Sunteți pe pagina 1din 10

Referat: Contractul de

donatie

A eleaborat: Potinga Alexandru

CONTRACTUL DE DONATIE
Cuprins :
1. Notiunea, clasificarea si caracterele juridice ale contractului de donatie
2. Conditiile de validitate a contractului de donatie
3. Efectele in contractul de donatie

1. Notiunea, clasificarea si caracterele juridice ale contractului de donatie


Definitia. Articolul 827 al Codului civil defineste contractul de donatie ca fiind acel
contract, in baza caruia o parte numita donator se obliga sa mareasca din contul patrimoniului
sau, cu titlu gratuit, patrimoniul celeilalte parti numite donatar. Pornind de la definitia expusa
in articolul 827, putem ajunge la concluzia, conform careia contractul de donatie constituie un
contract prin care o parte se obliga a transmite celeilalte parti, cu titlu gratuit, in proprietate un
bun. Prin urmare, din definitia expusa reiese, ca drept efect al contractului incheiat apare
obligatia donatorului de a transmite bunul. Totodata, articolul 828 Cod civil stabileste o regula,
conform careia, totusi, contractul de donatie se considera incheiat din momentul transmisiunii
bunului de la donator catre donatar. Articolul 830 stabileste, insa, notiunea de "promisiune de
a dona", prin care se consacra si caracterul formal al contractului de donatie. Prin urmare, in
definitia din articolul 827 Cod civil este incorporata definirea atat a donatiei simple ca un
contract real, cat si a promi siunii de a dona. Clasificarea. Legislatia civila stabileste regimul
juridic al mai multor categorii de contracte de donatie.
Astfel deosebim:
- in functie de faptul daca donatorul se obliga sau nu a dona, deosebim donatia simpla si
promisiunea de a dona.
- in functie de faptul daca este sau nu afectata de modalitati donatia, deosebim donatia
neconditionata si donatia filantropica (conditionata).
- in functie de obiectul donatiei, deosebim donatia de bunuri si donatia de bani.
1.3 Caracterele juridice. Contractul de donatie este caracterizat prin urmatoarele:
1. Este un contract de regula unilateral. Pornind de la idea ca in contractul de donatie isi
asuma obligatie doar o singura parte -donatorul, cum ar fi obligatia de a transmite bunul
donatarului, acest contract apare respectiv drept un contract unilateral. Totodata, conform
prevederilor articolului 834 Cod civil, donatia poate aparea drept un contract sinalagmatic
imperfect, unde la momentul incheierii contractului donatarul nu are nici o obligatie, . iar din

momentul intrarii in proprietate poate, in virtutea contractului, sa se oblige la anumite prestatii


sau sarcini.
2. Este un contract cu titlu gratuit, si o liberalitate. Din insasi natura contractului de donatie,
care presupune transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor din patrimoniul donatorului in cel al
donatarului reiese caracterul neoneros al contractului, iar prin regula stabilita de articolul 827
Cod civil, care stabileste marirea patrimoniului donatarului din contul patrimoniului
donatorului se releva caracterul exclusiv de liberalitate a contractului de donatie. 3. Este un
contract translativ de drepturi. Desi in articolul 827 Cod civil nu este expus in mod expres
conditia transmisiunii dreptului de proprietate, totusi, prin contractul de donatie este 99
realizata transmisiunea dreptului de proprietate. Faptul transmisiunii dreptului de proprietate
prin contractul de donatie este relevat din continutul articolelor 835 si 836 Cod civil, prin care
implicit revocarea sau rezolutiunea are drept efect reintegrarea de catre donator in dreptul de
proprietate.
4. Este un contract cu continut patrimonial, dat fiind faptul, ca obiectul contractului reprezinta
valori patrimoniale.
5. Este un contract de regula real, dar poate fi si formal. Caracterul real al contractului de
donatie este relevat din continutul aliniatului (1) al articolului 828 Cod civil, conform caruia
contractul de donatie se considera incheiat in momentul transmiterii bunului. Totodata
articolul 830 stabileste, ca in cazul in care este facuta o promisiune de a dona, contractul
urmeaza a fi incheiat in forma autentica, iar in cazul donatiei de bunuri imobile, este necesara
inregistrarea in registrul bunurilor imobile.
6. Este un contract numit si reglementat. Astfel, legislatorul stabileste pentru toate categoriile
de donatii un regim juridic concret.
7. Este un contract de executare instantanee, astfel cum executarea contractului presupune o
singura prestatie - transmisiunea bunului. Totodata, in legatura cu prevederile articolului 831
Cod civil, este necesar de a nu confunda platile periodice cu privire la care se obliga donatorul
cu executarea succesiva a obligatiei contractuale, astfel cum in cazul donatiei, in vederea
diferentierii acestui contract de contractul de renta, fiecare plata facuta constituie nu altceva
decat executarea unei prestatii aparte.
8. Este un contract principal, dat fiind faptul, ca conditia executarii contractului de donatie nu
este limitata sau dependenta de modul si conditia de executarea a altui contract.
9. De regula apare drept un contract de adeziune, dar poate fi si negociat. Caracterul de
adeziune a contractului de donatie poate fi relevat, spre exemplu in contractul de donatie
filantropica, unde donatorul indica destinatia bunului donat sub sanctiunea revocarii donatiei.
Totodata, chiar si in contractul de donatie filantropica partile pot negocia limita conditiei de
folosire a bunului, iar conform prevederilor articolului g34 Cod civil - chiar si unele obligatii
catre donatar.

10. Dupa natura sa contractul de donatie apare drept un contract irevocabil, insa poate fi si
revocabil. Astfel, regula generala este, ca contractul de donatie este irevocabil daca legea nu
stabileste altceva. Care sunt cazurile in care donatia poate fi revocata? Articolele 834 si 835
Cod civil, stabilesc exceptia de revocabilitate a contractului de donatie. Este vorba in fond de
urmatoarele situatii:
a) in cazul in care donatia este conditionata de o sarcina sau de folosirea bunului conform unei
destinatii, iar conditia de sarcina sau destinatie nu este respectata de catre donatar, donatorul
poate induce revocarea donatiei;
b) in cazul in care se stabileste situatia de ingratitudine grava , fapt care consemneaza o
comportare nedemna a donatarului fata de donator sau rudele acestuia;
c) donatarul refuza fara motive intemeiate sa acorde donatorului intretinerea datorata.
Totodata este necesar de a face diferentiere intre revocarea donatiei si rezilierea acesteia.
2. Conditiile de validitate a contractului de donatie
2.1. Legalitatea drept conditie de validitate prezuma corespunderea continutului si efectelor
produse de contract prevederilor legislatiei in vigoare. in acest sens, se aplica principiul "Se
permite totul ceea ce nu interzice legea". Totodata conditia respectiva stabileste ca contractul
nu trebuie in fond sa contravina legii. Astfel intrebarea principala care poate fi pusa in ce
priveste legalitatea contractului de donatie constituie "ce este interzis in cazul contractului de
donatie?". Raspunsul la aceasta intrebare if formulam prin enuntarea unei reguli generale: nu
se admite instrainarea prin donatie a tuturor bunurilor, care nu pot constitui obiect al vanzariicumpararii, precum si nu se admite donatia in toate cazurile in care nu se admite vanzareacumpararea. Fundamentam aceasta regula pe conditia generala a posibilitatii incheierii actelor
de instrainare de bunuri. Pe langa aceasta, articolul 832 al Codului civil mai determina si alte
cazuri in care donatia este inadmisibila.
Este vorba in fond de trei situatii:
- donatia in numele persoanelor incapabile;
- donatia proprietarilor, administratorilor sau lucratorilor din institutii medicale, educative, de
asistenta sociala si din alte institutii similare din partea persoanei care se afla in ele sau din
partea sotului sau rudelor acesteia de pana la gradul patru, inclusiv.
- donatia intre persoanele juridice cu scop lucrativ.
2.2. Capacitatea de a incheia contractul. Dupa regula generala, enuntata anterior, prin
capacitate de a incheia contracte se intelege aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni
titular de drepturi subiective si obligatii civile prin incheierea contractelor. Regula generala,
insa, care guverneaza capacitatea de a contracta este, ca poate contracta orice persoana, daca
nu este limitata capacitatea sa prin lege.. in acest sens, putem enunta, ca in cazul contractului
de donatie calitatea de parti o au:

Conform prevederilor aliniatului (3) al articolului g35 Cod civil revocarea pe temei de
ingratitudine poate fi indus doar in decursul unui an din momentul in care cel indrepttit s
revoce a luat cunostint de motivul de revocare.
a) Donatorul, care poate fi orice persoana fizica sau juridica, careia legea nu-i ingradeste
capacitatea de a incheia contractul de donatie. Momentul esential, care caracterizeaza
capacitatea de donator este acela ce priveste detinerea bunului ce urmeaza a fi donat cu titlu
de proprietate. Astfel, in ce priveste persoana fizica, capacitatea completa de a dona o are
orice persoana, care a atins varsta de 18 ani. Pentru persoanele care nu au atins varsta de 18
ani legislatorul admite calitatea de donator, insa doar in ce priveste valoarea mica a donatiei.
in ceea ce priveste calitatea persoanei juridice de donator, aici legislatorul stabileste o limita,
care consideram, este destul de justificata.
Este vorba de conditia stabilita in articolul 832 al Codului civil, conform carea persoana
juridica nu poate avea calitatea de donator in ce priveste donatia fata de o alta persoana
juridica cu scop lucrativ. in rest, daca actul de donatie nu contravine scopurilor activitatii
persoanei juridice, aceasta cu succes poate figura in contractul de donatie in calitate de
donator.
b) Calitatea de donatar vis-a-vis de cea de donator o poate avea orice persoana. Mai mult
decat atat, in cazul in care contractul de donatie nu necesita autentificare notariala sau
inregistrare de stat, calitatea de donatar o poate avea chiar si persoana fizica incepand cu
varsta de 7 ani, chiar daca valoarea donatiei este insemnata. in ce priveste calitatea de donatar
a persoanei juridice, aici enuntam aceeasi regula deja declarata - daca este vorba de donatie
intre persoanele juridice cu scop lucrativ, posibilitatea de a aparea in calitate de donatar este
exclusa.
2.3. Consimtamantul, dupa cum am mai mentionat, constituie acea conditie esentiala de fond
si generala a contractului care consta in hotararea partilor de a incheia contractul prin
atingerea acordului de vointa. Avand in vedere faptul, ca contractul de donatie este un
contract real, respectiv consimtamantul nu desemneaza momentul incheierii contractului.
Totodata, legislatorul admite situatia in care contractul de donatie se va considera incheiat la
momentul realizarii consimtamantului, fara insa, ca acesta sa fie considerat drept contract
consensual. Este vorba de prevederile aliniatului (2) al articolului 828, conform caruia
donatorul va transmite donatarului bunul, stabilind un termen pentru acceptarea donatiei, si
respectiv in momentul in care donatarul accepta donatia, fie expres, fie tacit, contractul se va
considera incheiat. De regula, insa, realizarea consimtamantului are loc pana la transmisiunea
bunului.
2.4. Obiectul contractului. Referindu-ne la obiectul contractului de donatie, vom reflecta
spectrul acestuia pornind de la regula generala, conform careia obiect al contractului
constituie tot ceia cu privire la ce partile isi asuma obligatii si dobandesc drepturi.
Astfel, obiectul intrinsec in contractul de donatie il constituie:

a) transmisiunea dreptului de proprietate asupra bunului donat;


In aceast categorie se includ si persoanele care au atins deja varsta de 7 ani (aliniatul (2) al
articolului 22 al Codului civil).102
b) instiintarea cu privire la viciile bunului donat146;
c) despagubirea pentru viciile nedeclarate cu viclenie;
d) executarea sarcinii puse drept conditie a donatiei147;
e) transmiterea platilor periodice.
Obiectul extrinsec il formeaza:
bunul donat; sumele banesti care sunt achitate in contul sustinerii materiale; sarcina pusa drept
conditie a donatiei;
a) Bunul donat. Bunul donat trebuie sa corespunda cerintelor generale ce tin de posibilitatea
de a-1 instraina. Totodata, legislatorul stabileste o conditie certa referitor la bunurile donate, si
anume, aceia care priveste stricta determinare a bunului si faptul, ca acesta la momentul
incheierii contractului sa existe. Astfel, obiect al donatiei nu poate fi un patrimoniu sau o parte
a acestuia ci doar bunuri determinate.
b) Transmisiunea dreptului de proprietate asupra bunului donat. Dupa regula generala,
transmisiunea dreptului de proprietate in contractul de donatie este efectuata odata cu
transmiterea bunului. Uneori, insa, transmiterea efectiva a bunului nu este suficienta pentru
considerarea transmisiunii dreptului de proprietate. Astfel, pentru donatiile, care urmeaza a fi
inregistrate, de regula dobandirea dreptului de proprietate este legat de momentul inregistrarii.
in asa fel, chiar daca transmisiunea bunului are loc mai inainte de momentul inregistrarii,
dreptul de proprietate se considera dobandit din momentul inregistrarii. in cazul insa cand
vorbim despre inregistrarea donatiei de imobile, aceasta prin efectul sau constituie si insasi
momentul incheierii contractului, dat fiind faptul, ca de regula momentul inregistrarii
semnifica momentul transmiterii defacto a bunului imobil donat.
c) Instiintarea cu privire la viciile bunului donat si despagubirea pentru viciile nedeclarate cu
viclenie. Din continutul articolului 838 Cod civil, reiese, ca donatorul este obligat sa
instiinteze donatarul despre eventualele vicii ale bunului, care dupa natura lor pot cauza
prejudicii donatarului. Referindu-ne la natura viciilor despre care ne vorbeste legislatorul in
acest articol ar fi cazul dupa analogia cazurilor si conditiilor asemanatoare sa constatam, ca
donatorul nu va duce raspundere pentru daunele cauzate de toate viciile. Este vorba doar
despre acele vicii, despre care donatorul avea stiinta si despre care donatarul la momentul
intrarii in posesie asupra bunului nu putea sa le constate sau sa le depisteze. Totodata, am
putea mentiona, ca la despagubirea pentru daunele cauzate de viciile nedeclarate donatorul va
fi obligat doar daca este vorba de trecerea sub tacere cu viclenie, altfel spus, cu utilizarea unor
metode dolosive, care chiar si in cazul cant donatarul ar fi putut lua act de existenta viciilor,
dar datorita utilizarii acestor mijloace, ultimul nu si-a realizat aceasta posibilitate.

d) Executarea sarcinii puse drept conditie a donatiei. Dupa prevederile articolului 834 Cod
civil, partile pot conveni ca efectele donatiei sa fie conditionate de indeplinirea unei sarcini
sau realizarea unui scop. Sarcina respectiva poate fi atat in interesul donatorului, cat si in
interesul tertului. Exemplu poate servi donarea unei sume de bani, cu conditia, ca donatarul va
organiza o masa pentru vagabonzi.
e) Transmiterea platilor periodice. Potrivit prevederilor articolului 831 Cod civil donatia poate
fi si sub forma de plati periodice. Astfel partile stabilesc atat cuantumul platii cat si
periodicitatea achitarii lor. De asemenea poate fi stabilita si forma platii.
2.5. Cauza. Cauza sau scopul contractului este conditia ce consta in obiectivul (finalul)
urmarit la incheierea acestuia. Deseori, anume perfectarea contractului de donatie serveste
drept mijloc de deghizare a contractului de vanzare-cumparare. Astfel, in acest sens, este
necesar, ca sa facem deosebire nu doar in natura actului, ci si in scopul urmarit de catre parti.
Astfel, donatorulurmareste cresterea patrimoniului donatarului, fara un contraechivalent
pentru sine sau o terta persoana. in acest sens, donatarul urmareste cresterea patrimoniului sau
din contul donatorului. Esential, insa, este faptul, ca are loc nu doar o transmisiune simpla a
bunului, ci una ce presupune transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului. Lipsa unuia
din aceste caractere duce la inexistenta cauzei de donatie.
2.6. Forma contractului constituie acea conditie de validitate ce consta in modalitatea de
exteriorizare a manifestarii de vointa facuta cu intentia de a crea efectele contractului de
donatie. Regula generala pe care o enunta articolul 829 Cod civil, este ca "daca obiect al
donatiei este un bun pentru a carui vanzare este prevazuta o anumita forma a contractului,
aceeasi forma este ceruta si pentru donatie". De aici rezulta urmatoarele: contractul de donatie
poate fi incheiat in forma simpla, fie prin intocmirea unui inscris, fie intr-o forma verbala, dar
poate fi ceruta si conditia autentificarii notariale, iar uneori chiar si inregistrarea in registrele
de stat.
3. Efectele in contractul de donatie
Contractul de donatie produce urmatoarele categorii de efecte:
a) efectele incheierii contractului;
b) efectele executarii necorespunzatoare sau tieexecutarii contractului;
c) efectele executarii contractului.
3.1. Efectele incheierii contractului de donatie. Efectul principal al incheierii contractului de
donatie sunt drepturile si obligatiile partilor. in acest sens, legislatia stabileste urmatoarele:
a) Obligatia donatorului de a transmite bunul donat;
b) Obligatia donatorului de a transmite dreptul de proprietate asupra bunului donat;
c) Obligatia donatarului de a executa conditia stabilita drept efect al donatiei;

d) Obligatia donatorului de a instiinta donatarul despre viciile ascunse ale bunului donat.
e) Obligatia morala de recunostinta fata de donator, care este reflectata in continutul
articolului 835 Cod civil, care prin neexecutarea careia poate avea drept efect revocarea
donatiei.
3.2. Efectele executarii necorespunzatoare sau neexecutarii contractului de donatie. Drept
rezultat al executarii necorespunzatoare sau neexecutarii contractului de donatie survin
urmatoarele efecte:
a) Drept rezultat al neexecutarii obligatiei de a transmite bunul donat, donatarul poate cere
predarea silita a acestuia. Cererea de predare fortata a bunului donat poate fi respinsa in cazul
in care indeplinirea promisiunii de donatie este imposibila.

b) Drept rezultat a neexecutarii obligatiei donatarului de a executa conditia stabilita drept


efect al donatiei, donatorul poate revoca donatia. Mai este necesar de precizat faptul, ca
executarea sarcinii puse drept conditie a donatie poate fi ceruta atat de catre donator cat si de
tertele persoane interesate de executarea sarcinii, dar revocarea poate fi indusa doar de catre
donator.
c) Drept rezultat a neexecutarii obligatiei donatorului de a instiinta donatarul despre viciile
ascunse ale, bunului donat, donatorul va despagubi toate daunele suportate de catre donatar
drept rezultat al acestor vicii. Este necesar de mentionat doar, ca donatorul va fi obligat la
despagubire, doar daca el cunostea despre aceste vicii, si existenta lor a fost trecuta sub tacere
cu viclenie.
d) Drept rezultat a neexecutarii obligatiei morale de recunostinta fata de donator, donatorul
poate cere revocarea donatiei. Situatia respectiva este denumita drept al donatorului de a
revoca donatia pentru ingratitudine. Acest efect poate fi indus doar pe parcursul unui an din
momentul din care donatorul a luat cunostinta de motivul de revocare.
3.3. Efectul principal al executarii contractului de donatie constituie dobandirea dreptului
de proprietate asupra bunului donat de catre donatar, iar in cazul in care este vorba despre
donatia
conditionata - si indeplinirea conditiei stipulate de parti.

Bibliografie :
I. Drept civil. Contractele civile / Igor Trofimov Ch.: Acad. "Stefan cel
Mare" a MAI Rep.Moldova, 2004
II. DREPT CIVIL PARTEA SPECIALA CONTRACTELE CIVILE Andrei
GUSTIUC 2004 chisinau.
III. Codul Civil al Republici Moldova
IV. Dreptul civil Baies Sergiu
V. roscribd.com
VI. http://lex.justice.md/md/325085/