Ministerul Educației Culturii și Cercetării al Republici Moldova

Universitate de Stat din Moldova

Facultatea de Drept
Catedra Drept Civil
Disciplina Drept Civil. Contracte translative de proprietate

LUCRU INDIVIDUAL
Referat științific:

”Contractul de donație”

Autor: Țurțurica Victoria, studenta gr.D1706

Chișinău 2019
CUPRINS
INTRODUCERE ......................................................................................................................................... 3
Capitolul I. Noțiunea, clasificarea și caracterele juridice ale contractului. ........................................... 4
1.1 Noțiunea ....................................................................................................................................... 4
1.2 Clasificarea ........................................................................................................................................ 4
1.3 Caracterele juridice........................................................................................................................... 4
Capitolul II. Condițiile de valabilitate a contractului de donație ........................................................... 6
2.1 Legalitatea contractului de donație ................................................................................................. 6
2.2 Capacitatea de a încheia contractul ................................................................................................. 7
2.3 Consimțământul subiecților contractuali. ....................................................................................... 8
2.4 Obiectul contractului de donație. ..................................................................................................... 9
2.5 Cauza contractului de donație........................................................................................................10
2.6 Forma contractului de donație. ......................................................................................................10
Capitolul III. Efectele contractului de donație .......................................................................................11
3.1 Efectele încheierii contractului de donație ....................................................................................11
3.2 Efectele exeutării necorespunzătoare sau neexecutării contractului de donație .......................11
3.3 Efectele exeutării contractului de donație .....................................................................................12
Capitolul IV. Încetarea raporturilor contractuale .................................................................................12
4.1 Revocarea contractului de donație ................................................................................................12
4.2 Nulitatea contractului de donație...................................................................................................12
Concluzii.....................................................................................................................................................14
Bibliografie.................................................................................................................................................15

2
 INTRODUCERE
Dreptul roman se consideră ca fiind fundamentul legislațiilor moderne, constituind un izvor
neprețuit în procesul de creare și de aplicare a dreptului. Reieșind din importanța acestui drept, am
hotărât să vorbesc despre originile contractului de donație care de asemenea alături de celelalte
instituții de drept își are originea în dreptul roman. Transformările social-economice au adus la
apariția pactelor, care la început fiind simple acorduri de voință, ce nu “dădeau naștere la
obligațiuni”. Abia în epoca clasică pactele au primit titlul de sancționate, fiind considerate ca
producatoare de efecte juridice. Apoi se adaugă acestora și a treia categorie, pacte legitime- ceea
ce presupunea niște convenții sancționate în epoca post clasică de către împărați, prin acțiuni de
drept strict. Aceste pacte sunt în număr de trei: promisiunnea de dotă , compromisul și donațiunea.
Donațiunea - este actul prin care o persoană numită donator suferă o sărăcie, adică o
micșorare a patrimoniului său în favoarea unei alte persoane numite donatar, cu scopul de a o
îmbogăți. Astfel de explicație dădeau romanii contractului de donație.
De-a lungul existenței sale, omul este supus în mod continuu evoluției, ceea ce a determinat
ca un simplu pact să devină un contract. La romani pactul nici nu intra în categoria contractelor.
Ele erau o categorie aparte, inferioară contractelor. Deci cum am spus anterior, cu timpul contractul
de donație a căpătat noi caractere și cu timpul el și-a obținut mult dorita recunoastere, în rândul
altor contracte cu renume și cu o importanță enormă. Astfel în prezent contractul de donație este
reglementat în art. 1198-1212 de Codul civila al Republicii Moldova, în care sunt foarte amănunțit
explicate normele care au un caracter general, și a căror aplicare este obligatorie. Deasemenea
unele nuanțe despre contractul de donație le găsim și în multe manuale de drept civil, care ne ajută
să cunoaștem mai bine.
În cercetarea problemei în cauză, am decis să utilizez numai acele surse care mă vor ajuta
cel mai bine să redau esența contractului de donație și să pot spune cu certitudine că aceste surse
sunt cele mai veridice. În primul rând de mare ajutor mi-au fost unele manual, monografii și lucrări
didactice a marilor autori autohtoni cât și străini. Din categoria lucrărilor respective țin a menționa:
„Drept Civil. Contracte și Succesiuni. Curs universitar”, de Gh. Chibac, N. Chibac, Ox. Robu, S.
Bruma; „Contractele Civile Speciale. Teorie și practica judiciara” de Dr. Radu I. Motica, Fl. Motiu;
„Drept Civil. Contracte și Succesiuni” de D. Macovei; „Drept Civi. Contracte” de T. Toma; „Drept
Civil. Contractele Civile” de Ig. Trofimov; etc.
Sarciniile cercetării sunt acelea de a intra în posesia a mai multor cunoștiinte în legătură cu
contractul de donație, iar scopul final este ca noi să putem ușor înțelege cît mai bine toate normele
ce reglementează acest contract. Pentru a ne putea folosi cu ușurință de acest contract cunoscândui
deja toate reglementările. Ca metode de cercetare au fost folosite metoda logică (analiza şi sinteza)
si metoda sistematică.
3
Capitolul I. Noțiunea, clasificarea și caracterele juridice ale contractului.

1.1 Noțiunea
Contractul de donație fiind un contract cu o istorie bogată, care a apărut încă din antichitate, a
cunoscut numeroase definiții date de diferite civilizații de-a lungul timpului. Aici se conturează și
importanța lui pentru oameni, supravețuind timpurilor și ajungînd pâna în timpurile noastre.

Potrivit art.1198 Codul Civil al Republicii Moldova definește contractul de donație ca fiind
acel contract, în baza căruia o parte numită donator se obliga să mărească din contul patrimoniului
său, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte părți numită donatar.

Din această definiție lagală a contractului de donație desprindem următoarele trăsături ale
acestuia:

 Prin donație se majorează patrimonial donatarului;

 Majorarea se face din contul donatorului;
 Majorarea patrimoniului donatarului se face cu intenția donatorului de a gratifica.

Ajungem la concluzia că conform art.1198 CC RM prin urmare drept efect al contractului încheiat
apare obligația donatorului de a transmite bunul. Totodată contractual de donație se consider
încheiat din momentul transmiterii bunului de către donator spre donatar.

1.2 Clasificarea
În legislația civilă s-a stabilit regimul juridic al mai multor categorii de contracte de donație, fiecare
deosebinduse. Astfel s-a conturat o clasificare:

a) În funcție de faptul dacă donatorul se obligă sau nu a dona, deosebim donația simplă și
promisiunea de a dona.
b) În funcție de faptul dacă este sau nu afectată de modalități donația, dosebim donația
necondiționată și donația condiționată (filantropică).
c) În funcție de obiectul donației, deosebim donația de bunuri și donația de bani.

1.3 Caracterele juridice

1. Unul din principalele caractere juridice a contractului de donație este Titlul Gratuit a
acestuia. Aceasta presupune că în schimbul micșorării patrimoniului donatorul nu urmărește nimic
în schimb. Deci contractul de donație este unilateral-obligațional. Donatarul nu are nici o obligație

4
față de donator. Este vorba doar de o obligație pur juridică, dar nu și de una morală. Deci contractul
de donație nu poate conține anumite condiții ce ar limita dreptul de proprietate al donatatarului.

De la această regulă generală există și o exceptie. Conform alin. (1) art. 1204 CC RM,
părţile pot conveni ca efectele donaţiei să fie condiţionate de îndeplinirea unei sarcini sau de
realizarea unui scop. Scopul poate fi şi de utilitate publică. Va constitui donaţie numai partea
excedentară cheltuielilor de executare a sarcinii sau de atingere a scopului. De exemplu casa se
doneaza organului administrației publice locale, dar cu condiția folosirii ei ca bibliotecă pentru
copii.

2. Un alt caracter este este cel că contractual de donație este Unilateral, creînd obligaţii
doar în sarcina donatorului. Donatarul nu îşi asumă nici o obligaţie faţă de donator, avînd în schimb
o îndatorire de recunoştinţă, care însă este de natură legală şi nu contractuală, fiind sancţionată cu
revocarea donaţiei, în cazul în care donatorul se face vinovat de ingratitudine faţă de donator.
Astfel, conform art. 1199 CC RM, în cazul în care un bun mobil este transmis fără acordul celeilalte
părţi, transmiţătorul poate stabili acesteia un termen rezonabil în interiorul căruia trebuie să declare
că acceptă sau că refuză să accepte donaţia. La expirarea termenului, contractul se consideră
încheiat dacă cealaltă parte nu a refuzat să accepte donaţia. În caz de refuz, transmiţătorul are
dreptul să ceară restituirea bunului în conformitate cu regulile privind îmbogăţirea fără justă cauză.

3. Translativ de proprietate, deoarece obiectul contractului trece, la încheierea

contractului, în proprietatea donatarului și mărește patrimoniul acestuia.

4. Este o libertate, întrucât are ca efect micșorarea patrimoniului donatorului cu bunul

donat și mărirea corespunzătoare a patrimoniului donatarului. Prin această donația se diferențiază
de contractele dezinteresate (comodat, mandat sau depozit cu titlu gratuit), prin care, chiar daca se
procura un folos patrimonial altei persoane, nu se micșorează patrimoniul dispunatorului.

5. Caracterul patrimonial, dat fiind faptul, că obiectul contractului reprezinta valori

patrimoniale.

6. Caracterul real în general, dar poate fi și formal. Caracterul real al contractului de

donație este relevat în art. 1199 CC RM, care prevede că contractul de donaţie se consideră încheiat
în momentul transmiterii bunului. Totodată art.1201 CC RM stabilește, că în cazul în care este
făcută o promisiune de a dona, contractul urmează a fi încheiat în forma autentică, iar în cazul
donației de bunuri imobile, este necesara înregistrarea în registrul bunurilor imobile.

7. Caracterul executare instantanee, astfel cum executarea contractului preuspune o

singură prestație – transmiterea bunului. Totodată, în legătură cu prevederile art. 1202 CC RM,
5
este necesar de a nu confunda plățile periodice cu privirea la care se obligă donatorul cu exercitarea
succesiva a obligației contractuale, asfel cum în cazul donației, în vederea diferențierii acestui
contract de contractul de rentă, fiecare plată făcută constituie nu altceva decât executarea unei
prestații aparte.

8. Este un contract numit și reglementat. Astfel, legislatorul stabilește pentru toate

categoriile de donații un regim juridic concret.

9. Este un contract principal, dat fiind faptul, că condiția executării contractului de donație
nu este limitată sau dependentă de modul și condiția de executare a altui contract.

10. Caracterul de adeziune, dar poate fi si negociat. Caracterul de adeziune al contractului

de donație poate fi relevat, spre exemplu în contractul de donație condiționată, unde donatorul
indică destinația bunului donat sau sancțiunea revocării donației. Totodată, chiar și în contractul
de donație condiționată părțile pot negocia limita condiției de folosire a bunului, iar conform
prevederilor art. 1204 CC RM – chiar și unele obligații către donatar.

11. Caracterul comutativ, întrucât la momentul încheierii contractului, existența

drepturilor și libertăților părților, rezultate din înțelegerea lor, este certă, iar întinderea acestora
este determinată sau determinabilă.

12. Caracterul irevocabil, care constă în forţa obligatorie între părţi. Dar, irevocabilitatea
donaţiilor are un caracter special, mai accentuat decît forţa obligatorie a oricărui contract, în sensul
că în materie de donaţii irevocabilitatea priveşte nu numai efectele, ci însăşi esenţa contractului,
fiind o condiţie de valabilitate pentru formarea lui.

Capitolul II. Condițiile de valabilitate a contractului de donație

2.1 Legalitatea contractului de donație

Drept condiție de valabilitate, legalitatea prezumă corespunderea conținutului și efectelor
produse de contract prevederilor legislației în vigoare. În acest sens, se aplică principiul “Se
permite totul ceea ce nu interzice legea”. Totodată condiția respectivă stabilește că contractul nu
trebuie în fond să contravină legii. Astfel întrebarea principală care poate fi pusă în ceea ce privește
legalitatea contractului de donație constituie “ce este interzis în cazul contractului de donație?”.
Raspunsul la aceasta întrebare îl formulăm prin enunțarea unei reguli generale: nu se admite
înstrăinarea pin donație a tuturor bunurilor, care nu pot constitui obiect al vânzării-cumpărării,
precum și nu se admite donația în toate cazurile în care nu se admite vânzarea-cumpărarea.

6
Fundamentăm această regulă pe condiția generală a posibilității încheiereii actelor de înstrăinare
de bunuri.

2.2 Capacitatea de a încheia contractul

Părțile contractului de donație sunt donatorul și donatarul. În calitate de donator pot figura
atât persoanele fizice, cât şi juridice, inclusiv statul şi unităţile lui administrativ-teritoriale, prin
intermediul organelor acestora care sunt proprietari ale bunurilor donate și au capacitate civilă.
Capacitatea anumitor persoane de a primi sau efectua donaţii poate fi limitată prin lege. Minorii în
calitate de donatori pot încheia doar acte juridice curente de mică valoare și să dispună de salariu
provenit din activitatea proprie (art. 27-28 CC RM). Deasemenea în aceste prevederi legale se
stabilește că minorii pot săvârși acte juridice de obținere gratuită a unor beneficii care nu necesită
autentificare notarială sau înregistrare de stat a drepturilor apărute în temeiul lor. În aceste cazuri
prin urmare, minorii pot activa în calitate de donatari.

CC RM în art. 1203 reglementează categoria subiecților în numele cărora nu se admite donația și

cine nu poate activa în calitate de donatar. Aceste prevederi derogă de la normele generale cu
privire la capacitatea de a contracta și sunt îndreptate spre evitarea diferitor abuzuri și asigurarea
unei protecții maxime a drepturilor și intereselor persoanelor. Astfel este interzisă donația:

 În numele persoanelor incapabile. Prin persoane incapabile urmează de înţeles: a)

minorii de pînă la 14 ani, actele juridice în numele căror, potrivit art.28 CC RM se încheie
de părinți, adoptatori sau tutori; b) pesoanele declarate incapabile de instanța de judecată,
actele juridice în numele căror, potrivit art.32 CC RM se încheie de către tutori;
 Proprietarilor, administratorilor sau lucrătorilor din instituţii medicale , (clinici,
laboratoare, spitale, profilactorii şi altele care oferă servicii medicale) educative (instituţii
de învăţămînt preşcolar, liceal, universitar, postuniversitar, etc.), de asistenţă socială (case
de copii, case de bătrîni, etc.) şi din alte instituţii similare (sanatorii, case de odihnă, centre
de reabilitare) din partea persoanei care se află în ele sau din partea soţului sau rudelor
acesteia de pînă la gradul patru inclusiv. Această regulă nu se aplică în relaţiile dintre rudele
de pînă la gradul patru inclusiv. Prevederile respective se vor aplica indiferent de statutul
instituţiei (publice sau private), categoriile de servicii, modul de prestare a lor (gratuit sau
contra plată), etc. Concomitent, nu contează funcţia persoanei angajate. Interdicţia este
valabilă în egală măsură pentru toţi angajaţii, indiferent este legată activitatea lor nemijlocit
de oferirea serviciilor sau nu. Din sensul normei comentate rezultă că interdicţia este
valabilă doar în perioada cînd persoanele beneficiază de serviciile instituţiilor menţionate.
Interdicţia respectivă nu se va aplica în cazul donaţiilor efectuate de beneficiarii serviciilor

7
 instituiţiilor menţionate care sunt în relaţii de rudenie de pînă la gradul IV inclusiv cu
proprietarii, administratorii sau angajaţii acestor instituţii. Norma comentată nu se va aplica
nici asupra donaţiilor neînsemnate, efectuate pentru realizarea obligaţiilor morale (ex.
donarea unui buchet de flori). Alin. (3), art.11 al Legii serviciului public din 4 mai 1995
completează prevederile articolului comentat şi interzice funcţionarilor publici să
primească daruri pentru îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, cu excepţia normelor de
politeţe şi ospitalitate recunoscută.
 În relaţiile dintre persoanele juridice cu scop lucrativ (societățile comerciale).
Societăţile comerciale se constituie şi activează pentru a obţine profit. Deoarece prin
efectuarea donaţiei patrimoniul donatorului se reduce în mod actual, irevocabil şi gratuit,
legea, pentru a evita abuzurile şi a proteja interesele creditorilor, interzice încheierea
contractului de donaţie între persoanele juridice cu scop lucrativ. O societate comercială
poate fi parte la contractul de donaţie doar atunci cînd cealaltă parte este o persoană fizică
sau o organizaţie necomercială. Pornind de la prevederile alin. (4), art.34 CC RM,
interdicţia de a încheia contracte de donaţie cu societăţile comerciale este valabilă şi în
privinţa întreprinzătorului individual. Deoarece persoanele juridice cu scop lucrativ nu pot
avea obligaţii morale, acestora le este interzisă chiar şi încheierea contractelor de donaţie
neînsemnate, pentru realizarea unor obligaţii morale. Aplicînd prevederile articolului
comentat trebuie de ţinut cont că legea interzice încheierea de către persoanele juridice cu
scop lucrativ doar a contractelor de donaţie, nu şi a altor acte juridice cu caracter gratuit.
Pentru a recunoaşte un act juridic cu titlu gratuit drept donaţie, urmează ca acesta să
corespundă următoarelor criterii: a) să fie un contract cu titlu gratuit; b) transmitera bunului
în baza acestui contract să fie irevocabilă; c) transmiterea bunului să fie efectuată cu
intenţia de a gratifica. Astfel, nu vor putea fi recunoscute donaţie dacă nu corespund
criteriilor enunţate mai sus contractul de remitere de datorie (art. 988 CC RM), cesiunea
de creanţă (art.823 CC RM), contractul de comodat (art.1234 CC RM), contractul de
împrumut gratuit (art.1242 CC RM), depozitul gratuit (art.1539 CC RM). Nerespectarea
prevederilor articolului comentat are drept efect nulitatea absolută a contractului de donaţie
în condiţiile art.220 CC RM
 De către persoanele juridice cu scop lucrativ, în cazul în care obiect al donaţiei sînt
valorile mobiliare.

2.3 Consimțământul subiecților contractuali.

După cum am mai menționat, consimțământul constituie acea condiție esențială de fond și
generală a contractului, și constă în hotărârea părților de a încheia contractul prin atingerea

8
acordului de voință. Având în vedere faptul, că contractul de donație este un contract real, respectiv
consimțământul nu desemnează momentul încheierii contractului. Totodată, legislatorul admite
situația în care contractul de donație se va considera încheiat în momentul realizării
consimțământului, fără însă, ca acesta să fie considerat drept contract consensual . Este vorba de
prevederile art. 1199 CC RM, conforma căruia donatorul va transmite donatarului bunul, stabilind
un termenn pentru acceptarea donației, și respectiv în momentul în care donatarul acceptă donația,
fie expres, fie tacit, contractul se va considera încheiat. De regulă, însă, realizarea
consimțământului are până la transmiterea bunului.

2.4 Obiectul contractului de donație.

Următorul element al contractului de donație este Obiectul ., care în felul său este unul
complex, constând din elementul juridic care reprezintă ( acțiunile donatorului de predare,
remiterea datoriei) și elementul material – bunurile propriu-zise, care se transmit donatarului
(bunuri, drepturi). În principiu potrivit dreptului comun și obiectul contractului de donație trebuie
să îndeplinească unele condiții generale, cum ar fi:

- Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil- Donatorul e obligat să specific ce

parte a patrimoniului său donează.
- Obiectul trebuie să fie în circuitul civil;
- Obiectul trebuie să fie licit;
- Obiectul trebuie să fie posibil;
- Obiectul trebuie să existe în prezent sau să poata exista în viitor.

Astfel se poate de spus că pot forma obiect al contractului de donație orice bunuri, mobile sau
imobile, corporale sau incorporale, care sunt în circuitul civil. De asemenea potrivit art.527 Codul
civil a Republicii Moldova, obiect al contractului de donație pot fi și plățile periodice, efectuate de
donator pentru susținerea materială a donatarului. În unele surse autohtone, este menționat o
clasificare a acelor care constituie obiect al contractului de donație.

Deoarece obiect al contractului constituie tot ceea cu privire la ce părțile își asumă obligații și
dobândesc drepturi. Conform acesteia se clasifică în:

 Obiect intrinsec în contractul de donație îl constitue:

 Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului
 Înștiințarea cu privire la viciile bunului donat
 Despăgubirea pentru viciile nedeclarate cu viclenie
 Executarea sarcinii puse drept condiție a donației
 Transmiterea plăților periodice.
9
  Obeict extrinsec îl formează:
 Bunul donat
 Sumele bănești care sunt achitate în contul susținerii materiale
 Sarcina impusă drept condiție a donației.

2.5 Cauza contractului de donație.

Scopul contractului este condiția ce constă în obiectivul (finalul) urmărit la încheierea
acestuia. Astfel, donatorul urmărește creșterea patrimoniului donatarului, fără un contraechivalent
pentru sine sau o terță persoană. În acest sens, donatarul urmărește creșterea patrimoniului său din
contul donatorului. Esențial, însă, este faptul, că are loc nu doar o transmisiune simplă a bunului,
ci una ce presupune transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului. Lipsa unuia din aceste
caractere duce la inexistența cauzei de donație.

2.6 Forma contractului de donație.

Un element esențial pentru contractul de donație o prezintă forma acestuia. Anume acaesta
constitue acea condiție de valabilitatea ce constă în modalitatea de exteriorizare a manifestării de
voință făcută cu intenția de a crea efectele contractului de donație.

Contractul de donație, în funcție de costul obiectului, poate fi încheiat în una din trei forme:
verbală, simplu scrisă, scrisă cu autentificare notarilă. În primul rând forma contractului depinde
de obiectul contractului și costul lui. Conform art.1200 CC RM, dacă obiect al donaţiei este un
bun pentru a cărui vînzare (înstrăinare) este prevăzută o anumită formă a contractului, aceeaşi
formă este cerută şi pentru donaţie.

La moment, legea prevede forma autentică doar pentru vînzarea (înstrăinarea) întreprinderii ca un
complex patrimonial şi pentru înstrăinarea terenurilor. Respectiv, contractul de donaţie a
întreprinderii ca un complex patrimonial urmează a fi încheiat în formă scrisă sub sancțiunea
nulității, dacă complexul patrimonial unic cuprinde bunuri pentru înstrăinarea cărora legea cere
forma autentică, contractul se încheie în formă autentică. (art. 1186 CC RM), iar potrivit Legii
privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului nr/1997, contractele de
donaţie a terenurilor se va încheia în formă autentică sub sancţiunea nulităţii. În celelalte cazuri,
contractul de donaţie urmează a fi încheiat potrivit cerinţelor legale generale referitor la forma
actului juridic (art.316-324 CC RM). În cazurile cînd obiect al contractului de donaţie este un bun
imobil, contractul respectiv urmează a fi înregistrat în condiţiile art.325 şi art.510 CC RM.
Nerespectarea formei cerute de lege pentru încheierea contractului de donaţie va produce efectele
specificate în art.322, 324 şi art.1201 CC RM. Legislația civilă prevede cerințe deosebite față de
forma contractului de donație în cazul în care acesta este consensual. Astfel, conform art. 1201 CC

10
RM, pentru a produce efecte, contractul care conţine promisiunea de a transmite în viitor un bun
trebuie încheiat în formă autentică.

Capitolul III. Efectele contractului de donație

3.1 Efectele încheierii contractului de donație

Efectul principal al încheierii contractului de donație sunt drepturile și obligațiile părților.
În acest sens, legislația stabilește urmatoarele:

a) Obligația donatorului de a transmite bunul donat;

b) Obligația donatorului de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului donației;
c) Obligația donatarului de a executa condiția stabilită drept efect al donație;
d) Obligația donatorului de a înștiința donatorul despre viciile ascunse ale bunului donat;

3.2 Efectele exeutării necorespunzătoare sau neexecutării contractului de donație

Drept rezultat al executării necorespunzătoare sau neexecutării contractului de donație
survin urmatoarele efecte:

a) Drept rezultat al neexecutării obligației de a transmite bunul donat, donatarul poate cere
predarea silită a acestuia. Cererea de predare forțată a bunului donat poate fi respinsă în
cazul în care îndeplinirea promisiunii de donație este imposibilă.
b) Drept rezultat a neexecutării obligației donatarului de a executa condiția stabilită drept
efect al donației, donatorul poate revoca donația. Mai este necesar de precizat faptul, că
executarea sarcinii puse drept condiție a donației poate fi cerută atât de către donator cât și
de terțele persoane interesate de executarea sarcinii, dar revocarea poate fi indusă doar de
către donator.
c) Drept rezultat a neexecutării obligației donatorului de a înștiința donatarul despre viciile
ascunse ale bunului donat, donatorul va despăgubi toate daunele suportate de către donatar
drept rezultat al acestor vicii. Este necesar de menționat doar, că donatorul va fi obligat la
despăgubire, doar dacă el cunoștea despre aceste vicii, și existența lor a fost trecută sub
tacere cu viclenie.
d) Drept rezultat al neexecutării obligației morale de recunoștință față de donator, donatarul
poate cere revocarea donației. Situația respectivă este denumită drept al donatarului de a
revoca donația pentru ingratitudine. Acest efect poate fi indus doar pe parcursl unui an din
momentul din care donatorul a luat cunoștință de motivul de revocare.

11
3.3 Efectele exeutării contractului de donație
Efectul principal al executării contractului de donație constituie dobândirea dreptului de
proprietate asupra bunului donat de către donatar, iar în cazul în care este vorba despre donația
condiționată – și îndeplinirea condiției stipulate de părți.

Capitolul IV. Încetarea raporturilor contractuale

4.1 Revocarea contractului de donație

Potrivi art.1210 CC RM, donația poate fi revocată dacă donatarul a atentat la viaţa
donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia, dacă se face vinovat de o altă faptă ilicită faţă de
donator sau faţă de o rudă apropiată a acestuia, situaţii care atestă o ingratitudine gravă, sau dacă
refuză fără motive întemeiate să acorde donatorului întreţinerea datorată.

Prin urmare, legea stabilește expres și exhaustiv temeiurile de revocare pentru

ingratitudine. După cum rezultă din lege, aceste temeiuri sunt:

1) atentatul la viaţa donatorului sau a unei rude apropiate a acestuia;

2) savârșirea cu vinovăție a unei fapte ilicite faţă de donator sau faţă de o rudă apropiată
a acestuia care atestă o ingratitudine gravă ;

3) refuzul fără motive întemeiate să acorde donatorului întreţinerea datorată.

Dreptul de a cere revocarea donației pentru ingratitudine (art.1210 CC RM) este un drept
strict individual și aparține numai donatorului și rudei apropiate, împotriva căreia au fost săvîrșite
oarecare acțiuni ilicite. Rude apropiate ale donatorului sunt considerati membrii familiei acestuia,
precum și rudele de pâna la gradul IV inclusiv .

Un alt temei pentru revocarea donației este prevăzut în alin.(1) art.1211 CC RM, când apare
starea de nevoie și donatorul are dreptul să revoce donația dacă nu este în stare să se întrețină din
contul patrimoniului sau venitului său.

Un al trei-lea temei de revocare este stipulat în alin. (3) art.1204 CC RM, unde se
menționează că dacă donatarul nu îndeplinește sarcina, donatorul poate revoca donația.

4.2 Nulitatea contractului de donație

Codul Civil al RM stabilește trei cauze speciale caracteristice doar pentru donație și care
sunt lovite de nulitate. Astfel, conform alin. (2-4) art.1198 CC RM, sunt considerate nule:

1) contractul de donație prin care donatarul se obligă să transmită în viitor întreg

patrimoniul actual sau o fracțiune din el fără a specifica bunurile care urmează să fie predate;
12
 2) contractul de donație care stipulează obligația donatarului de a achita datorii sau sarcini
care nu există în momentul încheierii contractului dacă natura și întinderea datoriilor sau sarcinilor
nu sunt stipulate în contract;

3) contractul care prevede predarea bunului dupa decesul donatorului.

Dreptul de a cere nulitatea contractului de donație poate fi realizat în decursul termenelor

generale de prescripție.

Efectele nulității contractului de donație sunt cele generale stipulate în art.331 CC RM.

13
 Concluzii
Lucrarea de față a avut ca scop principal analiza contractului de donație în întreaga sa complexitate,
derivând din varietatea contractelor speciale. În vederea atingerii scopului dat s-a pornit de la
premisa că contractul de donație este unul de natura civilă, reglementat de Codul Civil.

Din categoria contractelor reglementate de legea civila face parte si contractul de donatie, fiind
“contractul prin care o parte, donatorul, transfera un drept al său asupra unuia sau mai multor
bunuri determinate altei persoane, numită donatar, care îl acceptă”.

Din analiza ulterioară a legislație am stabilit că contractul de donație se bucură de o atenție sporită
din partea normelor legale. Asta presupune că el este reglementat de mai multe acte normative cât
și legislative. De exemplu contractului de donație i s-a acordat un capitol întreg în Codul Civil a
Republicii Moldova,de la articolul 1198 pâna la articolul 1212, în care este extrem de explicit
arătat toate aspectele acestui contract.

Din cele generalizate despre esenţa şi natura juridică a contractului de donaţie, rezultă caracterele
juridice ale acestuia: este un acord de voinţă între donator şi donatar, deoarece exprimarea exclusiv
a voinţei donatorului de gratificare nu duce la naşterea valabilă a contractului; contractual de
obicei, este unilateral, deoarece creează obligaţii numai în sarcina donatorului; contractul este, de
regulă, cu titlu gratuit, translativ de proprietate, irevocabil şi personal.

Irevocabilitatea donației este menită să atragă atenția donatorului asupra importanței actului, prin
care el își reduce benevol și cu titlul gratuit patrimoniul, și pe de cealaltă parte, să-i asigure
protecție adecvată dreptului obținut de donatar, care nu poate fi amenințat de fiecare data de
posibilitatea revocării din partea donatorului.

Deasemnea am analizat și sancțiunea contractelor de donații încheiate care contravin normelor de

drept, și anume aceea că poate fi aplicată nulitatea contractului în condițiile prevăzute de CC RM.

În concluzie pot spune că contractul de donație este o libertate de care poate dispune orice
persoană, cu condiția să nu contravină prevederilor legale.

De multe ori poate că contractual de donație vine pentru unii ca fiind „un bilet de loterie”,
o spernață și nu în utimul rând poate că și o lumină în întuneric pentru cei nevoiași !

14
 Bibliografie
Surse literare:

 Gheorghe Chibac, Sorin Bruma, Oxana Robu, Natalia Chibac, “Drept Civil. Contracte
și succesiuni. Curs universitar.”, Ediția a IV-a, USM, Chisinau 2019;
 Igor Trofimov, “Drept Civil. Contractele Civile”, Academia “Ștefan cel Mare” a MAI
RM, Chisinau, 2004;
 Bujorel Florea, ”Drept civil. Contractele speciale”, Ed. Universul Juridic, 2013;
 ”Comentariul Codului Civil al RM”, N 1107-XV от 6.06.2002 Monitorul Oficial al
R.Moldova N 82-86 din 22.06.2002;

Surse normative:

 Constitutia RM din 29.07.1994, in vigoare din 27.08.1994;

 Codul Civil al RM Nr.1107 din 06.06.2002, publicat la 22.06.2002 în Monitorul Oficial
Nr. 82-86 art. Nr.661; Modernizarea Codului civil intrat în vigoare la 01.03.2019;

Site-ografie:

 www.jstice.md -Legislația în vigoare a RM;

 www.lex.md –Codul Civil al RM.

15