Sunteți pe pagina 1din 14

EXCEPTIILE DE PROCEDURA

Cuprins
1. Noiune i importan........................................................................................ 1
1.1. Definiia excepiilor procesuale........................................................................1
1.2. Noiunea de aprare. Aprrile de fond i aprrile de procedur...................1
1.3. Importana excepiilor procesuale....................................................................4
2. Clasificarea exceptiilor procesuale.........................................................................4
2.1 . In functie de obiectul lor..................................................................................4
2.2. Dupa efectul pe care tind sa-l realizeze...........................................................6
2.3. Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei incalcate..........................7
3. Procedura de invocare si solutionare a exceptiilor procesuale...............................7
3.1 Invocarea excepiilor procesuale.......................................................................7
3.2. Procedura de soluionare a excepiilor procesuale...........................................7
4. Ordinea de solutionare a exceptiilor.......................................................................9
4. 1. Regula............................................................................................................. 9
4. 2. Ordinea de soluionare a excepiilor de procedur..........................................9
4.3. Ordinea de soluionare a excepiilor de fond..................................................10
Bibliografie............................................................................................................... 11

1. Noiune i importan
1.1. Definiia excepiilor procesuale
Conceptul de excepie invoc, n limbajul obinuit, orice abatere de la o
regul general i provine din substantivul latin exceptio cu semnificaia: a
lua din, a anihila, a mpuina. Acelai sens l avea noiunea de excepie i n
dreptul roman, definind mijlocul prin care prtul urmrea s evite
condamnarea sa ori numai s obin o amnare a judecii.
Excepiile sunt mijloacele procesuale prin care, in conditiile legii,
partea interesata, procurorul sau instana din oficiu, invoc in cadrul
procesului civil si fara a pune in discutie fondul dreptului,neregularitati
procedurale privitoare la compunerea si constituirea instantei, competenta
acesteia, ori la procedura de judecata sau lipsuri referitoare la exercitiul
dreptului la actiune, ori, dimpotriva, aplicarea normelor legale referitoare la
acestea, urmarind, dupa caz, declinarea competentei, amanarea judecatii,
refacerea unor acte, anularea, perimarea, respingerea cererii ca urmare a
admiterii exceptiei. In alti termeni, intarzierea sau impiedicarea judecatii.
(V.M.Ciobanu)
Dupa cum se poate observa din definitie, notiunea de exceptie are un
inteles complex, necesitand interpretari si explicatii suplimentare.
Pentru intelegerea ei trebuie pornit de la explicarea unui alt concept,
specific procesului in general, acela de aparare.

1.2. Noiunea de aprare. Aprrile de fond i aprrile de


procedur
Notiunea de aparare, din punct de vedere procesual are cel putin doua
intelesuri semnificative.
In sens larg, prin aparare se desemneaza toate mijloacele procesuale
folosite de parti pentru a-si atinge scopul lor procesual; prin urmare, pe
parcursul unui proces nu numai paratul se apara, ci si reclamantul toate
actiunile sale incadrandu-se in apararea proprie, menita sa conduca, in final,
la admiterea actiunii. Trebuie sa remarcam insa ca indeobste notiunea ii este
proprie paratului si desemeaza, intr-un sens mai restrans totalitatea
mijloacelor procesuale folosite de parat pentru inlaturarea temporara sau
definitiva a pretentiilor formulate de reclamant, fie prin intarzierea judecatii,
fie prin respingerea ca nefondata(neantemeiata) a actiunii.
1

Definirea acestei acceptiuni aduce in discutie cele doua tipuri de


aparari: apararile de fond si apararile de procedura. (de explicat noiunea de
fond al cauzei)
Astfel, apararile in fond (de fond, propriu-zise) sunt acele mijloace
procesuale prin care se urmareste combaterea in fond a pretentiilor
reclamantului, avand ca finalitate respingerea ca neantemeiata (nefondata)
a actiunii.De exemplu, paratul chemat in judecata pentru a fi obligat sa
restituie reclamantului o suma de bani, cu privire la care reclamantul
pretinde ca I-a imprumutat-o, se poate apara invocand: faptul ca nu a
imprumutat nimic de la reclamant, ca si-a platit datoria, ca a operat
compensatia legala, ca a facut, cu acordul reclamantului, o dare in plata etc.
Specificul acestor aparari este acela ca prin ele se tinde la respingerea
ca nefondata a pretentiei reclamantului, dupa examinarea fondului acestor
pretentii.
Apararile in fond, pot fi, la randul lor, aparari in fapt (daca sunt
invocate fapte si imprejurari in legatura cu litigiul) si aparari in drept (cand se
invoca dispozitiile legale care se pretind aplicabile in speta).
Spre exemplu, in cazul introducerii unei cereri pentru rezolutiunea unui
contract de vanzare-cumparare, cerere formulata de cumparator, paratul se
poate apara in fapt aratand ca nu a predat bunul intrucat nu I s-a platit pretul
pretins; in drept, paratul poate invoca in acest sens dispozitiile art.1322 cod
civil: vanzatorul nu este dator sa predea lucrul daca cumparatorul nu
plateste pretul si nu are dat de vanzator un termen pentru plata.
Observatie:
TERMINOLOGIA IMPROPRIE:
a. sens comun abatere de la regul (DEX)
b. drept material civil
c. drept procesual invocarea unei neregulariti
Datorita faptului ca notiuni diferite, in dreptul material si in dreptul
procesual poarta aceeasi denumire, de multe ori, in intelegerea lor se produc
confuzii grave.Asa se intampla, in mod regretabil si in cazul notiunii de
exceptie. Astfel, in exemplul: judecatorul actiunii este judecatorul
exceptiuniisau in civil, cand se vorbeste de exceptia de neexecutare a
contractului(vezi exemplul de mai sus, de excepia de nulitate a
contractului, de excepia compensaiei etc), ori in sintagma aparare pe cale
2

de exceptie, sensul notiunii de exceptie este categoric acela de aparare de


fond sau de aparare in sens larg.(explica pe larg - n dreptul material, n
general, noiunii I se d un sens mai larg, care include posibilitile de
aprare ale debitorului: art.1074 c.civ. obligaia de a da cuprinde pe aceea
de a preda lucrul i de a-l conserva pn la predare;excepiile din dreptul
material se pot invoca, uneori, independent de existena unui proces
excepia de neexecutare ).
Apararile de procedura ( procesuale) sunt acele mijloace procedurale
folosite de pri prin care, fara a pune in discutie fondul dreptului, acestea
invoca nereguli de organizare judecatoreasca, de competenta sau de
procedura sau solicit aplicarea unor norme de procedur, urmarind
paralizarea actiunii, amanarea judecatii, anularea cererii, refacerea actelor
de procedur nule etc. Tinand cont de faptul ca si reclamantul sau celelate
persoane asimilate partilor in cadrul unui proces, formuleaza aparari, atat
sensul notiunii de aparare in fond, cat si sensul notiunii de aparare
procesuala este mai larg.
Doctrina romneasc atunci cnd analizeaz conceptul de aprare, are
n vedere, mai ales, mijloacele procesuale puse la ndemna prtului pentru
urmrirea propriului scop procesual: dup caz, respingerea aciunii
reclamantului (aprrile de fond), paralizarea aciunii sau amnarea judecii
(aprrile de procedur); de aceea, majoritatea teoreticienilor procedurii
civile mai numesc aprrile de procedur i aprri pe cale de excepie
(adic ale prtului).
In sens restrans, notiunea de aparare vizeaza exclusiv apararile in
fond.
Revenind la notiunea de exceptie, trebuie sa remarcam faptul ca acest
concept in sens strict procedural vizeaza exclusiv apararile procesuale (vezi
definitia exceptiilor procesuale); cu alte cuvinte, exceptiile procesuale sunt o
parte majoritara a apararilor de procedura (exist ns i alte categorii de
aprri procesuale: art138, 155, 156 etc))
La randul lor, dupa natura neregularitatii invocate exceptiile procesuale
se pot clasifica in exceptii de fond si exceptii de procedura.
Diferente intre apararile de fond si exceptiile procesuale (specie a
apararilor de procedura):

1.
apararile de fond pot fi efectuate de parte in tot cursul judecatii;
exceptiile, in afara celor de ordine publica, nu pot fi invocate decat cel mai
tarziu la prima zi de infatisare- in limine litis (explica, exemple);
2.
apararile de fond pun in discutie insusi fondul dreptului, ducand, in
cazul in care sunt acceptate, la respingerea actiunii ca neantemeiata;
exceptiile, dimpotriva, nu pun niciodata in discutie fondul cauzei(temeinicia
pretentiei); ele impiedica instanta sa intre in cercetarea acestui fond, fie in
mod temporar atunci cand prin admitere conduc la amanarea judecatii, fie
in mod definitiv- atunci cand prin admitere conduc la anularea, perimarea,
respingerea actiunii pe cale de consecinta;
3.
de regula, hotararea judecatoreasca pronuntata in temeiul unei aparari
de fond se bucura de autoritate de lucru judecat (exemple, exceptii); in
general, hotararea judecatoreasca pronuntata
ca urmare a admiterii unei exceptii, lasand neatins fondul cauzei, nu se
bucura de autoritate de lucru judecat(exemple, dar ai grija exceptiile de
fond nu intra in discutie; hotararile pronuntate ca urmare a admiterii lor se
bucura de a.l.j. explica).
Prin urmare, noiunea de excepie este legat de partea formal a
judecii. Toate excepiile au, fr ndoial o trstur comun: supun
judectorului o chestiune exterioar i prealabil dezbaterii fondului cauzei.
n acest fel, prin intermediul excepiei, terenul luptei judiciare se transfer
n sfera procedural (I.Le).

1.3. Importana excepiilor procesuale


Aa cum am subliniat deja, excepiile procesuale joac un rol deosebit
de important n soluionarea corect a litigiilor; ele se altur tuturor
celorlalte mijloace procesuale pe care una din pri le poate utiliza n sprijinul
poziiei sale n proces. Dat fiind specificul procesului , guvernat de formalism,
nu arareori acesta se finalizeaz ca urmare a admiterii unei excepii.
Respectarea cu strictee a formelor, termenelor, ordinii de efectuare a
actelor procesuale, precum i a condiiilor de exerciiu ale aciunii civile sunt
obligaii de esena procesului civil. Excepiile procesuale disciplineaz astfel
participanii la proces, n special pe reclamant, obligndu-I la rigoare i
sancionndu-I n caz de observare a unor nereguli.

Pentru prt, mai ales, excepiile constituie importante garanii ale


dreptului su la aprare.

2. Clasificarea exceptiilor procesuale


2.1 . In functie de obiectul lor
Asa cum am aratat deja, exceptiile procesuale se clasifica in exceptii
de procedura si exceptii de fond.
Exceptiile de procedura sunt acele mijloace procedurale prin care
partea interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul
procesului civil, fara a pune in discutie fondul cauzei, neregularitati
procedurale privitoare la regulile de organizare judecatoreasca, la
competenta instantei sesizate ori la celelalte norme de procedura, urmarind,
fie amanarea judecatii, declinarea competentei, refacerea unor acte, fie
anularea ori perimarea cererii.
Exceptiile de fond sunt acele mijloace procedurale prin care partea
interesata, procurorul sau instanta din oficiu, invoca in cadrul procesului civil,
fara a pune in discutie fondul cauzei, dar strans legate de acest fond, lipsuri
referitoare la exercitiul dreptului la actiune sau incalcarea normelor
referitoare la exercitiul acestui drept, urmarind respingerea actiunii pe cale
de consecinta (ca urmare a admiterii exceptiei, fara sa se intre in cercetarea
fondului) sau anularea aciunii (explic dreptul la aciune).
Asemanari si deosebiri intre exceptiile de procedura si cele de fond; exemple;
sanctiuni specifice:
1.
a.) Prin intermediul exceptiilor de procedura se invoca neregularitati
procedur ale:
incalcarea normelor privitoare la organizarea judecatoreasca: exceptia
de nelegala compunere a completului de judecata; de incompatibilitate a
judecatorului, de recuzare etc.
incalcarea
necompetenta;

normelor

privitoare

la

competenta:

exceptia

de

incalcarea unor norme privind conditiile de indeplinire a unor acte


procedurale: nelegala citare, lipsa de citare, exceptia nulitatii cererii de
chemare in judecata, exceptia de tardivitate a unor acte (tardivitatea
5

apelului, recursului, depunerea tardiva a unei cereri de chemare in garantie)


etc;
incalcarea unor norme privitoare la procedura de judecata: nelegala
timbrare, lipsa de timbrare, exceptia de perimare;
- invocarea unor neregularitati privind buna desfasurare a judecatii:
conexitatea, litispendenta etc.

b.) Prin intermediul exceptiilor de fond se invoca lipsuri sau incalcarea unor
norme privitoare la exercitiul dreptului la actiune:
invocarea neandeplinirii uneia din conditiile de exercitiu ale actiunii
civile: lipsa interesului, lipsa calitatii procesuale, lipsa capacitatii de exercitiu,
lipsa afirmarii unui drept;
incalcarea unor norme referitoare la exercitiul dreptului la actiune:
prescriptia, autoritatea de lucru judecat;
incalcarea unor norme speciale care ingradesc dreptul la actiune:
exceptia de inadmisibilitate( a actiunii in constatare cand exista actiune in
realizare; a actiunii atunci cand exista o procedura prealabila care nu a fost
respectata; a exercitarii unei cai de atac neprevazute in lege etc)

2.
Nici exceptiile de procedura si nici cele de fond nu pun in discutie
fondul cauzei; exceptiile de fond insa , raportandu-se la dreptul la actiune,
componenta, in opinia unor autori, a dreptului subiectiv dedus judecatii (vezi
cursul cu natura juridica a actiunii civile) sunt strans legate de fondul litigios,
pentru solutionarea lor fiind necesar uneori sa se adminstreze probe legate
de acest fond (exemplu; lipsa calitatii procesuale speta, explica);

3.
Ambele tipuri de exceptii conduc la impiedicarea judecatii in fond, cu
efecte insa specifice: in general, admiterea exceptiilor de procedura conduce
la amanarea judecatii, in vreme ce admiterea exceptiilor de fond conduce la
respingerea actiunii pe cale de consecinta.
Exemple exceptii de procedura: exceptiile de nelegala compunere,
incompatibilitate, recuzare, nelegala citare, lipsa a procedurii de citare,
litispendenta, conexitate conduc la amanarea judecatii; exceptia de perimare
conduce la perimarea cererii; exceptia lipsei numeli partii, obiectului cauzei
6

sau semnaturii, nelegala timbrare, lipsa de timbrare- anularea cererii;


exceptia de tardivitate a unor acte decaderea, disjungerea, neluarea lor in
considerare; exceptia de necompetenta- declinarea de competenta;
(intrebare de verificare: natura exceptiei lipsei dovezii calitatii de
reprezentant si sanctiunea).
Exemple exceptii de fond: lipsa calitatii, lipsa interesului, prescriptia,
autoritatea de lucru judecat
respingerea cererii ca urmare a admiterii exceptiei; exceptia lipsei
capacitatii de exercitiu anularea actiunii; exceptia de inadmisibilitate
respingerea ca inadmisibila a actiunii.
4.
In general, hotararile pronuntate ca urmare a admiterii unei exceptii de
procedura nu se bucura de autoritate de lucru judecat (explica); unele
hotarari pronuntate ca urmare a admiterii exceptiilor de fond se bucura de
autoritate de lucru judecat(prescriptie, a.t.l., lipsa interesului, lipsa calitatii),
altele nu (exceptia de inadmisibilitate- procedura prealabila; exceptia de
prematuritate); (explica pornind de la definitia autoritatii de lucru judecat,
detaliaza)

2.2. Dupa efectul pe care tind sa-l realizeze


Exceptii dilatorii- acelea care determina doar o amanare a solutionarii
cauzei(exemple);
Exceptiile peremptorii(dirimante) - tind la respingerea sau anularea cererii sau
la stingerea procesului (majoritatea- exemple). Unele dintre aceste exceptii, in faza
initiala a invocarii lor au si un efect dilatoriu (exceptia lipsei semnaturii, lipsei
dovezii de reprezentant, lipsei capacitatii procesuale art.133, 161).
O parte a doctrinei noastre recunoaste si existenta categoriei exceptiilor
declinatorii acelea care determina trimiterea cauzei la o alta instanta competenta
in solutionarea litigiului. Dupa cum judicios s-a remarcat, exceptia de necompetenta
poate fi considerata insa ca avand un caracter mixt, deopotriva dilatoriu (se amana
solutionarea pe fond a cauzei), cat si peremptoriu (intrucat prin pronuntarea
hotararii de declinare a competentei instanta initial investita se dezinvesteste,
urmand o noua judecata).

2.3. Dupa caracterul imperativ sau dispozitiv al normei incalcate


Exceptii absolute sunt determinate de incalcarea unor norme imperative
(exemple)
Exceptii relative sunt consecinta incalcarii unor norme cu caracte dispozitiv
(exemple: recuzarea, necompetenta teritoriala generala etc).
7

Distinctia este deosebit de importanta datorita regimului juridic diferit al celor


doua categorii de exceptii, cu efecte in plan procesual. Astfel, exceptiile absolute
(de ordine publica) pot fi invocate oricand (inclusiv in fata instantelor de control
judiciar apel, recurs), de orice parte interesata, procuror sau instanta din oficiu
(exemple); invocarea lor si admiterea intr-o cale de atac atrage nulitatea hotararii
pronuntate de instanta inferioara.
Exceptiile relative pot fi invocate numai de partea interesata, pana la prima zi
de infatisare (daca au existat sau au fost cunoscute anterior acestui moment
exemple) sau cel mai tarziu la primul termen urmator celui in care s-a ivit
neregularitatea art.136:. (exemple, efectele neinvocarii in termen).

3. Procedura de invocare si solutionare a exceptiilor


procesuale
3.1 Invocarea excepiilor procesuale
Singurele articole din Codul de procedura civila care fac referire la
modalitatea de invocare si solutionare a exceptiilor sunt art.136-137.
Prin urmare, exceptiile se invoca, in primul rand, de catre parat prin
intampinare(art.115) sau, in mod exceptional in conditiile art.118 alin.2. Faptul ca
paratului, de obicei, ii revine sarcina de a invoca o exceptie, apare ca firesc luand in
considerare finalitatile specifice admiterii exceptiei care, de cele mai multe ori, sunt
in deplina concordanta cu interesul procesual al paratului (intarzierea, impiedicarea
judecatii, anularea cerereii, respingerea acesteia, perimarea etc). Desigur, exista
posibilitatea ca si reclamantul sa aiba interes in invocarea unei exceptii (spre
exemplu, nelegala citare, exceptia de recuzare, incompatibilitate etc); in aceasta
situatie si lui ii sunt aplicabile dispozitiile art.136, putandu-le invoca pana la prima zi
de infatisare sau pana la termenul acordat de instanta in acest sens. Ulterior
acestor momente, exceptiile relative cunoscute de parti pana la prima zi de
infatisare nu vor mai putea fi invocate, partile fiind decazute din acest drept (spre
exemplu, dezvolta pentru exceptia necompetentei teritoriale generale; nelegala
citare).
Asa cum am mentionat deja, exceptiile absolute pot fi insa invocate oricand
in cursul judecatii, si chiar in apel sau recurs, cu consecinta pentru instanta a
obligativitatii solutionarii lor. De asemenea, observarea si invocarea acestor exceptii
este obligatorie chiar si pentru instanta de judecata, intrucat neinvocarea unei
exceptii de ordine publica ce ar trebui admisa poate conduce la nulitatea hotararii,
in cazul in care aceasta este invocata si solutionata pentru prima oara intr-o cale de
atac.

3.2. Procedura de soluionare a excepiilor procesuale


Orice exceptie invocata intrerupe, de regula, cercetarea fondului actiunii pana
la rezolvarea sa. Astfel, art.137 alin.1 dispune ca: instanta se va pronunta mai intai
asupra exceptiilor de procedura, precum si asupra celor de fond, care fac de prisos,
in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.

Prin urmare, dispozitiile procedurale de mai sus, obliga instanta ca, o data
invocata o exceptie sa o solutioneze. De regula, aceasta trebuie rezolvata cu
prioritate, inainte de a se intra in fondul cauzei sau imediat dupa invocarea ei.
Procedural, instanta in fata careia a fost ridicata o exceptie sau care ridica o
exceptie din oficiu, in primul rand trebuie sa o aduca la cunostinta partilor din
proces, caci efectele specifice admiterii exceptiilor fac din ele imprejurari esentiale
pentru solutinarea pricinii (da exemplu: necompetenta, prescriptia admitere,
respingere, art.129 rolul activ; punerea ei n discuia prilor).
De multe ori pentru solutionarea unor exceptii este necesara administrarea
de probe (prescriptia actul juridic; autoritatea de lucru judecat hotararea
anterioara; litispendenta dovada existentei celuilalt proces si indeplinirea
celorlalte conditii); uneori, solutionarea exceptiei implica interventia unor alte
organe exceptia recuzarii; alteori, legea permite acordarea unui termen penrtru
complinirea neregularitatii care a condus la invocarea exceptiei (lipsa semnaturii
etc).In situatia in care, din motivele mentionate mai sus, exceptia nu poate fi
solutionata la acelasi termen in care a fost invocata, instanta amana cauza la un
termen ulterior.
Daca ambele parti sunt prezente la momentul invocarii exceptiei (atunci cand
nu este nevoie de administrare de probe )sau dupa ce au fost administrate probele
pe exceptie, instanta da cuvantul
partilor pentru a pune concluzii pe exceptie (concluziile pot fi formulate de
asemenea in scris art.146). In final, instanta se pronunta pe exceptie, admitand-o
sau respingand-o, cu consecintele specifice fiecarei exceptii in parte (exemple:
amanarea judecatii, anularea cererii, respingerea actiunii etc).
Daca partile sau una dintre acestea lipsesc la momentul invocarii exceptiei, instanta
este obligata sa le/o instiinteze despre invocarea exceptiei si sa-I puna in vedere sa
raspunda la exceptia invocata. De obicei, acest lucru se face prin intermediul
citatiei, inserat la rubrica alte mentiuni. Daca partea are termen in cunostinta si
nu trebuie citata, I se comunica cele de mai sus printr-o adresa. Intr-un asemenea
caz, instanta trebuie sa acorde un nou termen pentru incunostiintarea partilor.
Pronuntarea judecatorului pe o exceptie fara incunostiintarea partilor poate conduce
la anularea hotararii intrucat se incalca principiile contradictorialitatii si dreptului la
aparare.
Solutionarea exceptiei se face de judecator in mod diferit,in functie de natura
exceptiei. Spre exemplu, exceptiile dilatorii se solutioneaza prin incheiere, instanta
putandu-se pronunta direct in sedinta de judecata. Exceptiile peremtorii si
declinatorii insa, conduc prin admitere la terminarea procesului si la pronuntarea
unei solutii. De aceea, judecatorul nu se poate pronunta prin incheiere
interlocutorie, in cadrul sedintei de judecata decat in cazul respingerii lor, cu
consecinta continuarii procesului (da exemplu). In practica, pentru a se evita
suspectarea judecatorului de antepronuntare, cand instanta trebuie sa se pronunte
pe o asemenea exceptie, ea iese in pronuntare cu intregul dosar, pentru a nu
anticipa solutia.In cazul in care respinge exceptia, repune cauza pe rol si dispune
continuarea judecatii, fixand termen cu citarea partilor(art.151,153 alin2); in cazul
9

in care admite exceptia se pronunta prin hotarare, anuland, perimand, respingand


cererea, declinand competenta etc (dezvolta, exemplifica).
Articolul 137 alin.2 face referire la o alta situatie care se poate ivi in practica
in procedura de solutionare a unei exceptii: exceptiile nu vor putea fi unite cu
fondul decat daca pentru judecarea lor este nevoie sa se administreze dovezi in
legatura cu dezlegarea in fond a pricinii.
Prin urmare, asa cum s-a subliniat si in literatura noastra de specialitate,
unirea exceptiei cu fondul are un caracter exceptional, solutia nefiind posibila decat
in cazul in care pentru solutionarea exceptiei trebuie sa se administreze aceleasi
probe ca si pentru fondul cauzei. De exemplu, daca reclamantul a introdus o cerere
in revendicare, iar paratul invoca exceptia lipsei calitatii procesuale active pot fi
aplicate prevederile art.137 alin.2, intrucat a stabili ca lipseste calitatea procesuala
activa inseamna a stabili ca reclamantul nu este titularul dreptului real (deci ca
cererea este neantemeiata), ceea ce presupune ca probele necesare solutionarii
exceptiei sunt necesare si pentru rezolvarea fondului; daca din probe reiese ca
exceptia este intemeiata, cererea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana
fara calitate (deci ca urmare a admiterii exceptiei), si nu ca neantemeiata. Asadar,
in cazul in care se uneste exceptia cu fondul, in dezbaterile pe fond, partile vor pune
concluzii atat pe exceptie cat si pe fond, iar instanta, prin hotarare, se va pronunta
mai intai pe exceptie; daca o admite, pronuntarea pe fond este de prisos, chia daca
s-au administrat probe; daca insa exceptia este respinsa, instanta prin hotarare se
pronunta pe fondul cauzei, solutia nefiind automat una de admitere a actiunii, ci
apreciata in functie de toate probele si apararile cauzei (exemplu, scrie doua
dispozitive).
Incheierile prin care au fost solutionate exceptiile pot fi atacate odata cu
hotararea data pe fond, prin intermediul apelului sau recursului (art.282, 299);
Hotararile prin care au fost solutionate exceptiile se ataca dupa procedura
obisnuita, ca si hotararile prin care a fost solutionat fondul cauzei; daca exista
dispozitii speciale ele se vor aplica cu prioritate.

4. Ordinea de solutionare a exceptiilor


4. 1. Regula
Exista situatii in care in fata instantei sunt invocate concomitent mai multe
exceptii. Dupa cum am vazut, consecintele admiterii exceptiilor sunt diferite in
functie de natura exceptiei, caracterul normelor care le reglementeaza etc. Prin
urmare, ele producand consecinte juridice diferite, trebuie solutionate pe rand, una
cate una. Asadar, este important sa cunoatem cateva repere care sa ne permita sa
stabilim ordinea lor de solutionare (explica pornind de la un exemplu:
necompetenta, prescriptie, autoritate de lucru judecat, nelegala timbrare etc).

4. 2. Ordinea de soluionare a excepiilor de procedur


In Codul de procedura civila avem inscrisa o singura dispozitie: exceptiile de
procedura se solutioneaza inaintea exceptiilor de fond (exemplu: lipsa semnaturii:
lipsa capacitatii de exercitiu).Daca avem deci o exceptie de procedura si una de
fond, solutia este facila. Problema se pune in practica in situatia in care avem mai
10

multe exceptii de aceeasi natura. In lipsa unor reglementari exprese, instanta


trebuie sa deduca ordinea de solutionare a exceptiilor din caracterul si efectele pe
care le determin diferitele exceptii. Astfel, cand sunt invocate exceptii de
procedura, vor fi rezolvate mai intai cele referitoare la investirea instantei:
netimbrarea, nelegala compunere a completului de judecata, necompetenta; apoi
cele referitoare la forma cererii: lipsa obiectului, a semnaturii, a numelui partii
etc(explica logic de ce Trib. Sibiu, dec. civ. nr.1098/1978 cu not de i.le n R.R.D.
nr.9/1980, p.43-45).
Ex: excepia de nulitate ptr. insuficient timbrare, excepia de necompeten
T.S. , s. civ., dec. nr. 214/21.11.1971, C.D. 1971, p.190-191;

4.3. Ordinea de soluionare a excepiilor de fond


Daca se invoca numai exceptii de fond, prioritate are autoritatea de lucru
judecat, urmata de inadmisibilitate, prescriptie si apoi de cele care privesc conditiile
de exercitiu ale actiunii civile. Daca se invoca mai multe exceptii dintre cele
mentionate anterior, prioritate are exceptia lipsei calitatii procesuale.(explica de ce;
intrebare: necompetenta, lipsa de calitate, prescriptie; autoritate de lucru judecat,
lipsa de calitate- explica si mecanismul).
Ex: excepia puterii
civ.1098/1987

de

lucru

judecat-excepia

11

prescripiei

T.Sibiu,

dec.

Bibliografie
- AL. BACACI Excepiile de procedur n procesul civil, Ed. Dacia, Cluj-

Napoca, 1983 ;
- G.BOROI, D. RDESCU Codul de procedur civil comentat i adnotat, Ed.
All, Bucureti, 1997
- V.M. CIOBANU- Tratat teoretic i practic de procedur civil, vol.II, Ed.
Naional, Bucureti, 1997
- V.M. CIOBANU, G. BOROI Probleme privind excepiile procesuale, n R.D.
nr.9-12/1990
- I. DELEANU Tratat de procedur civil, vol. II, Ed. Servo-Sat, Arad, 2000
- A. GAPAR .a. Drept procesual civil culegere de spee pentru seminarii
i examene, Ed. Global Print, Bucureti
- I. LE Tratat de drept procesual civil, Ed. Allbeck, Bucureti, 2001
- FL. MGUREANU Drept procesual civil, Ed. All Beck, 2002
- FL. MGUREANU, B. OGLIND Culegere de spee i acte din practica
judiciar, Ed. Cerma
- G.BOROI, D. RDESCU Codul de procedur civil comentat i adnotat, Ed.
All
- D. RADU, GHE. DURAC Drept procesual civil, Ed. Junimea, Iai
- M. TBRC Excepiile procesuale n procesul civil, Ed. Rosetti, 2001

12