INTRODUCERE IN MATERIA CONTRACTELOR CIVILE

In cea mai generala si mai sintetica Iormulare, art.942 din C.civ. deIineste contractul civil
ca Iiind ,acordul intre doua sau mai multe persoane pentru a constitui, sau a stinge intre dansii
raporturi juridice. Din economia redactarii textului rezulta ca esential pentru preIigurarea
contractului este acordul de vointa maniIestat in scopul de a da nastere, a modiIica sau a stinge
drepturi subiective si obligatii civile.
S-a acceptat in mod constant in literatura noastra juridica imprejurarea ca termenul de
contract este sinonim si deci echivalent celui de conventie
1
.
Desi de inspiratie Iranceza, deIinitia data de Codul civil roman de la 1865 se aseamana
Iara a se identiIica insa cu aceea Iormulata de art. 1001 din Codul civil Irancez
2
. Potrivit acestui
text, contractul este o conventie particulara generatoare de drepturi si obligatii, asa incat intre
conventie si contract exista un raport ca de la parte la intreg
3
. Doctrinar s-a acreditat si ideea ca
termenul de conventie ar avea un sens mai larg decat cel de contract. AstIel, daca ea are ca obiect
nasterea unei obligatii poate Ii privita ca si un contract.
Aceasta teorie isi are sorgintea in vechiul drept roman, in care exista o neta deosebire
intre contracte si conventii: pe cand contractul dadea nastere unei obligatii garantate printr-o
actiune, conventia sau simplul pact (pactum nudum nu producea decat o obligatie naturala
neocrotita printr-o actiune in justitie.
Distinctia a Iost preluata si in literatura noastra juridica de data relativ recenta, potrivit
careia conventia ar Ii genul iar contractul specia. AstIel, conventia a Iost considerata ca acordul
de vointa intervenit intre persoane in scopul de a crea orice Iel de eIecte juridice pe cand
contractul este specia de conventie prin care se creeaza obligatii
4
.
Textul art. 942 C. civ. citat mai sus, desi nu a preluat din codul napoleonian de la 1802
notiunea de conventie, totusi a echivalat-o printr-o Iormulare mai analitica deIinita prin
sintagma 'acordul dintre doua sau mai multe persoane. In plan obiectiv, codul nostru a preluat
de la cel Irancez mai sintetic si mai concret ideea de Iinalitate a contractului, constand in 'a
constitui sau a stinge un raport juridic.
Sinonimia dintre cele doua notiuni mai rezulta si din imprejurarea ca art. 942 din C. civ.
este sistematizat in Titlul III numit 'Despre contracte sau conventii. Asa Iiind, in mod generic
orice acord de vointa asupra unui obiect cu relevant juridica poate Ii o conventie, in vreme ce
consensul steril de orice eIect juridic se plaseaza in planul complezentei sau al curtoaziei.
Pornind de la aceste precizari prealabile, deIinitia doctrinara a contractului civil este
aceea potrivit careia contractul este acordul de vointa dintre doua sau mai multe persoane in

I. Dogaru, 4ntractul. 4nsideratii te4retice si practice, Editura Scrisul romnesc, Craiova, 1983, p. 8

n textul Irancez, 'le c4ntrat est une c4nventi4n par la quelle une 4u plusieurs pers4nnes s4-ligent envers une 4u
plusieurs autres a d4nner, a faire, 4u a ne pas faire quelque ch4se (contractul este conventia prin care una sau mai
multe persoane se oblig Iat de una sau mai multe altele s dea, s Iac sau s nu Iac ceva.
3
I. Dogaru, 4p. cit. p. 8
4
I. P. Filipescu, Drept civil, Te4ria general a 4-ligatiil4r, Editura Actami, Bucuresti, 1994, p. 16
scopul de a produce eIecte juridice, adica de a da nastere, a modiIica, a transmite sau a stinge
raporturi juridice civile.
Materia contractelor speciale, ca parte integranta a dreptului civil, are ca obiect de
reglementare instrumentele juridice prin intermediul carora se realiaeaza, de regula, circulatia
bunurilor (de exemplu, vanzarea-cumpararea, schimbul, imprumutarea, Iolosinta si conservarea
lor (de exemplu, locatiunra, depozitul ori crearea de valori (de exemplu, antrepriza.
AstIel Iiind, regimul juridic al contractelor civile reprezinta o parte importanta- atat
teoretic cat si practic- a dreptului privat, in general, si a dreptului civil, in special.


CONTRACTUL DE DONATIE

Orice persoana poate dispune de patrimoniul sau Iie cu titlu oneros, Iie cu titlu gratuit.
Contractele cu titlu gratuit sunt contractele prin care, conIorm art. 946 Cod Civil: ,una din
parti voieste a procura Iara echivalent un avantaj celeilalte, adica, una din ele se obliga sa
procure celeilalte un Iolos patrimonial, Iara sa primeasca nimic in schimb.
Potrivit art. 801 C. civ. ,Donatiunea este un act de liberalitate prin care donatorele d
irevocabil un lucru donatarului care-l primeste.
DeIinitia dat donatiei de Codul civil a Iost apreciat ca ,inexact
5
, deoarece ar lsa
impresia c este vorba numai de o maniIestare unilateral de voint si nu de un contract (cum
este n realitate
6
.
Desi incomplet deIinit, legiuitorul de la 1864 a conceput donatia ca un act juridic de
Iormatie bilateral, ce presupune acordul ambelor prti, prin care: donatorul ,d un lucru
donatarului ,care-l primeste.
n aceste conditii, deIinim donatia ca Iiind: contractul prin care una dintre prti, donatorul
si maniIest intentia liberal (animus d4nandi prin care si micsoreaz, n mod irevocabil
propriul patrimoniu cu un drept real sau de creant, Ir a urmri s primeasc ceva n schimb.

Reglementare : Donatiile sunt reglementate ndeosebi, de Codul Civil n Cartea a III-a
intitulat 'Despre diIeritele moduri prin care se dobndeste proprietatea, n Titlul II 'Despre
donatiuni ntre vii si despre testamente, Capitolele I-IV, art. 813-855. AstIel, donatiile au Iost
reglementate alturi de testamente (ca liberalitti inter vivos si respectiv mortis causa si nu
mpeun cu celelalte contracte civile.

5
E. SaIt a-Romano, 4ntracte civile, Editura Polirom, Iasi, 1999, p. 177
6
,Donatia este un contract, n care donatarul joac un rol mai putin important: vointa donatorului Iiind preponderent; a
se vedea Ph. Malaurie, L. Aynes, 4urs de dr4it civil, Ed. Cujas, Paris, 1989, p. 191
Prin dispozitiile Legii nr. 32/1994 (modiIicat prin Legea nr. 204/2001 au Iost numite
'dou contracte noi
7
, respectiv contractul de sponsorizare
8
si contractul de mecenat
9
.
Alte acte normative cu dispozitii incidentale n materie sunt: Legea nr. 2/1998 privind
prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane, Legea nr. 217/2002 pentru modiIicarea si
completarea legii partidelor politice; OG nr. 37/2003 privind modiIicarea si completarea OG nr.
26/2000 cu privire la asociatii si Iundatii.


CARACTERELE 1URIDICE ALE CONTRACTULUI DE DONATIE

Din deIinitia donatiei rezulta ca este un contract unilateral, sub aspectul obligatiei la care
da nastere, esentialmente gratuit, translativ de proprietate, solemn si, in principiu, irevocabil
10
.

a) Donajia este un contract unilateral
Desi actul juridic se ncheie prin acordul celor dou prti, numai una dintre acestea are
obligatii contractuale-donatorul (art. 944 C.civ. ,contractul este unilateral cand una sau mai
multe persoane, se obliga catre una sau mai multe persoane, Iara ca acestea din urma sa se
oblige.
Donatarul nu se obliga Iata de donator, lui revenindu-i numai indatorirea de recunostinta,
de multumire Iata de acesta, care rezulta din lege, si nu din contract; care este sanctionata prin
posibilitatea data donatorului de a revoca donatia pentru cauza de ingratitudine
11
.
Obligatia de recunostint a donatarului este, n general, o obligatie moral si deci,
nendeplinirea ei nu poate atrage n mod direct sanctiuni juridice
12
.
Jurisprudenta a stabilit ca, spre deosebire de contractele sinalagmatice unde cauza Iiecareia
dintre obligatiile partilor contractante o constituie executarea prestatiei promise de cealalta parte,
in contractele cu titlu gratuit cauza obligatiei celui care dispune consta in intentia de a mari
patrimoniul celui gratiIicat, Iara a primi in schimb o contraprestatie
13
.
Sunt situatii, insa, cand donatia devine contract sinalagmatic. Este cazul donatiei cu
sarcina, cand donatarului ii revin obligatii determinate.

7
A se vedea C. Toader, Drept civil. 4ntracte speciale, Ed. All Beck, Bucuresti, 2003, p. 105; F. Tuca, D4natie,
sp4ns4ri:are, mecenat, n RDC nr. 9/1998, p. 100.
8
Sp4ns4ri:area este un contract 'prin care dou persoane convin cu privire la transIerul dreptului de proprietate
asupra unor bunuri materiale sau mijloace Iinanciare pentru sustinerea unor activitti Ir scop lucrativ desIsurate
de una dintre prti, denumit beneIiciarul sponsorizrii (art. 1 alin. 1 din lege.
9
Mecenatul este un 'act de liberalitate prin care o persoan Iizic sau juridic, numit mecena, trasIer Ir obligatie
de contrapartid direct sau indirect, dreptul su de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace Iinanciare
ctre o persoan Iizic, ca activitate Iilantropic cu caracter umanitar, pentru desIsurarea unor activitti n
domeniile: cultural, artistic, medico-sanitar sau stiintiIic-cercetare Iundamental sau aplicat (art. 1 alin. 3 din
lege.
10
Veronica Stoica, Drept ivil. 4ntracte speciale, vol I, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009, p. 89
11
I-idem
12
A se vedea, J. Manol i u, St. Ruschi , Drept civil. 4ntracte, vol. I, Editura Graphix, Iasi, 1984, p. 174
13
T.S., S.civ., dec.civ. nr. 1231/1971, in C.D., 1971, p. 124

Aceasta sarcina poate Ii:
a In Iolosul donatarului (de exemplu, sa urmeze cursurile unei Iacultati;
b In Iolosul donatorului (de exemplu, sa-i plateasca o datorie;
c In Iolosul unei terte persoane (de exemplu o stipulatie pentru altul.
Daca donatarul consimte la o astIel de donatie, el va trebui sa execute sarcina impusa. In
caz de neexecutare, donatorul va putea cere executarea silita a acelei sarcini sau revocarea
donatiei
14
.

-) Donajia este un contract esentialmente gratuit ( o liberalitate)
Caracterul gratuit al donatiei, consta in aceea ca donatorul isi micsoreaza patrimoniul sau
cu un bun, marind patrimoniul donatarului Iara a urmari un contraechivalent, iar donatarul
accepta sa dobandeasca unul sau mai multe bunuri Iara sa se oblige la plata vreunui echivalent
15
.
Ca exceptie, n cazul donatiei cu sarcini contractul devine oneros, dar numai n limitele
valorii sarcinii. n aceast situatie donatia nu mai este unilateral, ci n limitele sarcinii devine
sinalagmatic. Stipularea unei sarcini in cadrul contractului de donatie nu-i inlatura caracterul de
liberalitate, opinie impartasita in practica.
Neindeplinirea sarcinii il indreptateste pe donator, pe mostenitorii acestuia sau pe creditorii
chirograIari (pe calea actiunii oblice sa ceara executarea contractului in toate clauzele lui, sau
revocarea donatiei, pe motiv de neexecutare a sarcinii
16
.

c) Donajia este un contract solemn
Caracterul solemn al contractului de donatie rezulta din art. 800 C.civ., potrivit caruia
,nimeni nu va putea dispune de avutul sau cu titlu gratuit decat in Iormele prescrise pentru
donatiuni intre vii sau prin testament, iar art. 813 C.civ., prevede ca ,toate donatiile se Iac prin
act autentic. Forma solemna este ceruta ,ad validitatem, pentru a proteja pe donator contra
sugestiilor si captatiilor care se pot exercita contra vointei sale si pentru a se asigura respectarea
principiului irevocabilitatii donatiilor
17
.
Sanctiunea nerespectarii Iormei autentice este nulitatea absoluta a contractului de donatie.
Fiind nulitate absoluta, poate Ii invocata de orice persoana interesata si chiar din oIiciu de catre
instanta. Actul nu poate Ii conIirmat ulterior de catre donator, si aceasta intrucat art. 1168 din
Codul Civil prevede ca ,donatorul nu poate repara prin niciun act conIirmativ viciurile unei
donatii intre vii, nula in privinta Iormei, ea trebuie sa se reIaca cu Iormele legiuite
18
.
Cu toate acestea, donatia ramane valabila daca, dupa decesul donatorului, mostenitorii sai
sau reprezentantii donatorului o ratiIica sau o executa voluntar.

14
Aspazia Cojocaru, 4ntracte civile, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2008, p. 58-59.
15
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 90.
16
I-idem.
17
I-idem, p. 91.
18
Aspazia Cojocaru, 4p. cit., p. 59.
Pentru bunurile mobile, pe langa Iorma autentica, pentru incheierea contractului de
donatie, legiuitorul a prevazut si existenta unui act estimativ semnat de catre donator si donatar.
Acest act va cuprinde descrierea si evaluarea bunurilor mobile care au Iost donate si poate Ii
cuprins in contractul de donatie sau poate consta intr-un inscris autentic separat ori intr-un inscris
sub semnatura privata semnat de ambele parti. Lipsa actului estimativ nu duce insa la nulitatea
donatiei, el Iiind cerut ad probationem
19
.
De la caracterul solemn al donatiei exista si exceptii. Acestea sunt:
- darurile manuale;
- donatiile indirecte;
- donatiile deghizate.
Nerespectarea Iormei solemne nu atrage nulitatea donatiei in cazul darurilor manuale, care
se perIecteaza prin predare (traditiune si a donatiilor indirecte, pentru care se cere respectarea
Iormei actului juridic pe calea caruia se realizeaza liberalitatea
20
.

d) Donajia este un contract translativ de proprietate
Contractul de donatie are un caracter translativ de proprietate, avand ca eIect transmiterea
unui drept de proprietate ori a unui alt drept real principal sau de creanta. Pentru validitatea
donatiei nu este necesara predarea bunului donat, ci simplul acord de vointa al partilor in Iorma
prescrisa de lege
21
. Bunul poate Ii predat o data cu incheierea contractului, dar poate Ii predat si
la o data ulterioara, in conditiile in care partile au prevazut o clauza in acest sens. AltIel, predarea
bunului se Iace imediat, donatia Iiind un contract cu executare uno ictu
22
.
Precizm ns, c donatia este translativ de proprietate numai prin natura sa, contractul
putnd transmite valabil si un alt drept (de exemplu, un alt drept real sau un drept de creant.
Ca exceptie, amnarea transIerului dreptului de proprietate nu este posibil n cazul darului
manual, deoarece Iiind un contract real, ncheierea sa valabil presupune (pe lng acordul de
voint si traditiunea (predarea bunului la momentul ncheierii contractului.
Transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar produce consecintele
instituite de dreptul comun (de exemplu, riscul pieirii lucrului va Ii suportat de donatar potrivit
principiului res perit d4min4.

e) Donatia este un contract irevocabil
Liberalitatile intre vii sunt, prin esenta lor irevocabile. Aceasta irevocabilitate,
reglementata prin texte speciale (art. 801, si art. 822-824 C.civ., care actioneaza descurajant
pentru donator si contribuie la siguranta circuitului civil, nu este cea prevazuta pentru toate
contractele (art. 969 C.civ. si care rezulta din principiul ca, odata incheiat, contractul are Iorta
obligatorie intre partile contractante (este ,legea partilor si nu poate Ii revocat (desIacut,
desIiintat sau modiIicat prin vointa uneia dintre ele. Evident, Iorta obligatorie a oricarui contract

19
I-idem, p. 60.
20
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 92.
21
I-idem.
22
Aspazia Cojocaru, 4p. cit., p. 61.
actioneaza si in cazul contractului de donatie, in sensul ca- odata incheiat- nu poate Ii desIiintat
prin vointa uneia dintre parti, Iie si donatarul
23
.
Prin instituirea principiului irevocabilitatii, legiuitorul a urmarit intarirea Iortei obligatorii
a contractului de donatie, motivat de apararea interesului donatorului si al Iamiliei sale care se
despart de o valoare, de ocrotirea si garantarea dreptului de proprietate dobandit de donatar si, in
sIarsit, de ocrotirea tertilor care intra in raporturi juridice cu donatarul proprietar
24
.
In aceste conditii, donatorul nu poate reveni asupra consimtamantului sau, din moment ce
donatia a Iost acceptata, in Iorma autentica, de catre donatar
25
.
Revocarea donatiei, va putea avea loc numai in cazurile prevazute de lege. In materie de
donatii, irevocabilitatea ,priveste nu numai eIectele, ci insasi esenta contractului, Iiind o conditie
de validitate pentru Iormarea lui
26
.
De la principiul irevocabilitatii donatiei, legea admite doua exceptii:
Donatiile intre soti pot Ii revocate oricand de sotul donator Iara nicio justiIicare, in
timpul casatoriei sau chiar dupa decesul sotului donatar (art. 937 C.civ.;
Donatia de bunuri viitoare.

In contract, partile pot stipula anumite clauze cu respectarea principiului irevocabilitatii,
care pot duce la desIiintarea contractului. Independent de aceste clauze prevazute expres de
partile contractante, legea prevede trei cauze de revocare, numite si cauze legale, care nu
constituie exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiei:
Revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii impuse de donator;
Revocarea donatiei pentru ingratitudine;
Revocarea donatiei pentru survenienta de copil (art. 829 C. Civ..

Aceste trei cauze nu contravin principiului irevocabilitatii, deoarece intervenirea primelor
doua cauze nu depinde de vointa donatorului, iar cea de-a treia cauza se poate realiza numai cu
concursul unei terte persoane
27
.

f) Donatia este un contract incheiat intuitu personae
Aceasta presupune ca donatorul va gratiIica pe donatar avand in vedere persoana acestuia.
De aceea, in cazul erorii asupra persoanei donatarului, donatorul poate cere anularea contractului
de donatie
28
.

23
Francisc Deak, Tratat de drept civil. 4ntracte special, Editura Actami, Bucuresti, 1998, p. 104.
24
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 93.
25
Aspazia Cojocaru, 4p. cit., p. 61.
26
E. SaIta-Romano, 4ntracte civile, Editura Graphix, Iasi, 1993, p. 155.
27
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 94.
28
Aspazia Cojocaru, 4p. cit., p. 61.
g) Donatia este un contract numit
Deoarece are o reglementare proprie in care sunt cuprinse regulile ce guverneaza
incheierea, executarea si revocarea contractului (Codul civil si alte acte normative
29
.


OBIECTUL CONTRACTULUI DE DONATIE

Donatia, Iiind un contract unilateral, obiectul ei este Iormat dintr-un singur element si
anume, obiectul obligatiei donatorului- bunul (bunurile sau dreptul (drepturile transmise de
catre acesta
30
.
Bunul (dreptul care Iormeaza obiectul contractului de donatie trebuie sa indeplineasca in
primul rand conditiile generale de valabilitate:
Trebuie sa Iie in circuitul civil (art. 963 C.civ.;
Sa Iie determinat, sau determinabil (art. 948 alin. 3 si art. 964 C.civ.;
Sa Iie posibil, licit si sa existe sau sa poata exista in viitor (de exemplu recolta viitoare.
Bunurile viitoare pot Iorma obiectul contractului de donatie cu exceptia succesiunilor
nedeschise, Iiind aplicabile dispozitiile art. 702 si art. 965 C.civ. in acest caz nu se are in vedere
donatia pentru cauza de moarte, ci donatia avand ca obiect bunuri ce urmeaza sa Iie culese,
conIectionate, Iabricate, etc. si care vor deveni proprietatea donatarului, neatarnat de vointa si
moartea donatorului.
Dupa deschiderea mostenirii, mostenitorul poate instraina universalitatea dobandita,
respectiv cota parte indiviza nu numai cu titlu oneros dar si cu titlu gratuit, prin donatie.
In niciun caz, bunurile viitoare nu pot constitui obiectul darului manual, deoarece
traditiunea (predarea, elemantul esential al darului manual, presupune detinerea materiala a
bunului, existenta lui in momentul incheierii contractului (Iac exceptie bunurile materiale
viitoare incorporate intr-un titlu la purtator
31
.
Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa aiba calitatea de
proprietar (Iie si sub conditie. Daca contractul are ca obiect lucrul altuia donatia este nula
absolut in toate cazurile (indiIerent de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia
intrucat donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si deci donatia
contravine principiului irevocabilitatii.
Daca incheierea contractului de donatie este insotita, precedata sau urmata de incheierea
unui alt contract (cu participarea unei alte persoane, straine de donatie, trebuie sa se stabileasca
corect ce se doneaza (quid d4nat, adica obiectul donatiei, pentru ca solutionarea problemelor de
drept speciIice contractului de donatie (capacitatea, revocarea, reductiunea etc. sa nu se

29
I-idem, p. 62.
30
Aspazia Cojocaru, 4p. cit., p. 65.
31
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 108.
rasIranga asupra celuilalt contract cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt
incidente
32
.
In practica, se pune problema daca, in cazul Iinantarii cumpararii sau construirii unei case,
obiectul donatiei este suma de bani sau casa? S-a stabilit ca, in cazul prestatiilor constand dintr-o
suma de bani in vederea achizitionarii unui imobil, obiectul donatiei este suma de bani
(donatorul neIiind proprietar nu putea dona imobilul. Tot astIel daca donatia se realizeaza prin
transcrierea dreptului de proprietate asupra altei persoane decat cea care plateste pretul
imobilului, ceea ce se doneaza este pretul si nu imobilul, dar numai daca donatia este
concomitenta cu plata pretului catre vanzator.
Daca obiectul donatiei este o suma de bani, nulitatea contractului de donatie sau
reductiunea, rapotul ori revocarea donatiei, nu va aIecta dreptul de proprietate al dobanditorului
(donatarului asupra imobilului. In schimb, daca donatia a avut ca eIect obiect imobilul, toate
consecintele aratate se vor rasIrange asupra lui
33
.


EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE

1. Efectele donatiei intre parti

1ectul translativ de proprietate
Ca eIect al donatiei, dreptul care Iormeaza obiectul contarctului se transmite din
patrimoniul donatorului in cel al donatarului, acesta avand posesia ca atribut al unui drept real.
Donatia poate avea ca eIect si stingerea unui drept si a obligatiei corelative, atunci cand imbraca
Iorma remiterii de datorii, ca donatie indirecta
34
.
Desi, prin natura sa donatia transmite dreptul de proprietate, este posibil ca dreptul
transmis cu titlu gratuit s Iie un alt drept real (dect dreptul de proprietate sau un drept de
creant. n acest din urm caz, operatia juridic se va analiza ca o cesiune de creant cu titlu
gratuit, creia i se vor aplica regulile prevzute de art. 1391 si urm. C.civ. (cu derogrile
corespunztoare naturii gratuite a transIerului
35
.
Cel mai Irecvent, obiectul contractului il constituie un drept real. In acest caz, ca si in
materie de vanzare, transmiterea sau constituirea dreptului opereaza prin eIectul realizarii
acordului de vointa (art. 971 C.civ. in Iorma prevazuta de lege (Iorma autentica sau Iorma
actului juridic care realizeaza indirect donatia, in aceasta din urma ipoteza, de regula, s4l4
c4nsensu, dar neconditionat de predarea bunului care Iormeaza obiectul donatiei, cu exceptia
darurilor manuale care se realizeaza prin traditiune
36
.

32
Francisc Deak, 4p. cit., p.94.
33
Veronica Stoica, 4p. cit., p.108-109.
34
I-idem, p. 137-138.
35
Contractul prin care se transmite un drept de creant cu titlu gratuit, trebuie s respecte Iorma cerut de lege.
36
Francisc Deak, 4p. cit., p. 125.
EIectul translativ al donatiei care are ca obiect un drept real nu poate Ii inlaturat nici in
eventualitatea reducerii donatiei, pana la cotitatea disponibila, in Iavoarea mostenitorilor
rezervatari. ConIorm art. 846 si art. 971 C.civ., rezolutiunea dreptului de proprietate Iiind
eventuala pana in momentul reducerii donatiilor, exercitiul dreptului de proprietate al
donatarului, cu toate prerogativele sale, este pe deplin garantat.
Nici existenta obligatiei de raport nu aIecteaza caracterul translativ de proprietate al
contractului. Potrivit art. 762 C.civ., Iructele si dobanzile bunurilor supuse rapotului nu se
datoreaza decat din ziua deschiderii succesiunii. Rapotul lucrului nu produce eIecte retroactive
cu privire la Iructele si veniturile anterioare deschiderii succesiunii. Aceeasi solutie se impune si
in situatia in care s-a donat numai nuda proprietate
37
.

bligatiile donatorului
a) O-ligatia de predare
Dupa incheierea contractului, donatorul este obligat sa predea bunul daruit potrivit clauzelor
stabilite si sa-l pastreze pana la predare, raspunzand de pieirea sau deteriorarea lui provenita din
culpa sa
38
.
In cazul donatiei cu sarcini, daca una din parti (donatorul, este impiedicat de un caz de
Iorta majora, deci independent de orice culpa, sa-si indeplineasca obligatiile contractuale
asumate, poate el sa pretinda celeilalte parti sa-si execute obligatia (sarcina?
Regula este ca riscul contractului este suportat de debitorul obligatiei imposibil de executat,
care este in acelasi timp creditorul obligatiei posibile (res perit credit4ri; anumite particularitati
exista in cazul contractelor translative de proprietate privind bunuri certe, cum este si donatia.
Regula consacrata in legislatie este aceea ca in cazul contactelor translative de proprietate, riscul
contractului il suporta acea parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii
Iortuite a acestuia- res perit d4min4- si care reprezinta debitorul obligatiei imposibil de executat
(sarcina intr-un contract de donatie- res perit de-it4ri
39
.
In cazul darului manual, nu se pune problema obligatiei de predare, aceasta constituind o
conditie de validitate a contractului real
40
.
-) O-ligatia de garantie
ConIorm art. 828 C.civ., donatorul nu raspunde pentru evictiune Iata de donatar pentru
lucrurile daruite.
Cu toate acestea, donatorul este tinut de obligatia de garantie pentru evictiune, daca:
a. s-a obligat expres la aceasta
41
(art. 828 alin. 2 C.civ.;
b. evictiunea provine din Iaptul sau personal (art. 828 alin. 3 C.civ.;
c. donatia era cu sarcini, in limita valorii acestora (art. 828 alin. 3 C.civ..

37
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 139.
38
Francisc Deak, 4p. cit., p. 125.
39
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 140.
40
Aspazia Cojocaru, 4p. cit., p. 75.
41
De exemplu, ca bunul nu este grevat de sarcini sau servituti.
Donatorul nu are obligatia de garantie contra viciilor bunului donat. El va raspunde, pe
temei delictual, Iata de donatar de pagubele care i-au Iost cauzate datorita viciilor ascunse ale
bunului, atunci cand donatorul le cunostea si nu le-a comunicat donatarului (art. 998 C.civ.
42
.
Donatorul va raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat:
a. daca s-a obligat expres in acest sens;
b. in caz de dol (intentia sau culpa grava a donatorului, pentru pagubele rezultand
din viciile ascunse, cunoscute de el si necomunicate donatarului;
c. atunci cand donatia nu este pur gratuita (cu sarcina, in masura in care contractul
este cu titlu oneros si sinalagmatic.

bligatiile donatarului
Fiind, in principiu, un contract unilateral, donatarul nu are obligatii contractuale.Atunci
cand donatia nu este aIectata de vreo sarcina, donatarul nu are nici o obligatie Iata de donator. I
se cere cel mult o obligatie de recunostinta care, daca este incalcata, poate duce la revocarea
donatiei pentru ingratitudine (art. 831-836 din Codul civil.
Daca donatia a Iost Iacuta sub modo, Iiind grevata cu sarcini, donatarul este obligat la
executarea sarcinii acceptate in Iorma autentica.
Desi sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie (intrucat nici una, nici alta nu
aIecteaza nasterea dreptului si in caz de realizare a conditiei sau de revocare a donatiei pentru
neexecutarea sarcinii eIectele sunt retroactive, ele nu trebuie sa Iie conIundate, deoarece regimul
lor juridic este diIerit, cel putin sub doua aspecte:
- in cazul conditiei rezolutorii, chiar daca este potestativa din partea donatarului, nu se creeaza
nicio obligatie pentru el, Iiind liber sa actioneze cum doreste, Iara riscul de a-si vedea angajata
raspunderea, caci conditia (rezolutorie este numai o modalitate care, in caz de realizare,
desIiinteaza dreptul aIectat de ea. In schimb, sarcina obliga pe donatar, in caz de neexecutare
putandu-se recurge la masuri de executare, creditorul avand dreptul la actiunea in executare;
- conditia opereaza de drept (art. 1019 C.civ., in schimb revocarea (rezolutiuneadonatiei pentru
neexecutarea sarcinii trebuie sa Iie ceruta justitiei (art. 832 C.civ.
43
.
Sarcina trebuie sa Iie posibila, licita si morala. Intelegem prin sarcina imposibila o
impunere care in mod material si absolut este cu neputinta sa se indeplineasca. Daca
imposibilitatea este relativa, adica exista numai Iata de cel gratiIicat si ar putea Ii invinsa in mod
obiectiv, validitatea sarcinii nu este atinsa. Sarcina ilicita este sarcina care materialmente se
poate realiza, dar cu violarea unei dispozitii imperative sau prohibitive a legii, venind astIel in
conIlict cu ordinea publica. Sarcina imorala contravine bunelor moravuri.
Liberalitatea Iacuta sub o sarcina imposibila, ilicita sau imorala este sanctionata cu
nulitatea absoluta
44
.

42
Aspazia Cojocaru, 4p. cit., p. 75.
43
Francisc Deak, 4p. cit., p. 127.
44
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 142.
Sarcina poate Ii prevazuta in Iavoarea donatorului, a donatarului sau a unei terte
persoane.
Sarcina in Iavoarea donatarului se justiIica numai in masura in care donatorul are interes,
cel putin moral, la executarea sarcinii. In caz contrar, clauza este o conditie. In Iapt, in cazul
donatiei cu sarcina in Iavoarea donatarului elementul oneros lipseste, dar donatorul poate recurge
la actiunea in revocare pentru neexecutarea sarcinii
45
.
Daca sarcina este stipulata in Iavoarea donatorului sau a unui tert, donatia isi pierde
caracterul gratuit, pana la valoarea sarcinii. Intrucat donatia cu sracini este, in limita sarcinii un
contract sinalagmatic, in caz de neexecutare intervin eIectele speciIice contractelor
sinalagmatice. AstIel, se poate cere indeplinirea prestatiei care Iormeaza obiectul sarcinii cu
daune-interese si donatarul nu ar putea, Iara consimtamantul donatorului, deci Iara un nou
contract, sa se elibereze de sarcina, abandonand bunurile daruite.
Dar se poate alege si o alta cale: revocarea (rezolutiunea donatiei pentru neexecutarea de
obligatii. In caz de neexecutare partiala sau executare cu intarziere instanta este chemata sa
aprecieze gravitatea nerespectarii obligatiilor de catre debitor si, in Iunctie de imprejurari, poate
dispune rezolutiunea contractului (in cazuri temeinic justiIicate rezolutiunea partiala, eventual
cu acordarea unui termen de gratie
46
.
Actiunea in revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii poate Ii introdusa de catre
donator, de catre succesorii sai in drepturi, precum si de catre creditorii sai prin intermediul
actiunii oblice, conIorm art. 974 C.civ.
47
. In cazul sarcinii stipulate in Iavoarea unui tert,
beneIiciarul poate cere si el executarea obligatiei, dar nu poate cere revocarea donatiei, neIiind
parte in contractul incheiat intre stipulant si promitent
48
.
Actiunea de revocare a darului manual este admisibila deoarece donatia poate Ii Iacuta cu
sarcina in toate Iormele legale.

. Efectele donatiilor in ceea ce priveste pe terti
Art. 973 C.civ. prevede: ,conventiile nu au eIect decat intre partile contractante.
SemniIicatia principiului relativitatii eIectelor contractului este aceea ca eIectele obligatorii ale
contractului privesc numai partile contractante: nimeni nu poate Ii obligat prin vointa altei
persoane
49
.
Ca act translativ, donatia produce eIecte intre partile contractante. Fata de terti, insa,
pentru a Ii opozabila, sunt necesare anumite Iorme de publicitate. Este vorba, potrivit dreptului
comun, de respectarea publicitatii in cazul bunurilor imobile, de posesia de buna credinta a
mobilelor sau notiIicarea cesiunii de creanta ori acceptarea acesteia de catre debitorul cedat
50
.

45
I-idem, p. 143.
46
Francisc Deak, 4p. cit., p. 128.
47
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 144.
48
Francisc Deak, 4p. cit., p. 129.
49
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 145.
50
Aspazia Cojocaru, 4p. cit., p. 75-76.
Drepturile nascute din contract apartin si proIita partilor contractante, care au calitatea de
titulari. De la aceasta latura a adagiului res inter ali4s acta aliis neque n4cere neque pr4desse
p4test, sunt permise exceptii.
Aceasta nu inseamna ca un contract nu ar reprezenta nimic pentru tertele persoane.
Contractul, privit ca realitate sociala, ca Iapt social, este opozabil Iata de oricine, chiar Iata de
aceia care nu au participat la incheierea lui, aceasta este opozabilitatea contractului
51
.
In transIerul gratuit al unui drept de creanta, opozabilitatea apare din momentul notiIicarii
sau acceptarii cesiunii de catre debitorul cedat, conIorm art. 1393 C.civ.
52
.
Transmisiunile gratuite de imobile trebuie inscrise in cartea Iinciara, conIorm art. 20 si
urm. (,Dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea
Iunciara pe baza actului pe care s-au constituit ori s-au transmis in mod valabil, precum si a art.
29 alin. 1-4 (inscrierea provizorie din Legea nr. 7/1996.
Daca nu se Iace publicitatea imobiliara, va exista o neconcordanta intre caracterul relativ
al eIectelor conventiei translative de proprietate si caracterul absolut al dreptului de proprietate.
Publicitatea imobiliara intemeiata pe cartea Iunciara realizeaza transIerul dreptului de proprietate
nu numai Iata de terti, ci si intre partile contractante.
Donatia neinscrisa in cartea Iunciara este opozabila numai partilor contractante si
succesorilor universale ai acestora sau cu titlu universal, deoarece neinscrierea in cartea Iunciara
poate Ii invocata de orice persoana care are interes la aceasta (art. 819 teza 1, C.civ., inclusiv
dobanditorul cu titlu gratuit care a inregistrat cererea de inscriere mai intai, precum si de catre
creditorii chirograIari
53
.
Mai mult decat atat, donatia- chiar inscrisa in cartea Iunciara- nu este opozabila
dobanditorului anterior cu titlu oneros al dreptului real neinscris in cartea Iunciara, care poate
cere instantei judecatoresti sa acorde inscrierii sale rang preIerential Iata de inscrierea eIectuata
de donatar (art. 30 din Legea nr. 7/1996, deoarece el certat de damn4 vitand4
54
, iar donatarul
numai de lucr4 captand4
55
. Practic, donatarul- chiar inscris in cartea Iunciara si de buna-
credinta- se bucura pe deplin de eIectele publicitatii imobiliare numai dupa 10 ani socotiti din
ziua cand s-a inregistrat cererea sa de inscriere in cartea Iunciara, termen inauntrul caruia poate Ii
pornita actiunea in rectiIicare
56
.
AstIel, contractul devine opozabil tertilor doar din momentul transcrierii lui (art. 818 Cod
civil. Prin transcriere tertii sint pusi in garda asupra eventualelor Iraude din partea donatorului.
Vor Ii supuse transcrierii donatiile imobiliare aIectate de modalitati; donatia drepturilor
succesorale; in cazul donatiilor deghizate, va Ii transcris doar actul cu titlu oneros, care ascunde
liberalitatea; donatiile intre soti care cuprind imobile. Cel interesat sa solicite transcrierea este
donatarul, pentru a-i impiedica pe terti sa dobindeasca drepturi asupra bunului donat. Mai pot

51
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 145-146.
52
I-idem, p. 146.
53
I-idem, p. 147.
54
Din lb. latina, ,se judeca pentru evitarea pagubei.
55
Din lb. latina, ,se judeca pentru a pastra un castig.
56
Francisc Deak, 4p. cit., p. 129-130.
cere transcrierea donatiei mandatarul donatarului, donatarul minor sau interzis (deoarece
transcrierea este un act de conservare, tutorele, ascendentii minorului donatar si chiar donatorul.
Art. 820 Cod civil dispune insa ca exista anumite persoane care sint obligate sa solicite
transcrierea donatiei. Acestea sint: tutorii care ii reprezinta pe minori si interzisi; administratorii
persoanei juridice. Daca tutorele a omis sa ceara transcrierea, iar donatorul instraineaza bunul
altei persoane, minorul nu mai poate cere bunul donat, dar ei vor avea o actiune in daune
impotriva tutorelui. In ceea ce-i priveste pe administratorii persoanei juridice, daca ei neglijeaza
sa transcrie donatia, persoana juridica va avea o actiune impotriva administratorului, deoarece,
din neglijenta sa, a Iost prejudiciata.
Absenta transcrierii va putea Ii invocata de orice persoana interesata (este vorba de cei
care au primit de la donator proprietatea bunului, printr-un act gratuit sau oneros; mai pot invoca
lipsa transcrierii creditorii care au o inscriptie ipotecara asupra imobilului donat (sint exclusi
creditorii chirograIari, deoarece ei nu au nici un drept asupra imobilului; succesorii cu titlu
particular ai donatorului.
Legea interzice insa unor persoane sa invoce absenta transcrierii donatiei (art. 819 Cod
civil. Acestea sint: donatarul si reprezentatii sai; donatorul si succesorii sai universali;
persoanele obligate de lege a Iace transcrierea si reprezentantii lor.
Daca contractul de donatie are ca obiect bunuri mobile corporale, opozabilitatea Iata de
terti se realizeaza prin transmiterea posesiei bunului donat
57
.

57
Veronica Stoica, 4p. cit., p. 148.

BIBLIOGRAFIE

Lucrari generale si speciale

1. I. Dogaru, 4ntractul. 4nsideratii te4retice si practice, Editura Scrisul
romnesc, Craiova, 1983
2. I. P. Filipescu, Drept civil, Te4ria general a 4-ligatiil4r, Editura Actami,
Bucuresti, 1994
3. E. SaIta-Romano, 4ntracte civile, Editura Polirom, Iasi, 1999
4. Veronica Stoica, Drept ivil. 4ntracte speciale, vol I, Editura Universul
Juridic, Bucuresti, 2009
5. Aspazia Cojocaru, 4ntracte civile, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2008
6. Francisc Deak, Tratat de drept civil. 4ntracte special, Editura Actami,
Bucuresti, 1998
7. Codul Civil


Alte surse

1. .scribd.com
2. .euroavocatura.ro













UNIVERSITATEA CRE$TIN ,DIMITRIE CANTEMIR~
Facultatea de $tiin(e 1uridice yi Administrative


REFERAT
Drept civil. Contracte speciale
Tema:
CONTRACTUL DE DONATIE
Caractere juridice, obiect, eIecte

Student: Nicu Mara
Specializarea: Drept
Anul: III- F.R.
Absolventa a Academiei de Politie ,Al. I. Cuza

Bucureyti, 11