SPEA NR.

1
X este cetean romn, obinnd cetenia romn prin acordare la cerere, n anul 1998. Este
cstorit cu A., persoan de cetenie romn, dobndit prin natere. mpreun au o fiic minor,
J.
X a pstrat i cetenia statului Morcoveria, unde s-a nscut. Acum, familia X. domiciliaz n
Romnia, n oraul Trgu Urt. nainte de alegerile locale din anul 2008, X constat c nu a fost
nscris
n listele electorale, dar nu ntreprinde nimic pentru a rezolva situaia. X este membru al
partidului
PDN, care l include pe lista sa de candidai pentru funcia de consilier local. Totodat, X, avocat,
este
numit de Biroul Electoral de Circumscripie preedinte al seciei de votare nr. 3 din ora. Soia lui
X,
judector, este numit ca reprezentant al partidului PCN n cadrul aceleiai secii de votare.
ntrebri i cerine:
1. Ce ar fi trebuit s fac X la constatarea faptului c nu a fost nscris pe listele electorale? Are
aceast
situaie vreun efect asupra dreptului su de a candida?
Conform ART. 36 din Constitutie,
(1) Cettenii au drept de vot de la varsta de 18 ani, impliniti pan in ziua alegerilor inclusiv.
(2) Nu au drept de vot debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie, si nici persoanele
condamnate, prin hotrare judectoreasc definitiv, la pierderea drepturilor electorale.
In concluzie cetateanul X are drept de vot.
X, la constatarea faptului ca nu a fost inscris pe listele electorale avea dreptul, cf. ART. 16 al. 3
din legea LEGEA nr. 67 din 25 martie 2004 (actualizata) Cetatenii au dreptul sa verifice
inscrierile facute in listele electorale permanente.
Intampinarile impotriva omisiunilor, inscrierilor gresite sau oricaror erori din liste se fac in
scris si se depun la primar deci X trebuia sa faca aceasta verificare.
Aceasta situatie nu are nici un efect asupra dreptului acestuia de a candita (dreptul de a fi ales).

2. Suntei observator din partea presei/ONG n secia de votare nr. 3. Ce ai consemna n raportul
dvs.
cu privire la respectarea legislaiei electorale? Crei autoriti ar trebui s v adresai?

Cu privire la respectarea legislatiei electorale, as consemna urmatoarele:

- sotia lui X, fiid judecator, nu poate face parte dintr-un partid politic, cf. ART. 40 al. 3 din
Constitutie (Nu pot face parte din partide politice judectorii Curtii Constitutionale, avocatii
poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politistii si alte categorii de functionari publici
stabilite prin lege organic.)
- X, fiind candidat din partea unui partid politic, nu poate sa indeplineasca functia de preedinte
al seciei de votare nr. 3 din ora. Cf. ART 28 al. 3 din LEGEA nr. 67 din 25 martie 2004
(actualizata), Presedintele si loctiitorul acestuia sunt, de regula, juristi care, potrivit declaratiei
pe propria raspundere, nu fac parte din nici un partid politic.

SPEA NR. 2
n anul 2010, Guvernul anun c intenioneaz s-i angajeze rspunderea cu privire la mai
multe proiecte de legi organice. n paralel, continu, n Parlament, procedura legislativ privind
aceleai legi. nainte de dezbaterea final din Camera Deputailor (camer decizional), Guvernul
declaneaz procedura de angajare a rspunderii. Parlamentarii opoziiei iniiaz o moiune de
cenzur.
nainte de a se vota moiunea, Preedintele Camerei Deputailor sesizeaz Curtea Constituional
cu
privire la existena unui conflict de natur constituional ntre Parlament i Guvern, privind
competena de legiferare. n urma examinrii sesizrii, Curtea Constituional decide c angajarea

rspunderii Guvernului nu este constituional, atta vreme ct legile i urmau cursul n

Parlament,
deoarece Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a rii. A doua zi dup publicarea deciziei
Curii,
se dezbate moiunea de cenzur i aceasta este adoptat. Guvernul este demis. Primul ministru
sesizeaz Curtea Constituional mpotriva moiunii de cenzur, artnd c aceasta nu ar mai fi
trebuit
dezbtut, n urma precedentei decizii a Curii Constituionale.
n termen de 7 zile, fr a consulta partidele de opoziie, Preedintele Romniei l numete pe
Primul ministru demis ca i candidat la funcia de prim ministru n noul guvern. Acesta cere votul
de
ncredere al Parlamentului. Lista i programul noului guvern sunt respinse de parlament. A doua
zi,
Preedintele dizolv Parlamentul.
NTREBRI I CERINE:
1. n ce const declanarea procedurii de angajare a rspunderii?
Cf. ART. 114 din Constitutie, Guvernul isi poate angaja rspunderea in fata Camerei Deputatilor
si a Senatului, in sedint comun, asupra unui program, a unei declaratii de politic general sau a
unui proiect de lege
Guvernul este demis dac o motiune de cenzur, depus in termen de 3 zile de la prezentarea
programului, a declaratiei de politic general sau a proiectului de lege, a fost votat in conditiile
articolului 113.
Daca o astfel de motiune nu este depusa, sau in cazul respingerii motiunii, proiectul de lege se
considera adoptat iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine
obligatorie pentru guvern.

2. Este Curtea Constituional competent s soluioneze sesizarea preedintelui Camerei

Deputailor? Pe ce temei?
Curtea Constituional este competent s soluioneze sesizarea preedintelui Camerei
Deputailor, in temeiul art. 146 lit. e) din Constitutie: solutioneaz conflictele juridice de natur
constitutional dintre autorittile publice, la cererea Presedintelui Romaniei, a unuia dintre
presedintii celor dou Camere, a primului-ministru sau a presedintelui Consiliului Superior al
Magistraturii

3. Este Curtea Constituional competent s soluioneze sesizarea Primului ministru? Care ar

trebui s fie rspunsul Curii Constituionale n privina acestei sesizri?
Consider ca din momentul demiterii guvernului, primul ministru nu mai are aceasta calitate si
deci nu mai poate sesiza Curtea. Raspunsul Curtii Constitutionale ar trebui sa fie unul de
respingere a sesizarii.

4. Este constituional dizolvarea Parlamentului? Care ar fi, n opinia dvs., prghiile

constituionale mpotriva unei astfel de msuri i cine le-ar putea folosi?
In temeiul ART 89 al.1 din Constitutie (Dup consultarea presedintilor celor dou Camere si a
liderilor grupurilor parlamentare, Presedintele Romaniei poate s dizolve Parlamentul, dac
acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la
prima solicitare si numai dup respingerea a cel putin dou solicitri de investitur.), dizolvarea
Parlamentului in acest caz nu este constitutionala.
Prghiile constituionale mpotriva unei astfel de msuri ar putea fi atribuiile Curii
Constituionale privind emiterea avizului pentru suspendarea din funcie a Preedintelui
Romniei pentru nclcarea Constituiei.

SPEA NR. 3
A.M. este un jurnalist la ziarul Adevr din umbr. n cursul anului 2008, n urma unor
investigaii, el
realizeaz un serial de articole n care dezvluie legturile dintre ministrul C.U., omul de afaceri
E.S.
i liderul de sindicat R.G: soia ministrului C.U. (M.U.) ar fi nfiinat o firm n asociere cu E.S.,
dup
care ar fi obinut mai multe lucrri finanate de la buget, fr licitaie public; ulterior, firma
acestora
s-a asociat cu firma de consultan a lui H.G., fiul lui R.G., pentru a obine fonduri europene

nerambursabile pentru proiecte fictive, prin ministerul condus de C.U. C.U. i E.S. sunt prieteni
de
familie, fapt care este de notorietate public. Dup publicarea articolelor n ziar, ministrul C.U.
ordon
organizarea unor controale ale inspectorilor de munc, aflai n subordinea sa, la sediul ziarului.
n
urma acestora, nu se constat nereguli, dar patronul este atenionat c ar fi bine s-l concedieze pe
A.M. Pentru c aceasta nu se ntmpl, M.U. formuleaz plngere civil mpotriva lui A.M.,
pentru
calomnie, solicitnd despgubiri n valoare de 1.000.000 ron i o plngere penal mpotriva lui
A.M. i
a unui coleg, pentru infraciunea de furt i violare de domiciliu, pretinznd c acetia ar fi ptruns
fr
drept n sediul firmei sale, sub identiti false, de unde au sustras documente, fotografii i un stick
USB. A.M. i colegul su sunt arestai la ordinul unui procuror. Instana decide, ca msur de
siguran, suspendarea publicrii ziarului. A doua zi, apare o Ordonan de Urgen a Guvernului
prin
care se dispune ca, din motive de securitate naional, toate articolele de pres despre minitri i
familiile lor s fie citite n prealabil de o comisie a Ministerului de Interne i numai cele care sunt
aprobate de comisie s fie publicate.
Patronul ziarului decide publicarea acestuia n continuare i sesizeaz instana privind
infraciunea de
abuz n serviciu.
A.M. este meninut n arest timp de 40 de zile, fr a se lua vreo msur ntre timp i fr s aib
acces
la dosarul su. Nu a avut dreptul s-i aleag un avocat, ci a fost numit, din oficiu, avocatul W.S,
fiul
lui E.S. Dup 40 de zile, este trimis n judecat i meninut n arest. Ziarul guvernamental public
zilnic tiri despre proces, artnd c orice judector cu bun-sim i tiin de carte nu poate dect
s-l
condamne la nchisoare.
Camere de luat vederi sunt montate la locuina patronului ziarului i lui A.M., unde locuiesc soia
i
copiii acestuia, pentru a supraveghea cine intr i cine iese. Ziarul guvernamental public zilnic
extrase din convorbirile telefonice ale patronului ziarului i relatri privind persoanele care intr
i ies
din cele dou locuine.
Dup un proces de 5 zile, n care nu a putut cere audierea niciunui martor, A.M. este condamnat
la 2
ani de nchisoare pentru furt. Instana civil decide acordarea lui M.U. despgubiri de 50.000 ron.

NTREBRI I CERINE:
1. Ce drepturi fundamentale s-au nclcat n spea de fa? Prin ce fapte?

Libertatea individuala (Art. 23 din Constitutie) s-a incalcat prin arestarea lui AM la ordinul unui
procuror.
Cf. Art. 23 al. 3 si al. 4 Retinerea nu poate depsi 24 de ore iar arestarea preventiv se dispune de
judector si numai in cursul procesului penal si nu la ordinul unui procuror, ca in cazul de fata.
Prin mentinerea in arest timp de 40 de zile fara posibilitatea sa-si aleaga un avocat s-a incalcat
dreptul la libertate individuala si dreptul la aparare (ART. 24 din Constitutie)
Libertarea de exprimare (Art. 30 din Constitutie) s-a incalcat prin suspendarea de catre instanta a
publicarii ziarului si prin Ordonan de Urgen a Guvernului prin
care se dispune ca, din motive de securitate naional, toate articolele de pres despre minitri i
familiile lor s fie citite n prealabil de o comisie a Ministerului de Interne i numai cele care sunt
aprobate de comisie s fie publicate. Prin aceasta OU s-a incalcat si dreptul la informatie (Art. 31
din Constitutie).
Prin montarea camerelor de supraveghere s-a incalcat dreptul la respectul vietii intime, familiale
si private (ART. 26 din Constitutie).
Secretul corespondentei (ART. 28 din Constitutie) s-a incalcat prin publicarea extraselor din
convorbirile telefonice.

2. Este constituional OU a Guvernului? De ce? Cine poate sesiza Curtea Constituional?

OU a Guvernului nu este constitutionala deoarece incalca libertatea de exprimare (Art. 30 din
Constitutie) si dreptul la informatie (Art. 31 din Constitutie)
Acest control al Curtii Constitutionale (asupra OU posterior intrarii lor in vigoare) este exercitat
la sesizare (art. 46 lit. d) din Constitutie)
Instanta de contencios constitutional este sesizata cu o exceptie de neconstitutionalitate ridicata
de una din parti, de procuror sau de instanta din oficiu, in cursul unui proces desfasurat in fata
unei instante judecatoresti. Curtea constitutionala este sesizata de catre instanta in fata careia s-a
sesizat exceptia. Exista posibilitatea ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate si de catre
Avocatul Poporului

NOT PRIVIND REZOLVAREA:

1. Este obligatorie tratarea tuturor speelor.
2. Rspunsurile se vor da ntr-o form ct mai concis.
3. Se vor face trimiteri la textele relevante din Constituie sau, dup caz, la jurisprudena
Curii
Constituionale sau la doctrin.

4. ATENIE!!!!! LUCRRILE IDENTICE VOR FI NOTATE CU NOTA 1 (unu).