LEGATUL

Patrimoniul succesoral se transmite prin mostenire legala , daca defunctul - nu a dispus altfel prin testament - .
.

Legea permite persoanelor fizice ca printr-un act juridic numit testament sa dispuna pentru cauza de moarte . Dreptul persoanelor de a dispune prin testament nu este nelimitat , legea stabilind anumite limite in care persoana care face testamentul poate sa dispuna de averea sa pentru cauza de moarte . Dispozitia testatorului priveste patrimoniul lasat la incetarea din viata (drepturi si obligatii) dar si manifesteri de vointa (accesorii). Testamentul este un act juridic special . El are urmatoarele caractere juridice - este un act juridic , unilateral,personal,solemn -este un act juridic pentru cauza de moarte .Desi este valabil incheiat inca din momentul redactariisale ,el va produce efecte juridice numai dupa moartea testatorului. -este un act juridic revocabil . Revocabilitatea este de esenta testamentului. CUPRINSUL TESTAMENTULUI Cuprinsul principal al testamentului il constituie actele de dispozitie cu titlu gratuit privitoare la bunurile pe care testatorul le va lasa la moartea sa ,adica legatele . Legatele pot avea ca obiect tot parimoniul defunctului,o fractiune din acesta sau bunuri individualizate . Testamentul mai cuprinde dispozitii privind dezmostenirea unor mostenitori legali si clauze in legatura cu executarea dispozitiilor de ultima vointa a testatorului. LEGATUL Este actul juridic cuprins intr-un testament prin care testatorul desemneaza una sau mai multe persoane care , la decesul sau vor primi intreg patrimoniul ,o fractiune din el sau bunuri determinate din patrimoniul testatorului . Din definitie se retin trei conditii a) Desemnarea legatului trebuie facuta prin testament astfel ca acesta trebuie sa precizeze persoana legatarului sau cel putin sa prevada elementele necesare cu ajutorul carora persoana legatarului sa poata fi identificata .

b) Desemnarea trebuie facuta in asa fel incat determinarea legatarului sa fie posibila la data cand se executa testamentul . c) Desemnarea nu poate fi lasata la alegerea unei terte persoane , ci aceaste alegere trebuie sa rezulte din cuprinsul testamentului.Pentru desmnarea persoanei legatarului, din testament trebuie sa rezulte numai intentia testatorului de a face o liberalitate in favoarea acestuia . Desemnarea legataruluipoate fi directa prin indicarea numeluisi prenumelui acestuia , sau indirecta , prin indicarea unor elemente cu ajutorul carora va putea fi identificat. Legatul prin care testatorul a dispus ca persoana legatarului sa fie aleasa de o terta persoana va fi nul . CLASIFICAREA LEGATELOR Dupa modalitatile care afecteaza vointa testatorului legate pot fi a) Legatul pur si simplu este cel care iti produce efectele de la data mortii testatorului data la care legatorul dobandeste si incepe sa isi exercite drepturile- nefiind afectat de nicio modalitate b) Legatul cu termen este cel a carui executare sau stingere depinde de implinirea unui termen ( intotdeauna un eveniment viitor si sigur) Termenul poate fi suspensiv si extinctiv . Termenul suspensiv face ca executarea legatului sa fie amanata pana la implinirea lui .Termenulextinctiv face ca legatul sa se execute de la data mortii testatorului , dar dreptul pe care il contine se va stinge la implinirea termenului . c) Legatul sub conditie este cel a carui nastere sau stingere depinde de un eveniment viitor si nesigur ca se va indeplini. Conditia poate fi suspensiva sau rezolutorie . Conditia suspensiva suspenda pana la indeplinirea ei , nasterea dreptului la legat odata indeplinita insa , dreptul legatarului ia nastere retroactiv de la data descinderii succesiunii. Conditia rezolutorie, la implinirea ei , desfiinteaza retroactiv dreptul la legat . d) Legatul cu sarcina este cel care prevede o obligatie ( sarcina ) de a da, a face sau a nu face , impusa de testator legatarului. Sarcina poate fi prevazuta in interesul 1) unei terte persoane ,2) testatorului ,3) legatorului. Dupa obiectul lor legatele pot fi a) Legatul universal este cel prin care testatorul lasa uneia sau mai multor persoane intreaga masa succesorala .Ceea ce caracterizeaza legatul universal nu este numai emolumentul (cantitatea bunurilor culese )ci si vocatia la intreaga universalitate pe care o ofera legatarului . De exemplu , daca testatorul a lasat mai multi legatari universali si toti accepta mostenirea , desi au vocatie la intreaga mostenire , fiecare va culege efectiv numai o parte din

succesiune .Daca un singur legatar accepta el va culege intreaga mostenire in virtutea vocatiei sale universale . Problema legatarilor universali se pune numai in materia mostenirii testamentare deoarece mostenitorii legali sunt dobanditori universali . b) Legatul cu titlu universal este dispozitia testamentara care confera uneia sau mai multor persoane vocatie succesorala numai la o fractiune din mostenirea lasata de defunct .Prin fractiune a mostenirii se intelege fie propietatea unei cote- parti din acesta , fie un dezmembramant al propietatii asupra totalitatii sau a unei cote-parti din mostenire . c) Legatul cu titlu particular are ca obiect unul sau mai multe bunuri individual determinate . Obiectul lagatului cu titlu particular poate fi orice bun aflat in circuitul civil , cert si individual determinat dar si bunurile determinate generic (care sunt precis determinate cantitativ)precum si un lucru incorporal ( o creanta pe care o avea testatorul contra unui tert ). Caracteristica legatului cu titlu particular consta in faptul ca el confera un drept asupra unor bunuri singulare si nu asupra unei universalitati sau unei fractiuni din universalitate . FORME ALE LEGATULUI CU TITLU PARTICULAR Cele mai cunoscute legate cu titlu particular sunt A- legatul uzufructului B- legatul bunului altuia C- legatul bunului indiviz Legatul uzufructului este asimilat situatiei in care testatorul transmite nuda propietate unui legatar si dreptul de uzufruct asupra unui bun (sau patrimoniu ) altui legatar . De regula legatul uzufructului este lasat in favoarea sotului defunctului si are caracter viager , iar nuda propietate este lasata in favoarea unei rude apropiate a defunctului , urmand ca la moartea sotului dreptul de propietate transmis sa se intregeasca prin cuprinderea tuturor prerogativelor sale . Legatul bunului altuia se are in vedere situatia in care - bunul individual determinat care a facut obiectul unui legat cu titlu particular apartine unei alte persoane decat testatorul si nu este cuprins in patrimoniul acestuia la data deschiderii mostenirii -.Soarta legatului va fi apreciata dipa cum testatorul a dispus prin testament cunoscand sau nu situatia reala a bunului. Legatul bunului indiviz este asimilat situatie in care bunul se afla in indiviziune la data deschiderii mostenirii. In acest caz soarta juridica a legatului va fi diferita

-daca testatorul a lasat legatarului o cota-parte ideala ce ii apartine din bunul determinat aflat in indiviziune , legatul este valabil . -daca testatorul a lasat nu cota ideala , ci o parte determinata din bunul aflat in indiviziune (deci nepartajat) legatul va solutionat asemanator regulilor stabilite pentru legatul bunului altuia .Adica legatul va fi fie valabil fie nul , dupa cum testatorul a dispus in cunostinta de cauza sau cu credinta gresita ca bunul ii apartine . EFECTELE LEGATELOR Legatarul cu titlu particular al unui bun individual determinat dobandeste propietatea acestuia de la data descinderii mostenirii. Cand obiectul legatului cuprinde o renta viagera sau o creanta de intretinere , executarea acestuia este datorata din ziua deschiderii mostenirii.Legatarul cu titlu particular al unor bunuri de gen este titularul unei creante asupra mostenirii.Bunul care constituie obiectul unui legat cu titlu particular se preda cu accesoriile sale, in starea in care se gaseste la data deschiderii mostenirii. Legatorul are dreptul si la fructele bunurilor mostenirii care i se cuvin din ziua deschiderii mostenirii sau din ziua din care legatul produce efecte in privinta sa . Ca exceptie , cel care a posedat bunurile de bunacredinta pastreaza fructele pana la predare . Legatul unui bun care , dupa intocmirea testamentului, a cunoscut crestericantitative , calitative sau valorice prin alipire , lucrari autonome , lucrari adaugate sau achizitionarea altor bunuri in cadrul unei universalitati se prezuma , pana la proba contrara , a viza intreg bunul ori universalitatea rezultata. In cazul in care legatarul nu poate indeplini sarcina cu cere este grevat legatul sau fara a depasi valuarea bunurilor primite in temeiul acestuia , el se va putea libera predand beneficiarului sarcinii bunurile ce i-au fost lasate prin legat sau prin valuarea lor -. Daca legatarului cu titlu particular i-a fost lasat fie un bun , fie altul dreptul de alegere revine celui tinut sa execute legatul ,daca testatorul nu a cinferit acest drept legatarului sau unui tert . Ca regula , cheltuielile predarii legatului sunt in sarcina mostenirii, fara ca prin aceaste sa se aduca atingere rezervei succesorale . Creditorii mostenirii au dreptul sa fie platiti cu prioritate fata de legatari. Daca legatele cu titlu particular depasesc activul net al mostenirii, ele vor fi reduse in masura depasirii, la cererea creditorilor mostenirii sau a celui care este obligat sa le execute . Cand un legat a fost executat , fara a se cunoaste anumite datorii sau sarcini ale mostenirii, mostenitorul legal sau testamentar , creditorii sau orice
4

persoana interesata poate solicita restituirea de la legatarul platit in masura in care legatul urmeaza a fi redus . INEFICACITATEA LEGATELOR Dispozitiile testamentare facute cu indeplinirea conditiilor de validitate produc de regula , efecte juridice .Este posibil insa ca manifestarea de vointa a unei persoane , desi a fost facuta cu respectarea conditiilor de validitate (devenind act juridic valabil) datorita unor cauze posterioare sa nu produca totusi efectele juridice scontate , actul juridic devenind , in aceste conditii, ineficace. Ineficacitatea actului juridic presupune doua conditii - existenta unui act juridic valabil incheiat - lipsa efectelor juridice ale acestuia , datorata unor cauze posterioareintocmirii actului Principalele cauze care impiedica producerea efectelor legatelor sunt a) revocarea b)-caducitatea dispozitiilor testamentare Revocarea poate fi de doua feluri -revocare voluntara , care se datoreaza vointei unilaterale a testatorului -revocarea judecatoreasca , datorata unoe fapte culpabile savarsite de legatari. Caducitatea inseamna imposibilitatea de executare, independenta de vointa testatorului sau de faptele culpabile savarsite de legatar . REVOCAREA LEGATELOR Revocarea legatelor pentru faptele savarsite de legatar poate fi opera vointei testatorului sau a instantei de judecata . Revocarea voluntara - testatorul , pana in ultima clipa a vietii sale , are dreptul sa revina asupra dispozitiilor testamentare printr-o manifestare de vointa ulterioara care sa aiba ca efect revocarea totala sau partiala a dispozitiilor facute anterior .Acest drept decurge din caracterul esential

revocabil al legatului . Revocarea voluntara a legatului are loc in aceleasi conditii ca si revocarea voluntara a testamentului. Revocarea voluntara a legatului poate fi expresa sau tacita . Revocarea voluntara expresa Este revocarea ce rezulta dintr-o declaratie a testatorului cuprinsa intr-un inscris intocmit in forma testamentara sau autentica . Deci testatorul care a facut un testament poate ulterior sa faca un testament prin care il revoca pe primul sau ,fara sa faca un nou testament , printr-un act autentic revoca testamentul anterior. Nerespectarea acestor forme atrage nulitatea absoluta a revocarii. Nu se cere ca testamentul ce contine revocarea sa aiba aceeasi forma cu cel pe care il revoca .Dar , numai revocarea expresa a testamentului facuta printr-un act autentic notarial sau printr-un testament autentic se va inscrie de indata de catre notar in registrul national notarial. Revocarea voluntara tacita Este manifestarea care fara a fi fost expres declarata ,rezulta neindoielnic din anumite acte sau fapte savarsite ulterior de testatoe .El poate revoca tacit testamentul olograf si prin distrugerea ,ruperea sau stergerea sa , cu conditia ca aceste sa fi fost in masura sa il refaca . Deci , distrugerea testamentului de catre testator in cunostinta de cauza prezuma intentia acestuia de revocare a actului juridic mortis causa . Distrugerea involuntara de catre testator sau distrugerea de catre altii fara stirea testatorului a bunului nu produce revocarea , ci caducitatea legatului. Testamentul incheiat ulterior il revoca tacit pe cel anterior , daca contine dispozitii contrare sau incompatibile . Contrarietatea intervine in cazul in care in primul testament , lasa un bun unei persoane si ulterior printr-un alt testament lasa acelasi bun altei persoane .Deci al doilea testament reprezinta o revocare a primului (fiind vorba de doua testamente succesive). Incompatibilitatea intervine in cazul in care testatorul in primul testament lasa o creanta pe care el o are impotriva unei terte persoane in favoarea legatarului . Ulterior, printr-un alt testament , prevede o iertare de datorie in favoarea debitorului (terta persoan) din creanta respectiva ..In situatia data , produce efecte ultimul testament adica debitorul va fi iertat de datorie . Rezulta ca , ori de cate ori din acte sau fapte savarsite de testator se poate proba intentia de revocare , legatele nu mai pot produce efecte . Retractarea revocariieste admisa , revocarea fiind ca si legatul un act de ultima vointa esentialmente revocabil.

REVOCAREA JUDECATOREASCA Legatul poate fi revocat prin hotarare judecatoreasca , drept sanctiune pentru fapte culpabile savarsite de catre legator fata de defunct sau fata de memoria acestuia . Revocarea Judecatoreasca a legatului opereaza in caz de neexecutare a sarcinii si pentru ingratitudine .Neexecutarea sarcinii trebuie sa fie culpabila daca ea este datorata unui caz fortuit ori de forta majora , legatul nu va putea fi revocat .Dreptul la actiunea in revocarea judecatoreasca a legatului se prescrie in termen de un an de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine sau , dupa caz, de la data la care sarcina trebuia executata. Legatul poate fi revocat judecatoreste si in caz de ingratitudine a legatorului in doua situatii -daca legatarul a atentat la viata testatorului, a unei persoane apropiate lui sau stiind ca altii intentioneaza sa atenteze , nu l-a instiintat. Atentatul trebuie sa fi fost savarsit cu intentia de a ucide .(nu are importanta daca avem fapta consumata sau tentativa ) -daca legatarul se face vinovat de fapte penale , cruzimi sau injurii grave fata de testator ori de injurii grave la adresa memoriei testatorului. Dreptul la actiunea in revocare judecatoreasca a legatului se prescrie in termen de un an , de la data la care mostenitorul a cunoscut fapta de ingratitudine . CADUCITATEA LEGATELOR Intre momentul incheierii testamentului si momentul in care urmeaza sa isi produca efectele se scurge o perioada de timp.Este posibil ca in interiorul acestei perioade sa intervina anumite imprejurari care sa impiedice executarea legatelor .Daca imprejurarile sunt straine de vointa testatorului sau de vreo culpa a legatorului , legatul devine caduc si se desfiinteaza cu efect retroactiv. Caducitatea intervine in sase cazuri 1) daca legatorul nu mai este in viata la data deschiderii mostenirii 2) daca legatorul este incapabil de a primi legatul la data deschiderii mostenirii 3) daca legatarul este nedemn , indiferent daca nedemnitatea este de drept sau judiciara 4) daca legatarul renunta la legat ,(renuntarea lagatarului sa intervina numai dupa deschderea succesiunii) 5) daca legatarul decedeaza inaintea implinirii conditiei suspensive si daca acesta avea un caracterpur personal 6) cand bunul a pierit in totalitate din motive care nu tin de vointa testatorului , in timpul vietii testatorului sau inaintea implinirii conditiei
7

suspensive care afecteaza legatul . Pieirea bunului dupa deschdera succesiunii nu atrage caducitatea legatului . Din momentul deschiderii succesiunii , legatul dobandeste propietatea bunului. LEGATUL CONJUNCTIV SI DREPTUL DE ACRESCAMANT Mostenitorii care profita de inficacitatea legatului sunt - mostenitorii legali , legatorii universali , legatorii cu titlu universal Exista doua cazuri cand de ineficacitatea legatului profita alte persoane a) in cazul substitutiei vulgare , cand de ineficacitatea legatului profita persoana stabilita subsidiar de catre testator b) in cazul legatului conjunctiv , cand opereaza dreptul de acrescamant ( sau de adaugire) in favoarea colegatarului. Legatul conjunctiv este cel al carui bun determinat individual sau generic este lasat mai multor legatari , fara ca testatorul sa indice partea fiecaruia , colegatarii avand chemare la intregul obiect . Avem doua situatii in cazul legatului conjunctiv - toti legatarii accepta legatul, iar bunul se va impartii in parti egale - unul sau mai multi legatari nu pot sau nu doresc sa primeasca legatul , pertile acestora se vor cuveni celorlalti colegatori ale caror parti vor creste in mod corespunzator - astfel opereaza dreptul de acrescamant ( de adaugire) Dreptul de acrescamant opereaza numai daca legatul este conjunctiv si sunt intrunite anumite conditii. Dreptul de acrescamant opereaza obligatoriu si intotdeauna cu sarcini .In toate cazurile , dreptul de acrescamant are la baza vocatia la intregul obiect al legatului . Dreptul de acrescamant se aplica si in cazul mostenirii lagale , intotdeauna obligatoriu si cu sarcini.