Sunteți pe pagina 1din 7

1

ANTROPONOMASTICA IN LEGEA TARII


Ednologia jurdica parte a stiinelor despre societate.

Ednologia jurdica stinta ce face parte din grupul stiintelor


sociale trateaza aspecte juridice ale civilizatiei arhaicie si
populare ca si conceptie despre lume si viata. E face parte
dintr-o serie de stinte care impreuna cu ednologia jurdica
studiaza si alte aspecte cu privire la conceptia despre lume si
viata si anume : geografa jurdica, antropologa jurdica,
sociologa jurdica. Ednologia jurdica trateaza drepturile
primitive, arhaice adica anumite drepturi pe care societatea in
evolutia s-a le-a transformat de-a lungul timpului urmand
mersul firesc al evolutiei societatii umane. In evolutia sa ca
stiinta ednologia jurdica a cunoscut doua faze distincte:
studiul folclorului juridic ce porneste de la studiul normelor de
drept cutumiar, cuprinzand in obiceiuri, datine si traditii, si
studiul conceptiei si experientei juridice in comunitatile
sociale fara un carcter etnic distinct si in comunitatile
socialecu caractere etnice distincte si cu personalitate ednica
bine stabilita.

Legea tarii
Legea pamantului (obiceiul pamantului sau legea
romaneasca, legea tarii sau ius valachicum s-a format
incetul cu incetul printr-o aplicare indelungata. Normele ce au
constituit sistemul de vechi drept romanesc s-au ivit, inca din
2

societatea primitiva, iar apoi au evoluat si au reflectat


continuu conditiile materiale de dezvoltare a vietii economicosociale.
Antroponomastica in Legea tarii:
Problema identitatii omului a preocupat stiinte cum sunt
antropologa filosfica , historia si teora culturii, axiologa ,
tica si filosofa omului. Identitatea exmprima maniera de a fi
tu insuti , diferit fata de ceilalti .
Inca din secolul XIX lingisitii romanii au pus acentul pe studii
ce priveau antroponomastica populara dar deabea in secolul
XX se trece la cercetarea si analiza numelor de persoane: de
botez, de familia in microregiunile arhaice sau in intreaga tara
urmarid prin aceste studi sa descopere originea, structura si
valoarea semntica a acestora. Cercetarile lingvistilor straini
au vizat geneza si evolutia onomasticei romane si abea pe
plan secund cercetarea structurii semantice a onomasticei
populare romane. Studiul onomasticei populare au vizat
aspecte privind raspandirea geogrfica, istoria culturala,
folclorul literar, si lexicologa propriu-zisa. Unele studi au
relevat importante numelor pentru studiul relatiilor socialeconomice.Astfel s-a relevat ca numele reflecta atat statutul
social al celui care il purta
purtatorului

ce

poate

provenii

cat si particularitati ale


de

la

caracterstica

fizologica , morala , si familiala. In antroponomastica actala


numele care a ajuns la un sistem general valabil sub forma
numelui dublu , nume si prenume dar acesta un mai reflecta
statutul social si personalitatea jurdica ca si in perioada
3

feudala. Ideea ca numele persoanei reflecta situatia socala


este sublineata de Alexandru Graur care sublineaza in carta
sa Nume de persoane ca meseriasii adaugau la numele
adaugau la numele de botez al copiilor numele meseriilor lor:
Cargunaru , Carligeru( persoana care confectioneaza carlige),
Bivolaru, Lautaru Vitelaru etc. Copiii gasiti trebuiau sal i se
dea

un

nume

de

sociala.Sistemul

familia

care

antroponomastic

refleca

situatia

lor

romanesc

cuprinde

pe

langa o baza lingvistica si o paza jurdica cutumiara. Originea


numelor

populare de persoane la

romani au

trasaturi

complexe geto- latine , slave sub raportul cutumelor juridice


la tructura si funcionarea lui se remarca influenta sa latina. In
antroponomastica romaneasca numele reflecta o trasatura
importanta a persoanei care il purta de aici si dictonul popular
care spunea Spune-mi cum te numesti ca sa iti spun cine
esti sau Nu numele face pe om ci omul face numele. In
antroponomastica

romaneasca un singur nume un spunea

nimic cand acesta era : Vasile , Ion , Gheorghe dar raportarea


lor la alte nume capata valoare jurdica: Zi-i Ion ca este om
denota o trasatura de carcter sau Zi-i Ion ca este domn ce
denota o stare sociala. Conditiile de viata sunt marcate prin
adaosul la numele de baza , prin supra sau subnume. Nume
ca Fatalau, Schiopu , Septilici desemneaza o particularitate
fiziologica. In perioada fedudala numele de persoane au
devenit treiple , pe langa prenume , numele gentilic se
adauga si cognumele

pentru a face distinctia identitatii

persoanelor liberedin mediul rural (mosneni, razesi, slobozi).


Numele

triplu

desemna

intreaga
4

activitate

econmico-

culturala a persoanei in mediul ei si vata satului. Mosnenii din


Oltenia pe langa prenumele de Vasile adaugau si numele
gentilic , al spitei de neam al mosului : Lupesc forma ce
deriva din Mos Lupu, la care se adauga si cognomenul :
Cloenarul sau din Closani, sau Ilie Nedelesc zis Isbaseanu ,
din Mos Nedelea din Closani . Aceste nume erau caracteristice
taranilor liberi. Taranii aserviti clacasii in afara numelui
domenial

domensc

,boieresc

sau

manastiresc,

care

desemna domeniul unde acesta era legat se denumea tot prin


sistemul de nume triplu. Asfel pentru a desemna conditia lui
de taran asevit se adauga sufixul asu se desemna sinumul
omenial adica clacas de pe mosia. Ex. Hartogasu vroia sa
desemneze : clacas de pe mosia lui Hartog. Hartogasu
purta in fond num nume triplu Ion a Vasilichii la care se
adauga un agnomen Balbaita din Izvoarele . In compozitia
numelui mai intra si patrimoniul uneori : din spita lui Plamada,
spita desemnand stramosul fundator care era proprietar unic.
Stabilirea numelor de persoane de la sate se facea conform
cutumelor juridice stravechi . Denumirea patrimonica a unei
persoane marca diferitele situatii juridice de descendenta .
Adaugarea unui prefics la numele tatalui se facea pentru
stabilirea filiatiei directe Ion Aciobanului sau situatia intalnita
la aromani Gheorgi alCosta. Sufixele esti, eni si ani
numele gentilic si a terminatiei oni si

la

-oi stabilia dreptul

funciar al descendentilor patriliniari: Altesti din Alb, Avramesiti


din Avram, Negreni din Negrea. Adaugarea sufixului ita se
facea pentru a desemna supranumele ocupatiei sotului :
Olarita sotia olarului sau a unei persoane cu apelativul Olaru.
5

De exemplu Ana Ciobanita Ionului desemna pe Ana care este


ciobanita si totodata sotia lui Ion. Articolul este transformat in
desinenta asfel se ajung la nume nume cum sunt : Gheorge
Aciobanului Ionului adica Gheorge a lui Ciobanu fiul lui Ion. La
femei transformarea numelui desemna filiatia si legatura prin
casatorie. Nume ca Maria Ionului putea desemna Maria fica lui
Ion dar si sotia lui Ion. Prin utilizarea numelui gentiv-partitiv
de posesie se semnala scimbarea starii civile a femeii prin
casatorie: Miaria de Bailesti ce semnala denumirea locala a
femenii intrate prin casatorie in familia sotului prin casatorie
Intre orfani fratele cel mare avea ingrija fratii mai mici , iar cel
ramas in stare de liberntate social afata de cel aservit dadea
numele celorlalti : Vasile a Ion Alupului care insemna fratele
Vasise a lui Ion Alupului. Se constata si influeta asuptra
numelui venit de parte materna care se facea dupa modelul
celei patronimice cu cu adaugarea descendentei printr-un
preficx : Gheorge Amariei ceea ce inseamna Gheorghe fiul
Mariei.

Tate

aceste

exemple

de

nume

desemnau

si

ilegalitatea descendente . Adaugarea insa a sufixului -an la


numele

mame

desemna

de

aceasta

data

doar

filiatia

matrilineala Ion Voicanu , Ion fiu al Voichi . Barbatul care prin


casatorie se stramuta la casa sotiei primea si el nume `pe
linie materna Ionul Voiculestii din Closani 1 adica Ion din
familia lui Voiculescu din Closani. De asemenea se utilizau si
poreclele date pe filiatie materna barbatilor si femeilor
Este de remarcat ca in perioada feudala poreclele si
apelativele date haiducilor , epilepticilor, nevorticilor erau
1 Romulus Vulcanescu Ednologie jurdica pag. 113
6

interzise pronuntarea lor de catre femei , copii , bierica , sfatul


batranilor.
In aceasta perioada se remarca sistemul triplu al numelui ce
se aplica deopotriva femeilor si barbatilor insurati si
neinsurati, si acelasi sistem se aplica si boierilor care apar in
documntele de scaun a lui Stefan cel Mare cu un nume iar in
Pomelnicul Manastirii Bistrita aceeasi boieri apar cu alt nume
in prmul aparand cu nume unice iar in cel de-al doilea cu
doua nume , iar in cotidian se aplica sistemul triplului nume
indiferent de scara sociala.2
Bibliografie
1. Romulus Vulcanescu - Etnologie jurdica

2 Romulus Vulcanescu Ednologie jurdica pag. 114


7