Curs 12 Sanctiunea rezervei succesorale-Reductiunea liberalitatilor excesive

Reductiunea liberalitatilor excesive este sanctiunea specifica aplicabila in cazul in care,

in raport cu valoarea patrimoniului succesoral si a bunurilor care au fost donate de catre
defunct stabilita la data deschiderii mostenirii, liberalitatile dispuse de catre acesta
incalca rezerva succesorala.

Distinctia importanta dintre sanctiunea reductiunii si nulitatea liberalitatilor consta in aceea ca

reductiunea se dispune pentru un motiv ulterior incheierii actului de liberalitate, pe cand
nulitatea sanctioneaza incalcarea conditiilor impuse de lege pentru incheierea valabila a actului
de liberalitate, prin urmare reductiunea vizeaza numai liberalitati valabile.

Intrucat motivul reductiunii se apreciaza fata de data deschiderii mostenirii, aceasta cauza de
ineficacitate este similara cu caducitatea liberalitatilor, care de asemenea survine pentru motive
ulterioare incheierii actului de liberalitate. Totusi, pe cand caducitatea survine pt orice motiv
ulterior incheierii actului de liberalitate care antreneaza ineficacitatea lui totala/partiala,
reductiunea este o forma de ineficacitate specifica motivului incalcarii rezervei succesorale si
care,prin urmare este supusa unui regim special derogatoriu fata de celelalte cauze de
caducitate.
Impactul sanctiunii reductiunii asupra liberalitatilor excesive depinde dupa cum sunt donatii sau
legate.

In fiecare dintre aceste doua cazuri ineficacitatea este, in principiu, partiala si opereaza de la
data deschiderii mostenirii, astfel:

a) Pentru legate, in masura in care au fost reduse, ele nu vor produce niciun efect.

b) Pentru donatii, ineficacitatea intervine doar la data deschiderii mostenirii, ceea ce

inseamna ca bunul donat ramane in proprietatea deplina a donatarului intre data incheierii
donatiei si data deschiderii mostenirii. In acest interval, donatarul, in calitate de proprietar, poate
incheia acte de dispozitie si se vor mentine integral fara ca tertii sa suporte in vreun fel efectele
reductiunii. De asemenea, fructele culese si veniturile incasate de donatar pe seama bunului
donat intre data incheierii contractului de donatie si data deschiderii mostenirii raman definitiv in
patrimoniul donatarului si nu sunt supuse reductiunii.
Numai fructele produse ulterior deschiderii mostenirii vor putea fi impartite intre donatar si
mostenitorul rezervatar in proportia in care acestia au devenit coproprietari ai bunului ca urmare
a reductiunii.
Reductiunea nu opereaza de drept, ci numai la cererea mostenitorilor rezervatari. Cum
dreptul la rezerva este individual, fiecare dintre rezervatari va avea libertatea de a solicita sau
nu reductiunea necesara pt satisfacerea propriei sale rezerve. Pe temeiul invocarii rezervei de
catre titularii sai, reductiunea se poate realiza fie prin buna invoiala pe temeiul unui contract
incheiat intre rezervatar si beneficiarul liberalitatii, fie in urma unui proces intre cei doi.
Dreptul rezervatarului de a cere reductiunea este un drept patrimonial care nu are caracter
strict personal, in consecinta se poate transmite ut singuli sau in cadrul unei transmisiuni
universale/cu titlu universal, fie printr-un contract de instrainare cu titlu particular, fie pe cale
succesorala catre mostenitorii rezervatarului, fie pe calea vanzarii unei mosteniri, dreptul la
reductiune fiind un considerat un drept accesoriu dreptului la mostenire al rezervatarului si
transmitandu-se astfel dobanditorului acestui drept la mostenire.
Pentru ca nu are caracter strict personal, creditorii chirografari ai rezervatarului pot cere pe cale
oblica reductiunea liberalitatilor in vederea complinirii rezervei debitorului lor. In schimb,
creditorii succesiunii nu pot cere reductiunea liberalitatilor excesive intrucat dreptul de a cere
reductiunea nu face parte din patrimoniul succesoral, el fiind accesoriu dreptului la patrimoniul
succesoral. El este un drept propriu al rezervatarului nascut direct in persoana sa la
deschiderea mostenirii in legatura cu care are vocatie concreta ca sot supravietuitor, ascendent
privilegiat sau descendent.
Ca urmare, partea din bunurile care au facut obiectul liberalitatilor ce intra in patrimoniul
mostenitorului rezervatar de la deschiderea mostenirii ca efect al reductiunii liberalitatilor
excesive nu face parte din masa patrimoniala a bunurilor pe care el le-a mostenit in cadrul
patrimoniului succesoral, ci este un bun propriu care nu este afectat platii datoriilor mostenirii,
de aceea creditorii mostenirii nu pot cere reductiunea (nu le profita).
In cazul litigiului cu privire la reductiune, rezervatarul poate avea:
¬ Pozitia unui reclamant daca bunurile care au facut obiectul liberalitatilor se afla in
detinerea beneficiarilor acestora
¬ Pozitia de parat daca bunurile au ramas in detinerea mostenitorului rezervatar si
beneficiarii liberalitatilor (de regula,legate) solicita executarea lor. In primul caz,
opereaza pe cale de actiune,iar in al doilea caz reductiunea opereaza pe cale de
exceptie.
Actiunea in reductiune se prescrie in 3 ani care curge, de regula, de la data
deschiderii mostenirii.
Prin exceptie, daca mostenitorii rezervatari au pierdut detentia bunurilor ulterior
deschiderii mostenirii, termenul curge de la data pierderii detentiei. De asemenea, daca
la data deschiderii mostenirii sau de la data pierderii detentiei,mostenitorii nu cunosteau
liberalitatea consimtita de defunct sau caracterul excesiv al acestei liberalitati, termenul
de prescriptie incepe sa curga de la data de la care in mod efectiv au cunoscut
cumulativ aceste 2 elemente: ca s-a facut liberalitatea si ca are caracter excesiv. Cand
reductiunea se invoca pe cale de exceptie, ea este imprescriptibila.
In principiu, reductiunea se realizeaza in natura, in sensul ca pt partea pt care liberalitatea
este ineficace, mostenitorul rezervatar devine proprietar sau cel putin coproprietar cu
beneficiarul liberalitatii. De la regula exercitarii in natura a dreptului la rezerva/reductiunii in
natura exista urmatoarele exceptii:
1. Daca donatarul prin donatia supusa reductiunii a instrainat bunul donat ori acesta a pierit
din cauze nefortuite,donatarul va fi obligat sa efectueze reductiunea prin echivalent,de
regula,in bani.
2. Daca donatarul este un mostenitor rezervatar care nu e obligat la raportul donatiei,el va
putea pastra donatia in contul rezervei sale efectuand in acest fel reductiunea ei fata de
ceilalti mostenitori rezervatari.
3. Daca mostenitorul rezervatar e obligat la raport ,care este si donatar si care in
executarea obligatiei decurgand din reductiune ar trebui sa transmita celorlalti
mostenitori rezervatari mai putin de jumatate din valoarea bunului donat. In aceasta
situatie,donatarul poate executa aceasta obligatie prin echivalent si nu in
natura,pastrand integral bunul donat.
 ϖ Cum se stabileste partea din liberalitati care,fiind excesiva, este supusa
reductiunii?

Aceasta parte se stabileste pornind de la o masa de calcul care include valoarea patrimoniului
succesoral si valoarea bunurilor care au iesit din acest patrimoniu in cursul vietii defunctului pe
calea unor contracte de donatie.
Formula de stabilire a masei de calcul este urmatoare: Mc=Ab (activ brut al mostenirii)- P
(pasivul mostenirii) + D (valoarea bunurilor donate)
¬ Activul brut al mostenirii cuprinde toate bunurile aflate in patrimoniul succesoral la data
desschiderii mostenirii si care se pot transmite mostenitorilor. Prin urmare,nu sunt
incluse in activul brut acele drepturi care inceteaza la data deschiderii mostenirii fie pt ca
au caracter personal (uz,uzufruct viager,pensia),fie ca sunt afectate de conditie/termen
care depinde/implica decesul celui care lasa mostenirea.
In activul brut se include,daca este cazul,si partea defunctului din comunitatea matrimoniala
(legala/universala),prin urmare atunci cand la data decesului defunctul era casatorit indiferent
daca sotul supravietuitor vine sau nu la mostenire,prealabil stabilirii masei de calcul,trebuie
lichidata comunitatea matrimoniala pt a se putea determina exact in ce masura bunurile din
cadrul acestei comunitati apartin sotului decedat. Ulterior,daca sotul vine la mostenire,cota sa
se va stabili si in functie de aceste bunuri+ dr sau special numai daca asemenea bunuri ii
apartineau defunctului in urma lichidarii comunitatii matrimoniale.
¬ Pasivul succesoral e alcatuit din toate datoriile si sarcinile mostenirii care incumba
mostenitorilor.
¬ Datoriile mostenirii sunt acele obligatii fata de care cel care lasa mostenirea era debitor
la data decesului sau si care,prin urmare s-au transmis pasiv mostenitorilor sai.Sarcinile
sunt acele obligatii ce se nasc pt mostenire in urma decesului persoanei care lasa
mostenire (exe: obligatia de a suporta cheltuielile de inmormantare sau de dezbatere
succesorala). In cazul in care pasivul are o valoarea superioara activului brut,rezultatul
primei operatiuni necesare pt stabilirea masei de calcul,nu va fi negativ,ci egal cu 0.
Daca creditorii mostenirii aveau un debitor insolvabil,va fi insolvabil si dupa deschiderea
mostenirii pt ca donatarii nu vor fi chemati sa raspunda pt datoriile defunctului.Creditorii vor fi
platiti numai din activul brut.
• Activul brut poate fi ori pozitiv,ori egal cu 0 , NICIODATA NEGATIV.
Legatele nu se evidentiaza distinct in masa de calcul pentru ca ele privesc bunuri care, la data
deschiderii mostenirii, erau in activul brut => obiectul legatului este inclus in activul brut. S-ar
putea sa nu se execute toate tocmai pentru ca pasivul este mare.

¬ In ceea ce priveste donatiile,se au in vedere toate donatiile consfintite de defunct

(directe,indirecte,daruri manuale) ,cu cateva exceptii prevazute expres si limitativ de
lege de art.1091 alin 3):

1. Darurile obisnute sunt cadouri ocazionale pe care defunctul le-a facut in

considerarea relatiei sale cu beneficiarul,avand in vedere situatia proportia dintre starea
patrimoniala a defunctului si a celuilalt ( exemplu Tiriac sau cluburile din Mamaia- pt ei
sunt daruri obisnuite).
 2. Donatiile remuneratorii (de la bacsis si pana la donatia facuta salvamarului care l-a
salvat) in masura in care valoarea donatiei este proportionala cu valoarea serviciului
facut,donatia contine pe langa intentia de a gratifica si recunostinta donatorului pt
beneficiar in executarea unor obligatii anterioare ale acestuia,deci nu este vorba de
animus solvendi.
3. Sumele cheltuite pt intretinerea sau ,daca e cazul,pt formarea profesionala a
descendentilor,parintilor sau a sotului. Si aceste sume vor fi excluse de la
reductiune (si din masa de calcul) numai daca sunt proportionale cu relatiile dintre
defunct si donatar si cu starea materiala a acestuia.
4. Cheltuielile de nunta facute pt onoarea familiei.

• Regula este ca in vederea stabilirii valorii bunului donat se are in vedere data
deschiderii mostenirii,dar starea bunului de la momentul donatiei. In consecinta
daca valoarea bunului a variat in urma modificarilor aduse lui de catre donatar atunci
aceste variatii nu vor fi luate in considerare. In schimb daca evolutia valorii bunului a fost
determinata de factori exogenti (preturile de piata,crestere economica,politica guvernului
etc) pana la data deschiderii mostenirii ,atunci aceste variatii vor fi avute in vedere pt a
se determina valoarea pe care ar fi avut-o bunul daca isi pastra starea daca ar fi fost
donat pana la data deschiderii mostenirii.

In cazul in care bunul a fost instrainat se va avea in vedere valoarea sa la data instrainarii de
catre donatar.
In cazul in care in schimbul bunului a intrat in patrimoniul donatarului alt bun pe temeiul
subrogatiei reale se va avea in vedere valoarea acestui bun la data deschiderii mostenirii.Totusi
daca acest alt bun este supus prin natura sa pierderii de valoare in acest caz se va avea in
vedere valoarea bunului donat la data instrainarii.
Daca obiectul donatiei sau bunurile ce au intrat in patrimoniul donatarului in schimbul bunului
donat constituie sume de bani,valoarea lor se va indexa de la intrarea in patrimoniul donatarului
si pana la data deschiderii mostenirii in raport cu rata inflatiei.
Odata ce s-a stabilit masa de calcul, in raport cu ea se vor determina rezervele,rezerva totala si
cotitatea disponibila. Daca suma liberalitatilor (donatii si legate) pe care le-a consfintit defunctul
nu depaseste cotitatea disponibila atunci aceste liberalitati nu sunt excesive si exceptia de
reductiune se respinge. In schimb, daca suma liberalitatilor (donatii si legate) consfintite de
catre defunct depaseste cotitatea disponibila,judecatorul va trebui sa dispuna reductiunea
uneia/mai multora dintre aceste liberalitati intr-o ordine obligatorie prevazuta de lege.
Legatele nu se evidentiaza distinct in masa de calcul pt ca ele privesc bunuri,care la data
deschiderii mostenirii erau in activul brut si obiectul legatului e inclus in "Ab" din formula masei
de calcul. S-ar putea sa nu se execute toate pt ca pasivul ar putea fi mare si pasivul se plateste
primul,iar apoi se executa legatele.

ϖ Ordinea reductiunii liberalitatilor excesive

Art.1096 in vederea aplicarii acestor reguli trebuie sa se distinga dupa cum natura
liberalitatilor excesive este aceea de legate sau de donatii. In cazul in care defunctul a
consfintit atat legate ,cat si donatii ,legatele se reduc inaintea donatiilor=> donatiile se
atribuie inaintea legatelor. Aceasta regula este imperativa,defunctul nu poate deroga de la ea
pt ca o astfel de derogare ar incalca pp irevocabilitatii donatiilor si i-ar permite sa reduca
avantajul conferit donatarilor prin intocmirea unor legate ulterioare.
¬ Daca liberalitatile excesive sunt legate,atunci ele se reduc toate deodata si proportional.
Aceasta regula este supletiva in raport cu vointa defunctului intrucat legatele sunt
revocabile pana la data decesului sau,el poate dispune o ordine a reductiunii legatelor
intre ele.
¬ Daca liberalitatile excesive sunt donatii, atunci acestea se reduc in ordine invers
cronologica,deci se atribuie in ordine cronologica. Aceasta regula este imperativa si
incalcarea ei ar contraveni pp irevocabilitatii donatiilor,astfel daca aceasta dispozitie ar fi
introdusa intr-un contract de donatie,donatia ar fi nula,iar daca e introdusa intr-o alta
manifestare a defunctului,acea manifestare ar fi lovita de nulitate.
¬ Daca donatiile supuse reductiunii sunt concomitente,ele se reduc toate deodata si
proportional (exemplu: A doneaza lui B cu sarcina ca B sa transmita un bun de valoare
mai mica catre C,pt diferenta de valoare intre cele 2 bunuri ,donatia e directa,iar pt bunul
de valoare mai mica e donatie indirecta intre A si C=> donatii concomitente). Si aceasta
regula e supletiva,defunctul putand dispune o ordine a reductiunii cel mai tarziu in
momentul in care consimte la cele 2/mai multe donatii concomitente,iar nu ulterior (Fig.
1).

ϖ Raportul donatiilor

Este o institutie specifica dreptului succesoral,care conform NCC se realizeaza odata cu partajul
mostenirii intre mostenitorii legale. Prezumtia pe care se intemeiaza aceasta institutie este
aceea ca atunci cand cel care a lasat mostenirea a facut o anumita donatie uneia dintre rudele
sale foarte apropiate (sot/descendenti), el nu a dorit sa ii confere acesteia un avantaj fata de
celalalte rude la fel de apropiate,ci doar sa ii confere un avans din mostenire. Pe temeiul
acestei presupuneri,daca defunctul nu a dispus altfel,donatarul beneficiar va fi obligat ca la
deschiderea mostenirii sa imparta obiectul donatiei sale cu celalalte rude la fel de apropiate in
proportiile prevazute de mostenirea legala. Prin urmare,prin intermediul raportului donatiei,bunul
donat devine intre mostenitorii obligati la raport,o parte a mostenirii legale.
Pt ca obligatia de raport al donatiilor sa se nasca e nevoie sa fie indeplinite cumulativ
urmatoarele conditii:

1. Sa existe cel putin 2 mostenitori legali in calitate de sot supravietuitor sau

descendenti
In principiu,daca donatarul renunta la mostenire,el nu mai este obligat sa efectueze raportul
donatiilor si aceasta chiar daca donatia nu a fost scutita de raport de catre defunct. Cu toate
acestea,regula e supletiva de vointa si defunctul poate prevedea printr-o clauza expresa ca
donatarul va fi obligat ca si in cazul renuntarii la mostenire sa raporteze partea din donatie pe
care ar fi fost obligat sa o raporteze daca accepta mostenirea. Este singura situatie in care un
renuntator este luat in considerare pt stabilirea cotelor succesorale.

2. Unul dintre acesti mostenitori legali sa fi primit o donatie

Donatarul trebuie sa aiba calitatea de mostenitor in 2 momente:
a) Sa fi avut vocatie
b) Sa fi acceptat mostenirea ca mostenitor legal
In principiu ,donatarul trebuie sa raporteze numai donatiile pe care le-a primit personal. De la
acest pp exista o exceptie in situatia in care donatarul culege mostenirea legala prin
reprezentare. PT a culege mostenirea trebuie sa raporteze
Obligatia de raport presupune ca orice in alta obligatie sa existe nu numai un debitor,ci si un
creditor. De aceea este necesar ca pe langa donatar sa mai existe cel putin un mostenitor legal
avand calitatea de sot sau descendent.
Obligatia de raport se executa prin echivalent si presupune ca donatia primita de mostenitorul
donatar sa fie impartita intre creditorii obligatiei de raport in cotele rezultate din mostenirea
legala.
Scutirea de raport se poate face expres sau tacit. Atunci cand e expresa,ea trebuie sa imbrace
una dintre formele prevazute pt donatie (forma autentica sau dar manual). In principiu,actul de
scutire de raport poate fi concomitent sau ulterior donatiei scutite,dar in acest ultim caz el nu
este valabil decat daca nu incalca principiul irevocabilitatii unei donatii care s-a facut intre
momentul donatiei supuse scutirii si momentul actului de scutire de raport.
Scutirea de raport este tacita atunci cand rezulta din deghizarea donatiei sau dintr-o interpunere
de persoane. In aceste cazuri,simularea donatiei este presupusa a fi fost justificata de intentia
donatarului de a-l scuti pe donator de raportul donatiei,aceasta prezumtie fiind relativa si poate
fi rasturnata prin orice mijloc de proba
.
3. Donatia sa nu fi fost scutita de raport
Scutirea de raport se face astfel:
 Expres: trebuie sa imbrace una dintre formele prevazute pentru donatie – regula: forma
autentica sau dar manual
Actul de scutire poate fi ulterior sau concomitent donatiei scutite – in acest ultim caz, el nu e
valabil decat daca nu incalca principiul irevocabilitatii unei donatii care s-a facut intre momentul
donatiei supuse scutirii si momentul actului de scutire de raport.

 Tacit: cand rezulta din deghizarea donatiei sau dintr-o interpunere de persoane. In
aceste cazuri, simularea donatiei este presupusa a fi fost justificata de intentia dontorului
de a-l scuti pe donatar de raportul donatiei. Aceasta prezmtie este relativa si poate fi
rasturnata prin orice mijloc de proba. Astfel, si donatia simulata va fi supusa raportului.

ϖ Imputarea liberalitatilor asupra rezervei sau cotitatii disponibile

Art. 1099 prevede urmatoarele reguli:

1) Daca beneficiarul liberalitatii nu e mostenitor rezervatar,atunci liberalitatea se imputa
asupra cotitatii disponibile.
2) Daca beneficiarul liberalitatii este un mostenitor rezervatar care nu este obligat la raport
in legatura cu acea liberalitate atunci aceasta se imputa ,in principiu,asupra cotitatii
disponibile,iar daca aceasta nu e suficienta,excedentul se imputa asupra rezervei celui
gratificat. Daca nici aceasta nu e suficienta,liberalitatea incalca rezerva celorlalti
mostenitori rezervatari si ca urmare va fi supusa reductiunii. De la aceasta regula
defunctul poate sa deroge precizand ca liberalitatea se imputa cu preferinta asupra
rezervei gratificatului pt ca in acest fel sa absoarba mai putin din cotitatea disponibila.
3) Daca gratificatul este mostenitor rezervatar obligat la raport in legatura cu obiectul
 liberalitatii,atunci pt ca aceasta se prezuma a fi un avans din mostenire,atunci
liberalitatea se imputa asupra rezervei. Daca defunctul nu a dispus altfel si liberalitatea
depaseste rezerva celui gratificat,excedentul se va imputa asupra cotitatii disponibile.
In schimb,defunctul poate dispune ca excedentul sa se impute asupra rezervei celorlalti
mostenitori rezervatari pt ca fata de ei,gratificatul va fi obligat la raport. In acest caz,ei
isi vor culege rezerva nu din donatii/legate care li s-au facut,ci din executarea obligatiei
de raport a gratificatului-> daca si dupa imputare ramane un excedent, el se imputa
asupra cotitatii disponibile.

• Atunci cand s-au facut mai multe liberalitati,regulile amintite se aplica impreuna
cu regulile de reductiune a liberalitatilor excesive. (Fig 2).