand e cu sarcini deoarece fiecare
III.CAPACITATEA ȘI INCAPACITĂȚILE DE A CONTRACTA

Pentru ca donatia sa fie incheiata in mod valabil aceasta trebuie sa respecte conditiile de fond
si de forma aplicabile oricarui contract.

O conditie de fond esentiala de validitate este capacitatea de a contracta. Codul civil prevede
in art 987 ca oricine poate face si primi donatii cu respectarea regulilor privind capacitatea.
Desi nu este mentionata expres capacitatea la care face referire textul , denumirea marginala
al articolului o precizeaza fiind vorba despre cea de folosinta.Persoana fizica are capacitate de
folosinta de la momentul nasterii sale sau chiar din momentul conceperii cu respectarea
conditiei de a se naste vie. La persoanele juridice capacitatea este dobandita din momentul
inregistrarii sau in alte cazuri al infiintarii sale. Prin coroborarea art anterior cu art 988 si 990
reiese ca majoritatea persoanelor pot dispune prin donatii ,existand totusi cateva exceptii
reglementate de lege si de stricta interpretare. Asadar capacitatea de a contracta e regula,iar
incapacitatea exceptia. Pe langa capacitatea de folosinta o distingem si pe cea de exercitiu
care semnifica dreptul donatorului de a perfecta personal actul juridic. Aceasta trebuie sa fie
indeplinita in momentul in care donatorul isi exprima consimtamantul, iar in situatia donatiei
intre absenti la data autentificarii ofertei de donatie. In ceea ce priveste momentul la care
trebuie indeplinita conditia capacitatii de a primi donatii aceasta trebuie sa existe la data la
care gratificatul accepta donatia. In cazul donatiei intre absenti capacitatea este analizata la
momentul autentificarii declaratiei de acceptare a ofertei de donatie.

Incapacitatile in materia donatiilor sunt in legatura cu dobandirea si realizarea acestui tip de

liberalitate. Luand in considerare opozabilitatea lor fata de subiectii de drept se clasifica in
absolute si relative. Cele absolute impiedica incheierea donatiei cu orice alta persoana ,iar cele
relative cu anumite persoane sau o anumita persoana.

Nu au dreptul de a face donatii minorii, cei care sunt pusi sub tutela speciala sau beneficiaza
de consiliere juridica si persoanele insolvabile.

Minorii sub 14 ani sunt lipsiti de capacitate de exercitiu , ei neavand dreptul de a dispune de
obiectele lor prin contractul de donatie nici in nume propriu ,nici prin reprezentatii legali sau
cu autorizarea instantei de tutela. Aceeasi regula se aplica si minorilor cu varsta cuprinsa intre
14 si 18 ani care au capacitate de exercitiu restransa.Singurele donatii care sunt permise de
catre lege acestor persoane sunt ,,darurile obisnuite ,potrivit cu starea materiala a minorului”.
Darurile obisnuite sunt mici atentii pe care minorul le poate face la evenimente precum ziua
mamei ,aniversari fara a fi disproportionale cu patrimoniul de care dispune. Legea este atat de
restrictiva in cazul acestor categorii de persoane ce sunt considerate imature si usor
influentabile pentru a asigura protectia acestora si a mostenitorilor lor , donatia fiind un act de
dispozitie exceptional ce miscsoreaza irevocabil patrimoniul .

Minorul de 16 ani care incheie o casatorie valabila poate obtine capacitate de exercitiu deplina
anticipata de la instanta de tutela ,implicit dobandind si dreptul de a face donatii fara
restrictii.

In aceeasi situatie cu a minorilor este si majorul care beneficiaza de consiliere judiciara care
are capacitate de exercitiu restransa si cel care are aplicata masura tutelei speciale ce nu are
capacitate de exercitiu. Astfel nici acestia nu pot dispune prin donatie decat daca le-ar fi
ridicata masura tutelei speciale respectiv n-ar mai beneficia de consiliere juridica.O
reglementare speciala in cazul acestor persoane este aceea ca din bunurile celui pus sub tutela
speciala ,descendentii acestuia pot fi gratificati de catre tutore ,cu avizul consiliului de
familie si cu autorizatia instantei de tutela , fara insa sa se poata da scutire de raport.
In codul civil este interzisa sub sanctiunea nulitatii relative ca dupa dobandirea capacitatii
depline de exercitiu o persoana sa poata dispuna prin liberalitati in favoarea reprezentatului
sau ocrotitorului sau legal ,inainte ca acesta sa fi dobandit de la instanta de tutela descarcare
pentru gestiunea sa .Exista totusi exceptie in cazul in care reprezentatul sau ocrotitorul legal
este ascendentului donatorului.

Persoanele insolvabile nu pot dispune prin donatii deoarece nu au dreptul de a gratifica alte
persoane atata timp cat trebuie sa-si plateasca datoriile. Aceasta norma reiese din articolul 12
din codul civil fiind evidentiata regula nemo liberalis nisi liberatus.Aceasta incapacitate
inceteaza in momentul in care persoana devine solvabila ,fiind una temporara si avand ca
scop ocrotirea creditorilor insolvabilului.

Cea de a doua categorie de incapacitati au un caracter special si se refera la imposibilitatea ca

anumite persoane sa fie gratificate.

Astfel nu pot primi donatii medicii ,farmacistii sau alte persoane care au oferit periodic
dispunatorului ingrijirii corespunzatoare pentru boala care i-a cauzat decesul.Aceasta
incapacitate ii are in centru pe cei ce au absolvit facultatea de medicina si exercita meseria de
medic ,dar fara ca aceasta calitate sa fie cea mai importanta.Ceea ce este primordial este ca
medicul sa-l fi tratat continuu pe donator pe perioada afectiunii care a dus la moartea
sa.Asadar donatorul poate gratifica un medic care ii este prieten daca nu a fost implicat in
ingrijerea lui.

Farmacistii sunt vizati de aceasta incapacitate doar in situatia in care isi depasesc atributiile in
legatura cu plasarea medicamentelor si se comporta ca niste medici ajungand sa trateze
persoana si sa-i prescrie tratamente.

Pe langa farmacisti si medici textul de lege mentioneaza ca nu pot fi gratificate si alte

persoane. Aceste alte persoane pot reprezenta fie practicanti ilegali a medicinei fie diversi
oameni cum ar fi menagerul spitalului, seful sectiei unde se afla dispunatorul , kinoterapeutul
care prin calitatea lor si implicarea avuta in tratarea bolnavului ar fi putut sa-l influenteze.

In situatia in care dispunatorul a fost tratat de mai multi doctori ,farmacisti ori alte persoane
dar doar unul dintre acestia l-a tratat in legatura boala care a dus la decesul lui doar acea
persoana se va afla in situatia incapacitatii de a primi donatii.O conditie esentiala in ceea ce
priveste aceasta incapacitate este ca dispunatorul sa fie ingrijit de catre cel pe care vrea sa-l
gratifice strict pentru boala care i-a provocat decesul.O alta conditie care trebuie avuta in
vedere e ca donatorul sa fi dispus de liberalitate in favoarea donatarului cat timp s-a aflat sub
ingrijirea acestuia. Daca dispunatorul l-a gratificat pe donatar inainte sau dupa ce a incetat
boala de care suferea , acea donatie va fi valabila.

De la aceste incapacitati exista niste exceptii care se refera la calitatea pe care o au

medicii,farmacistii si celelalte persoane care ofera servicii de ingrijire donatorului.Astfel daca
acestiau au calitatea de sot ,ruda in linie dreapta sau colateral privilegiat cu dispunatorul vor
putea fi gratificati,Deasemenea incapacitatea nu va functiona daca donatarul este ruda pana la
gradul patru inclusiv cu donatorul si la data liberalitatii dispunatorul nu are nici sot si nici
rude in linie dreapta sau coletareli privilegiati .Aceste situatii sunt permise deoarece au la
baza premisa ca dispunatorul realizeaza liberalitatea in baza legaturii sale familiale cu aceste
persoane ,fara a mai exista suspiciunea de captatie sau sugestie.

Sanctiunea ce intervine in cazul acestor incapacitati este nulitatea relativa. In situatia in care
dispunatorul nu decedeaza ci se restabileste adica se insanatoseste poate fi introdusa actiunea
in anulare a donatiei in termen de 3 ani de la data restabilirii lui. Aceasta restabilire nu trebuie
sa fie doar totala, fiind necesar doar ca dispunatorul sa nu se mai afle in starea de
dependenta /vulnerabilitate anterioara. Daca dispunatorul nu introduce actiunea in termenul
stabilit de lege donatia este considerata valabila.

Preotii sau alte persoane care acorda asistenta religioase sunt si ele incapabile de a primi
donatii si li se aplica aceleasi reguli ca medicilor,farmacistilor sau altor persoane care ofera
ingrijire celui bolnav de o boala care decedeaza. Si aceste categorii de persoane sunt
susceptibile de a influenta persoana bolnava prin intermediul captatiei si al sugestiei.

Prin interpretarea per a contrario al articolului 957 reiese ca atat persoanele fizice
neconcepute cat si persoanele juridice ce nu au dobandit personalitate juridica nu pot fi
gratificate.Temeiul acestei incapacitati a fost imposibilitatea ca un bun sa ramana fara
proprietar situatie care ar duce la indisponibilizarea lui pentru un timp nedefinit.Astfel
donatorul nu poate gratifica o persoana inaintea ca aceasta sa fie conceputa sau nascuta.

Legiuitorul a prevazut totusi in articolul 989 o modalitate prin care persoanele viitoare sa
poata primi donatii. Acest lucru e posibil prin intermediul substitutiei fideicomisare cand
dispunatorul transmite obiectul liberalitatii unei persoane capabile denumita instituit cu
sarcina ca aceasta sa transmita bunul cand va fi posibil beneficiarului obiectului donatiei ce se
numeste substituit.Sub sanctiunea nulitatii absolute in contractul de donatie trebuie ca
substituitul sa fie determinat sau cel putin determinabil prin stipularea in act a unor criterii
prin intermediul carora sa poata fi identificat.Cel gratificat nu poate fi ales de insitituit ,in caz
contrar contractul va fi lovit de nulitate absoluta.

Prin exceptie persoanele juridice pot primi donatii conform dreptului comun de la data actului
de infiintare, chiar si in cazul in care liberalitatile nu sunt necesare pentru ca persoana juridica
sa ia fiinta in mod legal.