Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuza
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica
REFERAT
Student:
Anul III, Grupa 13
Cuprins:
Introducere
Cap 1: Acceptarea pura si simpla a mostenirii
1.1 Acceptarea pura si simpla voluntara
1.2 Acceptarea pura si simpla fortata
1.3 Efectele acceptarii pure si simple
Cap 2: Acceptarea sub beneficiu de inventar
2.1 Conditiile de fond si de forma ale acceptarii mostenirii sub beneficiu de
inventar
2.2 Efectele acceptarii sub beneficiu de inventar
Concluzii
Bibliografie
Introducere
In dreptul roman, conform art. 644, 696, 899 alin.1 din C.civ., transmiterea
patrimoniului succesoral sau a bunurilor determinate din patrimoniu se realizeaza de
drept din momentul deschiderii mostenirii. In cazul in care succesibilul 1 mostenirii moare
inainte de lichidarea mostenirii, ea se transmite mai departe asupra mostenitorilor sai.
Astfe, patrimoniul succesoral nu ramane niciodata fara titular.
Chiar daca transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din
momentul deschiderii mostenirii, ea nu are caracter definitiv si obligatoriu. Astfel, legea
prevede ca: nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine. 2
In consecinta, succesibilul are dreptul de a alege 3 intre acceptarea mostenirii si renuntarea
la aceasta.
Potrivit legii, succesibilul are dreptul la trei optiuni. Prima dintre acestea este
acceptarea pura si simpla a mostenirii, actiune prin care succesibilul se obliga sa raspunda
pentru datoriile si sarcinile succesiunii, chiar daca aceasta ar depasi valoarea
patrimoniului mostenit. Renuntarea la mostenire reprezinta o alta optiune aflata la
indemana succesibilului. Prin renuntare acesta desfiinteaza vocatia sa succesorala 4,
urmand ca mostenirea sa revina mostenitorilor subsecventi. Succesibilul face aceasta
alegere in cazul in care mostenirea este insolvabila sau daca doreste ca prin renuntarea lui
sa beneficieze de mostenire persoanele subsecvente. O alta varianta este acceptarea sub
beneficiu de inventar, in urma careia succesibilul isi consolideaza titlul de mostenitor dar
isi limiteaza raspunderea sa pentru datoriile si sarcinile mostenirii. In acest caz el va
raspunde numai cu bunurile mostenite, fara a-si afecta in vreun fel bunurile personale.5
Dreptul de a beneficia de mostenire are anumite limite legale, pe cand dreptul de a
renunta la mostenire nu prezinta limite, deoarece nimeni nu este obligat sa accepte o
mostenire.
Notiunea de succesibil desemneaza persoana care indeplineste conditiile pentru a putea mosteni, dar
care nu a exercitat inca dreptul de optiune succesorala. Dupa ce isi exercita dreptul el dobandeste calitatea
de mostenitor daca accepta mostenirea iar daca renunta la ea devine persoana straina de mostenire.
2
Art. 686 C. civ.
3
Dreptul de a alege este numit drept de optiune succesorala.
4
Art. 696 C.civ.
5
Art. 713 C.civ.
10
care au ca obiect bunurile succesorale singulare sunt: acte de instrainare cu titlu oneros
sau gratuit catre un tert sau unui comostenitor, acte de constituire a unor drepturi reale
asupra bunurilor de succesiune (ipoteca, gaj, uzufruct) constituie acte de acceptare tacita.
Totusi, exista si anumite exceptii. Succesibilul poate vinde cu autorizatia justitiei obiecte
ale mostenirii supuse stricaciunii sau a caror conservare ar fi prea oneroasa. 13 Nu
reprezinta acceptare tacita instrainarea unui bun din masa patrimoniului succesoral daca
succesibilul a actionat cu credinta gresita ca bunul este proprietatea sa. In ceea ce priveste
actele de dispozitie avand ca obiect mostenirea privita ca universalitate, legea prevede ca
donatia, vinderea sau transportul drepturilor succesorale facute de un erede reprezinta
acceptarea tacita a mostenirii.14
Actiuni in justitie si alte acte procedurale. Constituie acte de acceptare tacita a
mostenirii exercitarea de catre succesibil a unor acte in justitie precum: cererea de
impartire a bunurilor succesorale, cererea de anulare a testamentului, actiunea in
revendicare a bunurilor succesorale, opozitia la vanzarea silita a unui imobil succesoral.
Acte de administrare definitive. Legea prevede care acte nu au relevanta in
privinta exercitarii dreptului de optiune. Astfel, actele curat conservatorii, de ingrijire si
de administratie provizorie, nu sunt acte de primire a mostenirii, daca cel care le-a facut
nu a luat titlul sau calitatea de erede.15
1.2 Acceptarea pura si simpla fortata
Acceptarea fortata este impusa de lege in cazul in care succesibilul a sustras sau a
ascuns bunuri ale mostenirii, inclusiv prin nedeclararea lor la inventar, cu intentia
frauduloasa de a le insusi in exclusivitate si de a pagubi pe comostenitori si/sau creditorii
mostenirii.16
Pentru a se constata acceptarea fortata a mostenirii trebuiesc implinite anumite
conditii:
sustragerea sau ascunderea unor bunuri din mostenire de catre succesibil;
13
patrimoniului
17
Discernamantul se prezuma relativ in cazul persoanelor care au implinit varsta de 14 ani si nu sunt puse
sub interdictie, iar in cazul persoanelor incapabile (sub 14 ani sau puse sub interdictie) trebuie sa fie
dovedit).
Efectele generale ale acceptarii pure si simple se produc atat in cazul acceptarii
voluntare cat si in cazul acceptarii fortate. Insa, in cazul acceptarii fortate legea prevede o
dubla decadere din drepturi. In primul rand, succesibilul este decazut din dreptul de
optiune succesorala iar in al doilea rand este decazut din drepturile succesorale asupra
bunurilor sustrase sau ascunse. Succesibilul vinovat desi pastreaza calitatea de
mostenitor, nu are nici un drept asupra bunurilor sustrase sau ascunse. Legea prevede
numai decaderea din drepturile succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse, nu si
din obligatia de a suporta datoriile si sarcinile mostenirii.
Art.693 C.civ.
11
Concluzii
19
12
Bibliografie
13
14