UNIVERSITATEA CREȘTINĂ DIMITRIE CANTEMIR -BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE ȘI ADMINISTRATIVE-DREPT

DREPT

CADRUL DIDACTIV: Prof.univ.dr .CRISTIAN JORA

DISCIPLINĂ:Drept civil contracte

NUMĂR MATRICOL:20250

AN STUDIU:III/ SEM I

FORMĂ ÎNVĂȚĂM NT:IF(ZI)

TEMATICĂ EXAMEN:Problemele speciale cu privire la capacitatea părților în cadrul

contractului de donație

STUDENT:ZARAFIN C. ȘTEFANIA CRISTINA

1
 PROBLEME SPECIALE CU PRIVIRE LA CAPACITATEA PĂRȚILOR ÎN CADRUL
CONTRACTULUI DE DONAȚIE

Dreptul civil este una dintre cele mai importante ramuri ale dreptului românesc. Această
ramură de drept se deosebește de celelalte ramuri ale dreptului prin complexitatea reliefată
datorită normelor juridice ce asigură ocrotirea valorilor sociale. Prin valori sociale înțelegem:
integritatea fizică a unei persoane, demnitatea ,patrimoniul etc. De aceea Codul civil român ne
pune la dispoziție norme pe care legiuitorul dorește ca societatea să le cunoască sau să le
folosească. Astfel obiectul și conținutul Codului civil este reglementat de art. 2 alin (2) al
Codului civil potrivit căruia prezentul cod este alcătuit dintr-un ansamblu de reguli care
constituie dreptul comun pentru toate domeniile la care se referă litera sau spiritul dispozițiilor
sale. Totodată în circuitul civil se întâlnesc o multitudine de acte juridice , clasificate pentru o
mai bună înțelegere. După scopul urmărit la încheierea lor , actele juridice se divid în acte cu
titlu oneros și acte cu titlu gratuit1. La rândul lor , cele cu titlu oneros se împart în acte
comutative și aleatorii,iar actele juridice cu titlu gratuit se împart în liberalități și acte
dezinteresate.

Actul juridic cu titlu oneros este acela prin care fiecare parte urmărește să își procure un
avantaj în schimbul obligațiilor asumate . Un astfel de act contractual este vânzarea-cumpărarea ,
prin care vânzătorul transmite sau, după caz, se obligă să transmită cumpărătorului proprietatea
unui bun , un dezmembrământ al dreptului de proprietate sau orice alt drept, în schimbul unui
preț ( care este stabilit în bani )pe care cumpărătorul se obligă să îl plătească. Mai exact
vânzătorul dorește să fie să fe plătit în schimbul bunului vândut ,iar cumpărătorul dorește să
obțină bunul cumpărat în schimbul prețului. Sunt astel de acte: contractul de transport, contractul
de locațiune, împrumutul cu dobândă etc. În cazul în care , în schimbul bunului primit ,
dobânditorul nu se obligă să plătească prețul, contractul nu va mai fi de vânzare (mai exact cu
titlu oneros), ci va fi o donație respectiv un contract cu titlu gratuit.

1
Art. 1172. Cod. Civ. (1) Contractul prin care fiecare parte urmărește să își procure un avantaj în schimbul
obligațiilor asumate este cu titlu oneros.
(2) Contractul prin care una dintre părți urmărește să procure celeilalte părți un beneficiu, fără a obține în schimb
vreun avantaj, este cu titlu gratuit.
2
 În opoziție cu actele juridice oneroase sunt cele cu titlu gratuit prin care una dintre părți
urmărește să procure celeilalte părți un beneficiu fără a aștepta ceva în schimb. Sunt acte juridice
cu titlu gratuit: donația, mandatul gratuit, comodatul (împrumutul de folosință) etc. După cum
am anticipat și mai sus actele juridice cu titlu gratuit se divid în acte dezinteresate și liberalități 2.

Liberalitățile sunt consacrate de către Codul civil în Titlul III cap. I. Dispoziții comune,
iar potrivit art. 985 intitulat “Donația” legiuitorul o definește ca fiind contractul prin care, cu
intenția de a gratifica, o parte, numită donator, dispune în mod irevocabil de un bun în favoarea
celeilalte părți, numită donatar. De aici rezultă ca donația este o liberalitate, iar subiecții
contractului de donație sunt donatorul și donatarul. De asemenea, pentru a evidenția mai mult
situația dată consider că ar trebui anticipată și o definiție a contractului deoarece donația
reprezintă în literatura de specialitate un contract bine structurat si etapizat. Astfel, potrivit art.
1166 din Codul civil contractul este acordul de voințe dintre două sau mai multe persoane cu
intenția de a constitui, modifica sau stinge un raport juridic3 .

Mai mult de atât în legătură cu definiția donației, intenția de a-l gratifica pe donatar
(animus donandi) reprezintă transmiterea dreptului asupra bunului donat. Un alt aspect foarte
important este acela că nu se pot face liberalități decât prin donație sau printr-un legat cuprins în
testament4.

Donația reprezintă o liberalitate între vii, spre deosebire de legat, care este o liberalitate
pentru cauză de moarte. Trebuie menționat faptul că donația la fel ca și celelalte contracte
speciale civile este reprezentată de anumite caractere juridice, caractere ce au o importanță
deosebită. Prima particularitate spune că este un contract cu titlu gratuit, acest lucru însemnând
că donația este o liberalitate făcută cu intenția de a gratifica, mai exact donatorul transmite unul
sau mai multe drepturi donatarului, fără a urmări un echivalent în schimb.

2
Termenul de act juridic dezinteresat înseamnă dispunerea unei persoane de a procura un avantaj patrimonial
unei alte persoane fără să-și micșoreze patrimoniul
Termenul de liberalitate este actul juridic prin care o persoană dispune cu titlu gratuit de bunurile sale,
în tot sau în parte, în favoarea unei alte persoane.
3
Petrică Trușcă, Andrada Mihaela Trușcă, Drept civil parte generală, Editura Universul Juridic, București, ed. a II-a
revăzută și adăugită.p. 63, Raportul Juridic Civil, Secțiunea I. Noțiune. Raportul juridic este relația socială
patrimonială ori nepatrimonială reglementată de norma de drept civil.
4
Art. 984. Cod. Civ alin. (2) Nu se pot face liberalități decât prin donație sau prin legat cuprins în testament.
3
 Este un contract unilateral, astfel încât dă naștere unor obligații în sarcina unei singure
părți, respectiv donatorul, cu excepţia donației cu sarcină, caz în care și donatarului îi sunt
impuse anumite obligații.

Potrivit art. 1011 alin (1) din Codul civil contractul de donație se încheie obligatoriu în
formă autentică “ad validitatem”. Altfel spus este un contract solemn ca regulă pentru că
aceasta se încheie printr-un înscris autentic. Nerespectarea aceste formalități este lovită de
nulitatea absolută. De aici rezultă că pentru încheierea unui contract de donație este obligatorie
forma solemnă printr-un înscris autentic,însă excepția evidențiază contrariul și anume că se pot
face donații care nu necesită formalități. Tot potrivit art. 1011. Cod. Civ intitulat “Forma
donației “ alin (2) dispune că nu sunt supuse formalităților, donațiile indirecte, cele deghizate și
darurile manuale. Darurile manuale sunt valabile doar când vine vorba de bunuri mobile
corporale cu o valoare de pana la 25.000 lei, însă cu sublinierea că, în cazul acestora este vorba
de un contract real. Mai exact se consideră a fi un contract real, deoarece se consideră încheiat în
momentul remiterii bunului.

Donația este un contract translativ, deoarece prin donație donatarul devine proprietar
asupra bunului donat sau titular a altui drept patrimonial. Transmiterea proprietății sau a unui
drept patrimonial către donatar are loc întotdeauna la momentul încheierii contractului, însă
numai dacă părțile nu au prevăzut altfel. Mai mult de atât amânarea transferului dreptului de
proprietate nu este posibilă în cazul darului manual, care presupune și predarea sau tradițiunea
bunului la momentul încheierii contractului.

Este de asemenea și nu în ultimul rând un contract irevocabil. Irevocabilitatea donației

presupune că odată ce a fost făcută o donație, donatorul, respectiv cel care a dispus cu titlu
gratuit în favoarea altei persoane nu mai poate reveni asupra manifestării de voință și că
eventualele clauze ce au fost impuse în respectivul contract ce îi oferă donatorului să revoce
donația vor atrage nulitatra contractului. Excepția de la acest principiu este donația încheiată
între soți care poate fi revocată, însă numai în timpul căsătoriei. Un aspect destul de important al
revocării donației este că aceasta poate avea loc cu titlu de sancțiune cum ar fi revocarea pentru

4
ingratitudine sau pentru neexecutarea sarcinii fără justificare la care s-a obligat donatarul în
contract5.

Revocarea donației pentru ingratitudine operează sancționând comportamentul

donatarului. Aceasta intervine doar in cazurile expres prevăzute de lege, devenind astfel o
pedeapsă civilă.

Câteva cazuri ale revocării pentru ingratitudine sunt:

a) Dacă donatarul a atentat la viața donatorului, a unei persoane apropiate lui sau,
știind că alții intenționează să atenteze și nu l-a înștiințat;
b) Dacă donatarul se face vinovat de fapte penale, cruzimi sau injurii grave față de
donator;
c) Dacă donatarul refuză în mod nejustificat să asigure alimentele donatorului în
nevoie, în limita valorii actuale a bunului donat, ținându-se însă seama de starea
în care se afla bunul la momentul donației6.

Revocarea însă pentru neexecutarea sarcinii se întemeiază pe neîndeplinirea

obligațiilor reciproce, în limitele sarcinii impuse donatarului în cadrul unei donații cu
sarcină. De exemplu bunicul donează nepotului o casă, iar acest lucru se face fără
obligații din partea nepotului, însă dacă bunicul îi donează casa nepotului și
precizează ca nepotul să plătească impozitul atunci contractul se va numi donație cu
sarcină.

Potrivit art. 1027 intitulat” Acțiunile în caz de neexecutare a sarcinii”, alin

(1) precizează că dacă donatarul nu îndeplinește sarcina la care s-a obligat, donatorul
sau succesorii săi în drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donației 7.

Problema cu adevărat specială în cadrul contractului de donație este

reprezentată de capacitatea părților.

Articolul 34. Cod. Civ spune că, capacitatea de folosință este aptitudinea
persoanei de a avea drepturi și obligații civile, iar art. 35. Cod. Civ intitulat “Durata
5
Art. 1020. Cod. Civ Clauze de revocare potrivit cărora donația poate fi revocată pentru ingratitudine și pentru
neexecutarea fără justificare a sarcinilor la care s-a obligat donatarul.
6
Art. 1023. Cod. Civ. Secțiunea a 3-a, Revocarea donației pct. 2. Revocarea pentru ingratitudine.
7
Art. 1027. Cod. Civ. Acțiunile în caz de neexecutare a sarcinii.
5
 capacității de folosință” dispune faptul că, capacitatea de folosință începe la nașterea
persoanei și încetează odată cu moartea acesteia.

In privința încheierii unui contract se pune problema capacității de exercițiu ce

se referă la capacitatea unei persoane de a încheia singură acte juridice, mai exact
contracte8.

Regula spune că existența capacității în materie de liberalități este situația

juridică în care orice persoană poate face și primi liberalități, cu respectarea regulilor
privind capacitatea. In situația noastră în cazul donației capacitatea deplină de
exercițiu este cerută în privința donatorului, deoarece contractul de donație reprezintă
un act de dispoziție9. Actul de dispoziție este actul juridic ce are ca rezultat ieșirea
unui drept sau unui bun din patrimoniu sau grevarea sa cu o sarcină reală. De aici
reiese faptul că donatorul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu, respectiv
discernământ pentru a discerne ceea ce este corect sau nu față de patrimoniul său. În
cazul bunurilor aflate în coproprietate, donația nu poate fi făcută decât cu acordul
tuturor celorlalți coproproetari. Este bine de reținut și faptul că în materia
coproprietății sunt considerate acte de dispoziție cele cu titlu gratuit.

Condiția capacității de a dispune prin liberalități trebuie îndeplinită la data la

care dispunătorul își exprimă consimțământul așa cum evidențiază art. 987 alin (2)
Cod. Civ. Alin (3) al aceluiași articol dispune că, condiția capacității de a primi o
donație trebuie îndeplinită la data la care donatarul acceptă donația.

Practic problema capacității în cadrul contractului de donație este

incapacitatea. Acest lucru înseamnă că pe lângă capacitatea de a face si primi donații
există și incapacitatea de a dispune (de a face) donații și incapacitatea de a primi.

Există incapacități generale ce sunt reglementate de Codul Civil, dar si

incapacități speciale, astfel aici intervine lipsa capacității de exercițiu.

8
Art. 37. Cod. Civ. Titlul II. Cap. I. Capacitatea civilă a persoanei fizice, Secțiunea 2. Capacitatea de exercițiu.
9
Art. 988. Cod. Civ. alin(1) Lipsa capacității depline de exercițiu în cazul dispunătorului.
6
 Articolul 988 Cod. Civ în alin (1) spune că cel lipsit de capacitate de exercițiu
sau cu capacitate de exercițiu restrânsă nu poate dispune de bunurile sale prin
liberalități, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Alineatul (2) mai spune că sub
sancțiunea nulității relative, nici chiar dupa dobândirea capacității depline de exercițiu
persoana nu poate dispune de liberalități în folosul celui care a avut calitatea de
reprezentant ori ocrotitor legal al său, înainte ca acesta să fi primit de la instanța de
tutelă descărcare pentru gestiunea sa.

Revenind la cele amintite anterior când vorbim de incapacitatea de a dispune

prin donații ne gândim la incapacitatea anumitor persoane desemnate expres de lege
ce nu pot dona. Așa că persoanele supuse incapacității sunt minorii care , chiar dacă
ar avea încuviințarea părinților și autorizarea instantei de tutelă nu pot dispune prin
donații. Minorii nu pot dispune prin donații, nici personal și nici prin reprezentant
legal, rațiunea fiind una simplă și anume protecția cu privire la încheierea unui act de
dispoziție asupra patrtimoniului.

Tot în această categorie intră și persoanele puse sub interdicție prin hotărâre
judecătorească și de aseamena nici aceste persoane nu pot dispune prin donații nici
personal și nici prin reprezentant legal, acest lucru se întâmplă pentru a proteja
patrimoniul persoanei în cauză, sancțiunea ambelor situații fiind nulitatea relativă. De
precizat ar mai fi că potrivit art. 12 alin (2) Cod. Civ persoana insolvabilă nu poate
dispune cu titlu gratuit prin donații pentru protecția creditorilor săi împotriva actelor
făcute în dauna lor.

Excepțiile sunt câteva și anume:

a) Tutorele nu poate să facă donații în numele minorului lipsit de

capacitate de exercițiu, cu excepția darurilor obișnuite 10;
b) Minorul care a împlinit vârsta de 14 ani nu poate sa facă donații, altele
decât darurile obișnuite potrivit stării lui materiale11;
c) Din bunurile celui pus sub interdicție judecătorească, descendenții
acestuia pot fi gratificați de către tutore, cu avizul consiliului de
10
Art. 144 alin (1) Cod. Civ.
11
Art. 146 alin (3) Cod. Civ.
7
 familie și cu autorizarea instanței de tutelă , fără însă să se poată da
scutire raport12;
d) Minorul căsătorit, care dobândește, prin căsătorie capacitate de
exercițiu deplină, poate încheia donații13;
e) Minorul care a dobândit capacitate de exercițiu anticipată14;
f) Persoana care nu este pusă sub interdicție prin hotărâre judecătorească,
chiar dacă nu este în deplinătatea facultăților mintale, poate face
donații, însă contractul de donație cere un consimțământ valabil
exprimat;

Incapacitățile speciale de a primi donații operează asupra anumitor persoane

ce sunt evidențiate de art. 990 Cod. Civ. Alineatul (1) al acestui articol reliefează
faptul că faptul că medicii, farmaciștii sau alte persoane asimilate acestor categorii, nu
pot primi donații de la dispunător în perioada în care, în mod direct sau indirect, l-au
îngrijit pe dispunător pentru boala care este cauza decesului. Sunt avute în vedere
îngrijirile medicale de durată, acordate cu titlu de continuitate, iar nu cele sporadice.

Excepția spune că nu sunt anulabile:

a) Liberalitățile făcute soțului, rudelor în linie dreaptă sau colateralilor

privilegiați;
b) Liberalitățile facute altor rude, până la al patrulea grad inclusiv, dacă,
la data liberalități, dispunătorul nu are soț și nici rude în linie dreaptă
sau colaterali privilegiați;

O alta categorie de persoane supuse incapacității de a primi donații este reprezentată de

preoți sau alte persoane care acordau asistență religioasă dispunătorului, așa încât nu pot primi
donații de la dispunătorul căruia i-au acordat asistență religioasă în timpul bolii care este cauza

12
Art. 175 Cod. Civ.
13
Art. 39 Cod. Civ.
14
Art. 40 Cod. Civ.
8
decesului. Este de avut în vedere de asemenea ca asistența religioasă sa fie de durată, acordată
cu titlu de continuitate, iar nu cea ocazională.

Și în această situație sancțiunea civilă este nulitatea relativă iar rațiunea reglementării ar
fi protecția stării de vulnerabilitate în care se află donatorul.

Excepțiile nu sunt anulabile în privința liberalitatilor făcute soțului, rudelor în linie

dreaptă sau colateralilor privilegiați, precum si liberalităților făcute altor rude, până la al patrulea
grad inclusiv, dacă, la data liberalității, dispunătorul nu are soț și nici rude în linie dreaptă sau
colaterali privilegiați.