Sunteți pe pagina 1din 6

www.referat.

ro

Pluralismul o garantie a democratiei n


Romania
n doctrina pluralismul este nteles, n sens restrans, ca pluralism politic . n sens
larg acestuia i se adaug pluralismul sindical, cultural, artistic,filozofic, religios .
Pluralismul politic sugereaz existenta n societate a unei pluralitti de partide sau
formatiuni politice care se constituie si actionez n conditiile de deplin egalitate de
tratament din partea statului . n aceste conditii, pluralismul apare ca o garantie pentru
fiecare partid sau fort politic, c un alt partid nu va putea actiona pe ascuns, cu mijloace
ilegale, impunandu-si vointa si interesul asupra celorlalti .
Coexistenta ntre fortele politice contrarii, toleranta, dialogul, competenta pentru
castigarea aderentilor, reprezint esenta societtii pluraliste, a democratiei constitutionale.
ntr-o societate democrat, pluralismul se manifest sub o diversitate de forme . Alturi
de pluralismul politic si cel ideologic de care acesta este conexat, se poate vorbi de un
pluralism cultural si religios .
Dintre toate formele de pluralism, cel mai important este pluralismul politic care,
de astfel, este definitoriu pentru regimul politic democratic . Celelalte forme de pluralism
au o important mai redus pentru actul de guvernare, de exercitare a puterii democratice.
n plan social general, fiecare form de pluralitate are importanta sa specific .
Potrivit principiului pluralismului, ntr-o societate cu adevrat democrat fiecare form de
organizare social reprezentand interesele legitime ale cettenilor, se bucur de o egalitate
de tratament din partea statului. Ca atare, nu exist grupuri privilegiate, organisme
dominante unele fat de altele . Singura conditie pus tuturor acestora, este a se
comforma prescriptiilor legale .
n concordant cu principiul pluralismului, Constitutia statorniceste libertatea de
constituire si functionare a partidelor politice, precum si a sindicatelor . n conceptia
Constituantului, partidele politice sunt mediatoare ale vointei politice a cettenilor fat de
guvernant . Astfel, partidele forjez interesele diverse ale unor pturi sociale, categorii
profesional, grupuri religioase, grupuri nationale si minoritare etc. ntr-o viata politic

unitar si coerent si tind s transpun aceast voint politic n norme de drept, msuri si
acte administrative, n decizie politic .
Partidele politice sunt, ns , tinute s respecte suvernaitatea teritorial, ordinea de drept
si principiile democratiei .
Sindicatele, ca si partide politice, sunt corpuri intermediare care definesc exprim si
reprezint anumite segmente ale populatiei n raporturile acestora cu factorii de guvernare
:Parlement, Guvern, Presedintele chiar si instantele judectoresti.
Potrivit Constitutiei, sindicatele contribuie la aprarea drepturilor si la
promovarea intereselor profesionale, economice si sociale ale salariatilor . Acceptarea
ideii de diversitate a factorilor de configurare a existentei umane-material si spiritual nu
nseamn nicidecum c diversitatrea este un fetis, o mistic a existentei sociale care nu
poate fi controlat sau influientat n sensul dorit de colectivitate . Este adevrat c,
diversitatea, n sesnul ei cel mai general, difer de subiectivitatea fiecrui individ si are o
pozitie subordonat fat de aceasta . Dac nu ar fi asa, civilizatia uman nu ar fi progresat
nici un pas la stagiul primitiv, cel mai rudimentar, cand libertatea si interesele individuale
era contradictorii, antagoniste, cand libertatea liberului arbitru genera conflicte sociale
ireconciliabile.
Nu este mai putin adevrat c diversitatea n sine sau aspectul extrem de larg sub
care se manifest aceasta n plan social-uman diver din subiectivitatea indivizilor, din
interesele si convingerile acestora, chiar n starea lor divergent, evident, fr ca
diversitatea s fie suma artimetic a subiectivitti exprimate diferit si specific de ctre
fiecare individ luat n parte . Distinctia ntre subiectivitate si diversitate const n
caracterul legitim al diversittii, generat de caractrul obiectiv al existentei sociale, al vieti
n comun,n timp ce subiectivitatea tine mai mult de liberu arbitru si de antagonismele
existente n mod natural ntre orice individ si semeni si, generate de lipsa unor interese
ce ar uni indivizi ntre ei .
Se poate afirma c n aceast faz a civilizatiei umane nu se poate vorbi de o divirsitate n
sine, ca o categorie aparte . Nimeni n msura n care subiectivittile individuale ajung la
consens asupra unei conceptii indiferent ce natur ar avea aceasta, a unui anumit interes
care s corespund asteptrilor unui grup, aparte mai clar conturat nssi ideea de
diversitate care contine ca componenta originar deschiderea spre conflict n vederea

suprematiei diveristtii cu ponderea sau influienta cea mai mare ntr-un anumit grup
social.
Conflictul ntre indivizii purttori ai unor diverasitti de interese n primul rand
economia, este un aspect inevitabil al comunittii umane, indiferent care ar fi gradul de
dezvoltare al institutiilor publice ale cror rol ar consta n solutionarea pasnic a
conflictelor pe care le genereaz conventuirea n comunitate .
Diversitatea este si trebuie s rman ca ostare a societtii umane, lipsa diversitatii
acceptat si valorificat de Guvern echivaland cu reintoarcerea comunittii umane la
starea sa social primitiv .n societatea modern, diversitatea este exprimat ntr-un
spectru foarte larg care cuprinde clase si grupuri sociale, cateorii socio-profesionale,
concepte politice si ideologii, tipuri comportamentale, modele de culturi, culte etc.
n societatea modern diversitatea exclude ns conflictul grav ntre comportamentele
acestuia, dar nu si componenta acestuia, dar nu si componenta acestora manifestat ns
prin metode si instrumente pasnice, democratice prin pacea social .
nssi cerintele traiului comun, prezenta liberttii si interesele tuturor, fr a leza
libertatea si interesele individuale ale altora, au impus pe cale rational si n trepte
succesive ale dezvoltari umanittii armonizarea diversittii si aparitia idei de consens n
ceea ce priveste toleranta unui spectru larg de interese, conceptii si valori existente la un
moment dat n societate, n msura n care antagonismul dintre acestea nu antrena
conflicte grave deschise pentru anihilarea conceptiilor si valorilr precum si factorilor
institutionali ce le exprimau . Consensul social, diferit ca ansamblu de interese,
convingeri,credinte asupra crora si exprim acordul segmentelor importante si
predominante din societate si acceptarea diversittii ca stare natural a comunittii au
pornit n primul rand cu acceptarea ideii de diversittii ca stare natural si abandonarea
trepatat a ideii c specificul individului, subiectivitatea sa ar cpta o pozitie
subordonat subiectivittii semenului su . Prin acest mecanism a crui ntelegere si
acceptare general a durat extrem de mult n istoria civilizatiei umane sa ajuns la ideea de
pluralism, care din punct de vedere conceptul desemneaz tocmai diversitatea privit n
unitatea sa .
n conceptia sustintorilor pluralismul, statul nu poate fi unicul agent al deciziei
politice, un rol esential cel putin n influienta procesului de adaptare a acestuia avandu-l

partidele, asocialtiile, litigiile, biserica. Pluralismul nu se opune diveristtii, ci dimpotriv


o presupune si se bazeaz pe aceasta, lipsa diverittii de interese, valori, programe
politice, valori filozofice, etice, eligiose nsemnand si lipsa pluralismului .Pluralitatea
face din diversitate un concept si a practic a existentei sociale organizate si echilibrate,
orientate spre ceea ce denumeste Binele comun.
Pluralismul,n special pluralismul politic, presupune o comunitate uman avand o
organizare bazat pe interese stratificate, bine conturate si, totdeauna, o anumit
organizare statal . Aceste dou cerinte sunt esentiale ndeosebi pentru existenta
pluralismului politic . Societatea uman nsumeaz interese si valori automatizate la
diferite niveluri ale acesteia .
Societatea democrat este fondat pe ideea garantrii drepturilor si liberttilor individului
si, totodat, pe ncredera sa deplin n individ care, la randul su, este responsabil pentru
aprarea si progresul societtii democratice, statului de drept, si n mod deosebit pentru
realizarea Binelui Comun.
n aceast conceptie se porneste de la teza sustinut de John Locke n care defineste
conditia natural a oamenilor ca o stare n care acestia sunt perfect liberi si-si ordoneaz
actiunile, s dispun de bunurile si de persoana lor, dup cum crede el de cuvint . ntr-o
astfel de stare de la fiecare individ se asteapt nu numai s conserve pe sine si s nu
abandoneze de bunvoie mediul n care vetuieste, ci, de asemenea, n msura n care este
posibil si de fiecare dat cand propria sa conservare nu este n joc, s vegheze la cea a
restului umanittii .
Fundamentul liberal a pluralismului releva un dublu aspect autonimia societtii civile este
cu atat mai bine asigurat cu cat sunt mai functionale parghiile imposibilittii asimilrii ei
de ctre stat, cu interdictia ca statul s transpun poloitica sa ntr-un fenomen de putere
nderprtat mpotriva societtii. Pluralismul trebuie, prin urmare, extins n sfera politici,
n sensul coexistentei mai mutor factori politici aflati n raporturi de interactiune, care s
mpidice tendinta totalitar a statului controlat de o singur persoan sau de un unic
centru de putere separat de societate, pluralismul n conceptia liberala trebuie s se aseze
sub supravegherea societmtii . Dac democratia se ntemeiaz pe invidualism, care este
vulnerabil datorit multitudini de interese pe care le genereaz acesta, democratia

presupune n aceiasi msur lipsa caracterului discretionar al statului si deschiderea


acestuia spre cerintle diverse ale societtii civile.
Acceptiunea liberal a pluralismului releva c este dificil s stabilesti o distinctie
complet ntre socialul compus din diversittii contradictorii, aflate n starea conflictual
sau de tolerant reciproc si politic . n conceptia liberal cetteanul are dreptul s
pretind autorittilor investite cu putere sa fie preocupate de asigurarea drepturilor si
intereselor sale legitime, iar daca drepturile sale egitime sunt nclcae arbitrar de
admionistratia public, s aiba garant un drept de regres prin justitie mpotriva autorittii
publice care i-au nesocotit sau i-au nclcat drepturile respective, precum si drepturile la
repararea pagubei ce i s-a produs .
Pluralismul politic este o premiz a functionrii sistemului reprezentativ .Aceasta
asociaza cu afirmarea suveranittii poporului, n dauna puteri absolute a monarhului, au
ca rezutat multiplicarea puterii n functie de numrul si ponderea partidelor parlamentare.
Reprezentativitatea rmane si pentru viitor singura alternativ de schimbare a clasei
politice pe cale pasnica, far violent, cu respectarea unor proceduri care permit
exprimarea vointei suverane a natiunii . n astfel de conditii, pluralismul conserva n
permanenta cale democratic a accesului la putere prin sufragiu electiral.

Bibliografie:
1. Tratat de drept constitutional contemporan . Autor:Cristian Ionescu, Editura C.H.
Beck, Bucuresti 2008 ;
2. Principii fundamentale ale democratiei contitutionale . Autor: Cristian Ionescu
.Editura Lumina Lex, Bucuresti 1997;
3. Regimul politic n Romania .Autor :Cristian Ionescu, Editura All Beck,
Bucuresti,2001 ;
4. Sisteme constitutionale contemporane . Autor : Cristian Ionescu . Editura: Casa de
Editur si Pres Sansa SRLL,Bucuresti, 1994;
5. Dezvoltarea constitutional a Romaniei . Autor Cristian Ionescu, Editura :Lumina
Lex, Bucuresti 1998 .
6. http://www.referat.ro/referate/download/Pluralismul_o_garantie_a_democratiei_i
n_Romania_f39ac.html

S-ar putea să vă placă și