Sunteți pe pagina 1din 20

DISCIPLINA DREPT PROCESUAL CIVIL APROFUNDAT I

TEMA EXCEPII PROCESUALE IN PROCESUL CIVIL

Coordonator tiinific
Lect.univ. Sebastian Spinei

Masterand: Dutu Roxana Stefania


MIJLOACELE PROCESUALE DE APRARE SI ROLUL ACESTORA

Asigurarea aprrii drepturilor subiective civile nu poate fi conceput fr

aciunea civil. Prin aciunea civil se declaneaz i ntre ine activitatea organelor

de justiie n vederea aprrii si realizrii drepturilor civile nclcate sau contestate,

restabilindu-se, astfel, echilibrul n raporturile juridice civile deduse judeca ii i

ordinea de drept tulburat.

Astfel, aciunea civil e definit ca fiind mijlocul de exercitare a dreptului de

a pretinde si obine concursul organelor judectore ti n vederea recunoa terii sau

realizrii unor drepturi subiective nclcate sau nerecunoscute sau a aprrii unor
1
situaii juridice ocrotite de lege.

A se apra nseamn, deci, a cere instan ei o solu ionare diferit fa de cea

propus de reclamant prin cererea de chemare in judecat. ntre cel ce reclam i cel

ce se apr, nu este astfel dect o deosebire de pozi ie n raportul juridic procesual.

De multe ori, ceea ce prtul cere aprndu-se, ar putea forma obiectul unei cereri

principale, pe de alt parte, orice reclama ie poate fi considerat ca un act de

aprare. Unele aciuni au un caracter defensiv, n timp ce multe forme de aprare

cuprind afirmaiuni de drepturi i de situaii noi, care le dau o nota ofensiv, i de

cele mai multe ori punndu-l pe reclamant n situa ia de a se apra, dup care
2
prtul e pus n situaia de a ataca .

1Al.Bacaci, Excepiile de procedura n procesul civil, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1983,


pag.108

2E.Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol.I, Bucureti, pag.128


2
Prin urmare, putem conchide ca aprarea nu este altceva dect o manifestare a
3
dreptului la aciune in materie procesual civil.

Noiunea de aprare se refer, in sens restrns, la acele mijloace folosite de

ctre prt pentru a se opune preten iilor reclamantului n ceea ce prive te fondul

cauzei deduse judecii, invocnd varii procedee ce pot duce la respingerea in tot

sau in parte a cererii de chemare in judecat, astfel limitnd sau nlturnd

preteniile pe care reclamantul le are fa de acesta. Acestea constituie aprrile

propriu-zise sau aprrile de fond.

Cu alte cuvinte, aprarea de fond este mijlocul prin care se tinde la

respingerea preteniei dedus judecii ca nentemeiat, nefondat, dup examinarea

fondului cauzei. Astfel, se combat direct i pe baz de probe preten iile formulate n

aciune, fie negnd existena raportului juridic, fie sus innd c dreptul invocat s-a

stins dintr-o cauz judiciar ulterioar (plat, compensa ie, etc.) sau se fac alte

aprri prevzute n dreptul civil material.

Aprrile de fond sunt mprite in aprri de fapt, cnd se fac obiec iuni in

ceea ce privete mprejurrile faptice ale cauzei deduse judec ii i aprri de drept

cnd prtul invoc aplicarea altor prevederi legale dect cele indicate de ctre

reclamant sau ofer o alt variant de interpretare a normelor pe care reclamantul i


4
ntemeiaz cererea.

3E.Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol.I, Bucureti, pag.211

4V.M. Ciobanu, T. C. Briciu, C. C.Dinu Drept procesual civil. Drept executional Civil.
Arbitraj. Drept notarial. Editura National, 2013, p. 285.
3
n sens larg, conceptul de aprare nu se limiteaz la procedeele de combatere

n fond a preteniilor reclamantului, ci vizeaz i neregularit i privind legala

organizare judiciar, competent sau procedura.

Aadar, pe lng aprrile de fond expuse anterior, conceptul de aprare in

sens extins cuprinde si mijloacele de aprare care privesc condi iile de exercitare a

aciunii civile, numite aprri procedurale sau aprri pe cale de excep ie.

Se impune astfel o delimitare a aprrilor de fond de cele de procedur

(excepiile procesuale).

5
Potrivit doctrinei , o prim deosebire ntre aprrile propriu-zise si excep iile

procesuale se refer la scopul urmrit, in sensul c printr-o aprare propriu-zis se

urmrete respingerea aciunii ca nentemeiat, respectiv nefondat, n timp ce prin

intermediul excepiei se urmrete mpiedicarea examinrii fondului i, implicit,

valorificarea dreptului dedus judec ii.

Un alt aspect ce difereniaz aprrile de fond de cele de procedur are n

vedere efectele pe care acestea le produc. Astfel, hotrrile asupra unor aprri de

fond dobndesc autoritate de lucru judecat, pe cnd hotrrea prin care se

soluioneaz o excepie dobndete autoritate de lucru judecat numai asupra

modului de soluionare a excepiei.

Aadar, prin aprare pe fond, prtul tinde sa nlture sau s reduc preten iile

reclamantului argumentnd n fapt i n drept afirma iile pe care le gse te utile

cauzei sale, in timp ce invocnd excepia, se opune discu iei pe fond, artnd c

5A. Vasile Excepii procesuale, Editura Hamangiu, Bucureti 2013, p. 2

4
procesul a fost angajat ntr-o manier neconform cu normele de organizare

judectoreasc, de competena sau de procedura propriu-zis.

n final, sub aspectul momentului la care pot fi invocate, aprrile de fond

sunt necondiionate, putnd fi invocate in orice stare a pricinii, spre deosebire de

invocarea excepiilor procesuale care este strict condiionat.

6
n doctrina , excepiile invocate in cile de atac sunt privite distinct o alt

categorie de mijloace de aprare, pe care, fr a intra ntr-o analiz amnun it, le

vom defini succint ca fiind acele procedee prin care recurentul sau intimatul critic

deciziile date in prima instan. Cu titlu de exemplu, apelantul sau intimatul invoc

excepia necompetenei primei instane, ca o critic in ceea ce prive te hotrrea

dat de aceasta.

Excepiile procesuale corespund tuturor cilor si mijloacelor legale, care au

ca efect ntrzierea sau evitarea discuiei pe fondul cauzei, precum si valorificarea

implicit a unui drept propriu celui ce uzeaz de asemenea procedee. S-ar mai putea

spune ca, n multe cazuri, excep ia e un mijloc de a economisi timpul si cheltuielile

celui care, n loc de a porni un proces deosebit, i pune n valoare preten iile sale,

n litigiul deschis, concentrnd astfel dou procese ntr-o procedur unic i

comun, si ca de cele mai multe ori ea are ca scop de a preveni complica iuni si

conflicte viitoare (cum se ntmpl cnd se propune litispenden a, conexitatea,


7
autoritatea lucrului judecat.)

Excepiile procesuale sunt, aadar, mai mult dect mijloace de aprare.

Principala lor funcie procesual este aceea de a semnala ivirea unui incident care

6Idem, p. 3

7E.Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol.I, Bucureti, pag.128-129


5
mpiedic realizarea scopului procesului; excep iile procesuale au ca func ie

derivat aprarea prtului, atunci cnd conduc la o tergiversare a judec ii sau la o


8
soluionare rapid prin anularea sau respingerea cererii.

EXCEPIILE PROCESUALE. DEFINIIE SI SCOP

Se impun, pentru nceput, cteva precizri de ordin terminologic. No iunea de

"excepie", care desemneaz o situaie de abatere de la regul, ceea ce nu se

conformeaz unei reguli generale, vine de la verbul latin "excipioere" care

nseamn "a lua din", "a mpuina" sau n termeni juridici "a anihila" o preten ie
9
formulat de reclamant n aciunea sa .

n limbajul curent, cuvntul excepie desemneaz o abatere de la regula

general, o situaie care nu se supune normei generale.

n limbajul juridic, excepia a nceput sa fie utilizat de romni, abia n timpul

procedurii formulare, dar cu un n eles si cu un rol diferit fa de excep ia din

dreptul modern, pentru c excepiile existau i se aplicau, n acela i timp, n dreptul


10
civil si n dreptul pretorian.

De-a lungul istoriei au fost prezentate numeroase defini ii ale excep iei

procesuale ca mijloc de aprare, una dintre acestea fiind, cu respectarea exprimrii

arhaice, excepiunile sunt mijloace de prin care prtul face ca cercetarea

procesului s fie amnat sau supus oricrei condi ii de form. Cnd el invoc

excepiuni, prin acesta chiar refuz a accepta s discute cu reclamantul sau din

8A. Ciurea, Excepiile Procesuale n Materie Civil, p. 9

9Al.Bacaci, Excepiile de procedur n procesul civil, Ed.Dacia, Cluj-Napoca, 1983, pag. 8

10M.Tabrca, Excepiile procesuale in procesul civil, Editura Rosetti 2001, pag.14-15


6
cauza calitii sale sau pentru c tribunalul naintea cruia este ac ionat nu e

competent sau c legea i d dreptul a amna procesul pn la un timp oarecare.


11
Toate aceste mijloace constituie excepiuni. Dei dateaz de peste 150 de ani,

aceast definire rmne, in esen aplicabil, cu mici rezerve.

Aadar, esena excepiei procesuale o reprezint faptul c, invocnd varii

neregulariti, partea pune in discu ie excepia, de regul prtul, dar nu exclusiv,

refuz analiza in fond a cauzei si vizeaz astfel amnarea cauzei sau chiar

respingerea acesteia.

12
Doctrina actual definete excepiile procesuale ca fiind unul dintre

mijloacele de aprare prin care, n condi iile legii, partea interesant, procurorul

sau instana, din oficiu, invoc, fr a pune n discu ie fondul dreptului,

neregulariti procedurale privitoare la compunerea instan ei, competen a

acesteia ori la actele de procedur sau lipsurile referitoare la dreptul material la

aciune, urmrind, dup caz, declinarea competenei, amnarea judec ii,

refacerea unor acte, anularea ori respingerea cererii.

Noul Cod de procedur civil a preluat aceast defini ie. Aadar, n prezent

avem i o definiie legal a excepiilor de procedur transpus n cadrul art. 245

NCPC, potrivit cruia excepia procesual este mijlocul prin care, n condiiile

legii, partea interesat, procurorul sau instan a invoc, fr s pun n discu ie

fondul dreptului, neregulariti procedurale privitoare la compunerea completului

sau constituirea instanei, competenta instan ei ori la procedura de judecat sau

11I.G. Sandulescu-Nanoveanu, Explicatiune teoretica si practica a Codicelui de procedura


civil, Bucureti, Tipografia Curtii, 1875, p. 149 - 150

12M. Tabrca, Excepiile procesuale in procesul civil, ed. Universul Juridic, Bucureti
2006, p. 99
7
lipsuri referitoare la dreptul la ac iune urmrind, dup caz, declinarea

competenei, amnarea judecii, refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau

perimarea cererii.

Din economia textului anterior expus se eviden iaz anumite elemente care in
13
de structura i funcia excep iei procesuale dup cum urmeaz: (i) Excepia

procesual este un mijloc tehnic prin care se pun in discu ie anumite neregularit i;

(ii) Excepia procesual nu pune in discuie fondul cauzei; (iii) Excep ia procesual

urmrete, dup caz, declinarea competenei, amnarea judec ii, refacerea unor
14
acte ori anularea, perimarea sau respingerea cererii (ns nu ca nefondat).

Definiia sintetizeaz ideile principale exprimate n doctrin cu privire la

noiunea de excepie procesual, fiind cuprinztoare si semnificativ pentru


15
determinarea conceptului.

Sintetiznd cele prezentate anterior, conchidem c excep ia este o aprare, in

accepiunea larg a acestei noiuni, prin care prile, procurorul sau instan a din

oficiu, semnaleaz nerespectarea normelor de organizare judectoreasc, a normelor

de competent sau lipsuri in ceea ce privete exerci iul dreptului la ac iune, avnd

ca scop declinarea competenei, amnarea judec ii, refacerea unor acte,

respingerea ori perimarea cererii, adic ntrzierea sau mpiedicarea judec ii.

CLASIFICAREA EXCEPIILOR

PROCESUALE

13A. Vasile Excepii procesuale, Editura Hamangiu, Bucureti 2013, p.12

14V. Danila, in G. Boroi (coord.), Noul Cod de procedur civil. Comentariu pe articole,
vol. I,Ed. Hamangiu, Bucureti 2013, p. 546

15I. Les, Noul cod de procedur civil, vol. I, Editura C.H. Beck, Bucureti 2013, p. 379
8
1. EXCEPII DE PROCEDUR SI EXCEPII DE FOND

Criteriul n funcie de care apare aceast clasificare l reprezint obiectul

excepiei, avndu-i sediul n cadrul art. 248 NCPC, potrivit cruia instana se va

pronuna mai nti asupra excepiilor de procedur, precum i asupra celor de fond

care fac inutil, n tot sau n parte, administrarea de probe ori, dup caz,

cercetarea n fond a cauzei.

Excepiile de procedur sunt cele prin care se invoc neregulile procedurale

ce vizeaz nerespectarea normelor de organizare judectoreasc, de competen a i


16
norme de procedur propriu-zis.

Prin intermediul excepiilor de fond se semnaleaz nendeplinirea condiiilor

ce privesc exerciiul dreptului la ac iune, invocnd-se astfel lipsuri referitoare la

punerea in funciune a dreptului la aciune. Caracteristica principal a excep iilor de

fond o reprezint faptul c acestea sunt in strns legtur cu dreptul dedus

judecii, n sensul c acestea, fr a pune n discu ie fondul cauzei, vizeaz

neregulariti n ceea ce prive te condiiile de exercitare a dreptului de a ac iona n

justiie.

n cele mai multe dintre cazuri, excep iile de procedur au un efect eterogen,

admiterea excepiilor din aceast categorie avnd efecte distincte n func ie de

excepia invocat. Pe cnd, n ceea ce privete excep iile de fond, efectele acestora

au un caracter omogen, ducnd la anularea, respingerea sau inadmisibilitatea cererii

de chemare n judecat.

16A. Vasile Excepii procesuale, Editura Hamangiu, Bucureti 2013, p.13


9
Nu ntotdeauna clasificarea n func ie de acest criteriu s-a limitat la mpr irea
17
excepiilor procesuale n excepii de procedur i excepii de fond. Se consider c

dup obiectul lor excepiile ce puteau fi ridicate n cursul procesului civil ar forma

trei grupri distincte: excepii de procedur, excep ii bazate pe lipsa condi iilor

cerute pentru exerciiul aciunii i excep ii de fond. Excep iile din cea de-a doua

categorie sunt n realitate excepii de fond, iar n cadrul excep iilor de fond sunt
18
incluse si aprri de fond .

Cu toate acestea, ns, n art.248 alin. (2) NCPC face vorbire despre excep ii

de procedur i de excepii de fond, fr a face vreo enumerare, nici mcar

exemplificativ a acelor mprejurri care ar trebui considerate excep ii de procedur

sau excepii de fond i fiindc nu exist nici o alta dispozi ie legal care s ofere un

criteriu de delimitare a acestora, n literatura juridic prerile autorilor sunt

mprite.

n general, este admis ca excepiile de procedur sunt acele excep ii prin care

se invoc anumite neregularit i procedurale. Fac parte din aceast categorie acele

excepii care au ca obiect invocarea nclcrii unor norme de competen (excep ia

de necompeten), compunere sau constituire a instan ei (excep ia privind gre ita

compunere a instanei, excep ia de incompatibilitate, excep ia de reacuzare), a unor

norme juridice privind condiiile de ndeplinire ale actelor de procedur inclusiv ale

termenelor n care trebuie efectuate, (excep ia lipsei de citare sau a citrii nelegale,

excepia nulitii cererii de chemare n judecat, excep ia de tardivitate, etc.)

procedura de judecat (excepiile privitoare la taxele de timbru, excep ia de

17E.Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol.I, Bucureti, pag. 218

18M.Tabrca, Excepiile procesuale in procesul civil, Editura Rosetti 2001, pag. 69


10
perimare) ori prin care se solicit luarea anumitor msuri pentru buna desf urare a

judecii i prentmpinare a unor soluii contradictorii (conexitatea, litispenden a).

2. EXCEPII DILATORII SI EXCEPII PEREMPTORII

Aceast clasificare are la baz efectul pe care excepiile procesuale invocate l

produc.

Excepiile dilatorii sunt acele excepii care duc la amnarea judec ii,

declinarea competenei sau refacerea unor acte. Acestea nu fac dect s amne

judecarea fondului, i nu duc la respingerea cererii.

Excepiile peremptorii sau dirimante duc la respingerea cererii sau la stingerea

procesului.

Exist i o categorie intermediara de excepii, care iniial au un efect dilatoriu

pentru c in final s produc un efect peremptoriu (excep ia lipsei capacit ii de

exerciiu; excepia netimbrrii; excepia lipsei dovezii calit ii de reprezentant;

excepia lipsei semnturii de pe cererea de chemare in judecat).

Exist, aadar, posibilitatea ca aceeai excepie s realizeze efecte diferite.

Astfel, excepia de necompeten poate determina declinarea judecrii cauzei,

urmnd ca pricina s fie judecat de ctre instan a competent sau organul

jurisdicional competent; dar poate de asemenea avea i efect peremptoriu atunci

cnd cauza dedus judecii nu este de competen a instan elor de judecat, ci a unui

alt organ fr activitate jurisdic ional sau atunci cnd cauza nu este de competen a

instanelor romne.

Se observ c, n privina efectelor pe care le produc, n cazul n care sunt

admise, excepiile de fond au un caracter mai omogen dect excep iile de


11
procedur. Astfel, admiterea excep iilor de fond duc la anularea sau respingerea

cererii ca prematur, lipsit de interes, inadmisibil, etc. ceea ce nseamn c aceste

excepii sunt peremptorii.

Totui, excepia lipsei capacitii de exerciiu poate avea doar un efect

dilatoriu (amnarea judecii) dac n termenul acordat de instan a lips se acoper.

Dac ns, lipsa nu se mpline te, instan a va anula cererea, ceea ce nseamn c

suntem n prezena unor excepii care tind spre un efect peremptoriu, dar ncepe cu

un efect dilatoriu. Mai sunt i alte exemple de excep ii peremptorii care ncep prin a

avea un efect dilatoriu, anume, lipsa dovezii calit ii de reprezentant, excep ia de

netimbrare sau de insuficient timbrare, excep ia lipsei semnturii dac partea nu

este prezent la termenul cnd se invoc aceast excepie.

Excepii de procedur tind s fie spre ntrzierea judecii, fie spre

mpiedicarea acesteia, uneori chiar si aceea i excep ie fiind, dup caz, dilatorie sau

peremptorie (de exemplu excepia de necompeten duce la declinarea competen ei

cnd cererea este de competen a altei instane judectore ti sau unui alt organ

jurisdicional, dar i la respingerea cererii ca inadmisibil, cnd cererea este de

competena unui organ al statului fr activitatea jurisdicional, ori la respingerea


19
cererii ca nefiind de competena instanelor romne)

3. EXCEPII ABSOLUTE SI EXCEPII RELATIVE

Caracterul imperativ sau dispozitiv al normei procedurale nclcate este

criteriul n funcie de care se face aceast clasificare.

19G.Boroi, D.Rdescu, Codul de procedur civil comentat si adnotat, Editura All,


Bucureti, 1995, p. 228
12
Excepiile absolute vizeaz nclcri ale unor norme de ordine public, cu

caracter imperativ. Acestea pot fi invocate de ctre oricare dintre pr i, procuror sau

instana din oficiu, n orice faz a procesului, sub rezerva prevederilor legale

contrare.

Au acest caracter excepia de incompatibilitate, excep ia de necompeten

general, material sau teritorial exclusiv, excep ia de prescrip ie, etc. Pr ile nu

pot renuna la invocarea acestor excepii.

Excepiile relative privesc nclcarea unor norme dispozitive, de ordine

privat i pot fi invocate numai de partea care justific un interes pn la primul

termen la care prile sunt legal citate sau la primul termen dup nclcarea normei.

Aceasta categorie de excepii este reglementata expres in noul Cod de

procedur civil, la art.246 alin.(1) Excepiile absolute sunt cele prin care se invoc

nclcarea unor norme de ordine public si alin. (2) Excepiile relative sunt cele

prin care se invoc nclcarea unor norme care ocrotesc cu precdere interesele

prilor.

REGIMUL JURIDIC GENERAL AL

EXCEPIILOR PROCESUALE

1. REGLEMENTARE

Noul cod de procedura civila acorda o importanta deosebita excep iilor

procesuale, reglementndu-le distinct in cadrul celei de-a doua sec iuni Cercetarea

procesului, subseciunea a 2-a intitulata Excepiile procesuale, spre deosebire de

vechea reglementare care oferea prezentri succinte pentru o parte din excep iile

13
procesuale, in seciuni separate, lsnd pe seama doctrinei detalierea si

aprofundarea instituiei excepiei.

In cadrul art. 14 alin. (5) din NCPC se face referire la excep iile procesuale cu

aplicarea principiului contradictorialit ii, fiind preluat din practica si doctrina

deopotriv principiul statutar potrivit cruia toate cererile, excepiile si

mprejurrile de fapt sau de drept trebuie puse in discuia prilor, asigurnd

posibilitatea fiecrei pri de a-si expune punctele de vedere asupra variilor aspecte

deduse judecaii.

2. INSTANA COMPETENT S SOLUIONEZE EXCEPIILE

PROCESUALE

ntruct, prin formularea de aprri (in sens larg) mpotriva cererii de chemare

in judecata nu se lrgete cadrul procesual, excepia invocata ca mijloc de aprare

va fi de competenta instanei investita cu solu ionarea in prima instan a a cauzei in


20
legtura cu care s-a invocat excepia.

Acest aspect este consacrat de art. 124, potrivit cruia instana competent s

judece cererea principal se va pronunai asupra aprrilor i excepiilor, n

afara celor care constituie chestiuni prejudiciale i care, potrivit legii, sunt de

competenta exclusiv a altei instane.

III. 3 INVOCAREA EXCEPIILOR PROCESUALE

Actele prin care se invoca excepiile procesuale difer in func ie de caracterul

absolut sau relativ al excep iei si de persoana care invoca care se prevaleaz de

acest procedeu.

20A, Vasile, op. cit., p. 20


14
Astfel, prin ntmpinare pot fi invocate excep iile de ctre parat, reclamant

mpotriva cererii reconven ionale, de ctre cel chemat in judecata mpotriva cererii

de intervenie forat, de ctre cel chemat in garanie, de ctre intimat mpotriva

cererii de apel/recurs/contestaie in anulare/revizuire.

21
De asemenea, s-a reinut ca excepiile pot fi invocate si prin note similare

ntmpinrii, prin care cel introdus for at in cauza, din oficiu, trebuie sa indice

excepiile, dovezile si celelalte mijloace de aprare de care n elege sa se

foloseasc.

Cererea de intervenie principala sau forate poate cuprinde in carul acesteia

excepii procesuale pe care cel ce formuleaz cererea nelege sa se ntemeieze in


22
aprarea sa.

Sub aspectul persoanelor care pot invoca excepiile procesuale si a

momentului pana la care pot fi invocate excep ia, se distinge din nou in func ie de

caracterul absolut sau relativ al excepiei invocate.

Astfel, in ceea ce privete excepiile absolute, potrivit art. 247 alin. (1)

excepiile absolute pot fi invocate de parte sau de instan n orice stare a

procesului, dac prin lege nu se prevede altfel. Ele pot fi ridicate naintea instan ei

de recurs numai dac, pentru soluionare, nu este necesar administrarea altor

dovezi n afara nscrisurilor noi.

Prin urmare, excepiile absolute, ce semnaleaz nerespectarea unor norme de

ordine public, pot fi invocate de ctre oricare dintre pr i, procuror, in cazul in care

21N. D. Teohari, in G. Boroi (coord.) Noul cod de procedura civil. Comentariu pe


articole, Ed Hamangiu, Bucureti 2013, p. 231

22A. Vasile, Op cit., p. 22


15
acesta participa la judecata sau chiar de ctre instan , din oficiu, indiferent de

stadiul procesual in acetia neleg sa invoce excep iile.

Cu toate acestea, in recurs este limitata invocarea, in sensul ca acestea nu pot

fi invocate in aceasta cale de atac daca este necesara administrarea de probe noi, in

afara nscrisurilor, pentru soluionarea excep iilor.

Cu derogare, ns, de la regula impusa de art. 241 la alin. (1), excep ia de

necompetenta materiala si excepia de necompetenta teritoriala exclusiva pot fi

invocate numai pana la primul termen la care pr ile sunt legal citate, aspect ce

urmeaz a fi detalia in subseciunea dedicata excepiei de necompetenta.

In ceea ce privete excepiile relative, NCPC prevede la art. 247 alin. (2) ca

pot fi invocate de partea care justific un interes, cel mai trziu la primul termen de

judecat dup svrirea neregularitii procedurale, n etapa cercetrii procesului

i nainte de a se pune concluzii n fond.

4.REGULI PRIVIND SOLUIONAREA EXCEPIILOR PROCESUALE

Excepiile procesuale sunt soluionate cu prioritate fata de actele de cercetare

a cauzei in fond. Se urmrete astfel simplificarea cercetrii judectore ti sau o mai


23
buna administrare a actelor de judecata.

Noul Cod de procedura civila instituie si regula in ceea ce prive te prioritatea

in soluionarea excepiilor in cadrul art. 248 alin. (1), potrivit cruia instana se va

pronuna mai nti asupra excepiilor de procedur, precum i asupra celor de fond

23V. Danaila in G. Boroi (coord.) Noul cod de procedur civil. Comentariu pe


articole, Ed Hamangiu, Bucureti 2013, p. 553
16
care fac inutil, n tot sau n parte, administrarea de probe ori, dup caz,

cercetarea n fond a cauzei.

Legiuitorul deroga ns de la regula, oferind posibilitatea unirii excep iilor cu

fondul cauzei, cu condrita ca solu ionarea excep iilor sa depind de administrarea

probelor sa de cercetarea in fond a cauzei deduse judeca ii. In acest sens, art. 248

alin. (4) prevede faptul ca excepiile vor putea fi unite cu administrarea probelor,

respectiv cu fondul cauzei numai dac pentru judecarea lor este necesar s se

administreze aceleai dovezi ca i pentru finalizarea etapei cercetrii procesului

sau, dup caz, pentru soluionarea fondului. Cu meniunea ca probele ce vor fi

administrate in vederea soluionrii excep iei nu difer fata de probele necesare in

vederea soluionrii fondului.

Se impune precizarea ca pentru o corecta solu ionare a excep iilor invocate,

acestea trebuie puse, astfel cum am men ionat anterior, in discu ia pr ilor, cu

aplicarea principiului contradictorialit ii, expus in cadrul art. 14, men ionnd-se

expres excepiile in cadrul alin. (5).

Actul procedural prin care se soluioneaz excep ia invocat in cadrul

procesului, ca si in vechea reglementare, este ncheierea, in ipoteza in care respinge

sau, dup caz, admite excep ia, cu men iunea ca admiterea excep iei nu de

investete instana care a soluionat excepia invocat ori prin hotrre (sentin a sau

decizie, in funcie de stadiu procesual) atunci cnd admiterea excep iei presupune

dezinfestarea instanei.

ncheierea prin care se soluioneaz excepia este una interlocutorie, ceea ce

presupune ca instana nu va mai putea reveni asupra acesteia pe parcursul

17
procesului. ncheierea prin care a fost respinsa excep ia poate fi atacata odat cu

fondul, in calea de atac.

Sub aspectul ordinii de soluionare a excepiilor invocate pe parcursul

procesului civil, noul Cod de procedura civila a preluat regulile stabilite in doctrina
24
anterioara intrrii in vigoare a noului Cod de procedura, potrivit crora ordinea in

care se vor soluiona excepiile invocate concomitent va fi stabilita de ctre instan ,

in funcie de efectul pe care acestea l produc.

Instana se va pronuna mai nti asupra excepiilor de procedur, precum i

asupra celor de fond care fac inutil, n tot sau n parte, administrarea de probe
25
ori, dup caz, cercetarea n fond a cauzei.

In cazul n care s-au invocat simultan mai multe excep ii, instan a va
26
determina ordinea de soluionare n func ie de efectele pe care acestea le produc.

27
In doctrina se arata ca din interpretarea textului legal expus mai sus pot fi

deduse doua reguli in ceea ce prive te ordinea de solu ionare a excep iilor

procesuale dup cum urmeaz: (i) vor fi solu ionate cu prioritate excep iile care fac

de prisos cercetarea in fond a cauzei; (ii) Se impune solu ionarea mai nti a

excepiei care face de prisos cercetarea celei care urmeaz.

24I. Les, not la dec. Civ. Nr. 1098/1978 a Trib. Sibiu, in R.R.D. nr. 9/1980, p. 43-45

25 Art. 248 alin. (1) Noul Cod de procedurcivil

26 Art. 248 alin. (2) Noul Cod de procedurcivil

27I. Deleanu, Consideratii cu privire la Excepiile procesuale in contextul prevederilor


Proiectului noului Cod de procedurcivil, R.R.D.P. nr. 4/2009, p. 38
18
In condiiile in care instana nu se poate pronuna de ndat asupra excep iei

invocate, va amna judecata i va stabili un termen scurt n vederea solu ionrii


28
excepiei.

De menionat ca excepiile, dei invocate concomitent, acestea nu pot fi, de

regula, soluionate concomitent, ntruct admiterea uneia dintre acestea poate face

inutila soluionarea celeilalte.

BIBLIOGRAFIE

Al.Bacaci, Excepiile de procedura n procesul civil, Ed. Dacia, Cluj-Napoca,

1983;
E. Herovanu, Principiile procedurei judiciare, vol. I, Bucureti;
V.M. Ciobanu, T. C. Briciu, C. Dinu, Drept procesual civil. Drept executional

Civil. Arbitraj. Drept notarial. Editura National, 2013


A. Vasile EXCEPIi procesuale, Editura Hamangiu, Bucure ti 2013
A. Ciurea Excepiile Procesuale n Materie Civil
M.Tabrca, Excepiile procesuale in procesul civil, Editura Rosetti 2001,
M. Tabrca, Excepiile procesuale in procesul civil, ed. Universul Juridic,

Bucureti 2006
I.G. Sandulescu-Nanoveanu Explicatiune teoretica si practica a Codicelui de

procedura civil, Bucureti, Tipografia Curtii, 1875

28 Art. 248 alin. (3) Noul Cod de procedurcivil

19
V. Danila, in G. Boroi (coord.), Noul Cod de procedur civil. Comentariu

pe articole, vol. I,Ed. Hamangiu, Bucure ti 2013

20