Sunteți pe pagina 1din 13

1

CONTRACTUL DE DONATIE

Orice persoana poate dispune de patrimoniul sau fie cu titlu
oneros, fie cu titlu gratuit.
Contractele cu titlu gratuit sunt contractele prin care, conform art.
946 Cod Civil: una din parti voieste a procura fara echivalent un avantaj
celeilalte, adica, una din ele se obliga sa procure celeilalte un folos
patrimonial, fara sa primeasca nimic in schimb.
Potrivit art. 801 C. civ. Donaiunea este un act de liberalitate prin
care donatorele d irevocabil un lucru donatarului care-l primete.
Definiia dat donaiei de Codul civil a fost apreciat ca inexact
1
,
deoarece ar lsa impresia c este vorba numai de o manifestare
unilateral de voin i nu de un contract (cum este n realitate)
2
.
Dei incomplet definit, legiuitorul de la 1864 a conceput donaia
ca un act juridic de formaie bilateral, ce presupune acordul ambelor
pri, prin care: donatorul d un lucru donatarului care-l primete.
n aceste condiii, definim donaia ca fiind: contractul prin care una
dintre pri, donatorul i manifest intenia liberal (animus donandi)
prin care i micoreaz, n mod irevocabil propriul patrimoniu cu un
drept real sau de crean, fr a urmri s primeasc ceva n schimb.

CARACTERELE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE DONATIE

Din definitia donatiei rezulta ca este un contract unilateral, sub
aspectul obligatiei la care da nastere, esentialmente gratuit, translativ de
proprietate, solemn si, in principiu, irevocabil
3
.

Donaia este un contract unilateral
Dei actul juridic se ncheie prin acordul celor dou pri, numai
una dintre acestea are obligaii contractuale-donatorul (art. 944 C.civ.
contractul este unilateral cand una sau mai multe persoane, se obliga
catre una sau mai multe persoane, fara ca acestea din urma sa se
oblige).
Donatarul nu se obliga fata de donator, lui revenindu-i numai
indatorirea de recunostinta, de multumire fata de acesta, care rezulta din
lege, si nu din contract; care este sanctionata prin posibilitatea data
donatorului de a revoca donatia pentru cauza de ingratitudine
4
.
Obligaia de recunotin a donatarului este, n general, o obligaie
moral i deci, nendeplinirea ei nu poate atrage n mod direct sanciuni
juridice
5
.

1
E. Saft a- Romano, Contracte civile, Editura Polirom, Iai, 1999, p. 177
2
Donaia este un contract, n care donatarul joac un rol mai puin important: voina donatorului fiind
preponderent; a se vedea Ph. Malaurie, L. Ayns, Cours de droit civil, Ed. Cujas, Paris, 1989, p. 191
3
Veronica Stoica, Drept Civil. Contracte speciale, vol I, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2009, p. 89
4
Ibidem
5
A se vedea, J. Manol i u, St. Ruschi , Drept civil. Contracte, vol. I, Editura Graphix, Iai, 1984, p. 174
2

Jurisprudenta a stabilit ca, spre deosebire de contractele
sinalagmatice unde cauza fiecareia dintre obligatiile partilor contractante
o constituie executarea prestatiei promise de cealalta parte, in
contractele cu titlu gratuit cauza obligatiei celui care dispune consta in
intentia de a mari patrimoniul celui gratificat, fara a primi in schimb o
contraprestatie
6
.
Sunt situatii, insa, cand donatia devine contract sinalagmatic. Este
cazul donatiei cu sarcina, cand donatarului ii revin obligatii determinate.
Aceasta sarcina poate fi:
In folosul donatarului (de exemplu, sa urmeze cursurile unei
facultati);
In folosul donatorului (de exemplu, sa-i plateasca o datorie);
In folosul unei terte persoane (de exemplu o stipulatie pentru altul).
Daca donatarul consimte la o astfel de donatie, el va trebui sa
execute sarcina impusa. In caz de neexecutare, donatorul va putea cere
executarea silita a acelei sarcini sau revocarea donatiei
7
.

Donaia este un contract esentialmente gratuit ( o liberalitate)
Caracterul gratuit al donatiei, consta in aceea ca donatorul isi
micsoreaza patrimoniul sau cu un bun, marind patrimoniul donatarului
fara a urmari un contraechivalent, iar donatarul accepta sa dobandeasca
unul sau mai multe bunuri fara sa se oblige la plata vreunui echivalent
8
.
Ca excepie, n cazul donaiei cu sarcini contractul devine oneros,
dar numai n limitele valorii sarcinii. n aceast situaie donaia nu mai
este unilateral, ci n limitele sarcinii devine sinalagmatic. Stipularea
unei sarcini in cadrul contractului de donatie nu-i inlatura caracterul de
liberalitate, opinie impartasita in practica.
Neindeplinirea sarcinii il indreptateste pe donator, pe mostenitorii
acestuia sau pe creditorii chirografari (pe calea actiunii oblice) sa ceara
executarea contractului in toate clauzele lui, sau revocarea donatiei, pe
motiv de neexecutare a sarcinii
9
.

Donaia este un contract solemn
Caracterul solemn al contractului de donatie rezulta din art. 800
C.civ., potrivit caruia nimeni nu va putea dispune de avutul sau cu titlu
gratuit decat in formele prescrise pentru donatiuni intre vii sau prin
testament, iar art. 813 C.civ., prevede ca toate donatiile se fac prin act
autentic. Forma solemna este ceruta ad validitatem, pentru a proteja
pe donator contra sugestiilor si captatiilor care se pot exercita contra
vointei sale si pentru a se asigura respectarea principiului irevocabilitatii
donatiilor
10
.

6
T.S., S.civ., dec.civ. nr. 1231/1971, in C.D., 1971, p. 124
7
Aspazia Cojocaru, Contracte civile, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2008, p. 58-59.
8
Veronica Stoica, op. cit., p. 90.
9
Ibidem.
10
Ibidem, p. 91.
3

Sanctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta a
contractului de donatie. Fiind nulitate absoluta, poate fi invocata de orice
persoana interesata si chiar din oficiu de catre instanta. Actul nu poate fi
confirmat ulterior de catre donator, si aceasta intrucat art. 1168 din
Codul Civil prevede ca donatorul nu poate repara prin niciun act
confirmativ viciurile unei donatii intre vii, nula in privinta formei, ea
trebuie sa se refaca cu formele legiuite
11
.
Cu toate acestea, donatia ramane valabila daca, dupa decesul
donatorului, mostenitorii sai sau reprezentantii donatorului o ratifica sau
o executa voluntar.
Pentru bunurile mobile, pe langa forma autentica, pentru
incheierea contractului de donatie, legiuitorul a prevazut si existenta unui
act estimativ semnat de catre donator si donatar. Acest act va cuprinde
descrierea si evaluarea bunurilor mobile care au fost donate si poate fi
cuprins in contractul de donatie sau poate consta intr-un inscris autentic
separat ori intr-un inscris sub semnatura privata semnat de ambele parti.
Lipsa actului estimativ nu duce insa la nulitatea donatiei, el fiind cerut ad
probationem
12
.
De la caracterul solemn al donatiei exista si exceptii. Acestea sunt:
- darurile manuale;
- donatiile indirecte;
- donatiile deghizate.
Nerespectarea formei solemne nu atrage nulitatea donatiei in
cazul darurilor manuale, care se perfecteaza prin predare (traditiune) si
a donatiilor indirecte, pentru care se cere respectarea formei actului
juridic pe calea caruia se realizeaza liberalitatea
13
.

Donaia este un contract translativ de proprietate
Contractul de donatie are un caracter translativ de proprietate,
avand ca efect transmiterea unui drept de proprietate ori a unui alt drept
real principal sau de creanta. Pentru validitatea donatiei nu este
necesara predarea bunului donat, ci simplul acord de vointa al partilor in
forma prescrisa de lege
14
. Bunul poate fi predat o data cu incheierea
contractului, dar poate fi predat si la o data ulterioara, in conditiile in care
partile au prevazut o clauza in acest sens. Altfel, predarea bunului se
face imediat, donatia fiind un contract cu executare uno ictu
15
.
Precizm ns, c donaia este translativ de proprietate numai
prin natura sa, contractul putnd transmite valabil i un alt drept (de
exemplu, un alt drept real sau un drept de crean).
Ca excepie, amnarea transferului dreptului de proprietate nu
este posibil n cazul darului manual, deoarece fiind un contract real,

11
Aspazia Cojocaru, op. cit., p. 59.
12
Ibidem, p. 60.
13
Veronica Stoica, op. cit., p. 92.
14
Ibidem.
15
Aspazia Cojocaru, op. cit., p. 61.
4

ncheierea sa valabil presupune (pe lng acordul de voin) i
tradiiunea (predarea) bunului la momentul ncheierii contractului.
Transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar
produce consecinele instituite de dreptul comun (de exemplu, riscul
pieirii lucrului va fi suportat de donatar potrivit principiului res perit
domino).

Donatia este un contract irevocabil
Liberalitatile intre vii sunt, prin esenta lor irevocabile. Aceasta
irevocabilitate, reglementata prin texte speciale (art. 801, si art. 822-824
C.civ.), care actioneaza descurajant pentru donator si contribuie la
siguranta circuitului civil, nu este cea prevazuta pentru toate contractele
(art. 969 C.civ.) si care rezulta din principiul ca, odata incheiat, contractul
are forta obligatorie intre partile contractante (este legea partilor) si nu
poate fi revocat (desfacut, desfiintat sau modificat) prin vointa uneia
dintre ele. Evident, forta obligatorie a oricarui contract actioneaza si in
cazul contractului de donatie, in sensul ca- odata incheiat- nu poate fi
desfiintat prin vointa uneia dintre parti, fie si donatarul
16
.
Prin instituirea principiului irevocabilitatii, legiuitorul a urmarit
intarirea fortei obligatorii a contractului de donatie, motivat de apararea
interesului donatorului si al familiei sale care se despart de o valoare, de
ocrotirea si garantarea dreptului de proprietate dobandit de donatar si, in
sfarsit, de ocrotirea tertilor care intra in raporturi juridice cu donatarul
proprietar
17
.
In aceste conditii, donatorul nu poate reveni asupra consimtamantului
sau, din moment ce donatia a fost acceptata, in forma autentica, de
catre donatar
18
.
Revocarea donatiei, va putea avea loc numai in cazurile prevazute
de lege. In materie de donatii, irevocabilitatea priveste nu numai
efectele, ci insasi esenta contractului, fiind o conditie de validitate pentru
formarea lui
19
.
De la principiul irevocabilitatii donatiei, legea admite doua exceptii:
Donatiile intre soti pot fi revocate oricand de sotul donator fara
nicio justificare, in timpul casatoriei sau chiar dupa decesul sotului
donatar (art. 937 C.civ.);
Donatia de bunuri viitoare.
In contract, partile pot stipula anumite clauze cu respectarea
principiului irevocabilitatii, care pot duce la desfiintarea contractului.
Independent de aceste clauze prevazute expres de partile contractante,
legea prevede trei cauze de revocare, numite si cauze legale, care nu
constituie exceptii de la principiul irevocabilitatii donatiei:

16
Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte special, Editura Actami, Bucuresti, 1998, p. 104.
17
Veronica Stoica, op. cit., p. 93.
18
Aspazia Cojocaru, op. cit., p. 61.
19
E. Safta-Romano, Contracte civile, Editura Graphix, Iasi, 1993, p. 155.
5

Revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinii impuse de
donator;
Revocarea donatiei pentru ingratitudine;
Revocarea donatiei pentru survenienta de copil (art. 829 C. Civ.).
Aceste trei cauze nu contravin principiului irevocabilitatii, deoarece
intervenirea primelor doua cauze nu depinde de vointa donatorului, iar
cea de-a treia cauza se poate realiza numai cu concursul unei terte
persoane
20
.

Donatia este un contract incheiat intuitu personae
Aceasta presupune ca donatorul va gratifica pe donatar avand in
vedere persoana acestuia. De aceea, in cazul erorii asupra persoanei
donatarului, donatorul poate cere anularea contractului de donatie
21
.
Donatia este un contract numit
Deoarece are o reglementare proprie in care sunt cuprinse regulile ce
guverneaza incheierea, executarea si revocarea contractului (Codul civil
si alte acte normative)
22
.

OBIECTUL CONTRACTULUI DE DONATIE

Donatia, fiind un contract unilateral, obiectul ei este format dintr-un
singur element si anume, obiectul obligatiei donatorului- bunul (bunurile)
sau dreptul (drepturile) transmise de catre acesta
23
.
Bunul (dreptul) care formeaza obiectul contractului de donatie
trebuie sa indeplineasca in primul rand conditiile generale de valabilitate:
Trebuie sa fie in circuitul civil (art. 963 C.civ.);
Sa fie determinat, sau determinabil (art. 948 alin. 3 si art. 964
C.civ.);
Sa fie posibil, licit si sa existe sau sa poata exista in viitor (de
exemplu recolta viitoare).
Bunurile viitoare pot forma obiectul contractului de donatie cu
exceptia succesiunilor nedeschise, fiind aplicabile dispozitiile art. 702 si
art. 965 C.civ. in acest caz nu se are in vedere donatia pentru cauza de
moarte, ci donatia avand ca obiect bunuri ce urmeaza sa fie culese,
confectionate, fabricate, etc. si care vor deveni proprietatea donatarului,
neatarnat de vointa si moartea donatorului.
Dupa deschiderea mostenirii, mostenitorul poate instraina
universalitatea dobandita, respectiv cota parte indiviza nu numai cu titlu
oneros dar si cu titlu gratuit, prin donatie.
In niciun caz, bunurile viitoare nu pot constitui obiectul darului
manual, deoarece traditiunea (predarea), elemantul esential al darului
manual, presupune detinerea materiala a bunului, existenta lui in

20
Veronica Stoica, op. cit., p. 94.
21
Aspazia Cojocaru, op. cit., p. 61.
22
Ibidem, p. 62.
23
Aspazia Cojocaru, op. cit., p. 65.
6

momentul incheierii contractului (fac exceptie bunurile materiale viitoare
incorporate intr-un titlu la purtator)
24
.
Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa
aiba calitatea de proprietar (fie si sub conditie). Daca contractul are ca
obiect lucrul altuia donatia este nula absolut in toate cazurile (indiferent
de solutia ce se admite in materia vanzarii lucrului altuia) intrucat
donatorul se poate abtine sa dobandeasca proprietatea lucrului altuia si
deci donatia contravine principiului irevocabilitatii.
Daca incheierea contractului de donatie este insotita, precedata
sau urmata de incheierea unui alt contract (cu participarea unei alte
persoane, straine de donatie), trebuie sa se stabileasca corect ce se
doneaza (quid donat), adica obiectul donatiei, pentru ca solutionarea
problemelor de drept specifice contractului de donatie (capacitatea,
revocarea, reductiunea etc.) sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract
cu privire la care reglementarile in materie de donatie nu sunt incidente
25
.
In practica, se pune problema daca, in cazul finantarii cumpararii
sau construirii unei case, obiectul donatiei este suma de bani sau casa?
S-a stabilit ca, in cazul prestatiilor constand dintr-o suma de bani in
vederea achizitionarii unui imobil, obiectul donatiei este suma de bani
(donatorul nefiind proprietar nu putea dona imobilul). Tot astfel daca
donatia se realizeaza prin transcrierea dreptului de proprietate asupra
altei persoane decat cea care plateste pretul imobilului, ceea ce se
doneaza este pretul si nu imobilul, dar numai daca donatia este
concomitenta cu plata pretului catre vanzator.
Daca obiectul donatiei este o suma de bani, nulitatea contractului
de donatie sau reductiunea, rapotul ori revocarea donatiei, nu va afecta
dreptul de proprietate al dobanditorului (donatarului) asupra imobilului. In
schimb, daca donatia a avut ca efect obiect imobilul, toate consecintele
aratate se vor rasfrange asupra lui
26
.

EFECTELE CONTRACTULUI DE DONATIE

Efectele donatiei intre parti

Efectul translativ de proprietate
Ca efect al donatiei, dreptul care formeaza obiectul contarctului se
transmite din patrimoniul donatorului in cel al donatarului, acesta avand
posesia ca atribut al unui drept real. Donatia poate avea ca efect si
stingerea unui drept si a obligatiei corelative, atunci cand imbraca forma
remiterii de datorii, ca donatie indirecta
27
.

24
Veronica Stoica, op. cit., p. 108.
25
Francisc Deak, op. cit., p.94.
26
Veronica Stoica, op. cit., p.108-109.
27
Ibidem, p. 137-138.
7

Dei, prin natura sa donaia transmite dreptul de proprietate, este
posibil ca dreptul transmis cu titlu gratuit s fie un alt drept real (dect
dreptul de proprietate) sau un drept de crean. n acest din urm caz,
operaia juridic se va analiza ca o cesiune de crean cu titlu gratuit,
creia i se vor aplica regulile prevzute de art. 1391 i urm. C.civ. (cu
derogrile corespunztoare naturii gratuite a transferului)
28
.
Cel mai frecvent, obiectul contractului il constituie un drept real. In
acest caz, ca si in materie de vanzare, transmiterea sau constituirea
dreptului opereaza prin efectul realizarii acordului de vointa (art. 971
C.civ.) in forma prevazuta de lege (forma autentica sau forma actului
juridic care realizeaza indirect donatia, in aceasta din urma ipoteza, de
regula, solo consensu), dar neconditionat de predarea bunului care
formeaza obiectul donatiei, cu exceptia darurilor manuale care se
realizeaza prin traditiune
29
.
Efectul translativ al donatiei care are ca obiect un drept real nu
poate fi inlaturat nici in eventualitatea reducerii donatiei, pana la
cotitatea disponibila, in favoarea mostenitorilor rezervatari. Conform art.
846 si art. 971 C.civ., rezolutiunea dreptului de proprietate fiind
eventuala pana in momentul reducerii donatiilor, exercitiul dreptului de
proprietate al donatarului, cu toate prerogativele sale, este pe deplin
garantat.
Nici existenta obligatiei de raport nu afecteaza caracterul translativ
de proprietate al contractului. Potrivit art. 762 C.civ., fructele si dobanzile
bunurilor supuse rapotului nu se datoreaza decat din ziua deschiderii
succesiunii. Rapotul lucrului nu produce efecte retroactive cu privire la
fructele si veniturile anterioare deschiderii succesiunii. Aceeasi solutie se
impune si in situatia in care s-a donat numai nuda proprietate
30
.

Obligatiile donatorului
Obligatia de predare
Dupa incheierea contractului, donatorul este obligat sa predea
bunul daruit potrivit clauzelor stabilite si sa-l pastreze pana la predare,
raspunzand de pieirea sau deteriorarea lui provenita din culpa sa
31
.
In cazul donatiei cu sarcini, daca una din parti (donatorul), este
impiedicat de un caz de forta majora, deci independent de orice culpa,
sa-si indeplineasca obligatiile contractuale asumate, poate el sa pretinda
celeilalte parti sa-si execute obligatia (sarcina)?
Regula este ca riscul contractului este suportat de debitorul
obligatiei imposibil de executat, care este in acelasi timp creditorul
obligatiei posibile (res perit creditori); anumite particularitati exista in
cazul contractelor translative de proprietate privind bunuri certe, cum
este si donatia. Regula consacrata in legislatie este aceea ca in cazul

28
Contractul prin care se transmite un drept de crean cu titlu gratuit, trebuie s respecte forma cerut de lege.
29
Francisc Deak, op. cit., p. 125.
30
Veronica Stoica, op. cit., p. 139.
31
Francisc Deak, op. cit., p. 125.
8

contactelor translative de proprietate, riscul contractului il suporta acea
parte care avea calitatea de proprietar al lucrului la momentul pieirii
fortuite a acestuia- res perit domino- si care reprezinta debitorul
obligatiei imposibil de executat (sarcina intr-un contract de donatie)- res
perit debitori
32
.
In cazul darului manual, nu se pune problema obligatiei de
predare, aceasta constituind o conditie de validitate a contractului real
33
.
Obligatia de garantie
Conform art. 828 C.civ., donatorul nu raspunde pentru evictiune fata de
donatar pentru lucrurile daruite.
Cu toate acestea, donatorul este tinut de obligatia de garantie
pentru evictiune, daca:
a. s-a obligat expres la aceasta
34
(art. 828 alin. 2 C.civ.);
b. evictiunea provine din faptul sau personal (art. 828 alin. 3
C.civ.);
c. donatia era cu sarcini, in limita valorii acestora (art. 828
alin. 3 C.civ.).
Donatorul nu are obligatia de garantie contra viciilor bunului donat.
El va raspunde, pe temei delictual, fata de donatar de pagubele care i-
au fost cauzate datorita viciilor ascunse ale bunului, atunci cand
donatorul le cunostea si nu le-a comunicat donatarului (art. 998 C.civ.)
35
.
Donatorul va raspunde pentru viciile ascunse ale bunului donat:
a. daca s-a obligat expres in acest sens;
b. in caz de dol (intentia sau culpa grava a donatorului),
pentru pagubele rezultand din viciile ascunse, cunoscute de el si
necomunicate donatarului;
c. atunci cand donatia nu este pur gratuita (cu sarcina), in
masura in care contractul este cu titlu oneros si sinalagmatic.

Obligatiile donatarului
Fiind, in principiu, un contract unilateral, donatarul nu are obligatii
contractuale.Atunci cand donatia nu este afectata de vreo sarcina,
donatarul nu are nici o obligatie fata de donator. I se cere cel mult o
obligatie de recunostinta care, daca este incalcata, poate duce la
revocarea donatiei pentru ingratitudine (art. 831-836 din Codul civil).
Daca donatia a fost facuta sub modo, fiind grevata cu sarcini,
donatarul este obligat la executarea sarcinii acceptate in forma
autentica.
Desi sarcina se aseamana cu o conditie rezolutorie (intrucat nici
una, nici alta nu afecteaza nasterea dreptului si in caz de realizare a
conditiei sau de revocare a donatiei pentru neexecutarea sarcinii

32
Veronica Stoica, op. cit., p. 140.
33
Aspazia Cojocaru, op. cit., p. 75.
34
De exemplu, ca bunul nu este grevat de sarcini sau servituti.
35
Aspazia Cojocaru, op. cit., p. 75.
9

efectele sunt retroactive), ele nu trebuie sa fie confundate, deoarece
regimul lor juridic este diferit, cel putin sub doua aspecte:
- in cazul conditiei rezolutorii, chiar daca este potestativa din partea
donatarului, nu se creeaza nicio obligatie pentru el, fiind liber sa
actioneze cum doreste, fara riscul de a-si vedea angajata raspunderea,
caci conditia (rezolutorie) este numai o modalitate care, in caz de
realizare, desfiinteaza dreptul afectat de ea. In schimb, sarcina obliga pe
donatar, in caz de neexecutare putandu-se recurge la masuri de
executare, creditorul avand dreptul la actiunea in executare;
- conditia opereaza de drept (art. 1019 C.civ.), in schimb revocarea
(rezolutiunea)donatiei pentru neexecutarea sarcinii trebuie sa fie ceruta
justitiei (art. 832 C.civ.)
36
.
Sarcina trebuie sa fie posibila, licita si morala. Intelegem prin
sarcina imposibila o impunere care in mod material si absolut este cu
neputinta sa se indeplineasca. Daca imposibilitatea este relativa, adica
exista numai fata de cel gratificat si ar putea fi invinsa in mod obiectiv,
validitatea sarcinii nu este atinsa. Sarcina ilicita este sarcina care
materialmente se poate realiza, dar cu violarea unei dispozitii imperative
sau prohibitive a legii, venind astfel in conflict cu ordinea publica.
Sarcina imorala contravine bunelor moravuri.
Liberalitatea facuta sub o sarcina imposibila, ilicita sau imorala
este sanctionata cu nulitatea absoluta
37
.
Sarcina poate fi prevazuta in favoarea donatorului, a donatarului
sau a unei terte persoane.
Sarcina in favoarea donatarului se justifica numai in masura in care
donatorul are interes, cel putin moral, la executarea sarcinii. In caz
contrar, clauza este o conditie. In fapt, in cazul donatiei cu sarcina in
favoarea donatarului elementul oneros lipseste, dar donatorul poate
recurge la actiunea in revocare pentru neexecutarea sarcinii
38
.
Daca sarcina este stipulata in favoarea donatorului sau a unui tert,
donatia isi pierde caracterul gratuit, pana la valoarea sarcinii. Intrucat
donatia cu sracini este, in limita sarcinii un contract sinalagmatic, in caz
de neexecutare intervin efectele specifice contractelor sinalagmatice.
Astfel, se poate cere indeplinirea prestatiei care formeaza obiectul
sarcinii cu daune-interese si donatarul nu ar putea, fara consimtamantul
donatorului, deci fara un nou contract, sa se elibereze de sarcina,
abandonand bunurile daruite.
Dar se poate alege si o alta cale: revocarea (rezolutiunea) donatiei
pentru neexecutarea de obligatii. In caz de neexecutare partiala sau
executare cu intarziere instanta este chemata sa aprecieze gravitatea
nerespectarii obligatiilor de catre debitor si, in functie de imprejurari,

36
Francisc Deak, op. cit., p. 127.
37
Veronica Stoica, op. cit., p. 142.
38
Ibidem, p. 143.
10

poate dispune rezolutiunea contractului (in cazuri temeinic justificate
rezolutiunea partiala), eventual cu acordarea unui termen de gratie
39
.
Actiunea in revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii poate
fi introdusa de catre donator, de catre succesorii sai in drepturi, precum
si de catre creditorii sai prin intermediul actiunii oblice, conform art. 974
C.civ.
40
. In cazul sarcinii stipulate in favoarea unui tert, beneficiarul poate
cere si el executarea obligatiei, dar nu poate cere revocarea donatiei,
nefiind parte in contractul incheiat intre stipulant si promitent
41
.
Actiunea de revocare a darului manual este admisibila deoarece
donatia poate fi facuta cu sarcina in toate formele legale.

Efectele donatiilor in ceea ce priveste pe terti
Art. 973 C.civ. prevede: conventiile nu au efect decat intre partile
contractante. Semnificatia principiului relativitatii efectelor contractului
este aceea ca efectele obligatorii ale contractului privesc numai partile
contractante: nimeni nu poate fi obligat prin vointa altei persoane
42
.
Ca act translativ, donatia produce efecte intre partile contractante.
Fata de terti, insa, pentru a fi opozabila, sunt necesare anumite forme de
publicitate. Este vorba, potrivit dreptului comun, de respectarea
publicitatii in cazul bunurilor imobile, de posesia de buna credinta a
mobilelor sau notificarea cesiunii de creanta ori acceptarea acesteia de
catre debitorul cedat
43
.
Drepturile nascute din contract apartin si profita partilor
contractante, care au calitatea de titulari. De la aceasta latura a
adagiului res inter alios acta aliis neque nocere neque prodesse potest,
sunt permise exceptii.
Aceasta nu inseamna ca un contract nu ar reprezenta nimic pentru
tertele persoane. Contractul, privit ca realitate sociala, ca fapt social,
este opozabil fata de oricine, chiar fata de aceia care nu au participat la
incheierea lui, aceasta este opozabilitatea contractului
44
.
In transferul gratuit al unui drept de creanta, opozabilitatea apare din
momentul notificarii sau acceptarii cesiunii de catre debitorul cedat,
conform art. 1393 C.civ.
45
.
Transmisiunile gratuite de imobile trebuie inscrise in cartea
finciara, conform art. 20 si urm. (Dreptul de proprietate si celelalte
drepturi reale asupra unui imobil se vor inscrie in cartea funciara pe baza
actului pe care s-au constituit ori s-au transmis in mod valabil), precum
si a art. 29 alin. 1-4 (inscrierea provizorie) din Legea nr. 7/1996.
Daca nu se face publicitatea imobiliara, va exista o neconcordanta intre
caracterul relativ al efectelor conventiei translative de proprietate si

39
Francisc Deak, op. cit., p. 128.
40
Veronica Stoica, op. cit., p. 144.
41
Francisc Deak, op. cit., p. 129.
42
Veronica Stoica, op. cit., p. 145.
43
Aspazia Cojocaru, op. cit., p. 75-76.
44
Veronica Stoica, op. cit., p. 145-146.
45
Ibidem, p. 146.
11

caracterul absolut al dreptului de proprietate. Publicitatea imobiliara
intemeiata pe cartea funciara realizeaza transferul dreptului de
proprietate nu numai fata de terti, ci si intre partile contractante.
Donatia neinscrisa in cartea funciara este opozabila numai partilor
contractante si succesorilor universale ai acestora sau cu titlu universal,
deoarece neinscrierea in cartea funciara poate fi invocata de orice
persoana care are interes la aceasta (art. 819 teza 1, C.civ.), inclusiv
dobanditorul cu titlu gratuit care a inregistrat cererea de inscriere mai
intai, precum si de catre creditorii chirografari
46
.
Mai mult decat atat, donatia- chiar inscrisa in cartea funciara- nu
este opozabila dobanditorului anterior cu titlu oneros al dreptului real
neinscris in cartea funciara, care poate cere instantei judecatoresti sa
acorde inscrierii sale rang preferential fata de inscrierea efectuata de
donatar (art. 30 din Legea nr. 7/1996), deoarece el certat de damno
vitando
47
, iar donatarul numai de lucro captando
48
. Practic, donatarul-
chiar inscris in cartea funciara si de buna-credinta- se bucura pe deplin
de efectele publicitatii imobiliare numai dupa 10 ani socotiti din ziua cand
s-a inregistrat cererea sa de inscriere in cartea funciara, termen inauntrul
caruia poate fi pornita actiunea in rectificare
49
.
Astfel, contractul devine opozabil tertilor doar din momentul
transcrierii lui (art. 818 Cod civil). Prin transcriere tertii sint pusi in garda
asupra eventualelor fraude din partea donatorului. Vor fi supuse
transcrierii donatiile imobiliare afectate de modalitati; donatia drepturilor
succesorale; in cazul donatiilor deghizate, va fi transcris doar actul cu
titlu oneros, care ascunde liberalitatea; donatiile intre soti care cuprind
imobile. Cel interesat sa solicite transcrierea este donatarul, pentru a-i
impiedica pe terti sa dobindeasca drepturi asupra bunului donat. Mai pot
cere transcrierea donatiei mandatarul donatarului, donatarul minor sau
interzis (deoarece transcrierea este un act de conservare), tutorele,
ascendentii minorului donatar si chiar donatorul.
Art. 820 Cod civil dispune insa ca exista anumite persoane care
sint obligate sa solicite transcrierea donatiei. Acestea sint: tutorii care ii
reprezinta pe minori si interzisi; administratorii persoanei juridice. Daca
tutorele a omis sa ceara transcrierea, iar donatorul instraineaza bunul
altei persoane, minorul nu mai poate cere bunul donat, dar ei vor avea o
actiune in daune impotriva tutorelui. In ceea ce-i priveste pe
administratorii persoanei juridice, daca ei neglijeaza sa transcrie donatia,
persoana juridica va avea o actiune impotriva administratorului,
deoarece, din neglijenta sa, a fost prejudiciata.
Absenta transcrierii va putea fi invocata de orice persoana
interesata (este vorba de cei care au primit de la donator proprietatea
bunului, printr-un act gratuit sau oneros); mai pot invoca lipsa transcrierii

46
Ibidem, p. 147.
47
Din lb. latina, se judeca pentru evitarea pagubei.
48
Din lb. latina, se judeca pentru a pastra un castig.
49
Francisc Deak, op. cit., p. 129-130.
12

creditorii care au o inscriptie ipotecara asupra imobilului donat (sint
exclusi creditorii chirografari, deoarece ei nu au nici un drept asupra
imobilului); succesorii cu titlu particular ai donatorului.
Legea interzice insa unor persoane sa invoce absenta transcrierii
donatiei (art. 819 Cod civil). Acestea sint: donatarul si reprezentatii sai;
donatorul si succesorii sai universali; persoanele obligate de lege a face
transcrierea si reprezentantii lor.
Daca contractul de donatie are ca obiect bunuri mobile corporale,
opozabilitatea fata de terti se realizeaza prin transmiterea posesiei
bunului donat
50
.



































50
Veronica Stoica, op. cit., p. 148.
13






BIBLIOGRAFIE


1. Dogaru, Contractul. Consideratii teoretice si practice,
Editura Scrisul romnesc, Craiova, 1983
2. I. P. Filipescu, Drept civil, Teoria general a obligatiilor,
Editura Actami, Bucuresti, 1994
3. E. Safta-Romano, Contracte civile, Editura Polirom, Iai,
1999
4. Veronica Stoica, Drept Civil. Contracte speciale, vol I, Editura
Universul Juridic, Bucuresti, 2009
5. Aspazia Cojocaru, Contracte civile, Editura Lumina Lex,
Bucuresti, 2008
6. Francisc Deak, Tratat de drept civil. Contracte special,
Editura Actami, Bucuresti, 1998
7. Codul Civil