Sunteți pe pagina 1din 27

Capitolul ll.

Contractul de donalie
Secliunea l. Delimitoreo controctului de donolie
1. Noliune gi reglementare

gratuit 9i irevocabil, un drept real Donatia este contractul prin care se transferi, sau de cieanld, de la donator la donata/l1' liberalS {animus Prin contractul de dona{ie, donatorul igi manifestd intentia primeascS prin care igi micaoreazd propriul patrimoniu, tdrd a urmdri s5
donandi),

ceva in schimbl2l.

prin care o perPotrivit art. 984 alin. (1) C.civ., ,,Liberalitatea este actul iuridic parte, favoarea unei in in sau soand dispune cu titlu gratuit de bunurile sale, in tot
alte persoane" (s.n,). prin donalie sau Potrivit art. 984 alin. (2) C.civ., ,,nu se pot face liberalitdli decitl prin legatcuprins in testament"t3l. La cele doui in doctrina recentd mai se adaugd gi mecenatultal. impreuna cu contractele dezinteresate (de exemplu, comodatul, mandatul, donatia face parte din categoria actelor cu ti!!u.gratuit,,,prin care

'

oepozitut etc.), tarda obline in una dintre pdrti urmaregte s5 procure celeilalte pa(i un beneficiu, schimb vreun avantaj" [art. 1172 alin. (2) C.civ']' igi proDonatia este, totod;td, o liberalit ate inter vivos, deoarece se incheie 9i testament' duce efectele, de reguli, in timpul vietii donatorului (spre deosebire de care este tot o liberalitate, insd mortis causa)t5t ' liberald Calificarea contractului ca donalie are drept criteriu principal intenlia (animus donandi) a donatorului, Asifel, in materie de liberalitdli, elementul voinlei prezintd, mai mult ca oricAnd, o importanld deosebitd. deoarece prin aceste acte primi un echicaracter gratuit) dispundtorul instrdineazi bunurile sale fdri a

icu

valent in schimb (cum se intAmpld de obicei)' t,] potrivit art.985 C.civ.,,,Donalia este contractul prin care, cu intentia,de "9l3tl'.t.1'9 paql' numm parte, numitd donator, dispune in m6O irevocabil de un bun in favoarea celeilalte donata/'. --'ili-Oona!ia

este un contract in care donataruljoacd un rol mai.pulin important, voinla Cours de droit civil, donatorului fiind preponderenti"; a se vedea Pn. Mnmunte, L. AYNEs, Paris, 1989, P. 191. Cuias, --'Eiiiin liberalitatea este un ."i" ;;mai sus, rezuttd ci, in conceptia legiuitorului din 2009, legatul)' sau juridic de donalie (contraciul ..act iuridic', cuprins intr-un alt act eonor, C.A. ANGHTuESCU, op. cit. (2011), p. ]1]:. Precizdm cd mece' ""i"u-o. tiOeraiitate prin care o persoand fizicd sau iuridicS, numitd mecena, Oe un este natul ,,act directd sau indirectd, dreptul sdu de proprietate ir"nJera, f6r6 obligalie o" "onttip"rtidd financiare cdtre o pe1so91d fizicd, ca activitate miiloace sau asupra unor bunuriniateriale in domeniile: cultural' filantropici cu caracter ir*nitrt, pentru desfdgurarea unor activitati - cercetare fundamentala sau aplicatd" [art. 1 alin' (3) din

""-iii;;

artistic, medico-sanitar ltiiniiiii a sponsorizdriil. Leoea --151 nr. 3211994 n r" *dea L Reonrr.rr, S. DlncoNescu, P. VRSttescu, op' cit'' p' 143'

.*

lnstitutii de drept civil

Dupd forma de realizare a voinlei animus donandi, donatiile pot fi: directe (realizate cu respectarea formei autentice), indirecte (infdptuite pe calea unui alt act juridic decAt donatia; de exemplu, renuntarea la un drept, remiterea de datorie, stipulatia pentru altul) sau simulate [deghizate sau ,disimulafe sub aparenta unui act cu titlul oneros" (s.n.)]. Amintim in acest context gi existenla donaliilor fdcute viitorilor sofi sub condilia incheierii cdsitoriei. Potrivit art. 1030 C.civ., in acest caz, dac6. condilia nu se indeplinegte (gi deci, cdsitoria nu se incheie), donalia este caducd. Donaliile sunt reglementate indeosebi de Codul civil ?n Cartea a lV-a Titlul lll, intitulat ,,Liberalitdlile", Capitolul ll, ,,Donatia", art. 1011-1033. Astfel, donaliile au fost reglementate aldturi de testamente (ca liberalitili inter vivos, respectiv mortis causa), gi nu impreund cu celelalte contracte (speciale) civile. Alte acte normative cuprind dispozilii incidente in materie. De exemplu, Legea nr. 3211994 a sponsorizirii numegte ,,doud contracte noi", respectiv contractul de sponsorizaretll gi contractul de mecenat. Tot astfel 9i Legea nr. 95/2006 privind reforma ?n domeniul sdndtdlii, cu modificdrile ulterioare (Titlul Vl ,,Efectuarea prelevdrii gi transplantului de organe, lesuturi gi celule de origine umand in scop terapeutic"); Legea nr. 334/2006 privind finanlarea activitd[ii partidelor politice gi a campaniilor electorale, Legea nr. 24612005 pentru aprobarea O.G. nr. 2612000 cu
privire la asociatii gi fundalii. 2. Caractere juridice

a) Donatia este un contract unilateraL Degi actul juridic se incheie prin acordul celor doud pdrti, numai una dintre acestea are obligaliicontractuale (donatorul). ln principiu, donatarul nu igi asuma obligalii fald de donator. Se acceptd unanim insd cd donatarul trebuie sd aibd o obligalie de recunogtinld (ta1d de donator). De reguld, obligalia de recunogtinld a donatarului este, in general, o obligalie morald gi, pe cale de consecint5, neindeplinirea ei nu poate atrage in mod direct
sanctiuni juridice.

Ca exceplie, in cazul in care lipsa de recunogtinld imbracd forma ingratitudinii, prevdzute de art. 1023 C.civ., donalia poate fi revocatd. b) Donalia este un contract cu titlu gratuit. Astfel, donatorul transmite unul sau mai multe drepturi donatarului, fird ca acesta din urmi si se oblige la plata
vreunui echivalent.

Ca exceplie, in cazul donatiei cu sarcini contractul devine oneros, dar numai in limitele valorii sarcinii. in aceastd situalie, donafia nu mai este unilaterald, ci in
limitele sarcinii devine sinalagmaticd,

111 Sponsorizarea este un contract ,,prin care doud persoane convin cu privire la transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare pentru sustinerea unor activiteli fdra scop lucrativ desfdgurate de una dintre pdrli, denumiti beneficiarul sponsorizdrii" [art. 1 alin. (1) din lege].

V. Contracte speciale

c) Donafia este un contract solemn, deoarece este supuse formei speciale, impusd ca o conditie ad validitatem de art. 1011 C.civ., potrivit cdruia ,,donatia se incheie prin inscris autentic"tll, Exceptie de la regula de mai sus fac donatiile indirecte, donatiile deghizate gi darurile manuale (care se perfecteazd valabil numai prin predare, traditiune)t21. d) Donalia este un contract translativ de proprietafe. Astfel, prin incheierea contractului, dreptul de proprietate este transferat de la donator la donatar (la fel ca
gi la vdnzare).

Donalia este insd, translativd de proprietale numai prin natura sa, contractul putdnd transmite valabil gi un alt drept (de exemplu, un alt drept real sau un drept de creanld). ln principiu, 9i in cazul donaliei, dreptul de proprietate se transferd din momentul incheierii contractului, dar este posibil ca pdrlile (solo consensu) sd amdne acest moment. Ca exceplie, amAnarea transferului dreptului de proprietate nu este posibil6 in cazul darului manual, deoarece, fiind un contract real, incheierea sa valabild presuincheieri i contractu I u i.

pune (pe lAngd acordul de vointd) gi tradiliunea (predarea) bunului la momentul

Transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar produce consecintele instituite de dreptul comun (de exemplu, riscul pieirii lucrului va fi suportat de donatar potrivit principiului res perit domino).

Secliuneo o ll-o. Condilii de fond


Pentru a fi valabil incheiatd, donalia, ca orice contract, trebuie sd indeplineasc5 conditiile de fond gi formd prevdzute de art. 1 179 C.civ. Originalitatea contractului (in raport cu celelalte contracte speciale) este dati de intentia liberald manifestati, in acest domeniu, printr-o reguli importantd exprimatd de principiul irevocabititdlii donaliei.
1. Capacitatea

pirfilor

Potrivit regulii generale, aplicabili gi contractului de donatie, capacitatea de a contracta constituie regula, iar incapacitatea exceplia. Astfel, potrivit art. gg7 alin. (1) c.civ., in principiu, ,,orice persoand poate face gi primi liberalitdti,,. AtAt donatorul, cAt qi donatarul trebuie sd aibd, la momentut pertectdrii contractului, capacitatea necesard pentru a incheia acte de dispoziyidst.

sd se spund cd forma donaliei este cerutd ad vatiditatem sau ad .t1l solemnitatem; se vedea G. Bonor, op. cit., p. 1g5. l'' 9a$^Ognatia se incheie prin ofertd urmatd de acceptare, atAt oferta, cAt 9i acceptarea ,,trebuie sE ?mbrace forma autenticd'; a se vedea Fl. Mo1ru, op. cit., p. 125. tsl A se vedea C. MAcovEr, op. cit., p. gO.
S.e

obignuiegte

lnstitulii de drept civil

pdrJile (dar mai ales donatorul) trebuie si fie capabile atAt la momentele ofertei gi al acceptdrii, cAt 9i la momentul primirii comunicdriiaclului de acceptaretll.

Potrivit art. 987 alin. (2) 9i (3) C.civ., in cazul donatiei incheiate intre absenti,

lncapacit5tile in materie polti: absolufe, cand persoana in cauzd nu poate face primi donalii, gi incapacitdli relative, care presupun cd incapabilul nu poate nici 9i dona anumitorpersoane giniciprimi dela unele dintre ele. lncapacitdlile la incheierea contractului de donalie sunt expres gi timitativ prevdzute de lege. Ele urmeazi a fi analizate in continuare, dupd cum interdictia este de a dispune sau de a primi donalii. Contractul se incheie de reguld in beneficul donatarului, ins6, pd$ile pot conveni ca beneficiarul donaliei sd fie o te$d persoand. in acest caz, ,,dispundtorul trebuie sd il determine pe beneficiarul liberalitdlii ori cel pulin sd prevadd criteriile pe baza cdrora acest beneficiar sd poatd fi determinat la data la care liberalitatea produce efecte juridice" [art. 989 alin. (1) C.civ.]t21. Poate beneficia de o donalie gi o persoand care nu existd la data incheierii contractului, ,,dacd aceasta (donalia s.n.) este ficutd ?n favoarea unei persoane capabile, cu sarcina pentru aceasta din urmd de a transmite beneficiarului obiectul liberalitiliiindatd ce va fi posibil". Tot astfel, este valabild gi donatia fdcutd unei persoane desemnate de donator,

,,cu

o sarcini in favoarea unei

persoane alese fie de gratificat, fie de un

te(

desemnat, la randul sdu, tot de cdtre dispundto/'[art. 989 alin. (2) gi (a) c.civ.]. in conditiile noului Cod civil, persoanele juridice pot primi donalii gi testamente, in conditiile dreptului comun, de la data actului de infiintare sau, in cazulfundaliilor testamentare, din momentul deschiderii mogtenirii testatorului, chiar gi in cazul in care liberalitdtile nu sunt necesare pentru ca persoana juridici sd ia fiintd in mod legal (art. 208 C.civ.).

A. lncapacitili de a dispune prin dona;ii


Potrivit art. 988 alin. (1)c,civ., in principiu, ,,cel lipsit de capacitate de exerciliu sau cu capacitate de exerciliu restrAnsd nu poate dispune de bunurile sale prin liberalitili, cu exceptia cazurilor prevdzute de lege" (s.n,).

Sunt deci,
judecdtoregti.

in principiu, incapabili de a dispune prin donalii: minorii gi interzigii

a) Potrivit art. 9BB alin. (1) c.civ., minorii nu pot face donatii (nici cu incuviintarea pirintilor gi nici cu autorizarea instanlei de tuteld). Mai mult, ,,nici chiar dupd dobandirea capacitdlii depline de exerciliu persoana
nu poate dispune prin liberalititi in folosul celui care a avut calitatea de reprezen-

momentul acceptdrii ofertei, intrucAt oferta este un act unilateral al donatorului; a se vedea Fn..DEax, op. cit., p. 139. t'r Donatorul ,,nu poate ldsa unui te4 dreptul de a-l desemna pe beneficiarul liberalitdtii sau de a stabili obiectul acesteia. Cu toate acestea, repartizarea bunurilor transmise prih 'SeS legat unor persoane desemnate de testator poate fi lasatd la aprecierea unui te(" 1art. alin. (3) C.civ.l.

tllintr-o opinie restrictivd, se apreciazd cd donatarul nu trebuie sd fie capabil decAt la

V. Contracte speciale

407

acesta s6 fi primit de la instanla de tutela tant ori ocrotitor legal al sdu, inainte ca ori,
excepteazd situalia in care-reprezentantul descSrcare pentru gestiunea sa,,. Se [art. 988 alin' (2)

dup. caz, ocrotitorul i"gri


C.civ.lt11.

"rt"

ascendentul dispundtorului

de donatie' deptind, el va putea sd incheie valabil contracte gi minorul care a implinit varsta de 16 Tot astfel, uu pr,"l Jirpune prin donalii anticipati, acordatd de instanla de ani gi care a dobAndit capacitate de exerciliu tuteL pentru motive temeinice (art' 40 C'civ')' fiind lipsite de b) Persoanele puse sub interdiclie prin hotdrare iudecdtoreascd'

in cazul in care minorul se cSsatoregte

de exerciliu 9i dobdndegte capacitate

capacitatedeexercitiu,nupotincheia'valabilcontractededonalie(cuatdtmai

mult cu cAt, in general, nu pot contracta)' nepus sub interdictie, este prezumat De precizat ci atienatuisau debilul mintal, fi valabile, pAnd cAnd acesta va fi pus sub a fi normal, iar actelsincheiate de el vor cel al

interdictie (momentul incheierii contractului).

de referinla al capacitSlii persoanei fiind, evident,

qi a interzigilor judecdtoreqti de a Sancliunea neresiectirii incapacititii minorilor actuluiincheiatt2l. dispune prin donatii [ste nutitatea absolutda

Caexceplielaceledemaisus,incondiliile'n..a.1afi1r(S)9iart'43alin'(3) pot incheia singuri donalii, c.civ., minorii Ei irte,irii iuiecdtoregti(f6rd exceplie) la momentul incheierii lo/'.
curent gi care se executd ,,de micS valoare, cu caiacter
B.

lncaPacitilide a Primidonalii

Potrivitart.gg0alin'(1)C,civ.,suntanulabiledonaliile,,ficutemedicilor,far.ii pte,rrii", in perioada in care' in mod direct sau indirect' macigtilor sau attor -.J".irritate dispundtorului pentru boala care este cauzd a acordau ingrijiri o"
decesului" (s.n.). privinla preolilor sau a altor persoane Dispozitiile de mai sus sunt aplicabile gi in care este cauz6 a decesului' care acordau asistenld religioasa in timpul bolii (in situatia de ma! sus) au fost fdcute: ca exceplie , aoniyiite int vatabite,daca

-solului,rudelorinfinledreaptdsaucolateralilorprivilegiali; grad inclusiv, dacd, la incheierea contractului, - altor rude pand ia al patruiea sau colaterali privilegiali. donatorul nu are sot,gi nici iude in linie dreaptd termenul de prescriptie a dreptului Dacd dispundtoruia decedat din cauza bolii, data la care mogtenitorii au luat cunogla acliunea in anularea donaliei curge de la tinld de existenla contractului' donaliei poate in in cazul in care,,dispundtorul s-a restabilit", actiunea -anularea (5) c'civ']' 990 alin' fi introdusd in termen de 3 ani de la data respectivd [art'
apaciti!iise.sanctioneaze3,un1lt!!tearelativdadonatiei. in dreptul nostru, numai de folosinld"'cu alte ae a dispune,prin donatie sau legat' cniai'areptui cuvinte, tegea refuz{i.i"i,iifri-('..) eiin dreptul BsB, Ed. Academiei' (s.n.); a se vedea H/l."ei-ir.6rl rtziogtiniea gi aivotuyiunea bucuregti, 1966, P. 158-163'
l2l lncapacitalite speclate de a disp'une suni,

lnstitutii de drept civil

Nerespectarea incapacitdlilor de a primi donalii, enumerate mai sus, se sanctioneazd cu nulitatea relativd a contractului.
C. lncapacitSfi

privind donaliile de organe

Codul civil gi Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sdndtdtii cuprind dispozitii prin care sunt instituite interdictii referitoare la prelevarea gi transplantul
de organe.

Potrivit art. 67 C.civ., nicio persoand nu poate fi supusd experientelor, testelor, prelevhrilor, tratamentelor sau altor intervenlii in scop terapeutic oii in scop de cercetare gtiinlifica decAt in cazurile gi in condiliile expres gi timitativ previzute de
lege.

dat, pdnd in momentul prelevdrii.

Prelevarea gi transplantul de organe, lesuturi 9i celule de origine umand de la donatori in viati se fac exclusiv in cazurile gi condiliile prevrzute de lege, cu acordul scris, liber, prealabil gi expres al acestora gi numai dupd ce au fosi informali,in prealabil, asupra riscurilor interuenliei[art. 68 alin. (1) c,civ.]. ln toate cazurile de mai sus, donatorul poate reveni asupra consimldmAntului

Potrivit art. 68 alin. (2) c.civ., se interzice prelevarea de organe, lesuturi gi celule de origine umand de la minori, precum gi de la p"rsoanete attai in viayi, lipsite de discerndmAnt din cauza unui handicap mintal, uneitulburdri mintale grave
sau dintr-un alt motiv similar,

De asemenea, orice acte care au ca obiect conferirea unei valori patrimoniale corpului uman, elementelor sau produselor sale sunt lovite de nulitate
(art. 66 C.civ.).

in atara cazurilor expres prevdzute de lege.

absotutd

suferite" (art. 69 C.civ.). Legea nr. 95/2006 cuprinde dispozilii distincte pentru doud categorii de donatori: persoane,,in viatd" sau decedatiili,

La cererea persoanei interesate, ,,instanta poate lua toate mdsurile necesare pentru a impiedica sau a face si inceteze orice atingere iticitd adusd integritd;ii corpului uman, precum gi pentru a dispune repararea daunelor materiale gi rnoraL

a) Pentru a putea fi. donator ,,in via,td", persoana trebuie sd, tie majord, cu capade exerciliu deplind, iar prelevare a sd fie fdcutd in scop terapeutic. Potrivit art. 144lit, a) din Legea nr, 95/2006, astfet cum a fost modificat prin art.23 pct. 1 din Legea nr. T1/201'1, prelevarea de organe, tesuturi gi celule de origine umand, in scop terapeutic, se poate efectua de li persoane malore in viatd, avdnd capacitate de exercitiu deplini, dupd oblinerea consimtdmAntului informat, scris, liber, prealabil giexpres. ln mod exceptional, in cazul in care donatorul este minor, este admisibild prelevarea de celule stem hematopoietice medulare sau periferice, in condiliile previzute de art. 145 alin. (2).

crkp

t'l

cardiacd.

Legea face distinclia inlre donator decedat

fdrd activitate

cardiacd gi

cu

activitate

,ffiI
):ii

j]iti
'liiir

V. Contracte sPeciale

fie informat, scris, liber' prealabil consimtimantul donatorului major,,trebuie s6 gi expres" @rt.144|it' a)1. ce donatorul.a.fost informat de consimtamAntul se'Lemneaza numai dup6 pregitire de specialitate asupra evenmedic, asistentul social sau alte persoane cu psihic, familial 9i profesional' rezultate din tualelor riscuri qi consecinle pe plan fizic, actul prelevdrii [art. 144lit. b)]. consimt6mantului dat Donatorul poate reveni, inainte de prelevare, asupra
@rt..144|it. c)1.

poate face numai cu consim!6Donalia de maduva osoasa de la minori se 14 ani 9i cu acordul scris al mantul minorului dac6 acesta a implinit varsta de alcuratoruluitll' ocrotitorului legal, respectiv al plrinliior, tutorelui sau acestuia' scris consimldmdntul pulin ani, 14 cel are in cazul donatorutui care in a cdrui circumscrip{ie sau verbal, se exprimi in fata pregedintelui tribunalului dupd efectuarea obligatransplantul, teritorialS se afl6 centrul unde se efectueazd 145 alin' (2) lit' a) torie a unei anchete de catre autoritatea tutelard competente [art' 9ib)9ialin.(3)]'Refuzulminorului,scrissauverbal,impiedicioriceprelevare. umand ca Prelevarea 9i transplantul de organe, tesuturi 9i celule de.origine morali asupra unei per' urmare a exercitdrii unei constrAngeri de naturd fizicd sau cAt 9i primitorul soane sunt interziselart.144lit. di]. De asemenea, atat donatorul, scop umanitar' in face se vor semna un act lejalizat prin care declari ci donarea juridice in scopul gi fapte are caracter altruist gi nu constituie obiectul unor acte f)]. oblinerii unuifotos miterial sau de atta naturd [art. 144lit. viu se va efectua cu la donatorul de celule sau Prelevarea de organe, lesuturi in cadrul spiavizul comisiei de avizare'a dondrii de la donatorul viu, constituitd motivalia va evalua comisie AceastS talului in care se efectueaza transplantul. (1)]' 146 alin' pacienlilor [addondrii gi va controla respectarea drepturilor genetice, la care pot informaliile inclusiv receptorul, privind donatorul Dateie 9i (Z)]. in cazul in care avea acces tertii, vor fi comunicate sub anonimat [art. 146 alin. donatorul nu doregte sd igi divulge identitatea, se va respecta confidenlialitatea obligatorie prin lege dondrii, cu exceptia cazurilor in caie declararea identitdtii este [art. 146 alin. (B)]. b) Donalia de organe de la persoanele decedate se efectueaza numai daca
moartea cerebrald a fost confirmatd medical' respectarea a doud Prelevarea de organe de la persoanele decedate se face cu condilii: scns al persoanelor abilitate; - numai dacd existd consimldmantutin compromite o autopsie medico-legald prin actul prelevSrii nu se solicitatd in condiliile legii [art' 148 alin' (B)din lege]' pulin unuia.dinin acest caz, donalii.L fr." avAnd consimldmAntul scris al cel

dacd

pirinte' tre membrii majori ai familiei sau al rudelor, in urmdtoarea ordine: so!' persoana la luat de fi va copil, frate ori sor6. in absenta acestora, consimtdmAntul autorizati in mod legal sd il reprezinte pe defunct'
t'] Daca minorul nu a implinit 14 ani, prelevarea se poate face cu acordul ocrotitorului
legal.

410

lnstitulii de drePt civil

Ca exceplie, consimlamAntul acestora nu mai este necesar cand persoana decedatd gi-a exprimat deja optiunea in favoarea dondrii printr-un act notarial de consimFmant pentru prelevare sau inscrierea in Registrul nalional al donatorilor
de organe, lesuturi gicelule.

prelevarea de organe, lesuturi gi celule de la donatori decedali se efectueazd numai dupd un control clinic de laborator care sd excludd orice boal6 infeclioasd, o posibild contaminare sau alte afectiuni care reprezintd un risc pentru primitor. pentru a fi efectuat transplantut de organe, donatarul trebuie sd igi manifeste in scris consimtdmAntul, dupd ce a fost informat asupra riscurilor 9i beneficiilor
procedeuluit'1.

CAnd persoanele donatare sunt minori sau persoane lipsite de capacitate de exercitiu, consimldmAntul va fi dat pentru ei de pdrinli sau de celelalte persoane care au calitatea de ocrotitor legal al acestora'

in mod exceplionat, transplantul se poate efectua fdrd consimtdmAntul per-

tive, legdtura cu familia ori cu reprezentantul legal al primitorului, aflat in imposibilitate de a-gi da consimldmAntul, nu se poate lua in timp util, iar intArzierea ar conduce inevitabil la decesul pacientului [art. 151 alin. (2)]t'r.
D. lncapacit5li privind donaliile fScute partidelor politice

soanei donatare sau a imputernicililor legali, dacd, datoritd unor imprejurdri obiec-

Potrivit art.3 alin. (1) lit. b) din Legea nr.334/2006 privind finanlarea activitdtii partidelor politice gi a campaniilor electorale, printre sursele de finanlare a unui partid politic pot fi donatiile, legatele gi alte liberalitdli. in materie de donatii, legea a impus unele incapacitili atdf donatorilor, cAt 9i

0,025"/o din veniturile previzute

Astfel, donatiile primite de un parlid politic intr-un an fiscal nu pot depdgi in bugetul de stat pe anul respectiv, iar in anul in pot 0,050% [art. 5 alin. (t) 9i (Z)]. depdgi nu care au loc alegeri Suma maximi donatd este diferenliati gi in raport de calitatea donatorului; astfel, donalia primitd de la o persoan6 fizicd intr-un an nu poate depigi 200 de salarii de bazd minime brute pe !ar5, la valoarea existentd la data de 1 ianuarie a anului respectiv, iar donalia primitd de la o persoanl juridicd intr-un an nu poate fi mai mare de 500 de salarii de bazi minime brute pe lara (in acestea incluzAndu-se givaloarea bunurilor mobile gi imobile, precum 9i a serviciilor prestate). ldentitatea donatorului poate rdmAne confidenlial5, la solicitarea scrisd a acestuia, dar nu gi pentru o donalie anuald mai mare de 10 salarii de bazd minime brute pe !ard. Suma totald primitd de un partid politic ca donalii confidenliale nu poate depdgi echivalentul a 0,006% din veniturile prevdzute in bugetul de stat pe
anul respectiv.
l'1 Cand donatarul este in imposibilitate de a-gi da consimldmdntul, acesta poate fi dat in scris de citre unul dintre membrii familiei sau de reprezentantul legal al acestuia [art. 151

donatarilor, precum gi unele limitiri ale cuantumului gratificirii.

alin. (1)1.

t2l'tie menlionat cd lipsa consimtdmAntului nu impiedicd electuarea transplantului in

cazuri de excef1ie, dar numai dacd se referd la consimldmAntul donatarului'primitor.

,ii$ii
lit!ril

iiti,
.iiuili,

';ti:

V. Contracte speciale

477

Sunt interzise donatiile de bunuri ori bani sau serviciile prestate gratuit, fdcute cu scopul evident de a obline un avantai economic sau politic. Sunt incapabile de a face donalii autoritdlile ori instituliile publice, regiile autonome, companiile nalionale, societdlile comerciale sau bancare cu capital integral ori majoritar de stat [art. 10 alin. (2)]. De asemenea, este interzisd acceptarea donaliilor din partea unui sindicat sau a unui cult religios, indiferent de natura acestora [art. 10 alin. (3)]. Donaliile fdcute partidelor politice din partea altor state ori a organizaliilor din

str6indtate, precum gi din partea persoanelor fizice sau juridice strdine sunt
interzise.

Ca exceplie, sunt admise donaliile constAnd in bunuri materiale necesare activitdlii politice, dar care nu sunt materiale de propagandd electorald, primite de la organizalii politice internalionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide ori formaliuni politice aflate in relalii de colaborare politicd [art. 1 1 alin. (1)
$i (2)1.

Donaliile acceptate de cdtre partidele politice cu incdlcarea prevederilor legale

sunt sanclionate cu nulitatea absolutd (incdlcarea dispoziliilor fiind de ordine


publicd), iar veniturile astfel oblinute se confiscd gi se fac venit la bugetul de stat.

2. Formarea acordului de voinle


Pentru ci donalia este, in primul rAnd, un contract, ea trebuie si aibd la bazd acordul de voinle al pd(ilor. Deoarece donalia este gi o liberalitate. acordul pa(ilor trebuie sd exprime voinla animus donandia donatorului gi acceptarea acesteia de

citre donata/ll.
De principiu, consimldmAntul, ca element de validitate a contractului, trebuie sd fie valabil (neviciat). ConsimldmAntul este viciat cand este dat prin eroare, surprins prin dolsau smuls prin violenld [art. 1206 alin. (1) C.civ.]. in materie de liberalitdti, vicierea consimtimdntului se face, de reguli, prin dol, manifestat sub forma captaliei sau a sugestieit2l.

Sugestia consti in folosirea unor mijloace nepermise, in scopul de a sEdi in mintea testatorului ideea de a face o liberalitate pe care nu ar fi fdcut-o din proprie
ini!iativd. Captalia inseamnd folosirea de manopere dolosive, in scopul de a ingela bunacredinld a testatorului pentru a-l determina sd facd o liberalitate, fird de care nu ar

fifdcut-o.
Noul Cod civil curprinde dispozilii referitoare la oferta gi promisiunea de donalie. prezentdm, Le ?n continuare, degi avem relineriin ceea ce privegte utilitatea lor.

cau.za ei"; a se

tll,,Aceastd intenlie (...) justificd mdrirea unuipatrimoniu in detrimentulaltuia, constituind vedea Fn. Denx, op. cit., p. 124. t'r A se vedea M. ELrEScu, Mogtenirea gi devotuliunea ei in dreptut B.S.P., Ed. Acade-

miei, Bucuregti, 1966, p.178.

412

lnstituiii de drept civil

Potrivit art. 1013 alin. (2),,,oferta nu mai poate fi acceptati dupi decesul destinatarului ei". (!). Mogtenitorii destinatarului pot insi comunica acceptarea
fdcutd de acestal2l.

Potrivit art. '1013 alin. (1) c.civ., oferta de donalie poate fi revocate cat timp ofertantul nu a luat cunogtinld de acceptarea destinatarului. lncapacitatea sau decesul of ertantu u i atrage cad u citatea accept d ri l' (s. n. )t' l.
I

Promisiunea de donatie este ,,supus5 formei autentice" gi, in caz de neexecutare, ,,nu conferd beneficiarului decAt dreptul de a pretinde daune-interese echivalente cu cheltuielile pe care le-a flcut gi avantajele pe care le-a acordat tertilor in considerarea promisiunii" (art. 1014 C,civ.). 3. Obiectul contractului Potrivit arl. 1225 alin. (1) C.civ.,,,obiectul contractului il reprezinti operatiunea juridicd, precum vAnzarea, locaf iunea, imprumutul gi altele asemenea,'. in acord cu interpretarea doctrinard, apreciem cd operaliunea juridicd inseamnd, in realitate, a te referi la conduita pdrlilor. Astfel, in cazul de fald obiectul contractului de donatie,,il reprezintd donatia", adicd transmiterea dreptului real sau de creanld (inclusiv componenta sa materiald, predarea lucrului)t31. Pot forma obiectul material al donatiei bunurile mobile gi imobile care, deopotrivd, trebuie sd indeplineasci (potrivit dreptului comun) o serie de conditii, precum: sd fie in circuitul civil, sd fie determinate sau determinabile, posibile, licite gi sI existe sau sd poatd exista in viitor (art. 1225-1229 C.civ.). Exceptie de la condiliile ardtate mai sus fac darurile manuale, care nu pot avea ca obiect bunuri viitoare, intrucAt nu sunt susceptibile de traditiune. Bunurile mobile corporale cu o valoare de pAnd la 25.000 lei pot face obiectul unui dar manual [art. 1011 alin. (4) C.civ.1la]. Bunurile mobile care constituie obiectul donaliei trebuie enumerate gi evaluate intr-un inscris, chiar sub semndturd privatd [sub sanctiunea nulitdlii absolute art. 1011 alin. (3) C.civ.l. Ca gi in alte contracte transmisibile de proprietate, bunurile viitoare pot forma, in principiu, obiectul donatiei, cu exceptia mogtenirilor nedeschise, care nu pot fi instrdinate, sub sanctiunea nulitdlii absolute (art. 956 C.civ.). CAnd bunul este individual determinat, donatorul trebuie si aibd calitatea de

proprietar.

lart.^1013 alin. (3) 9i (4) C.civ.l. t"r A se vedea G. Bonol, C.A. AncnElescu, op. cit, (2011 ), p. 153. Iol Potrivit art. 94 din Legea nr. 7112011, ptatonutvaloric ai bunurilor mobile corporale va li actualizat periodic, prin hoterare a Guvernului.

l1l Poate caducitatea ofeften in acest sens a se vedea Fn. DEnx, op. cit., p. 130. t'l Oferta de donalie fdcutd unei persoane lipsite de capacitate oe exerciliir se acceptd de _. cdtre reprezentantul legal, iar oferta de donalie fdcutd unei persoane iu capacitate de exerci,tiu-restrAnsd poate fi acceptati de cdtre aceasta, cu incuviinlarea ocrotitorului legal

:;,n

iiiir

r.ll
t:i' rliiri
l

V. Contracte speciale

473

4. Cauza

Scopul (motivul) pentru care donatorul transferd, cu titlu gratuit, proprietatea sau un alt drept patrimonial altei persoane trebuie sd existe, si fie licit gi moral. in caz contrar, donalia nu poate fi valabil incheiatd [pentru neindeplinirea condiliilor previzute de art. 1 179 alin. (1) pct. 4 gi art. 1236 C.civ.l. Donatia care are o cauzi (scop) ce contravine 1.egii sau bunelor moravuri ori ordinii publice este nuld absotut (dacd este comund)[l]. Dovada cauzei ilicite este o chestiune de fapt gi poate fi fdcutd prin orice mijloace de probd. Cauza donaliei cuprinde doud elemente: intenlia de a gratifica gi motivul determinant.

lntenlia de a gratifica constd in transmiterea dreptului de proprietate asupra unui bun sau altui drept real ori de crean!5, cu titlu gratuit. Vointa de a gratifica a donatorului este un element abstract, obiectiv, invariabil gi comun tuturor contractelor de donalie. Evident cd intenlia de a gratifica este strAns legati de consimldmAntul liber exprimat al donatorului.

Motivul determinant este scopul practic urmdrit de donator, element subiectiv,


variabil 9i concret in fiecare contract de donatiel2l.

Secliunea a lll-o. Principiul irevocobilitdlii speciale a donaliei


Potrivit arl. 1270 alin. (1) C.civ.,,,Contractul valabil incheiat are putere de lege intre pdftile contractante". Cu alte cuvinte, orice contract valabil incheiat este gi irevocabil. Astfel, actului juridic bilateral sau multilateral nu i se poate pune capdt numai prin voinla unei singure pirli (dupd cum nici actului unilateral nu i se poate
pune capdt printr-o manifestare contrard de voinld a autorului lui).

in consecinld, putem spune

cd, donalia

(ca gi celelalte contracte civile) esle

irevocabild, in primul r6nd, in temeiul dreptului comun (pentru cd este un contract).

lrevocabilitatea donatiei nu este insd numai una generald (comund tuturor contractelor), ci gi o irevocabilitate proprie, speciald acestui contract, derivatd din calitatea sa, distinctd de celelalte contracte, de liberalitafe. Acesta este gi sensul dispozitiilor art. 985 C.civ., potrivit cirora donalia contractul prin care donatorul ,,dispune in mod irevocabil de un bun in favoarea celeilalte pdrli, numitd donatar''. in literatura de specialitate, irevocabilitatea speciali a donatiei a fost adesea exprimatd prin adagiul ,,donner et retenir ne vaut'. lrevocabilitatea donaliei este, in consecinld, speciald, deoarece privegte nu numai efectele contractului, dar gi natura intrinsecd a acestuia. Pentru aceste considerente, in doctrind, irevocabilitatea donaliei a fost supranumitd gi ,,irevocabilitate

t'l Cauza actului juridic constd in intentia de a gratifica, iar lipsa acesteia se sanctioneazd cu nulitatea; a se vedea C.A. Bucuregti, s. a lll-a civ., dec. nr. 317712001, in Practicd
judiciard civild 2001-2002, p. 102 gi urm. ''' A se vedea G. BoRor, op. cit., p. 241; D. Mncovrt,
l.

E. Caoentu, op. cit.,

p. 1 23.

414

lnstitutii de drept civil

de gradul dol'tll. Ea se justificd prin ocrotirea intereselor donatorului, garantarea dreptului de proprietate dobAndit de donatar, precum 9i pentru protejarea intereselor tertilor ce intrd in raporturi juridice cu acesta din urm6 9i, drept urmare, contribuie la siguranla circuitului civil. P5(ile nu pot include in contract clauze care sd contravind irevocabilitdlii speciale a donaliei. Astfel, ,,includerea unor clauze ce permit donatorului si o revoce prin vointa sa" atrage sancliunea nutitdlii absolute a contractului [art. 1015 alin' (1)
C.civ.l.

Ca exceplie, potrivit art. 1016 C.civ., ,,contractul poate si prevadd intoarcerea bunurilor diruite", fie pentru cazul cAnd donatarul ar predeceda donatorului, fie
pentru cazul cAnd atAt donatarul, cAt gi descendenlii sdi ar predeceda donatorului. in doctrini s-a apreciat cS,,intoarcerea bunurilor ddruite" este o clauzd permisd, deoarece conline o condilie rezolutorie care nu depinde de voinla donatorului, ci de hazard (gi deci, condilia nu este pur potestativd). 1. Clauze incompatibile cu principiul irevocabilitetii

donaliilor

Donalia ,,nu este valabild atunci cAnd cuprinde clauze ce permit donatorului sd o revoce prin voinla sa'[art. 1015 alin. (1) C.civ.]. Sunt, deci, sanclionate cu nulitatea absolutd: a) donatia care este afectatd de o condilie (pur potestativet2l) a cdrei realizare depinde exclusiv de voinla donatorului(in acest caz, donalia este nuld, chiar dacd condiliile sunt simple potestative- nu depind exclusiv de voinla donatorului)t3l; b) donalia care impune donatarului plata datoriilor pe care donatorul le-ar contracta in viitor, dacd valoarea maximd a acestora nu este determinatd in contractul
de donalietal;

c) donalia care conferd donatorului dreptul de a denunla unilateralcontractul


(este, de asemenea, nuld, deoarece reprezintd o condilie pur potestativi)tsl; d) donalia care permite donatorului sd dispund in viitor de bunul donat, chiar daci donatorul moare fdrd si fi dispus de acel bun.

TennE, Y. Leouerre, Droit civil. Les successions. Les libdralitds, Dalloz, Paris, 1997, p. 351. tzt Condiyia este pur potestativd dacd realizarea sa depinde exclusiv de voinla uneia dintre pd(i; de exemplu, ,,i!i donez autorurismul meu, dacd vreau" sau "i!i donez autoturismul meu, dacd vei dori sd il primegti"; a se vedea G. Bonot, op. cit., p. 261. t31 Aceasta, deoarece donalia este o liberalitate, regimul sdu juridic fiind diferit de contractele cu titlu oneros (care devin nule numai dacd sunt afectate de condilii potestative pure); a se vedea Fn. Denx, op. cit., p. 143. 14 Tot nulS absolut este gi donalia ce reprezintd o substitulie fideicomisard (caz in care

t'l A se vedea Fn.

donatorul a desemnat un instituit cu obligalia de a pdstra, a conserva gi a remite bunul la


moartea sa unei alte persoane, numitd substituit - art. 993 C.civ'). tsl Rezufte cA donalia face excep,tie de la regula potrivit cdreia nimic nu se poate opune ca pd(ile sd prevadd ii contract o itiuza de deriunlare a acestuia; a se vedea C. SrArescu, C. BinsRru, op. cit., (2002), p.66.

V. Contracte speciale

ln cazulde mai sus,,,dace dreptul de a dispunevizeazl.doar o parte din bunurile donate" (gi acestea sunt divizibile, partajabile), ,,nulitatea opereazd numai in privinla acesteipdrti", adicd nulitatea este pa$iatd [art, 1015 alin. (2) lit. d) c.civ.]. La clauzele de mai sus (incompatibile cu principiul irevocabilitdtii donatiilor), Codulcivil prevede alte doud clauze prohibite prin dispozitiile sale: - clauza prin care donatorul il obligd pe donatar sd conserve bunul liberalitalii gi sd-l transmiti unui tert desemnat tot de dispunitor (substitulia fideicomisara prevdzutd de art. 993 C.civ.); - clauza prin care, donatarul ,,este obligat si nu conteste validitatea unei clauze de inalienabilitate ori sd nu solicite revizuirea condiliilor sau a sarcinilor,' impuse in contract [art. 1009 alin. (1) C.civ.]. Nerespectarea interdictiei de mai sus se sanctioneazd cu ,,desfiintarea liberalitilii sau restituirii obiectului acesteia". 2. Clauze compatibile cu principiul irevocabilititii donatiei

a) Donatia poate fi afectatd de un termen. Clauza este permisS, deoarece termenul, ca modalitate a actuluijuridic, nu afecteazd dobAndirea dreptului transmis, ci numai exercitiul acestuia. b) Donalia poate fi afectatd gi de o condilie, care insd trebuie si fie exclusiv cazuald gimixtdll. c) Donatia poate stipula plata datoriitor prezente (deci cu datd anterioard ind) Donalia,,poate

cheierii contractului).

si

prevadd intoarcerea bunurilor ddruite" (?n condiliile prevd-

zute de aft. 1016 C.civ.).

3. Revocabilitatea donaliilor intre soli


Potrivit art. 1031 C.civ., ,,orice.donatie incheiati intre soli este revocabild numai in timpul cdsdtoriei".

cdsdtoriei.

Ea se realiza prin voinla unilaterald a sotului donator, indiferent de forma in care s-a efectuat donalia (act autentic, donalie indirectd sau dar manual), - Dreptul sotului donator de a revoca liberalitatea este de esenla donaliei fdcute intre soli. Pentru acest considerent, solul donator nu are nici posibilitatea ca prin actul de donatie sd renunle la dreptul de revocare, deoarece revocabilitatea donatiilor intre so/ este de ordine pubticdsl. Dreptul sotului donator de a revoca donatia poate fi exercitat numai in timput ..

Revocarea donaliilor intre soti esle singura exceplie veritabitd de la principiul . irevocabilitilii speciale a donalieit2r. poate

t'l A se vedea D. AtexeruoRrsc o, Explicaliune teoreticd gi practicd a dreptului civil romAn in comparalie cu legile vechi gi cu tegislalii sirdine, vol. V, taSi, 1g9g, p. 199. t"r ln doctrina lrancezd, revocarea donaliilor este privitd ia o ateniarea principiului irevocabilitdlii; a se.vedea^J. MeuRv, successrbns et lib6ralit6s, Litec, paris, 2001, p. 1bz. '"r A se vedea D. CulnrcA, op. cit. (1997), p. 169.

lifli' r :; rliirf, riii:r. . rri liii,, .


::;: , i

iri

r:,j
,

ii'

ri.r, '
\'r,:',,

; .'::,

416

lnstitutii de drept civil

in caz de divo(, revocarea donaliei poate surveni pAnI cAnd hotirArea de desfacere a cdsdtoriei devine definitivd gi irevocabild. Nulitatea cdsdtoriei atrage 9i nulitatea relativd a donaliei ficute solului de rea-credinld (de exemplu, a solului
bigam). Donalia intre soli devine definitivd gi irevocabild dupd moartea donatorului.

Revocarea donaliei dintre soli opereazd prin simpla manifestare de voinld a solului donator (care nu este linut de a o gi motiva). Voinla solului donator de revocare a donaliei poate fi manifestatd expres, prin solicitarea restituirii lucrului, dar 9i tacit (de exemplu, in cazul in care donatorul instituie un legat cuprins intr-un testament, cu privire la lucrul respectiv, ?n favoarea uneiterle persoane). Ca efect al donaliei, bunurite propriiale unui so! (donator) devin bunuri proprii ale celuilalt so! - donatar (fdri a se putea stipula intrarea acestora in comunitatea
lor de bunuri). Potrivit art. 1033 alin. (1) C.civ., simulalia prin care donalia reprezintd contractul secret, realizatd in scopul de a eluda revocabilitatea donaliilor intre so!i, este sanclionatd cu nulitatea contractului. in contextul de mai sus, esfe prezumatd persoand interpusd orice rudi a donatarului la a cdrei mogtenire acesta ar avea vocalie in momentul donaliei gi care nu a rezultat din cdsitoria cu donatorul.

Secliuneo a lV'o. Principiul solemnitdlii donoliei Potrivit art. 1011 alin, (1) C.civ.,,,donalia se incheie prin inscris autentic". Flezultd cd donalia este un contract solemn (inscrisul autentic fiind cerut ca element esenlial de valabilitate a contractului, 9i nu ca mijloc de probd). Ca exceplie, nu sunt supuse formei autentice donaliile indirecte, donaliile deghizate gi darurile manuale [art. 1011 alin. (2) C.civ.]. in condiliile de mai sus, donalia se prezintd ca o exceptie de la principiul consensualismului (caracteristic dr:eptului obligalional). Solemnitatea donatiei nu inseamnd insd numai o simpld formd de prezentare a voinlei liberale (animus donandiltlt. Ea are o semnificalie mai profund5, linAnd de natura extrinsecd a acestui contract, putAndu-se vorbi despre principiul solemnitdlii donaliei. intre principiul irevocabilitdlii speciale gi principiul solemnitdlii (ca elemente principale de fond, respectiv de formd) existd o strAnsd gi inseparabild legdturd care, impreuni, fac din donalie cel mai special contract (dintre,,contractele speciale"). Nerespectarea formei autentice atrage nulitatea absolutd a contractului. Nulitatea donaliei pentru lipsa formei autentice poate fi invocatl de orice persoand sau de instanld, din oficiu (neputAnd fiinldturati in niciun fel). Pentru a deveni valabild, donalia care nu respectd condilia de formd cerutl de lege, trebuie refdcutd, in intregime (alt contract)'

Fn. Tenne, Y. LeouerrE, op. cit., p. 368.

ltl ,,Etle (solennit6, s.n.) se rdtie tdchniquement A la substance de I'acte'', a se vedea

V. Contracte speciale

477

Ca exceplie, s-a admis c5, dupd moartea donatorului, nulitatea donaliei pentru nerespectarea condiliei de formd poate fi acoperitd. Astfel, ,,confirmarea unei liberalit5li de cdtre mogtenitorii universali ori cu titlu universal ai dispundtorului atrage renunlarea la dreptul de a opune viciile de formd sau orice alte motive de nulitate, ldrd ca prin aceasti renunlare sd se prejudicieze drepturile tertilor (art. 1010
C.civ.).

in cazul in care donalia se incheie prin mandatar, imputernicirea speciald a acestuia trebuie si aibd tot for,md autenticd, asemenea actului ce urmeazd a fi
incheiat prin reprezentant (contractul de donalie). CAnd donatia se incheie intre absenti, prin ofertd 9i acceptare separate, ambele acte trebuie sd fie fdcute in formd autenticd (sub sancliunea nulitdlii absolute). De menlionat cd acceptarea donalieitrebuie sd aibd loc in timpul vielii donatorului. ,,ln caz de moarte a donatorului mai inainte de acceptare... oferta devine caducd'
(s.n.)l'1,

Acceptarea donatiei trebuie fdcutd personal de citre donatar gi notificatd donatorului, in limitele termenului stabilit de acesta, iar dacl nu s-a fixat un termen, inainte de revocarea oferteiin timpul vielii lui giinainte de a deveni incapabilt2l. Potrivit art. 1011 alin. (3) C.civ., bunurile mobile trebuie enumerate gi evaluate intr-un inscris" (s.n.). Deci, legea cere, in cazul donaliei de bunuri mobile, existenla unui stat estimativ drepl condilie de validitate a contractului. Statul estimativ (inscrisul) include descrierea fiecSrui bun donat in parte, inclusiv valoarea lui, gi poate fi cuprins atAt in inscrisul constatator al contractului de donalie, cAt giintr-un inscris separat (atagat contractului principal). De menlionat cd inscrisul estimativ poate fi gi sub semndturd privatd (nu neapdrat inscris autentic), el trebuind insd sd fie semnat de ambele pd(i contractantet3l. Nerespectarea dispoziliilor privind inscrisul estimativ se sanclionazd cu nulitatea absoluti a donatiei. CAnd donatia transferd un drept real imobiliar, opozabilitea fald de fe{i coincide momentului transferului inter partes gi se realizeazd,la inscrierea dreptuluiin cartea funciard (asemindtor vAnzdrii imobiliare)tal. incheiem prin a preciza cd gi mecenatul trebuie incheiat in formd autenticd [art. 1 alin. (4) din Legea nr.32/1994 privind sponsorizarea]. Pentru contractulde sponsorizare se cere insd ad probationem forma scrisd [art. 1 alin. (2) din Legea
nr.32119941.

t'l A se vedea Fn. Denx, op. clt, p. 130. t'l Notificarea acceptdrii, neavAnd caracter personal, poate fi fdcutd gi de cdtre alte persoa_qe

ttl A se vedea R. Serutevtct, Drept civit. Contracte, Universitatea ,,Al.l. Cuza", lagi, 1982, p. 68; C.A. Bucureqti, s. a lll-a civ., dec. nr.562/2001, in Practicd judiciard civilS 2001-2002, o.108. tal in scop de informare a persoanelor care justificd existenla unui interes tegitim, notarul care autentificd un contract de donalie are obligalia sd inscrie de indatd acest contract in registrul nalional notarial, linut in format electronic, potrivit legii (art. '1012 C.civ.).

(de exemplu, mogtenitorii donatarului).

'

418

lnstitulii de drept civil

Secliunea a V-o. Donosiile deghizote, donoliile indirecte gi dorurile de nuntd

t I

in practicd, donalia poate prezenta mai multe varietdli precum: donaliile deghizate, donaliile indirecte gi darurile manuale. Vom analiza, in continuare, aceste varietili ale donaliei, insd in calitatea lor de exceplii ale principiului solemnitdlii
donaliilor. 1, Donalia deghizati

t
i

Liberalitdlile pot fi deghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau fdcute unei persoane interpuse. Ambele sunt manifestiri ale simulalieiin contracte. a) Donalia deghizatd este o donalie simulatd care, sub aparenla unui contract cu tittu oneros, ascunde natura gratuitd a unui contract secret. De exemplu, degi printr-un contract public de vdnzare-cumpdrare se instrdineazd, o casd, in fapt, dreptul de proprietate se transmite cu titlu gratuit. in acest caz, degi parlile contractante recunosc existenla unui pre!, acesta nu existd in realitate (nefiind datorat)t'r. in general, donaliite deghizate sunt valabile, simulalia nefiind, in principiu, sanclionatd cu nulitatea. DacI insd. deghizarea este frauduloasd, contractul este nulzt. De exemptu, daci donalia a fost deghizatd ,,in scopul de a eluda revocabilitatea donaliilor intre so!i", contractuleste sanclionat cu nulitatea [art. 1033 alin. (1) C.civ.]. in ceea ce privegte respectarea condiliilor de fond, s-a apreciat unanim cd actul

care deghizeazd donalia (cel aparent) trebuie s5 intruneascd toate cerinlele


prevdzute de lege (?n materie de donalii). Forma donaliei deghizate (a contractului care deghizeazd o donalie) esle forma cerutd de lege pentru validitatea actului aparent, gi nu forma autenticd impusd de art. 1011 alin. (1) C.clv. pentru donatiit3l. De exemplu, dacd sub aparenta unuicontract de vAnzare-cumpdrare, pa(ile convin si transfere gratuit un autoturism, forma donaliei deghizate este cea previzuti de lege pentru actul aparent; deci, in acest caz, contractul este valabil incheiat prin inscris sub semndturd privatd. Daci insd, obiectul vAnzdrii aparente este un imobil, forma valabili a donaliei deghizate este forma autenticd. Proba deghizdrii se face potrivit regulilor din materia simulatiei: pdrlile contrac-

tante, precum gi succesorii lor universali sau cu titlu universal o pot face cu un contrainscris sau cu inceput de dovadd scrisd (completat cu martori sau prezumlii), iar terlii o pot face prin orice mijloc de probd (deoarece, pentru ei, simulalia este un
simplu fapt).

cd dispoziliile noului Cod civil referitoare la simulalie se aplic5 numai in cazul in care contractul secret este incheiat dupd intrarea sa in vigoare (art. 109 din Legea
nr.7112011\. l'l A se vedea T.8., dec. civ. nr. 1855/1968, in R.R.D. nr. 7/1969, p. 167. tSl Prin noile sale dispozifii pertinete in materie, noul Cod civil a preluat opinia doctrinard majoritard (indiscutabil, cea mai justificat6).

t1l Precizdm

V. Contracte speciale

419

b) Donalia prin interpunere de persoane este tot o donalie simulatd, asemdndtoare donaliei deghizate, care ins6 are un obiect diferit. Astfel, daci ?n cazul donaliei deghizate simulalia vizeazd natura gratuitd a contractului, in cazul interpunerii de persoane simulalia privegte persoana donatarului. in practicS, aceastd formd de simulalie este intAlnitd atunci cAnd se doregte gratificarea unei persoane incapabile de a primi o donalie, caz in care contractul (public) se incheie cu o persoand interpusdtll. AvAnd in vedere cd obiectul simulaliei este persoana donatarului, gi nu operaliunea juridicd efectuatd de pd(i, problema formei ce trebuie respectatd la incheierea contractului nu mai este importantd, deoarece contractul incheiat cu persoana interpusd este o donalie [evident supusd prevederilor art. 1011 alin. (1) C.civ.]. Prin art. 992 alin. (2) C.civ., sunt persoane prezumate interpuse: ascendenlii, descendenlii gi solul persoanei incapabile de a primi liberalitdli, precum gi ascendenlii gi descendenlii solului acestei persoane. 2. Donaliile indirecte

Donaliile indirecte sunt acte juridice fundamentate pe intenlia de a gratifica (animus donandi), dar infiptuite pe calea unui alt act juridic, diferit de contractul de dona!ie. Spre deosebire de donalia deghizatd, in care contractul aparent nu corespunde
voinlei reale a p5(ilor (fiind fictiv), in cazul donaliei indirecte, actul perfectat (prin care se realizeazd o liberalitate) este celvoit de pdrli. Strict juridic, donaliile indirecte sunl liberalitdli efectuate pe calea altor acte juridice (neasimilate sensuluicomun dat contractului de donalie). Pentru acest considerent, donaliile indirecte nu sunt supuse regulilor de formd cerute de lege pentru validitatea donafiei, fiind o exceplie de la principiul solemnitdlii donaliei. in schimb, donaliile indirecte sunt supuse regulitor de fond aplicabile
acestei liberalit5li.

Actele juridice prin care se realizeazd donalii indirecte sunt numeroase, insd cele mai uzitate sunt: renunlarea la un drept, remiterea de datorie 9i stipulatia in favoarea unei terfe persoane.
A. Renunlarea !a un drept

Constituie o donatie indirectd ori de cAte ori se fundamenteazi pe animus donandl2). De exemplu, renunlarea uzufructuarului la dreptul sdu de uzufruct pentru a intregi dreptul nudului proprietar, renunlarea comogtenitorului la drepturile sale succesorale pentru a profita celorlalti mogtenitori etc.

t'l A se vedea T. 8., s. civ., dec. nr. 260911978, cu notd de Gn. FlonEscu, in R.R.D. nr. 1-0/1980, p.57;T. S., s. civ., dec. nr. 45911977, in R.R.D. nr.5/1978, p.51. L'r Renuntarea la un drept care nu are labazd intenlia liberald nu realizeazd o donalie indirectd.,,in acest sens, se spun e c6. renunlarea la un diept este un act juridic neutrtl'i a'se vedea Fn. Deax, op. crl., p. 156.

lnstitulii de drept civil

De menlionat cd intre renunlare gi donalie (ca institulii de drept civil) existd un raport juridic de interdependenla, in care insd donalia este de fapt un simplu accesoriu al operaliei principale (care este renunlarea). Pentru a produce efectele unei donalii indirecte, renunlarea trebuie sd fie insd pur abdicativd, deoarece dacd S-ar face, de exemplu, in favoarea unuia dintre comogtenitorii existenli, prin aceasta s-ar realiza practic o acceptare a mogtenirii gi o transmitere a acesteia c5tre persoana avutd ?n vedere. Per a contrario, dac6, renunlarea ar fi translativd de drepturi (9i nu pur abdicativi), actul juridic trebuie si imbrace forma autenticd prevdzuti de art. 1011
alin. (1) C.civ. pentru donalii.
B. Remiterea de datorie

Constituie un mijloc voluntar de stingere a unei obligalii 9i reprezinti renunlarea cu titlu gratuit a creditorului la valorificarea unui drept de creantd pe care il are impotriva debitorului sdu. Renunlarea creditorului la valorificarea dreptului sdu nu este un act unilateral, ci un contract, in sensul cI presupune acceptarea din partea debitorului. Efectul principal al incheierii contractului este stingerea raportului de obligalie. Drept consecinld, debitorul realizeazi un folos gratuit, o imbogdlire care corespunde cu valoarea creanlei pe care ar trebui si o pliteascd creditorului. CAnd remiterea de datorie se realizeazi prin acte intre vii, ea poate fi fdcuti prin orice formi: scrisi, verbald sau chiar tacitl (atunci cAnd rezultd din anumite fapte ale creditorului), deci nu este supusd formei autentice. Remiterea de datorie poate fi fdcut6 gi pentru moarte, printr-un legat, pe care debitorul poate sau nu sd il accepte (caz in care trebuie sd imbrace formele cerute de lege pentru testamente). in ceea ce privegte proba remiterii de datorie, aceasta urmeazi regulile generale de dovadd ale actelor juridice. Astfel, creditorul poate elibera debitorului o chitanld prin care recunoagte efectuarea pldlii, degi in realitate plata nu s-a fdcut.
C.

Stipulafia tn favoarea uneiterfe persoane

Stipulalia pentru altul este un contract prin care o persoand, numitd promitent, se obligi fald de altd persoand, numitd stipulant, sd execute o anumitd prestalie in folosul unei te(e persoane, numitd beneficiar, care nu participd gi nici nu este reprezentatd la incheierea contractuluitll. Stipulalia in favoarea unei terfe persoane, fdcutd cu intentia de a gratifica (donandi causa), reprezintd tot o donalie indirectd. Atunci cdnd stipulalia in favoarea unei te(e persoane este o donatie indirectd,
ea este scutitd de forma solemni impusd donaliilor.

t']A

se vedea L. Poe, op. cft., (2006), p. 287 gi urm.

V. Contracte speciale

421

Aplicaliile practice ale stipulatiei pentru altul sunt: contractul de renth viagerd in folosul unui tert, donatia cu sarcini ?n folosul unei te(e persoane, contractul de asigurare asupra vietii, contractul de asigurare de rdspundere civild etc. De precizat cd, daci stipulatia fdcutd donandi causa este prevdzutd in cadrul unei donalii directe (donalie dubld ficutd printr-un singur act juridic), contractul va fi guvernat de regulile aplicabile donaliilor (formd autenticd etc.). Numai in privinta sarcinii stipulate, care este o donatie indirecti grefatd pe o donatie directS, se vor aplica regulile specifice stipulatiei pentru altul (in principal, lipsa formei solemne). 3. Darulmanual
Darul manual reprezintd forma cea mai simpli de donatie, impunind doar tradiliunea unui mobil donat (pe ldngd acordul de voin!d, indispensabil incheierii contractului).

A. Daru! manual: donalie simplificati


Darul manual reprezintd o exceptie de la principiul solemnitdtii donalieiprevdzut de ar1. 1011 alin. (1) C.civ. Astfel, darul manual nu trebuie incheiat ad validitatem in forma autenticd (ceruti celorlalte donalii), dar se supune condiliilor de fond ale contractului. Darul manual este un contract real, deoarece la incheierea sa acordul de vointd trebuie,,insotit de traditiunea bunului" [an. 1011 alin. (4) c.civ.]. in consecinte, piedarea, tradiliunea, remiterea bunului donat de la donator la donatar este de esen,ta acestei varietdli de donatie.

De precizat cd ,,traditiunea" nu presupune ,,neapdrat o deplasare lizicd

bunullri", ci poate fi realizatd 9i printr-o ,,traditiune implicit5". De exemplu, in cazul donatiei unui autoturism, traditiunea se realizeazd prin predarea cheilor de contact, astfel ?ncdt donatarul sE poatd intra in posesia efectivd a autovehicululuitl].

Numai ca exceplie, darul manual opereazi prin simplul acord de voinfd al pa(ilor contractante, atunci cAnd, pentru un motiv sau altul, obiectul acestuia se
afl d deja i n m di nile donatarul ui (la mo me ntul pe rlectdrii contractului).

Obiectul darului manual

il

pot constitui numai bunui mobite corporale cu o

valoare de pAnd la 25.000 /ei gi susceptibile de remitere de manu ad manu. Sunt

asimilate acestora titlurile la purtitor gi biletele de bancd, intrucAt incorporeazi


valoarea creantei gi pot fitransmise prin traditiune.

Bunurile imobile, precum gi mobilele incorporale (drepturile de creantd, drepturile de creatie intelectuali, fondul de come( etc.) nu pot forma obiectul unui dar manLtal, pentru cd nu sunt susceptibile de a fi transferate gi dobAndite printr-o predare

gi primire efectiv5. Nu pot forma obiectul darului manual nici

bunurile

viitoare, pentru simplul motiv c5, neexistAnd, nici nu pot fi predate.

A se vedea Fl. Bntas, /n tegdturd cu depunerea unei sume de bani in contul curent oersonal la cEC in vederea cumpdrdrii unui autorurism, in Dreptul nr. 3/1g90, p. 16 gi urm.

i'l

lnstitutii de drept civil

Dovada prederii lucrului (gi deci a incheierii contractului) poate fi fdcutd, in principiu, prin orice mijtoc de probd (fiind o chestiune de fapt). Ca exceplie, donatorul gi succesorii sdi pot proba contractul (ca act juridic) numai printr-un inscris sau inceput de dovadd scrisd, completatd cu martori Sau prezumlii, conform regulilor generale in materie de probe (art. 1191 9i urm' C.civ' 1864). De menlionat cd donatarul posesor nu are nevoie de dovadd scrisi (fiind prezumat proprietar in baza ar1.935 C.civ.).
B. Darurile de

nunti

Una dintre cele mai cunoscute categorii de daruri manuatd'l sunt darurile de nuntd. Astfel, avAnd in vedere tradilia potrivit cdreia, cu ocazia cdsdtoriei, parinlii obignuiesc sd igi inzestreze copiii cu bunuri sau alte valori (acestea fiind de naturd a constitui, pentru inceput, patrimoniul comun al sotilor). Bunurile sunt diruite, de regulS, dupd oficierea cdsitoriei, cu ocazia serbdrii nunlii, ceea ce face ca ele sd constituie bunuri comune ale solilor (deoarece se presupune cd a existat intenlia donatorului ca ele si intre in comunitatea de bunuri
a solilor)t2].

in schimb, donalia fdcutd de pirintii unuia dintre soli dupd serbarea nuntii
califici bunuldrept bun propriu. Solulia igiare temeiulin prevederile art.340lit. a) C.civ., potrivit cdrora bunurile dobAndite in timpul regimului comunitdlii legale prin donayie sunt bunuri proprii(cu exceptia cazului cAnd donatorul a prevdzut cd ele
vor fi comune).

in doctrind s-a admis insi cd darurile obignuite au un regim derogatoriu de la


dreptul comun, instituit mai sus gi, pe cale de consecinld, devin bunuricomune ale solilor (potrivit regulii instituite de art, 339 C.civ.). in suslinerea punctului de vedere de mai sus, s-au invocat prevederile art. 1150 lit. c) C.civ., potrivit cdrora darurile obignuite nu sunt supuse raportului donaliilor. De menlionat insd ci celelalte donalii reprezentAnd sume mari de bani sau alte bunuri de mare valoare devin bunuri proprii, chiar dacd sunt fdcute cu ocazia serbdrii nunlii gi de cdtre persoane care nu sunt pdrinlii unuia dintre soli (cu excePlia cazului in care donatorul a dorit expres ca bunurile respective si devind comune)t"r.

Secliuneo o Vl-o. Electele controctului de donagie


Principalul efect (legal) al contractulul de donatie este transmiterea dreptului de proprietate de la donator la donatar (consecinld a caracterului translativ de proprietate al donaliei).

trl Alte daruri manuale sunt: ,,pomana' care se di cergetorilor (care constd, de reguld, in sume mici de bani sau alimente) gi ,,ciubucul" sau ,,bacgigul", care constd in gratificarea unei

persoane care a prestat un serviciu satisficdtor pentru dispundtor. tzl A se vedea T.S., s. civ., dec. nr.78611979, in C'D. 1979, p. 141-143. l3l Pentru amdnunte in materie de daruri de nuntd, a se vedea E. Sarrn-RoueruO, Contracte civile. incheiere, executare, incetare, Ed. Polirom, lagi, 1999' p. 191-193.

'

i,'
lli:'

ii'

V. Contracte speciale

423

Degi, prin natura sa, donalia transmite dreptul de proprietate, este posibil ca dreptul transmis cu titlu gratuit sd fie un alt drept real (decAt dreptul de proprietate) sau un drept de creantd. in acest din urmd caz, operalia juridicd se va analiza ca o cesiune de creanld cu titlu gratuit, cdreia i se vor aplica regulile prevdzute de art. 1566 gi urm. C.civ.tll
1. Obligaliile donatorului Ca gi vAnzarea, contractul de donafie este, prin natura sa, translativ de proprietate. Spre deosebire de vAnzare, donalia este insi o liberalitate, calitate ce face ca obligaliile donatorului sd fie mult atenuate. A. Obligalia de predare a lucrului

Principala obligalie (personald)

donatorului este predarea bunului donat

donatarului. Predarea bunului are semnificalia transmiterii materiale a lucruluigi se poate face ulterior incheierii contractului, potrivit clauzelor contractuale. Dacd pdrlile au convenit ca bunul donat sd fie pistrat de donator gi dupd perfectarea contractului, acesta va rdspunde pentru pieirea sau deteriorarea bunului, dar numai daci a survenit din culpa sa (pentru celelalte cazuri rispunderea fiind a donatarului proprietar).

Evident c5,

daci bunul donat este un dar manual, intotdeauna donatarul va


donatorului

rdspunde de pieirea lucruluiin calitatea sa de proprietar.


B. Obligalia de garanfie a

Datoritd caracterului gratuit al contractului, in principiu, donatorul nu are gi obligaliade a-l garanta pe donatar pentru evictiune sau pentru viciile ascunse [art. 1018 alin. (1) gi art. 1019 alin. (1) c.civ.l. Astfel,,,in executarea donaliei, dispunfitorul rispunde numai pentru dol gi culpd gravd' (art. 1017 C,civ.).

ca exceptie de la regula de mai sus, donatorul datoreazd totugi garanyid2l pentru evictiune: - dacd a promis expres garanlia sau daci evictiunea decurge din fapta sa ori dintr-o imprejurare care alecteazd dreptul transmis, pe care a cunoscut-o gi nu a comunicat-o donatarului la incheie-

rea contractului.

Tot ca exceptie, donatorul datoreazd garanlie pentru vicir'le bunului donat, dacd a cunoscut viciile ascunse gi nu le-a adus la cunogtinta donatarului la incheierea contractului, caz in care este tinut sd repare gi prejudiciul cauzat donatarului prin aceste vicii [art. 1019 alin. (2) C.civ.]. in cazul donaliei cu sarcini, in limita valorii acestora, donatorul rdspunde pentru evic[iune gi pentru vicii ca gi vanzitorul [art. 1018 atin. (2) gi art. 1019 alin. (3)
I11

Contractul prin care se transmite un drept de crean!6 cu titlu gratuit trebuie se

respcte forma cerutd de lege; a se vedea C. SrArrscu, C. Binsan, op. cit., p. 379. ''' A se vedea D. CHtRtcA, op. cit. (1997), p. 159.

424

lnstitutii de drept civil

C.civ.l. Dispozi{iile in cauzd se justificd deoarece, in limitele sarcinii, contractul de donalie este sinalagmatic (gideci asem6ndtor vAnzdrii). 2. Obligaliile donatarului Deoarece contractul de donatie este unilateral,
nicio obligalie fald de donator.

in principiu, donatarul nu

are

Totugi donatarul poate avea (cel mult) o obligalie imperfectd, de recunogtintd (morald), care, dacd este incilcatd, poate duce implicit, in anumite conditii, la revocarea donatiei pentru ingratitudine (art. 1023 C.civ.). Dacd donalia este sub modo (cu sarcini), donatarul are obligatia de a executa sarcina intocmai ca debitorii din contractele sinalagmatice, deoarece, in caz contrar, donatia poate fi ,,revocati"l1]. 3. Efectele donaliei

fali

de

terli

Ca orice contract translativ de proprietate, donatia produce efecte (directe) doar intre pd$ile contractante. Astfel, pentru ca donalia sd producd efecte gi fald de terli, este necesard indeplinirea formelor de publicitate prevdzute de lege. ln cazulin care bunuldonat este un mobilcorporal, opozabilitatea se realizeazd prin transmiterea posesiei bunului respectiv (art. 916 gi art. 919 C.civ.). Dacd obiectul donaliei este un drept de creantd, opozabilitatea fala de terti se realizeazb, numai prin notificarea cesiuniicdtre debitorul cedat ori prin acceptarea

eide cdtre acesta printr-un act autentic (art. 1578 C.civ.). Cesiunea unei universalitili de creante, actuale sau viitoare, nu este opozabild tertilor decAt prin inscrierea cesiunii in arhivd (art. 1579 C.civ.). cand obiectul donatiei este un imobil, contractul devine opozabil pd(ilor gi tertilor din momentul inscrierii dreptuluitabularin cartea funciari (art. 885 C.civ.). lnscrierea in cartea funciard poate fi cerutd, in primul rdnd, de cdtre donatar, deoarece el este cel mai interesat sd preintAmpine dobAndirea aceluiagi drept de cdtre terti. Pot, de asemenea, sd ceard transcrierea: mandatarul donatarului,
tutorele, ascendentii minorului donatar gi chiar donatorul. Potrivit art. 909 alin. (2) C.civ., impotriva dobAnditorului de bund-credintd al unui drept real (prin donalie sau legat), ce gi-a inscris dreptul in cartea funciard, actiunea in rectificare nu se va putea porni ,,decAt in termen de 5 ani, socotiti de la inregistrarea cererii de inscriere" (dupd prescriptia acliunii in rectificare), cu exceptia cazuluiin care dreptul material la actiunea in fond nu s-a prescris maiinainte.

Secliunea o Vll-o. Couzele legale de revocare o donaliilor


Prin esenta lor, donatiile sunt irevocabile. Ca exceplie de la principiul irevocabilildtii, donatiile intre soli sunt revocabite in timpul cdsdtoriei(art. 1031 c.civ.). Tot astfel,,,pdrlile pot stipula in contract - cu
t'l A se vedea D. Mncovel, l.E. Cnonnru, op. cit., p. 'l 3g-140.

V. Contracte speciale

425

respectarea principiului irevocabilititii

desfiintarea Noul Cod civil, in dispoziliile art. 1020 C.civ., prevede insd cd donatia mai poate fi ,,revocati" gi in alte doud situalii: pentru ,,neexecutarea fdrd justificare a sarcinilo/' gi pentru,,ingratitudine"t2l. ln acest context, se pune o intrebare fireascd: sunt doui sau trei cauze prevdzute de lege pentru revocarea donaliei?

donatLi'.t1]

'

anumite clauze (condilii) care pot duce la

incercAnd
Cod civil nu a

si

rispundem la intrebarea de mai sus, precizdm mai intdi cd noul

ficut decAt si preia, in general, vechile dispozilii in materie, inclusiv problema de mai sus. Astfel, doctrina anterioard a apreciat ci ingratitudinea gi neexecutarea sarcinii nu reprezintd cauze de revocare a donatiilor, deoarece nu
depind exclusiv de voinla donatorului gi le-a denumit ,,cauze legale de revocare a
donaliilor''t3i.

Facem numai precizarea cd stricto sensu revocarea este atributul dispundtorului (care revine asupra propriilor manifestdri de voin!d). in doctrind insd revocarea are un infeles mai larg (de exemplu, este folositd in sensul de denuntare unilaterald sau de desfacere solo consensu a contractului)lal. Deoarece disputa privind natura juridicd a celor douh ,,cauze de revocare" excede scopului urmdrit in prezenta lucrare, ?n continuare le vom numi, de asemenea, ,,cauze legale de revocarea donaliei" (in principal, pentru a le deosebi de revocarea donatiei intre soti - singurul caz veritabitde revocare)tsl. Revocarea (legala) pentru neexecutarea sarcinii 9i pentru ingratitudine nu
opereazd de drept (fiind judiciare)161.

1. Revocarea donaliei pentru neexecutarea

,,firi justificare"

a sarcinii

Sarcina reprezintd o obligatie impusd de donator gratificatului, in limita cireia se diminueazd caracterul gratuit al liberalitilii. Sarcina trebuie sd fie posibild, licitd gi morald. Ea poate fi dispusd in favoarea dispundtorului, in favoarea unui ter! sau in favoarea gratificatului insugitTl.

Ilr R se

t'l

vedea FR. Deax, op. cit., p. 175. Potrivit art. 96 din Legea nr. 7112011 referitoare

la revocarea donatiei

pentru

survenienld de copil (necunoscutd in noul Cod civil), prevederile anterioare nu se aplicd in cazul copilului ndscut dupd intrarea in vigoare a noilor reglementdri. t'i A se vedea C. ToloEn, op. cit. Q0A5), p. 139.
l]1

Precizdm c6, incercdnd sd califice cele doud (foste irei) cauze in discutie, doctrina majoritard a ales o cale de mijloc (compromis) denumindu-le ,,cauze legale de revocare a donatiilo/' (altfel ar fi trebuit sd aleagd intre revocare gi rezoluliune). roi Precizdm cd noul Cod civil nu a mai reglementat revocbrea legald pentru survenienld de copil prevdzutd de art. 829 din Codul civilde la 1864. in acelagi context, potrivit art. 96 din Legea nr.7112011 , prevederile respective nu se aplicd in cazul in care copilul s-a ndscut dupd data de 1 octombrie 201'1. t'r ln primele doud situatii, sarcina transformd liberalitatea intr-un act mixt, in parte oneros, in parte gratuit. Dacd sarcina absoarbe integral valoarea liberalitSlii, caracterul gratuit dispare gi liberalitatea se transformd intr-un act cu titlu oneros.

I5l

R se vedea G. Aonor, C.A. AruoHelescu, op. cit., (2011),

p.222.

426

lnstitutii de drept civil

Sarcina se aseamend cu o conditie rezolutorie, deoarece niciuna nu afecteazi nagterea dreptului, iar in caz de realizare a conditiei sau de revocare legald a donatiei pentru neexecutarea sarcinii, efectele sunt retroactivetll. A. Neexecutarea sarcinii
Dacd donalia este sub modo (cu sarcini), donatarul are obligatia de a executa sarcina, deoarece, in caz contrar, donalia va fi revocatd (rezolu[ionatd).

Donatarul este tinut sd indeplineascd sarcina numai

astfel cd in caz de neexecutare, donatorul poate cere justifiei executarea siliti a obliOalig|, (ce formeazd obiectul sarcinii) cu daune-interese sau rezoluliunea conrile

donat, actualizati la data la care sarcina trebuia indeplinitd,, (art. 1028 c.civ.). Potrivit arl. 1027 alin. (1) C.civ., dacd donatarul nu indeplinegte sarcina la care s-a obligat, ,,donatorul sau succesorii sdiin drepturi pot cere fie executarea sarcinii, fie revocarea donaliei" (s.n.). Mentiondm cd, in limita sarcinii, contractul de donalie are caracter sinalagmatic,

in limita vatorii bunului

tractuluf't. Tot astfel, donatarul nu se poate elibera de sarcin5 abandondnd bunu-

in termen de 3 ani de la data la care sarcina trebuia executatd lart. 1027 alin. (3)
patrimoniul donatorului liber de orice drepturi constituite intre timp asupra (art. 1029 C.civ.).
B. Revizuirea condiliilor gi sarcinilor

ac[iunea prin care se solicitd executarea sarcinii sau revocarea donaliei se prescrie

unuite(, donatorul poate cere numai executarea obligatiei asumate de donatar, dar nu gi rezoluliunea contractului, deoarece el nu este parte contractantd [art. 1O2l alin. (2) C.civ,]. Revocarea donatiei pentru neexecutarea sarcinii este judiciard. Dreptul la

diruite (fdrd acordul donatorului). ln cazul sarcinii stipulate in favoarea

C.civ.l. CAnd donatia este revocatd pentru neindeplinirea sarcinilor, ,,bunul reintrd in
lui,'

sesizatd cu cererea de revizuire poate se dispund modificdri cantitative sau calitative ale condiliilor sau ale sarcinilor care afecteazd contractul ,,ori s6 le grupeze cu acelea similare provenind din alte liberalititi,,[art. 1007 alin. (1) c.civ.].
gi condifia rezolutorie nu se confundd. Astfel, in cazut condiliei rezotutorii nu _- creeazd !1.J.q se obligalii in sarcina donatarului, in schimb, sarcina obligd pe donatar 1in caz Oe

Atunci cdnd, dupi incheierea donatiei, din cauza unor situatii imprevizibip gi neimputabile beneficiarulur, indeplinirea conditiilor sau executarea sarcinilo r care afecteazd contractul a devenit extrem de dificild ori excesiv de oneroasd, donatarul poate cere revizuirea sarcinilor sau a conditiilor (art. 1006 C.civ.). in situalia de mai sus, linAnd cont gi de vointa donatorului, instanta de judecatd

ll

''r ln doctrind s-a admis cd revocarea donatiei pentru neindeplinirea sarcinilor opereazd la rezoluliune-a contra_ctelor; V. Srorce, he)ouyiunea gi iiitieiia contractetor civile, ,fel.ca
Ed. All, Bucuregti, 1997, p.73.

neerxecutare putAndu-se recurge la mdsuri de

executare).

V. Contracte speciale

instrdinarea contextul de mai sus, instanta de judecatd poate autoriza 9i in scopuri folosit prelul fie sd ca parliald sau totald a obiectuiui tiOeraiiteyii,,,stabilind instanla Tot astfel, (2) c.civ.]. conforme cu voinla dispunatorului" [art, 1007 alin' de urmdrit6" poate lua ,,orice aite mdsuri care sd menfind pe cAt posibil destinafia

in

donator.

sau a sarcinilor nu mai cAnd ,,motivele care au determinat revizuirea conditiilor pentru viitor a efecinldturarea instantei, subzista,,, persoana interesatS.poate cere telor revizuirii (art. 1008 C.civ.)111. 2. Revocarea pentru ingratitudine Toate donaliile sunt supuse revocdrii pentru ingratitudine' sunt enumerate limiFaptele care atrag revocarea donaliei pentru ingratitudine interpretare. tativ d'e art. 1023 c,civ. gi, in consecintd, sunt de strictd

a)

persoone opropiote" Donotorul sd fi otentot lo violo donotorului sou ,,o unei

dispundtorului [art' 1023 lit. a) C.civ.] in situalia se mai sus, nu se cere o condamnare penalS [aga cum se cere in suficienl se existe cazul nedemnitatii prevazute de art.958 alin. (1) C'civ.l, fiind micar rdnit)' intenlia autorutuide a ucide (chiar dacd donatorul nu a fost nici constituie cauzi nu apirare in legitimd sau De precizat c6 uciderea din culp6 lipsit de discerdonatarul cdtre de de revocare (precum nici uciderea donatorului

t'tTl;r,rte,

caz deingratitudine 9i situatia in care dar donatarul a cunoscut intenlia altor persoane de a atenta la viala donatorului,
Codut civil asimiteazd acestui
,,nu l-a ingtiin!at" Pe acesta'

b) Donotorut sd fi sdvirgit fapte penole, cruzimi sou iniurii grove fa;d de dona'
tor [art. 1023 lit. b) C.civ.]
prin fapte penalese inleleg orice delicte prin care sunt lezate bunurile sau persoana donatorului. Delictul comis asupra persoanei sau averii solului donatorului insugi' sau contra rudelor acestuia se considerd delict indreptat contra donatorului donatorului^(gi sdnatatea corporala integritatea 9i Actete de cruzime vizeazd

persoand)t2l' trebuie sdvArg1e de donatar sau, din ordinul acestuia, de cdtre o altd donatorului' reputalia sau tnjuriite sunt fapte care ating onoarea, demnitatea instanla de cdtre Faptele trebuie sd aibi o anumiti gravitate (care se apreciazd de

ludecatd).

cu De piecizat c6 toate faptele enumerate de art. 1023 C.civ. trebuie sdvArgite presupune)' poate se nu intentie (in lipsa acesteia, ingratitudinea

intre condilie gi sarcin6, a se vedea G' BoRot, op. cit., p' 268' consecinla aitelor provocatoare din parlea donatorului, revocarea p' 202 C'A' Bucuregti' s' a lV'a donaliei nu va opera; a se vedea E. Snrrn'RonaANo, op' cit'' civ., dec. nr. 140912002.
t1l pentru comparatie 'CanO Pr t"pt"i"

.int

lnstitutii de drept civil c) Refuzul donotarului de o do alimente

donotorului[art. 1023 lit. c) C.civ.]

Textul de lege are in vedere fapta donatarului care ,,in mod nejustificat" (degi avea posibilitatea) a refuzat cererea donatorului ,,ajuns in nevoie" de a-i da alimente. Valoarea alimentelor nu poate depagi valoarea bunului donat, ,,tinandu-se seama de starea in care se afla bunul la momentul donaliei". De mentionat ci revocarea donafiei nu opereazi dacd donatorul avea obligate alte persoane de a-i acorda intretinere (inclusiv alimente), Astfel, donatorul nu are actiune in justilie pentru a cere intretinere de la donatar (ci numai posibilitatea revocdrii donaliei)t11. Actiunea in revocarea donaliei pentru ingratitudine va putea fi indreptatd doar impotriva donatarului vinovat lari. 1024 alin. (2) c.civ.l. Dacd donatarul moare dupl introducerea acliunii, aceasta poate fi continuatd impotriva mogtenitorilor fart.1024 alin. (2) C.civ.]. Revocarea donaliei pentru ingratitudine poate fi intentatd numai de cdtre donator, fiind o acliune strict personatd. Prin exceplie, cererea de revocare poate fi introdusi de mogtenitorii donatorului, cAnd donatorul a decedat in termen de un an de la aflarea ingratitudinii gi ,,fdrd sd il fi iertat pe donata/'. De asemenea, mogtenitorii pot introduce acliunea in revocare in termen de un an de la data mortii donatorului, daci acesta a decedat fdri sd fi cunoscut cauza de revocare 1arl.1024 atin. (3) C.civ.l. in acelagi context, ,,actiunea pornitd de donator poate fi continuatd de mogtenitorii acestuia" [art. 1024 alin. (a) C.civ.]. Revocarea pentru ingratitudine este judiciard (deci trebuie cerutd instantei de

judecatd).

Dreptul la actiunea prin care se solicitd revocarea pentru ingratitudine se prescrie in termen de un an din ziua in care donatorul a gtiut cd donatarul a sdvArgit fapta de ingratitudine [art. 1024 atin. (1) C.civ.]. Termenul de un an este un termen de decddere (nu de prescriptie), ptezumAndu-se c5, dacd a trecut un an fdrd ca donatorul sd ceard revocarea donatiei,
acesta l-a iertat pe donatar.

Acliunea in revocare pentru ingratitudine produce efecte inter partes. Astfel, cAnd donatia a fost revocati gi restituirea in naturd a bunului donat nu este posibild, donatarul va fi obligat sd plSteascd valoarea acestuia, socotitd la data solu-

lionirii cauzei. Tot astfel, donatarul va fi obligat sd restituie fructele pe care le-a perceput, incepdnd cu data introducerii cererii de revocare a donatiei (art. 1025
C.civ.).

se vedea Fn. Deex, op. cit., p.176 R.R.D. nr. 4/1969, p. 178.

I'lA

girrib. suprem, col. civ., dec. nr. 1szz196g,in

ill

.l,li
rli

,l'i,.

tll:"

.i,

V. Contracte speciale

429

Actiunea in revocare pentru ingratitudine nu produc.e. efecte retroactive fald de fer,fl, datoritd caracterului sdu esenlialmente personaltll' Astfel, revocarea pentru ingratitudine nu are niciun efect in privinla drepturilor reale asupra bunului donat dobAndite de la donatar, cu titlu oneros, de cdtre terlii de bund-credinla 9i nici asupra garanliilor constituite in favoarea acestora (art. 1026 C.civ.). in cazul bunurilor supuse unor formalitali de publicitate, dreptul te4ului trebuie si fi fost inscris anterior inregistrdrii cererii de revocare in registrele de publicitate
aferente.

t'l A se vedea C. ToADen, op. cit., p.72.