Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea Al. I.

Cuza
Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor
Specializarea Administratie Publica

REFERAT

Disciplina: Drept Civil


Prof. coordinator: Sandra Gradinaru

Student:
Anul III, Grupa 13

Cuprins:
Introducere
Cap 1: Acceptarea pura si simpla a mostenirii
1.1 Acceptarea pura si simpla voluntara
1.2 Acceptarea pura si simpla fortata
1.3 Efectele acceptarii pure si simple
Cap 2: Acceptarea sub beneficiu de inventar
2.1 Conditiile de fond si de forma ale acceptarii mostenirii sub beneficiu de
inventar
2.2 Efectele acceptarii sub beneficiu de inventar
Concluzii
Bibliografie

Introducere
In dreptul roman, conform art. 644, 696, 899 alin.1 din C.civ., transmiterea
patrimoniului succesoral sau a bunurilor determinate din patrimoniu se realizeaza de
drept din momentul deschiderii mostenirii. In cazul in care succesibilul 1 mostenirii moare
inainte de lichidarea mostenirii, ea se transmite mai departe asupra mostenitorilor sai.
Astfe, patrimoniul succesoral nu ramane niciodata fara titular.
Chiar daca transmiterea patrimoniului succesoral se produce de drept din
momentul deschiderii mostenirii, ea nu are caracter definitiv si obligatoriu. Astfel, legea
prevede ca: nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine. 2
In consecinta, succesibilul are dreptul de a alege 3 intre acceptarea mostenirii si renuntarea
la aceasta.
Potrivit legii, succesibilul are dreptul la trei optiuni. Prima dintre acestea este
acceptarea pura si simpla a mostenirii, actiune prin care succesibilul se obliga sa raspunda
pentru datoriile si sarcinile succesiunii, chiar daca aceasta ar depasi valoarea
patrimoniului mostenit. Renuntarea la mostenire reprezinta o alta optiune aflata la
indemana succesibilului. Prin renuntare acesta desfiinteaza vocatia sa succesorala 4,
urmand ca mostenirea sa revina mostenitorilor subsecventi. Succesibilul face aceasta
alegere in cazul in care mostenirea este insolvabila sau daca doreste ca prin renuntarea lui
sa beneficieze de mostenire persoanele subsecvente. O alta varianta este acceptarea sub
beneficiu de inventar, in urma careia succesibilul isi consolideaza titlul de mostenitor dar
isi limiteaza raspunderea sa pentru datoriile si sarcinile mostenirii. In acest caz el va
raspunde numai cu bunurile mostenite, fara a-si afecta in vreun fel bunurile personale.5
Dreptul de a beneficia de mostenire are anumite limite legale, pe cand dreptul de a
renunta la mostenire nu prezinta limite, deoarece nimeni nu este obligat sa accepte o
mostenire.

Notiunea de succesibil desemneaza persoana care indeplineste conditiile pentru a putea mosteni, dar
care nu a exercitat inca dreptul de optiune succesorala. Dupa ce isi exercita dreptul el dobandeste calitatea
de mostenitor daca accepta mostenirea iar daca renunta la ea devine persoana straina de mostenire.
2
Art. 686 C. civ.
3
Dreptul de a alege este numit drept de optiune succesorala.
4
Art. 696 C.civ.
5
Art. 713 C.civ.

Cap. 1 Acceptarea pura si simpla a mostenirii


Acceptarea pura si simpla consta in actul sau faptul juridic unilateral savarsit de
succesibil prin care isi consolideaza calitatea de mostenitor.
Prin acceptarea pura si simpla a mostenirii succesibilul nu dobandeste nici un
drept, ci consolideaza numai dobandirea care s-a produs de la data deschiderii mostenirii
si pierde posibilitatea de a renunta la ea sau de a o accepta sub beneficiu de inventar.
Prin acceptare pura si simpla, transmisiunea succesorala se definitiveaza
neconditionat, astfel incat drepturile si obligatiile care rezulta din mostenire se contopesc
cu patrimoniul propriu al mostenitorului. In consecinta, succesibilul va raspunde de
datoriile si sarcinile presupuse de mostenire.
Acceptarea pura si simpla a mostenirii poate fi extrem de daunatoare, astfel incat
legea nu obliga pe nimeni sa adopte aceasta forma. Astfel, in doua cazuri prevazute de
lege aceasta varianta nu poate fi adoptata:
-

in cazul minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie judecatoreasca,


acceptarea mostenirii se realizeaza numai sub beneficiu de inventar;6

in cazul retransmiterii prin mostenire a dreptului de optiune, daca exista o


pluralitate de mostenitori care nu se inteleg in privinta optiunii, succesiunea se
va accepta sub beneficiu de inventar.7

Acceptarea pura si simpla poate fi voluntara, rezultand din manifestarea expresa


sau tacita a vointei succesibilului si fortata, prevazuta de lege ca sanctiune pentru
savarsirea unor fapte voluntare de catre succesibil.
1.1 Acceptarea pura si simpla voluntara
Acceptarea voluntara expresa este realizata atunci cand succesibilul isi insuseste
calitatea de erede printr-un inscris autentic sau sub semnatura privata. 8 Acceptarea
expresa trebuie sa indeplineasca doua conditii:

vointa succesibilului de a accepta expres mostenirea trebuie sa fie manifestata in


forma scrisa, autentica sau sub semnatura privata.

Art. 19 din Decretul nr. 32/1954.


Art. 693 C.civ.
8
Art. 689 C.civ.
7

Inscrisul constatator al acceptarii pure si simple nu trebuie sa fie redactat cu


respectarea unor formule speciale pentru a constata acceptarea succesiunii. El se poate
prezenta sub forma unei scrisori simple, daca are caracter juridic, forma unor acte
adresate instantei pentru rezolvarea unor probleme in legatura cu mostenirea in cauza sau
biroului notarial (de ex. petitia de ereditate, cererea de deschidere a procedurii
succesorale notariale) sau forma unei declaratii date la consiliul local prin care se indica
componenta patrimoniului succesoral si calitatea de mostenitor, in vederea depunerii
inscrisului la biroul notarial competent pentru dezbaterea succesiunii. Inscrisul trebuie
redactat in termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala. Acceptarea expresa
a mostenirii poate fi facuta si prin reprezentant, inclusiv printr-un mandatar imputernicit
in forma scrisa si cu procura data special pentru acceptarea pura si simpla a mostenirii.
Mandatarul imputernicit trebuie sa accepte mostenirea in termenul de prescriptie si
inainte de incetarea efectelor mandatului. In caz de deces al mandantului, mandatorul
poate accepta mostenirea intrucat intarzierea ar provoca pagube mostenitorilor
succesibilului-mandant.9

pentru ca inscrisul sa valoreze acceptare expresa, din continutul lui trebuie sa


rezulte ca succesibilul si-a insusit in mod neechivoc calitatea de mostenitor.

Din inscris trebuie sa rezulte ca succesibilul intelege sa exercite drepturile si sa-si


asume obligatiile care rezulta din calitatea de mostenitor. In ceea ce priveste exprimarea
echivoca, in cazul in care succesibilul se numeste pe sine ca mostenitor, aceasta
formulare nu poate valora ca acceptare expresa, putand fi considerata doar o simpla
referire la vocatia succesorala.
Acceptarea voluntara tacita este un act (fapt) realizat de succesibil, pe care nu-l
putea savarsi decat in calitatea sa de erede si din care rezulta in mod indirect intentia sa
de acceptare a mostenirii.10
Legea prevede doua conditii pentru a identifica o acceptare tacita:
1) vointa succesibilului de a accepta mostenirea;
2) conduita lui din care sa rezulte indirect intentia de a accepta pur si simplu
mostenirea.
9

Art. 1539 alin. 2 C.civ.


Art. 689 C.civ.

10

Ca si in cazul acceptarii exprese, acceptarea tacita poate fi realizata prin


reprezentant, prin mandatar imputernicit sa faca acte de acceptarea tacita a mostenirii (de
ex. vanzarea unor bunuri din mostenire). Actele de acceptare tacita trebuiesc savarsite de
mandatar in termenul de prescriptie a dreptului de optiune succesorala. Acceptarea tacita
poate fi facuta si printr-un gestionar de afaceri, daca succesibilul ratifica in termenul de
optiune gestiunea, prefacand-o intr-un mandat.
Legea nu stabileste concret care acte savarsite de succesibil constituie
manifestarea intentiei de a accepta tacit mostenirea insa precizeaza ca actele de
conservare si de administrare provizorie nu reprezinta acte de acceptare, daca cel care lea facut nu si-a insusit calitatea de mostenitor 11 si actele de dispozitie avand ca obiect
drepturile succesorale constituie acte de acceptare, chiar daca aparent imbraca forma
renuntarii la mostenire.12 Revine in sarcina instantelor judecatoresti sa stabileasca daca
actul savarsit de succesibil reprezinta sau nu o acceptare tacita a mostenirii. Pentru o
apreciere corecta a semnificatiei juridice a actului se face o distinctie intre diferitele
categorii de acte dupa natura lor.
Actele materiale. Pot fi considerate ca acte de acceptare tacita a mostenirii
intrarea in posesiunea si folosinta bunurilor succesorale, care prin natura lor exclude
ideea unor amintiri de familie. Fapte precum mutarea definitiva a succesibilului in casa
mostenita, demolarea unor constructii, efectuarea de lucrari ce nu reprezinta o urgenta
implica acceptarea mostenirii deoarece succesibilul se comporta ca un proprietar. Nu
constituie acte de acceptare tacita a mostenirii luarea din patrimoniu a unor obiecte ca
amintiri de familie, fotografii, bibelouri, reparatiile urgente facute unor bunuri
succesorale, preluarea de catre succesibil a unor hartii de valoare pentru a le feri de
pierdere sau furt, mutarea succesibilului intr-un imobil succesoral pentru a-l pastra in
bune conditii.
Acte de dispozitie. Incheierea actelor de dispozitie indiferent de valoarea
obiectului actului juridic si de natura lui (vanzare, donatie) presupune intentia
succesibilului de a accepta mostenirea pur si simplu, indiferent daca actul de dispozitie
produce efecte sau nu. Actele de dispozitie pot avea ca obiect bunuri singulare din
mostenire sau sunt referitoare la mostenire privita ca universalitate. Actele de dispozitie
11
12

Art. 690 C.civ.


Art. 691 C.civ.

care au ca obiect bunurile succesorale singulare sunt: acte de instrainare cu titlu oneros
sau gratuit catre un tert sau unui comostenitor, acte de constituire a unor drepturi reale
asupra bunurilor de succesiune (ipoteca, gaj, uzufruct) constituie acte de acceptare tacita.
Totusi, exista si anumite exceptii. Succesibilul poate vinde cu autorizatia justitiei obiecte
ale mostenirii supuse stricaciunii sau a caror conservare ar fi prea oneroasa. 13 Nu
reprezinta acceptare tacita instrainarea unui bun din masa patrimoniului succesoral daca
succesibilul a actionat cu credinta gresita ca bunul este proprietatea sa. In ceea ce priveste
actele de dispozitie avand ca obiect mostenirea privita ca universalitate, legea prevede ca
donatia, vinderea sau transportul drepturilor succesorale facute de un erede reprezinta
acceptarea tacita a mostenirii.14
Actiuni in justitie si alte acte procedurale. Constituie acte de acceptare tacita a
mostenirii exercitarea de catre succesibil a unor acte in justitie precum: cererea de
impartire a bunurilor succesorale, cererea de anulare a testamentului, actiunea in
revendicare a bunurilor succesorale, opozitia la vanzarea silita a unui imobil succesoral.
Acte de administrare definitive. Legea prevede care acte nu au relevanta in
privinta exercitarii dreptului de optiune. Astfel, actele curat conservatorii, de ingrijire si
de administratie provizorie, nu sunt acte de primire a mostenirii, daca cel care le-a facut
nu a luat titlul sau calitatea de erede.15
1.2 Acceptarea pura si simpla fortata
Acceptarea fortata este impusa de lege in cazul in care succesibilul a sustras sau a
ascuns bunuri ale mostenirii, inclusiv prin nedeclararea lor la inventar, cu intentia
frauduloasa de a le insusi in exclusivitate si de a pagubi pe comostenitori si/sau creditorii
mostenirii.16
Pentru a se constata acceptarea fortata a mostenirii trebuiesc implinite anumite
conditii:
sustragerea sau ascunderea unor bunuri din mostenire de catre succesibil;
13

Art. 707 C.civ.


Art. 691 alin.1 C.civ.
15
Art. 690 C.civ
16
Art. 703 si 712 C.civ.
14

Ascunderea materiala a unor bunuri, confectionarea si prezentarea unui testament


falsificat sau a unui inscris doveditor al unei creante nereale catre succesiune, omisiunea
de a trece anumite bunuri in inventar, nedeclararea unei donatii reprezinta fapte comisive
sau omisive de sustragere sau ascundere a bunurilor succesorale.
intentia frauduloasa a mostenitorului de a nu aplica regulile dispozitiilor
succesorale, de a incalca principiul egalitatii in cazul unei pluralitati de
mostenitori, de a pagubi creditorii succesiunii prin diminuarea, ascunderea
unei parti din activul succesoral;
In ultima situatie se aplica pedeapsa decaderii din dreptul de a renunta la
mostenire sau de a o accepta sub beneficiu de inventar, nu si decaderea din drepturile
succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse. De asemenea, frauda succesorala
trebuie savarsita cu rea-credinta.
autorul faptei ilicite trebuie sa aiba calitatea de mostenitor cu vocatie
concreta la mostenire, fie de mostenitor legal, fie legatar universal.
Daca autorul faptei ilicite a decedat inainte de lichidarea mostenirii, mostenitorii
lui vor suporta consecintele acceptarii tacite, retransmiterea operand fara beneficiul
dreptului de optiune. Sustragerea sau ascunderea constituie fapte ilicite in cazul in care
autorul a avut capacitate delictuala in momentul savarsirii ei, lucrand cu discernamant.17
1.3 Efectele acceptarii pure si simple
Efectul general al acceptarii pure si simple a mostenirii consta in consolidarea
titlului de mostenitor. In corelatie cu acesta se stinge dreptul de optiune succesorala, el
decazand din dreptul de a renunta la mostenire sau de a o accepta sub forma de inventar.
Cel mai important efect al acceptarii pure si simple este contopirea

patrimoniului

succesoral cu patrimoniul personal al mostenitorului. Astfel, mostenitorul va raspunde


personal pentru pasivul mostenirii peste limitele activului averii mostenite, adica si cu
bunurile mostenite si cu cele personale.

17

Discernamantul se prezuma relativ in cazul persoanelor care au implinit varsta de 14 ani si nu sunt puse
sub interdictie, iar in cazul persoanelor incapabile (sub 14 ani sau puse sub interdictie) trebuie sa fie
dovedit).

Efectele generale ale acceptarii pure si simple se produc atat in cazul acceptarii
voluntare cat si in cazul acceptarii fortate. Insa, in cazul acceptarii fortate legea prevede o
dubla decadere din drepturi. In primul rand, succesibilul este decazut din dreptul de
optiune succesorala iar in al doilea rand este decazut din drepturile succesorale asupra
bunurilor sustrase sau ascunse. Succesibilul vinovat desi pastreaza calitatea de
mostenitor, nu are nici un drept asupra bunurilor sustrase sau ascunse. Legea prevede
numai decaderea din drepturile succesorale asupra bunurilor sustrase sau ascunse, nu si
din obligatia de a suporta datoriile si sarcinile mostenirii.

Cap. 2 Acceptarea sub beneficiu de inventar


2.1 Conditiile de fond si de forma ale acceptarii sub beneficiu de inventar
Acceptarea sub beneficiu de inventar este un act de optiune expres si solemn prin
care succesibilul declara, in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de optiune
succesorala, ca isi insuseste titlul de mostenitor al patrimoniului succesoral, dar intelege
sa raspunde de pasivul succesoral numai in limita activului mostenit, inventariul
impiedicand confuziunea patrimoniului succesoral cu patrimoniul propriu.
Aceasta optiune este mai rar intalnita in practica din cauza formalitatilor si
cheltuielilor pe care le implica. Desi are anumite avantaje, dezavantajul acestei proceduri
consta in dezvaluirea a valorii mostenirii dar si a cuantumului patrimoniului personal.
Acceptarea sub beneficiu de inventar are un caracter facultativ. In cazul in care
exista o pluralitate de mostenitori, iar acestia opteaza in mod diferit, mostenitorii care
accepta mostenirea pur si simplu vor raspunde nelimitat pentru datoriile si sarcinile
mostenirii, insa numai pentru portiunea din pasiv care le incumba, deoarece acceptarea
beneficiara nu exercita nici o inraurire asupra impartirii datoriilor intre mostenitori. In
schimb, acceptantul beneficiar va raspunde pentru pasivul ce-i revine din mostenire
numai in limita si cu activul mostenit.
Prin derogare de la caracterul facultativ al acceptarii sub beneficiu de inventar,
legea impune acest mod de acceptare in doua cazuri:
in cazul persoanelor lipsite de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de
exercitiu restransa acceptarea mostenirii va fi intotdeauna facuta sub beneficiu
de inventar;
10

in cazul succesibilului decedat inainte de exercitarea dreptului de optiune,


acest drept se retransmite prin mostenire. Daca succesibilului decedat are mai
multi mostenitori care nu se inteleg cu privire la exercitarea dreptului de
optiune unic si indivizibil dobandit prin retransmitere, atunci succesiunea se
va accepta sub beneficiu de inventar.18
Statul, ca beneficiar al unei mosteniri vacante, raspunde de pasivul mostenirii
dobandite, in toate cazurile, numai in limita activului, fara a fi obligat sa faca o acceptare
in acest sens sub beneficiu de inventar in cadrul termenului de prescriptie si cu formele
prevazute de lege pentru aceasta.
Acceptarea sub beneficiu de inventar este un act juridic solemn.
Acceptarea sub beneficiu de inventar poate fi numai expresa, rezultand din
declaratia succesibilului facuta in acest sens in fata notarului public.
Declaratia de acceptare sub beneficiu de inventar trebuie sa fie inscrisa in registrul
special de renuntari la succesiune tinut de biroul notarial desemnat pentru circumscriptia
teritoriala a judecatoriei de la locul deschiderii mostenirii. In cazul in care nu se
indeplineste aceasta conditie de publicitate prevazuta pentru opozabilitate beneficial
rezultand din inventar nu va putea fi invocat fata de terti si intre terti.
Declaratia de acceptare sub beneficiu de inventar trebuie sa fie precedata sau
urmata de intocmirea unui inventar exact al bunurilor succesorale.
2.2 Efectele acceptarii sub beneficiu de inventar
Prin acceptarea sub beneficiu de inventar succesibilul isi consolideaza titlul de
mostenitor si i se stinge definitiv dreptul de optiune, decazand din dreptul de a renunta la
mostenire. Insa, el poate renunta la beneficiul de inventar, devenind acceptant pur si
simplu. Ca exceptie de la principiul unicitatii patrimoniului, mostenitorul beneficiar
devine titular a doua patrimonii distincte. Mostenitorul beneficiar raspunde pentru pasivul
succesoral numai in limita activului si numai cu bunurile ce fac parte din mostenire
Mostenitorul are si facultatea de a se elibera de sarcina lichidarii pasivului succesoral
predand toate bunurile succesiunii creditorilor si legatarilor cu titlu particular, potrivit
18

Art.693 C.civ.

11

inventariului facut.19 Drept consecinta, mostenitorul beneficiar este descarcat de sarcina


administrarii patrimoniului succesoral si de lichidare a pasivului, dar pastreaza calitatea
de proprietar, astfel incat poate reveni oricand asupra abandonului.
Mostenitorul beneficiar poate plati datoriile si sarcinile succesiunii prin vinderea
bunurilor succesorale numai cu respectarea formalitatilor prevazute de lege si anume,
prin licitatie publica. Daca nu respecta dispozitiile legii, vanzarea va fi valabila deoarece
a fost realizata cu consimtamantul proprietarului, insa va putea fi atacata de creditori, iar
in cazul imobilelor nerespectarea regulilor se sanctioneaza si cu decaderea mostenitorului
din beneficiul de inventar. Numai mobilele corporale supuse stricaciunii si cele ale caror
conservare implica cheltuieli prea mari pot fi vandute prin buna invoiala. In toate
cazurile, instrainarea bunurilor in alt mod decat vanzarea poate avea semnificatia
renuntarii la beneficiu de inventar si pot fi atacate de catre creditori.
Acceptarea sub beneficiu de inventar poate sa inceteze cu efect retroactiv,
acceptarea devenind pura si simpla de la data deschiderii mostenirii; prin renuntarea
mostenitorului la beneficiul de inventar si prin decaderea lui din acest beneficiu cu titlu
de pedeapsa. Cu exceptia minorilor si a persoanelor puse sub interdictie, mostenitorul
poate oricand sa renunte la acest beneficiu creat de mostenitor. Decaderea din beneficiul
de inventar intervine daca:
mostenitorul (inclusiv minorul sau persoana pusa sub interdictie , dar cu
capacitate delictuala) cu intentie frauduloasa a ascuns sau dat la o parte
bunuri succesorale;20
mostenitorul beneficiar a vandut imobile succesorale fara respectarea
formalitatilor prevazute de lege.21

Concluzii
19

Art. 713 c.civ.


Art. 703, 712 C.civ.
21
Art. 717 si art. 670-671 C.civ.
20

12

Dintre optiunile succesorale prevazute de lege pentru acceptarea mostenirii cea


mai avantajoasa o constituie acceptarea sub beneficiu de inventar. In ceea ce priveste
continutul optiunilor succesorale, este in avantajul succesibilului sa opteze pentru aceasta
forma de acceptare deoarece numai astfel isi va putea pastra intangibil patrimoniul
personal. In cazul in care mostenitorul opteaza pentru acceptarea pura si simpla, atunci el
risca sa-si piarda o parte din patrimoniul personal, in cazul in care activul mostenirii este
insuficient pentru a raspunde pentru sarcinile si datoriile presupuse de mostenire.
Unde exista beneficii, exista si dezavantaje. Astfel, in cazul acceptarii sub
beneficiu de inventar, trebuie sa se constate cuantumul activului mostenit dar si cel al
patrimoniului personal, succesibilul fiind pus in situatia de a-si dezvalui averea personala.
Un alt dezavantaj al acestei optiuni succesorale il constituie formalitatile necesare si
cheltuielile pe care le implica, astfel incat, cei care nu-si permit sa-si piarda timpul si nici
banii, vor accepta pur si simplu mostenirea, optiune care ar putea fi in dezavantajul lor,
deoarece va raspuunde in fata creditorilor si cu patrimoniul personal.
In cazul in care succesibilul nu doreste sa-si dezvaluie patrimoniul personal,
refuzand beneficiul de inventar si nici sa raspunda de datoriile si sarcinile mostenirii cu
bunurile personale, atunci el are optiunea de a renunta la mostenire. In aceste conditii,
succesibilul nu beneficiaza de nici un drept succesoral dar nici nu este obligat sa suporte
datoriile si sarcinile mostenirii.

Bibliografie
13

Elementele Dreptului Civil, Matei B. Cantacuzino, ed. All Educational


Tratat de drept succesoral, Francisc Deak, ed. Universul Juridic, Buc. 2002
Codul civil

14