Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
php
CALCULUL REZERVEI SI AL
COTITATII DISPONIBILE
1. PRECIZARI PREALABILE
Masa succesorala avuta în vedere în acest scop nu este cea lasata efectiv de defunct;
trebuie avute în vedere si donatiile facute de el în timpul vietii, caci rezerva îi ocroteste
pe mostenitorii rezervatari nu numai împotriva dispozitiilor testamentare (legate si
exheredari) dar si împotriva liberalitatilor tacute prin acte între vii (donatii). înseamna ca
stabilirea masei de calcul presupune reconstituirea patrimoniului defunctului, prin calcul
pe hârtie, pentru a stabili valoarea pe care ar fi avut-o nemicsorat prin donatii. In raport
de aceasta masa de calcul - denumita sugestiv si "mostenire închipuita"[1]- se va putea
constata daca prin liberalitatile tacute a fost atinsa rezerva mostenitorilor si deci urmeaza
sa se procedeze la reductiunea liberalitatilor excesive. Prin urmare, stabilirea masei de
calcul este o operatiune prealabila reductiunii liberalitatilor excesive.
Pentru stabilirea masei de calcul, art. 849 C. civ. are în vedere trei elemente, respectiv trei
operatiuni care se efectueaza succesiv:
b) scaderea pasivului succesoral din activul brut al mostenirii pentru a obtine activul net;
c) reunirea fictiva (pentru calcul) la activul net a valorii donatiilor facute în timpul vietii
de catre cel care lasa mostenirea.
Nu vor ft cuprinse printre bunurile existente cele lipsite de valoare patrimoniala (cum ar
fi, hârtiile de familie, portretele, diplomele etc.) sau care nu pot fi valorificate (creanta a
carei debitor este de insolvabilitate notorie).
Evident, nu sunt bunuri "existente" nici drepturile care s-au stins la moartea titularului
întrucât aveau caracter viager (uzufruct, creanta de întretinere, renta viagera, dreptul la
pensie etc.) sau din alte cauze (de exemplu, moartea celui care lasa mostenirea a operat ca
o conditie rezolutorie - cum ar fi reîntoarcerea conventionala a bunurilor daruite pentru
cazul predecesului donatarului, art. 825 C. civ. - sau ca un termen incert extinctiv). Tot
astfel, nu sunt avute în vedere - neexistând la data deschiderii mostenirii - fructele civile
si naturale ajunse la scadenta sau percepute dupa aceasta data ori adaugirile sau
îmbunatatirile aduse bunurilor din mostenire dupa deschiderea ei.[2]
Pentru stabilirea activului brut al mostenirii, dupa identificarea bunurilor defunctului, ele
urmeaza sa fie evaluate, pentru ca rezerva succesorala si cotitatea disponibila se stabilesc
valoric, iar nu individualizat pe bunuri.
Subliniez ca aceasta adaugare, reunire, nu este efectiva, ci pur fictiva, doar pentru calcul
("se adauga prin calcul"- art. 849 C. civ.), pentru a se vedea daca liberalitatile inter vivos
(si mortis causa) se încadreaza ori nu în limitele cotitatii disponibile. Numai daca aceasta
cota a fost depasita se va pune problema readucerii, în natura sau prin echivalent, la masa
succesorala a bunurilor daruite. Dar calculul rezervei si al cotitatii disponibile este numai
o operatiune prealabila reductiunii liberalitatilor excesive, un calcul pe hârtie.
Sunt supuse reunirii fictive toate donatiile tacute de defunct, indiferent de forma de
realizare (act autentic, dar manual, donatii simulate sau indirecte) si indiferent de
persoana donatarului (mostenitor sau tert). Deoarece dispozitiile legale prin care se
asigura rezerva succesorala au caracter imperativ (de ordine publica) donatiile nu pot fi
exceptate de la reunirea fictiva prin vointa donatorului. Chiar daca donatia este scutita de
raport, valoarea ei se adauga Ia masa de calcul a rezervei. în cazul donatiilor cu sarcini, la
reunirea fictiva se va tine seama de valoarea rezultata din diferenta dintre valoarea
bunului donat si valoarea sarcinii.[8] Daca însa sarcina stipulata în favoarea unui tert (nu
a donatarului) reprezinta o donatie indirecta, grefata pe o donatie directa[9], se va adauga
prin calcul si valoarea donatiei indirecte.
Nu sunt supuse reunirii fictive acele gratuitati care sunt în îndeplinirea unor îndatoriri
sociale si care nu reprezinta liberalitati ori - chiar daca sunt calificate donatii - nu sunt
supuse regimului liberalitatilor, fiind exceptate de lege (art. 759 C. civ.) si de la raportul
donatiilor (desi donatorul nu a prevazut scutirea de raport). Astfel:
- cheltuielile de nunta.
Nu este supusa reunirii fictive nici valoarea bunurilor înstrainate de defunct prin acte cu
titlu oneros (art. 849 C. civ. vizeaza numai donatiile între vii), afara numai daca se
dovedeste ca actul - aparent cu titlu oneros -reprezinta în realitate o donatie deghizata.
Mostenitorii rezervatari pot dovedi deghizarea prin orice mijloc de proba[11], având
calitatea de terti în materie de simulatie, pentru ca se prezinta în apararea unui drept
propriu, iar nu dobândit prin mostenire de la defunct.
PREZUMTIA DE DONATIE
Chiar si în aceste conditii dovada deghizarii este deosebit de anevoioasa. Pentru a usura
aceasta dovada, legea (art. 845 C. civ.) prevede în favoarea mostenitorilor rezervatari o
prezumtie relativa[12] potrivit careia înstrainarea cu titlu oneros facuta unui succesibil în
linie dreapta[13] (ruda în linie directa descendenta sau ascendenta, inclusiv rudenia civila
rezultând din adoptie, care ruda, în momentul înstrainarii, ar fi avut calitatea de a-l
mosteni pe înstrainator) reprezinta o donatie (socotita în cotitatea disponibila) daca
înstrainarea s-a facut cu rezerva uzufructului sau cu sarcina unei rente viagere[14], iar
deghizarea nu este invocata de un mostenitor în linie dreapta care sa fi consimtit la
încheierea actului.
Precizez ca art. 845 C. civ. este aplicabil în conditiile aratate numai daca actul de
înstrainare este calificat de catre parti ca fiind cu titlu oneros[17] . Daca actul cu titlu
gratuit, nu se prezuma fictivitatea sarcinilor prevazute; simulatia trebuie sa fie dovedita.
Daca nu se dovedeste, se va tine seama, dupa cum am vazut, de valoarea rezultata din
diferenta dintre valoarea bunului donat si valoarea sarcinii, daca sarcina nu reprezinta, ea
însasi, o donatie indirecta, grefata pe o donatie directa.
Beneficiarul înstrainarii trebuie sa fie un mostenitor prezumtiv, ruda în linie directa. Daca
se sustine ca partile au recurs la interpunere de persoane, ea trebuie sa fie dovedita.
Prezumtia de interpunere prevazuta de art. 812 C. civ. în materia incapacitatii de a primi
liberalitati, nu este aplicabila.[18]
Prezumtia caracterului gratuit al actului prevazuta de art. 845 C. civ. poate fi invocata
numai de catre mostenitorii rezervatari[19], cu conditia sa nu fi consimtit la înstrainare,
recunoscând caracterul cu titlu oneros al înstrainarii.[20]
Alti mostenitori (ascendenti ordinari, rude colaterale sau legatari) nu pot invoca
prezumtia. Astfel fiind, masa de calcul va fi diferita dupa cum este vorba de raporturile
dintre mostenitorii rezervatari sau de raporturile cu ceilalti mostenitori, care nu pot
invoca prezumtia sau care nu pot dovedi caracterul gratuit al actului.
EFECTELE PREZUMTIEI
EVALUAREA BUNURILOR
Dupa identificarea tuturor bunurilor donate (inclusiv sub forma deghizata) potrivit
regulilor aratate, se pune problema evaluarii lor în vederea reunirii lor la masa de calcul
(adaugire la activul net).
Regula :
Modul de evaluare stabilit de art. 849 C. civ. se aplica nu numai în cazul donatiilor
imobiliare, dar si în cazul bunurilor mobile donate, corporale sau incorporale. Astfel
fiind, actiunile donate se evalueaza în raport de cursul lor din ziua deschiderii
mostenirii[21]. În schimb, suma de 6anî donata se evidentiaza în masa de calcul la
valoarea ei nominala[22] (principiul nominalismului monetar consacrat de art. 1578 C.
civ.), chiar daca, la data donatiei ea valora, de exemplu, cât un autoturism, iar la
deschiderea succesiunii acea suma valoreaza numai cât o bicicleta, datorita instabilitatii
economice.
Evaluarea dezmembramintelor proprietatii
Se mai pune problema, cum se face evaluarea în cazul în care liberalitatea are ca obiect
dezmembraminte ale proprietatii sau dimpotriva, nuda proprietate (dreptul de uzufruct, uz
sau abitatie fiind rezervat). Problema se poate pune nu numai în cazul donatiilor, dar si în
alte ipoteze, de exemplu, pentru evaluarea activului succesoral în care exista un imobil
grevat de uzufruct în favoarea unei terte persoane (de pilda, vânzatorul imobilului
cumparat de defunct).
Mentionez ca, în cadrul reductiunii liberalitatilor având ca obiect uzufructul sau renta
viagera dificultatile de evaluare pot fi evitate prin optiunea mostenitorilor rezervatari în
sensul transmiterii beneficiarilor dreptului de uzufruct sau de renta viagera a proprietatii
cotitatii disponibile în loc sa execute liberalitatea asa cum a fost stipulata de defunct (art.
844 C. civ.).
Potrivit art. 849 C. civ., cele trei operatiuni ar urma sa se faca în urmatoarea ordine:
stabilirea activului brut, la care se adauga prin calcul donatiile si din valoarea lor reunita
se scade pasivul. In literatura de specialitate se apreciaza, pe drept cuvânt, ca aceasta
ordine a operatiunilor este eronata si inaplicabila în cazul în care mostenirea este
insolvabila, pasivul depasind activul. Daca pasivul este acoperit de valoarea activului,
ordinea operatiunilor este indiferenta.
Daca urmam ordinea prevazuta de art. 849 C. civ. (activul brut + donatia -datorii)
rezultatul este 1 milion. înseamna ca rezerva succesorala si cotitatea disponibila vor fi de
câte o jumatate de milion. In schimb, creditorii vor lua activul brut si 2 milioane din
valoarea bunului donat care, pentru ei, nu face parte din mostenire.
Dupa stabilirea activului brut si, daca este cazul, scaderea pasivului si reunirea fictiva a
donatiilor, se obtine valoarea care reprezinta, dupa cum am vazut, masa de calcul, la care
se raporteaza cota de rezerva a mostenitorilor rezervatari (descendenti sau ascendenti
privilegiati si sotul supravietuitor) si cotitatea disponibila, pentru a se stabili valoarea lor
concreta, efectiva (in cifre absolute). Daca prin donatiile facute si/sau dispozitiile
testamentare s-a adus atingere rezervei succesorale, se procedeaza la reductiunea
liberalitatilor întrucât sunt excesive.
Cotitatea speciala disponibila a sotului supravietuitor
COTITATEA SPECIALA DISPONIBILA A SOTULUI SUPRAVIETUITOR
Cotitatea disponibila speciala a sotului supravietuitor se aplica in concurs cu copiii
dintr-o casatorie anterioara a defunctului.
Acest caz special este instituit pentru situatia in care defunctul are descendenti dintr-o
casatorie anterioara sau orice alti copii din afara casatoriei cu sotul supravietuitor
( copii proveniti din relatii din afara casatoriei sau copii adoptati de defunct).
Aceasta prevedere este instituita prin art 939 din codul civil.
Astfel, se instituie o protectie speciala a copiilor din afara ultimei casatorii fata de
posibila influenta pe care sotul supravietuitor ar putea-o avea asupra testatorului
determinandu-l pe acesta sa ii faca liberalitati in detrimentul acelor descendenti.
• Sa nu fie nedemni
• Sa nu fie renuntatori
Cand se pune problema existentei descendentior de grad doi, trei etc, atunci intinderea
rezervei se va stabilii pe tulpini .