Drept Procesual Penal Special

DREPT PROCESUAL PENAL
35.PARTEA SPECIALA
1. URMARIREA PENALA
DECLANSARE
Sesizarea organelor de urmarire penala
In literatura de specialitate, urmaririi penale i s-au dat numeroase definitii,
apropiate ca sens si continut, din care se deduce ca aceasta consta in
activitatea desfasurata de organele de urmarire penala in care se strang si
verifica probele cu privire la savarsirea infractiunii, se descopera faptuitorul
stabilindu-se raspunderea acestuia in vederea trimiterii in judecata si se iau
masurile menite sa asigure buna desfasurare a procesului penal.
In conformitate cu art. 200 C. pr. pen., urmarirea are ca obiect strangerea
probelor necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea
faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este
sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.
Asa cum rezulta din continutul reglementarii, urmarirea penala are ca si obiect
strangerea probelor necesare!. Aceasta inseamna atat operatia de adunare a
probelor, cat si cea de examinare si evaluare a lor, pentru a se constata daca sunt
sau nu motive suficiente in vederea luarii "otararii privind trimiterea in judecata#$%.
&xpresia !existentei infractiunilor! are in vedere faptele penale indiferent de faza sau
modalitatea lor de savarsire 'tentativa, infractiune consumata, infractiune continuata
etc.%, iar prin expresia !identificarea faptuitorului!, se intelege aflarea datelor
necesare cunoasterii faptuitorilor, atat ca persoane fizice cat si ca identitate#2%.
Activitatea de urmarire penala se poate declansa numai daca organul de
urmarire penala a fost incunostintat de comiterea unei infractiuni. (ara aceasta
incunostintare nu se pot initia activitatile de descoperire si identificare a
faptuitorului, de strangere a probelor pentru stabilirea raspunderii acestuia, nu se
pot lua masuri preventive si nu se poate dispune trimiterea in judecata#)%.
*ijlocul prin intermediul caruia este informat organul judiciar despre savarsirea unei
infractiuni poarta denumirea de act de sesizare. +entru declansarea mecanismului
procesual se impune ca actul de sesizare sa fie intocmit potrivit legii.
Sesizarea nu trebuie conceputa restrictiv, numai ca o modalitate de informare a
organului de urmarire penala, intrucat ea contine si acea abilitate legala in
virtutea careia se desfasoara activitatea in continuare.
Abilitatea organului de urmarire penala numai prin anumite modalitati nu are forma
stricta a circumstantelor de investire ale instantei de judecata. ,upa cum se stie art. $-.
alin. 2 C. pr. pen. prevede ca atrage nulitatea absoluta doar nerespectarea dispozitiilor
referitoare la sesizarea instantei de judecata si nu cele referitoare la sesizarea organului
de urmarire penala. intre sesizarea organelor de urmarire penala si sesizarea instantelor
de judecata exista numeroase diferente dintre care mentionam/
a% sfera diferita a subiectilor care pot face sesizarea,
diferentele de principiu in ceea ce priveste posibilitatea autosesizarii organelor
respective,
2) drepturi diferite in procedura de urmat ulterior sesizarii 'instanta investita este
obligata sa fixeze termen si sa treaca la judecarea cauzei pe cand organul de
urmarire penala sesizat poate dispune neinceperea%.
0eglementarea sesizarii organelor de urmarire penala are o mai mare elasticitate
pentru asigurarea unei interventii mai prompte si eficace in cazul savarsirii de
infractiuni. 1egiuitorul a cautat sa nu stavileasca mobilitatea de actiune a organelor de
urmarire penala prin forme sau reglementari riguroase ale sesizarii#2%.
In raport de persoanele sau organele care fac sesizarea, modurile de sesizare
pot fi#3%/ - externe, atunci cand sesizarea provine de la persoane fizice sau
juridice din afara organelor de urmarire penala 'plangere, denunt, sesizarea sau
autorizarea organului prevazut de lege, plangerea prealabila etc.%,
- interne, atunci cand organul de urmarire penala se sesizeaza in baza
propriilor sale investigatii ori a celor efectuate de catre organele operative ale
*inisterului de Interne 'sesizarea din oficiu%.
,istinctia dintre cele doua categorii prezinta nu numai interes teoretic, ci si
practic, deoarece inceperea urmaririi penale se dispune in mod diferit, dupa
cum sesizarea este interna sau externa.
Sesizarea externa se face prin plangere sau denunt, mentionate in literatura de
specialitate ca moduri obisnuite de sesizare, precum si prin unele moduri speciale de
sesizare intalnite in situatiile in care numite persoane au obligatia sa informeze despre
savarsirea unei infractiuni, aceste moduri fiind denumite si referinte obligatorii.
Sub acest aspect, sesizarea poate fi primara si complementara#4%.
Sesizarea este primara in ipoteza in care incunostintarea despre savarsire unei infractiuni a
ajuns pentru prima oara in fata unui organ de urmarire penala. Sunt sesizari primare
plangerea, denuntul, modurile speciale de sesizare si sesizarea din oficiu.
Sesizarea este complementara in ipoteza in care cauza a trecut anterior prin
fata altui organ de urmarire penala.
Sub aspectul valorii informatiilor primite despre savarsirea unei infractiuni, legea
nu face nici o deosebire intre modurile de sesizare mentionate mai sus.
&ste posibil ca, uneori, organele de urmarire penala sa fie sesizate atat prin
mijloace proprii, cat si din afara, in asemenea situatii vor fi exploatate
ambele surse informative#.%.
Sesizarea constituie astfel/
- o conditie indispensabila pentru efectuarea urmaririi penale. Acesta nu trebuie
confundata cu munca de culegere de informatii pentru descoperirea unei
infractiuni care poate fi sursa sesizarii,
- este temeiul si punctul de plecare al desfasurarii procesului penal,
- este un act dinamizator care poate determina declansarea urmaririi penale,
- este temeiul legal al activitatilor procesule si procedurale specifice a organului judiciar.
Sesizarea constituie incunostintarea despre comiterea unei infractiuni, care este temeiul
legal si punctul de plecare, ce abiliteaza organele de urmarire penala la efectuarea
activitatilor prevazute de lege pentru realizarea obiectului urmaririi penale#5%.
---------------
#$% 6. ,ongoroz s. a., 7oul cod de proceduri penala si codul de procedura penala anterior,
prezentare comparativa. 8ucuresti, &ditura +olitica, $-4-, pag. $20.
#2% 6. ,ongoroz, S. 9a"ane, I. :ancea, I. (odor, 7. Iliescu, C. 8ulai, 0.
Stanoiu, 6. 0osca, &xplicatii teoretice ale Codului penal roman. +arte
generala, vol. II, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0, pag. 2
#)% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2.$
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4,
pag. 3 #3% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d.
1umina 1ex, $--., pag.
#4% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 3$
#.% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura
#5% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2.$
Competenta organelor de urmarire penala
Coordonate
+otrivit art. 20$ C. pr. pen. urmarirea penala se efectueaza de catre procurori
si de catre organele de cercetare penala. :rganele de cercetare penala sunt/
1) organe de cercetare penala ale politiei/
2) organe de cercetare penala speciale.
Intre organele de cercetare penala, organele de cercetare ale +olitiei ocupa un
loc deosebit, deoarece ele au o competenta foarte larga, putand sa efectueze
cercetarea pentru orice infractiune care nu este data in mod obligatoriu in
competenta altor organe de cercetare.
(acand parte din cadrul *inisterului de Interne, organelor de cercetare penala
le revin sarcini importante in legatura cu asigurarea respectarii legilor, a ordinii si
linistii publice, sarcini cuprinse in art. $. pct. $ lit. g din 1egea nr. 20 din $--0
privind organizarea si functionarea *inisterului de Interne. Ca urmare a
modificarilor intervenite in materie, aceste sarcini sunt cuprinse in art. 24 din
1egea nr. 2$5=2002 privind organizarea si functionarea +olitiei 0omane.
:rganele de cercetare penala sunt/ organele de cercetare ale +olitiei judiciare
si organele de cercetare speciale.
+otrivit art. 20$ alin. 2, ca organe de cercetare ale politiei judiciare functioneaza
lucratori specializati din *inisterul Administratiei si Internelor, desemnati nominal
de ministrul administratiei si internelor, cu avizul conform al procurorului general
al +arc"etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si >ustitie, si isi desfasoara
activitatea sub autoritatea procurorului general al +arc"etului de pe langa Inalta
Curte de Casatie si >ustitie. 0etragerea avizului conform al procurorului general
al +arc"etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si >ustitie conduce la
incetarea calitatii de lucrator in cadrul politiei judiciare.
In anumite cazuri, data fiind natura infractiunilor savarsite, precum si un avand in vedere
calitatea faptuitorului, legiuitorul a prevazut expres ca urmarirea penala se efectueaza de
catre organele de cercetare penala speciale, potrivit art. 205 C. proc. pen.
Ca urmare a modificarilor aduse prin 1egea nr. 25$=200) dispozitiile care
ofereau competenta acestor organe speciale si in cauzele privind infractiunile
savarsite, in legatura cu serviciul, in unitatea militara sau in afara ei, de catre
angajatii civili ai acestor unitati au fost abrogate#$%.
:rganele de cercetare speciale sunt, potrivit art. 205 din Codul de
procedura penala, urmatoarele/
1- ofiterii anume desemnati de catre comandantii unitatilor militare corp aparte si
similare,
2- ofiterii anume desemnati de catre sefii comenduirilor de garnizoana,
3- ofiterii anume desemnati de catre comandantii centrelor militare,
4- ofiterii politiei de frontiera pentru infractiunile de frontiera
capitanii porturilor.
Art. 20$ alin. ) C. pr. pen. precizeaza ca organ de cercetare penala nu este politia in
ansamblul sau si nici toti lucratorii din cadrul acestui organism. 1egea prevede ca in
aparatul politienesc functioneaza ca organe de cercetare numai acei lucratori
operativi din *inisterul de Interne care sunt anume desemnati in acest sens.
Abilitarea lucratorului din *inisterul de Interne in sensul obtinerii calitatii de organ de
cercetare este o conditie necesara pentru a se demarca net deosebirea intre
aparatul politienesc care in marea sa majoritate are atributiuni administrative si cel
cu sarcini si functionalitate judiciara. ,e cate ori codul foloseste termenul !politie! nu
are in vedere numai lucratorii operativi avand calitatea de organe de cercetare, ci
orice lucrator din aparatul politienesc 'de exemplu, art. $32 C. pr. pen. prevede ca
mandatul de arestare preventiva se executa prin organele de politie, art. 23. alin. $
c. pr. pen. obliga instanta care acorda intreruperea executarii pedepsei cu inc"isoare
sa comunice aceasta de indata organului de politie etc.%#2%
Intreaga activitate a organelor de cercetare penala este supraveg"eata de
procuror, acesta avand ultimul cuvant in privinta aspectelor de care depinde
buna rezolvare a cauzelor penale. In atributiile organelor de cercetare penala se
inscrie efectuarea tuturor actelor de cercetare penala, cu exceptia celor date de
lege in competenta exclusiva a procurorului#)%.
---------------
#$% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 20
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea, $--4,
pag. $.0. #)% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $2
Actele inc"eiate de organele de urmarire penala
In cursul urmaririi penale se intocmesc de organele de urmarire penala o serie de acte
incepand cu procesul-verbal! de consemnare a plangerii penale sau a denuntului verbal,
procesele verbale de cercetare a locului faptei si terminand cu procesul-verbal de
prezentare a materialului de urmarire penala. In aceste acte se consemneaza o
constatare sau se materializeaza un act de urmarire penala.
In cursul urmaririi penale organul de urmarire penala dispune asupra actelor sau
masurilor procesuale. Actele de dispozitie sunt date dupa regula/ acolo unde legea
prevede se va dispune prin ordonanta si in celelalte cazuri prin rezolutie. &xista
unele situatii in care legea prevede expres rezolutie, cum sunt confirmarea
propunerii organului de cercetare penala de a nu se dispune inceperea urmaririi
penale 'art. 225 alin. 4 C pr. pen.% ori inceperea urmaririi penale in cazul in care
sesizarea se face prin plangere sau denunt 'art. 225 alin. $ C. pr. pen.%#$%.
+entru a se evita luarea unor masuri abuzive, atat ordonantele cat si
rezolutiile trebuie motivate.
1) 1egea prevede ca ordonanta, pe langa motivare, trebuie sa cuprinda
totdeauna/ data si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care o
intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actul si sau al masurii procesuale,
temeiul legal al acesteia si semnatura celui care a intocmit-o, intru cat domeniul
de dispozitie prin ordonante este variat aceasta va cuprinde, de asemenea,
mentiunile speciale prevazute de lege pentru asemenea acte sau masuri.
Astfel, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale este prevazuta de
art. 2)3 C. proc. pen..
2) Codul de procedura penala nu fixeaza continutul rezolutiei stabilind ca
aceasta trebuie sa fie motivata. Avand in vedere ca rezolutia este o forma
simplificata a unui act de dispozitie, pe langa motivare, ramane la latitudinea
organului de urmarire penala sa includa unele date, din continutul ordonantei,
pe care le considera necesare pentru a se evita eventualele confuzii cu privire la
masura dispusa, temeiul acesteia sau persoana la care se refera#2%.
In cazurile in care organele de cercetare penala nu pot dispune asupra unor masuri, avand
numai initiativa propunerii lor procurorului, vor inainta acestuia propuneri! motivate. Intrucat
legea se refera la organul de urmarire penala, inseamna ca are in vedere deopotriva atat
procurorul cat si organul de cercetare penala. ,eci, ordonanta si rezolutia sunt acte
procedurale comune ambelor categorii de organe de urmarire penala. ,esi art. 20) C. pr.
pen. nu se mai refera si la alte acte comune, organul de urmarire penala mai poate dispune
asupra actelor sau masurilor procesuale si prin proces-verbal, la cazurile si conditiile
prevazute de lege 'de pilda, in cazul inceperii urmaririi penale daca sesizarea s-a facut din
oficiu%. ,e asemenea, organele de urmarire penala au obligatia sa consemneze ta
procesele-verbale actele de urmarire penala pe care le efectueaza si rezultatele lor 'de
pilda, la procedee probatorii, cum sunt/ perc"ezitia, ridicarea de obiecte sau inscrisuri,
cercetarea la fata locului sau reconstituirea%#)%.
---------------
#$% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d. 1umina
1ex, $--., pag. $$
Constant, Sibiu, 2003, pag. 234-23.
#)% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d. 1umina
1ex, $--., pag. $$
Modalitati de sesizare
+rezentare generala
In art. 22$ C. proc. pen. sunt prevazute principalele modalitati de sesizare/
plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu. In aceasta categorie se includ si
sesizarile facute de persoane cu functii de conducere sau cu atributii de control
si de catre functionari sau alti salariati.
Sesizarea nu trebuie conceputa restrictiv, numai ca o modalitate de informare a
organului de urmarire penala, intrucat ea contine si acea abilitate legala in
virtutea careia se desfasoara activitatea in continuare.
Abilitatea organului de urmarire penala numai prin anumite modalitati nu are forma
stricta a circumstantelor de investire ale instantei de judecata. ,upa cum se stie art. $-.
alin. 2 C. pr. pen. prevede ca atrage nulitatea absoluta doar nerespectarea dispozitiilor
referitoare la sesizarea instantei de judecata si nu cele referitoare la sesizarea organului
de urmarire penala. intre sesizarea organelor de urmarire penala si sesizarea instantelor
de judecata exista numeroase diferente dintre care mentionam#$%/
1) sfera diferita a subiectilor care pot face sesizarea,
2) diferentele de principiu in ceea ce priveste posibilitatea autosesizarii
organelor respective,
3) drepturi diferite in procedura de urmat ulterior sesizarii 'instanta investita este
obligata sa fixeze termen si sa treaca la judecarea cauzei pe cand organul de
urmarire penala sesizat poate dispune neinceperea%.
---------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea, $--4, pag. 32
+langerea
+otrivit art. 222 alin.$, plangerea este incunostintarea facuta de catre o
persoana fizica sau juridica careia i s-a cauzat o vatamare prin infractiune.
+langerea, ca mod de sesizare a organelor de urmarire penala, nu poate fi
confundata cu plangerea prealabila, aceasta din urma fiind, in acelasi timp, o
conditie de pedepsibilitate si procesibilitate.
+langerea se deosebeste de plangerea prealabila si prin faptul ca, in timp ce plangerea
poate fi suplinita printr-un denunt sau o sesizare din oficiu, plangerea prealabila nu
poate fi inlocuita cu nici o alta modalitate de sesizare#$%. ,aca plangerea cuprinde si
formularea unor pretentii de despagubire in privinta daunelor provocate prin infractiune
ea reprezinta concomitent si o constituire de parte civila#2%.
Ca mod de sesizare a organelor judiciare, plangerea prealabila se deosebeste
de plangerea penala in sensul art. 222 C. pr. pen., sub urmatoarele aspecte#)%/
1- plangerea prealabila este si o conditie de pedepsibilitate si de punere in
miscare si de exercitare a actiunii penale, pe cand plangerea este un simplu act de
sesizare,
2- plangerea prealabila reprezinta unicul mod de sesizare pentru infractiunile cu
privire la care legea prevede expres ca este necesara plangerea prealabila in vederea
punerii in
miscare a actiunii penale, in timp ce plangerea ca act de sesizare a organelor de
urmarire penala poate fi suplinita prin oricare din celelalte moduri de sesizare 'de
pilda, prin denunt sau sesizare din oficiu%,
1- in cazul plangerii penale, principiul oficialitatii functioneaza in deplinatatea
lui, in timp ce in cazul plangerii prealabile el este limitat prin posibilitatea care i
se confera persoanei vatamate de a-si retrage plangerea prealabila, ori de a se
impaca cu invinuitul sau inculpatul atunci cand legea prevede expres ca
impacarea partilor inlatura raspunderea penala.
+entru ca plangerea sa fie considerata un mijloc legal de sesizare a organelor
de urmarire penala, ea trebuie sa cuprinda/ numele, prenumele, calitatea si
domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii,
indicarea faptuitorului, daca este cunoscut, si a mijloacelor de proba.
+ersoanele care pot formula plangerea/
2- +langerea se face de persoana care a suferit o vatamare in urma
infractiuni. 1egea permite ca plangerea sa se faca prin mandat special, urmand
ca procura sa fie atasata plangerii. +rin mandat trebuie sa se arate in mod
expres ca imputernicirea este pentru formularea si depunerea plangerii.
3- +langerea se poate face si de catre unul din soti pentru celalalt sot sau de
catre copilul major pentru parinti. ;otusi, cel in beneficiul caruia actioneaza
substituitul procesual poate sa nu fie de acord cu actul procesual realizat de
acesta. Astfel, in cazul in care plangerea sau de catre copilul major pentru parinte,
persoana vatamata poate declara ca nu-si insuseste plangerea 'art. 222 alin. 3 %.
,e asemenea, in cazul cererii de liberare provizorie, potrivit art. $40#. alin. 2 ,
cand cererea este facuta de catre o alta persoana decat inculpatul, organul
competent sa o rezolve intreaba pe inculpat daca isi insuseste cererea#2%.
4- +entru persoana lipsita de capacitatea de exercitiu, plangerea se poate
face de reprezentantul sau legal. +ersoana cu capacitate de exercitiu restransa
poate face plangere cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila.
+langerea, o data intocmita, se poate adresa organului de urmarire penala fie direct,
fie indirect 'de pilda, expediata prin posta%, in situatia in care organul caruia ii este
adresata plangerea constata ca aceasta este incompleta, necuprinzand toate datele
necesare, va c"ema in fata sa pe petitionar si il va pune sa completeze plangerea#3%.
Continutul plangerii/
5- ,atele pentru identificarea petitionarului, si anume/ numele, prenumele,
calitatea si domiciliul acestuia sau resedinta. ,aca autorul nu este cunoscut se
vor trece datele ce pot ajuta la identificare 'porecla, semne particulare etc%,
6- ,escrierea faptei care formeaza obiectul plangerii. ,aca persoana pagubita
printr-o infractiune este una din unitatile la care se refera art. $23 C. penal, unitatea
pagubita este obligata sa sesizeze de indata organul de urmarire penala, sa
prezinte situatii explicative cu privire la intinderea pagubei, date cu privire la faptele
prin care paguba a fost pricinuita si sa se constituie parte civila. 1egea nu obliga
petitionarul sa dea si incadrarea juridica a faptei. In functie de fapta descrisa se va
da de organul judiciar incadrarea si se va stabili competenta,
7- Indicarea faptuitorului daca este cunoscut. Cu aceasta ocazie este bine ca
petitionarul sa indice toate datele pe care le cunoaste pentru identificarea faptuitorului,
8- ,escrierea mijloacelor de proba ce trebuie administrate sau a probelor
anexate.
+langerea se poate face in scris sau oral in fata organului care o primeste. +langerea
orala se consemneaza de acest organ intr-un proces-verbal. Se semneaza de petent,
pentru ca marturia mincinoasa produce consecinte. ,aca dintr-un motiv oarecare
petentul nu poate semna plangerea, organul care intocmeste procesul-verbal va trebui
sa faca o mentiune despre aceasta imprejurare in finalul acestuia#4%.
Se subliniaza faptul ca plangerea trebuie sa fie bazata pe fapte reale, deoarece
invinuirea mincinoasa facuta prin plangere, cu privire la savarsirea unei infractiuni,
este considerata infractiune de denuntare calomnioasa 'art. 23- din Codul penal%.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 3)
pag. 3 #)% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d.
1umina 1ex, $--., pag. )2, in acelasi sens 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura
penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. $$
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $$)-$$
#3% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d. 1umina
1ex, $--., pag. $0.
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2.
,enuntul
+otrivit art. 22), denuntul este incunostintarea facuta de catre o persoana
fizica sau juridica despre savarsirea unei infractiuni.
,enuntul, ca si plangerea, este un act de sesizare facultativ, putand fi facut de catre
orice persoana fizica sau orice unitate vatamata prin infractiune si fara ca acestea
sa aiba vreo obligatie legala in acest sens. Spre deosebire de plangere care poate fi
facuta numai de persoana vatamata denuntul se introduce de orice persoana care
isi asuma rolul si raspunderea denuntatorului#$%, cu alte cuvinte de orice persoana
care a luat cunostinta de savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Cu toate
acestea, el trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea#2%.
In situatiile in care legea prevede obligatia unor persoane de a sesiza organele judiciare
despre savarsirea unei infractiuni, informarea pe care o fac persoanele respective nu are
valoarea unui denunt, ci este socotita modalitate speciala de sesizare.
In anumite cazuri, denuntul devine o obligatie a acelora care au luat cunostinta
despre savarsirea unor infractiuni. Astfel, potrivit art. 242 din Codul penal, se
pedepseste omisiunea de a denunta de indata savarsirea vreuneia dintre
infractiunile prevazute in art. $.2 , $.3 , $.4 , 2$$ , 2$2 , 2$3#$ , 2$. alin. 2-2 ,
art. 2$5 alin. $ si art. 2.4 alin. ) din Codul penal#)%.
In practica judiciara se intalnesc situatii cand denuntatorul nu-si descopera identitatea. &ste
cazul denunturilor anonime 'denuntatorul nu-si arata identitatea sau pseudodenuntul 'se
indica o identitate falsa%. Ca modalitate de sesizare acestea nu pot fi considerate ca un
denunt si nu urmeaza a li se aplica regimul juridic prevazut de art. 22) C. pr. pen.
,enuntul anonim sau pseudodenuntul reprezinta in fapt o anumita forma de
realizare a sesizarii din oficiu. :rganul de urmarire trebuie sa aiba o
circumspecta fata de asemenea informari dispunand inceperea urmaririi penale
numai in masura in care se confirma cele semnalate#2%.
Spre deosebire de plangere, care nu poate fi facuta decat de catre o persoana care
are capacitate deplina de exercitiu, in cazul denuntului legea nu mai cuprinde o astfel
de limitare, fiind vorba de un interes general, acela de a fi aduse la cunostinta
organelor de urmarire penala faptele antisociale. 1a primirea denuntului, insa, organele
de urmarire penala vor avea in vedere capacitatea celui care l-a facut si seriozitatea lui,
fiind obligate ca, in toate cazurile, sa verifice exactitatea datelor cuprinse in denunt#3%.
In anumite cazuri, legea prevede ca denuntul poate fi facut de insusi cel care a savarsit
infractiunea asemenea denunturi duc fie la inlaturarea raspunderi penale, fie la
atenuarea acestei raspunderi. In acest sens, in dispozitiile art. 233 din Codul penal se
arata ca mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritati fapta mai inainte ca
organul de urmarire penala sa fi fost sesizat pentru infractiunea de dare de mita.
In alte situatii, Codul nostru penal da autodenuntului valoarea unei circumstante
atenuante. Astfel, potrivit art. 23- din Codul penal, in cazul denuntarii calomnioase daca
cel care a savarsit fapta declara mai inainte de punerea in miscare a actiuni penale fata
de persoana in contra careia s-a facut denuntul sau plangerea, ori impotriva careia s-au
produs pagubele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt mincinoase, pedeapsa se
reduce in conformitate cu dispozitiile art..4 din Codul penal#4%.
Spre deosebire de plangerea prealabila, care poate fi retrasa, denuntul este
irevocabil#.% +otrivit art.22) alin.2, denuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si
plangerea, date prevazute de art. 222 alin. 2 . In lipsa acestora ele nu au caracterul
corespunzator, iar organul de penala fie ca nu se va considera sesizat si nu va incepe
urmarirea decat dupa completarea datelor cerute de lege, fie ca va considera ca detine
unele informatii in baza carora se poate sesiza din oficiu#5%. ,enuntul scris trebuie sa
fie semnat de denuntator, iar in cazul denuntului oral acesta se consemneaza intr-un
proces-verbal de catre organul in fata caruia a fost facut.
---------------
#$% 6. ,ongoroz, S. 9a"ane, I. :ancea, I. (odor, 7. Iliescu, C. 8ulai, 0.
generala, vol. II, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0, pag. 22..
1ex, $--., pag. $
#)% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura
pag. 3.. #3% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d.
1umina 1ex, $--., pag. $
#.% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4,
pag. 3 #5% S. 9a"ane, Actele de sesizare care conditioneaza inceperea urmaririi
penale, 0evista 0omana de ,rept $-.), pag. $$.-$$-.
Sesizarea din oficiu
:rganele de urmarire penala pot lua cunostinta de savarsirea unei infractiuni
si pe alta cale decat prin denunt sau plangere.
*odalitatile concrete in care se realizeaza sesizarea din oficiu sunt multiple. Astfel,
organul de urmarire poate afla ca s-a comis o infractiune pe baza constatarii personale a
unei infractiuni flagrante sau prin primirea unui denunt anonim. &ste posibil ca la
cunoasterea unor fapte penale sa se ajunga prin intermediul mijloacelor de informare in
masa, care dau publicitatii aspecte din activitatea anumitor unitati economice sau
persoane. ,e asemenea, zvonul public este de natura sa atraga atentia adeseori
organelor de urmarire penala asupra imprejurarii ca in spatele unor manifestari dubioase
se ascund infractiuni. ;ot din oficiu se sesizeaza organele de urmarire cand,
desfasurand o cercetare in legatura cu o cauza, descopera fapte sau aspecte noi, cu
totul straine de ceea ce se cerceteaza#$%. ,e asemenea, incunostintarea facuta de catre
o persoana in alte conditii decat cele cerute de lege pentru a fi considerata o plangere
'de pilda, o plangere nesemnata% va putea fi luata in considerare ca o sesizare din oficiu.
1a fel se va proceda si in cazul unui denunt anonim#2%.
:rganele de urmarire penala se sesizeaza din oficiu si in cazurile in care descopera
fapte noi, ce constituie infractiuni, cu ocazia desfasurarii organele de urmarire
penala se pot sesiza din oficiu cand, desi au luat cunostinta despre savarsirea unei
infractiuni prin mijloace proprii de informare, este necesara totusi plangerea
prealabila a persoanei vatamate sau o alta sesizare speciala prevazuta anume de
lege. In acest sens, bunaoara, in dispozitiile Codului de procedura penala 'art. 250 %
se arata ca in cazul infractiunilor flagrante, cand infractiunea face parte dintre cele
pentru care este necesara plangerea prealabila, organul de urmarire penala
c"eama persoana vatamata si o intreaba daca face plangerea prealabila#)%.
Intr-o incercare de sinteza, este de aratat ca sesizarea din oficiu se realizeaza,
de regula, in urmatoarele situatii#2%/
a% infractiunile flagrante. &ste vorba de acele infractiuni descoperite in momentul
savarsirii sau imediat dupa savarsire, precum si de acele infractiuni a caror
faptuitori, imediat dupa savarsire, sunt urmariti de persoana vatamata, de martorii
oculari sau de strigatul public ori sunt surprinsi aproape de locul savarsirii infractiunii
cu arme, instrumente sau orice alte obiecte de natura a-i presupune participanti la
infractiune. Savarsirea infractiunii flagrante se constata de catre organul de urmarire
penala care va inc"eia un proces-verbal de constatare. Inc"eierea procesului-verbal
de constatare este obligatorie, indiferent daca actiunea penala se pune in miscare
din oficiu sau la plangerea prealabila a persoanei vatamate. +rocesul-verbal va
trebui sa cuprinda tot ceea ce organul de urmarire penala a constatat cu privire la
fapta savarsita. ,e asemenea, in el se consemneaza si declaratiile invinuitului si a
celorlalte persoane care au fost audiate cu aceasta ocazie. ,aca apreciaza ca
necesar, organul de urmarire penala poate strange si alte probe.
,upa redactarea procesului-verbal, organul de urmarire penala are obligatia sa-l citeasca
invinuitului si celorlalte persoane care au dat declaratii, prilej cu care li se va atrage atentia
cu privire la dreptul pe care il au de a completa declaratiile facute sau c"iar de a face
obiectii. ,upa citire si completare, procesul-verbal se va semna de organul de
urmarire penala, de catre invinuit si de catre celelalte persoane ascultate.
inc"eiat in aceste conditii, procesul-verbal de constatare a infractiunii flagrante
reprezinta mijloc de proba,
2) mijloacele de informare in masa. Sesizarea din oficiu se poate
realiza si prin intermediul presei scrise, radioului sau televiziunii, ori
prin orice alt mijloc de comunicare in masa,
3) zvonul public. +rin zvon public se intelege informatia care circula in anumite
locuri, medii ori grupari de oameni in legatura cu o anumita fapta 'de pilda, intr-
o anumita localitate poate sa se raspandeasca zvonul ca mai multe persoane
se ocupa de traficul de droguri ori ca un judecator este necinstit, etc.%,
4) cercetarea altor fapte. Cu prilejul cercetarii unei anumite cauze pot fi reliefate
aspecte care prin continutul lor sa intruneasca elementele unei alte infractiuni ori
sa priveasca alte persoane decat cele cercetate,
5) constatarea unor infractiuni de catre alte organe decat cele de urmarire
penala. in afara organelor de urmarire penala au dreptul si obligatia sa inc"eie
unele acte de constatare a infractiunilor si urmatoarele categorii de organe de
stat, care nu fac parte din aparatul judiciar/
- organele de constatare reglementate de art. 2$2 C. pr. pen.
- alte organe de stat, reglementate de art. 2$3 C. proc. pen.
- ale organe speciale, reglementate in legi speciale 'politia comunitara, jandarmi, S0I etc.
---------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea,
$--4, pag. 3.. #2% 7. Ionescu, ,. Ciuncan, Sesizarea organelor judiciare
penale, &ditura stiintifica si enciclopedica, 8ucuresti, $-53, pag. )0.
1ex, $--., pag. $) si urmatoarele.
Sesizarea in cazuri speciale
1egea stabileste mai multe situatii in care organul de urmarire nu poate incepe urmarirea
penala in lipsa plangerii prealabile ori a sesizarii sau a autorizarii organului prevazut de
lege ori fara exprimarea dorintei guvernului strain in cazul infractiunii prevazute in art.
$.$ C. pen., coroborat cu art. 22$ alin. ')% C. proc. pen. Aceste dispozitii nu exclud
prevederile art. 2$) C. proc. pen., care arata ca, in cazuri urgente, organul de cercetare este
obligat sa efectueze actele de cercetare ce nu sufera amanare, c"iar daca acestea privesc o
cauza care nu este de competenta lor. In aceste cazuri, daca sunt competente sa efectueze
cercetarea vor solicita de la cei in drept actul de sesizare prevazut de lege, iar in caz de
refuz sau in lipsa plangerii prealabile, dupa doua luni de la data cunoasterii infractorului de
catre partea vatamata, vor inainta cauza procurorului cu propunerea de a nu se incepe
urmarirea penala in cauza. ,aca organul de cercetare penala nu este competent, lucrarile
efectuate in astfel de cazuri se trimit, de indata, prin procurorul care exercita supraveg"erea
activitatii organului care le-a efectuat, procurorului competent, care va proceda personal sau
prin organul de cercetare la obtinerea sesizarii prevazute de
art. 22$ alin. '2% si ')% C proc. pen#$%. Cazurile de sesizare speciala sunt/
1) +langerea prealabila. +entru cazurile prevazute de lege in care punerea in
miscare a actiunii penale, este conditionata de introducerea unei plangeri prealabile
de catre persoana vatamata, nici urmarirea penala nu poate fi inceputa.
de plangerea penala in sensul art. 222 C. pr. pen., sub urmatoarele aspecte#2%/
- plangerea prealabila este si o conditie de pedepsibilitate si de punere in miscare si
de exercitare a actiunii penale, pe cand plangerea este un simplu act de sesizare,
- plangerea prealabila reprezinta unicul mod de sesizare pentru infractiunile cu
privire la care legea prevede expres ca este necesara plangerea prealabila in
vederea punerii in miscare a actiunii penale, in timp ce plangerea ca act de
sesizare a organelor de urmarire penala poate fi suplinita prin oricare din
celelalte moduri de sesizare 'de pilda, prin denunt sau sesizare din oficiu%,
- in cazul plangerii penale, principiul oficialitatii functioneaza in deplinatatea lui,
in timp ce in cazul plangerii prealabile el este limitat prin posibilitatea care i se
confera persoanei vatamate de a-si retrage plangerea prealabila, ori de a se
2) Sesizarea la cererea organului competent. ?rmarirea penala nu poate incepe
in anumite infractiuni legate de serviciu sau de o anumita calitate a persoanei
care a savarsit inactiunea fara sesizarea organului competent. Astfel, potrivit art.
$0- alin. '2% din Constitutie, numai Camera ,eputatilor, Senatul si +resedintele
0omaniei au dreptul sa ceara urmarirea penala a membrilor <uvernului pentru
fapte savarsite in exercitiul functiei lor.
In ipoteza in care in cursul cercetarilor se constata ca fapta urmeaza sa primeasca o
alta incadrare juridica in raport cu care ar fi necesara o asemenea sesizare, organul
de urmarire penala va incunostinta de indata organul competent. ,aca acesta din
urma nu intelege sa faca sesizarea, urmarirea penala nu poate fi inceputa, iar daca a
inceput va fi incetata conform legii#)%. &xista si opinia potrivit cu care in acest caz se
va instiinta procurorul care exercita supraveg"erea urmaririi penale, urmand ca acesta
sa incunostinteze, la randul sau, organul competent#2%.
3) Autorizarea organului prevazut de lege. Autorizarea prealabila pentru efectuarea
urmaririi penale poate imbraca mai multe forme/ incuviintarea pe care o da, in cazul
deputatilor sau senatorilor 'art. .2 alin. 2 din Constitutie% Camera din care face parte
acesta, avize, in cazul magistratilor, pe care le da ministrul justitiei potrivit 1egii de
organizare judecatoreasca, autorizare ca in cazul magistratilor Inaltei Curti de Casatie si
>ustitie pe care o da +resedintele 0omaniei, ori autorizarea procurorului general in cazul
aplicarii legii penale infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii 'art. 3 C. penal% etc.
4) &xprimarea vointei guvernului strain. Aceasta este o conditie pentru inceperea
urmaririi penale in cazul savarsirii infractiunii prevazute de art. $.$ C. penal.
5) Sesizarea in cazul unor infractiuni savarsite de militari. In art. 224 C. proc. pen. se
prevede ca pentru infractiunile prevazute in art. ))$-))2, )25, )3) si )32 C. pen.,
urmarirea penala poate incepe numai la sesizarea comandantului. In cazul celorlalte
infractiuni savarsite de militari, nu se cere aceasta conditie, organul de urmarire penala
procedand potrivit regulilor generale, avand obligatia de a informa pe comandant de
indata ce a inceput urmarirea penala.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2.
1ex, $--., pag. )
1ex, $--., pag. 2..
#2% 7. Ionescu, ,. Ciuncan, Sesizarea organelor judiciare penale, &ditura
Stiintifica si &nciclopedica, 8ucuresti, $-53, pag. )-.
ACTE PREMERGATOARE
<eneralitati
In conformitate cu prevederile art. 2$0 C. pr. pen., organul de urmarire penala sesizat
in modalitatile aratate anterior 'printr-unul din modurile generale sau speciale prevazute
de lege% este dator sa-si verifice competenta, pentru ca asa cum am aratat anterior,
sesizarea nu trebuie confundata cu investirea, care reprezinta actul intern al organului
de urmarire penala, continand vointa acestuia de a retine cauza spre instrumentare.
In ipoteza in care in urma verificarii, organul de cercetare penala constata ca nu
este competent sa efectueze cercetarea, trimite de indata cauza procurorului care
exercita supraveg"erea, in vederea sesizarii organului competent. ,aca procurorul
sesizat, examinand propunerea organului de cercetare penala si continutul sesizarii,
ajunge la concluzia ca nu este competent sa efectueze el insusi urmarirea penala,
nefiind prezent nici unul din cazurile de efectuare a urmaririi penale proprii
prevazute de lege, isi va declina competenta in favoarea procurorului competent,
potrivit legii, in conditiile art. 23 si 22 C. pr. pen. sau va dispune trimiterea cauzei la
organul de cercetare penala competent, conform art. 245 C. pr. pen. ,aca,
dimpotriva, procurorul constata ca ii apartine lui insusi competenta de instrumentare
a cauzei, fiind prezenta una din situatiile in care procurorul efectueaza in mod
obligatoriu urmarirea penala, ori desi nu este prezenta vreuna din aceste situatii
intentioneaza sa preia el insusi cauza in virtutea prevederilor art. 20- alin. 2 C. pr.
pen., retine cauza in vederea urmaririi penale proprii#$%.
,upa sesizare, gradul de informare al organului de urmarire penala poate fi extrem de
diferentiat. ?neori, organul este de la inceput in posesia altor date care nu lasa indoiala
cu privire la existenta faptei penale, alteori exista un grad de certitudine in informatiile
detinute sau acestea au un caracter foarte trunc"iat. Cunostintele organului fiind
incomplete, nesigure sau neverificate, nu permit trecerea de indata la inceperea urmaririi
penale. 7ecesitatile practice, precum si nevoia intaririi legalitatii in domeniul activitatilor
investigative au dus la includerea in lege a reglementarii actelor premergatoare 'art. 222
C. pr. pen.%#2%. +otrivit acestui articol, in vederea inceperii urmaririi penale, organul de
urmarire penala poate efectua acte premergatoare. ,e asemenea, in vederea
strangerii datelor necesare organelor de urmarire pentru inceperea urmaririi
penale, pot efectua acte premergatoare si lucratorii operativi din *inisterul de
Interne, anume desemnati in acest scop. +rocesul-verbal prin care se constata
efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba#)%.
+rin 1egea nr. $2$=$--4 a fost completat art. 222 C. proc. pen. prevazandu-se
in alin. '2% ca, pe langa organele de urmarire penala si lucratorii operativi din
*inisterul de Interne, anume desemnati in acest scop, pot efectua acte
premergatoare si lucratorii operativi din celelalte organe de stat cu atributii in
domeniul sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop, pentru fapte
care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale#2%.
Actele premergatoare urmaririi penale au facut obiectul a numeroase studii
publicate in literatura de specialitate, unii autori oprindu-se asupra naturii juridice a
acestora, iar altii asupra continutului si functionalitatii lor#3%. ;oti cei care au
analizat actele premergatoare urmaririi penale le-au caracterizat ca fiind acte
procedurale cu natura si functionalitate specifica, plasate in afara procesului penal.
Actele premergatoare, denumite in literatura de specialitate investigatii prealabile, au
menirea fie de a completa informatiile pe care organele de urmarire le au cu privire la
savarsirea unei infractiuni, fie numai sa verifice aceste informatii spre a se putea
desprinde concluziile corespunzatoare in legatura cu inceperea urmaririi penale.
---------------
#$% Sinteza preluata din <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala,
vol. I, &d. 1umina 1ex, $--., pag. 43-4
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea,
$--4, pag. 3-. #)% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, tratat,
&ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 3.
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2.3
#3% I.<organeanu, Consideratii privind actele premergatoare efectuate de organele
de urmarire penala, in 0evista 0omana de ,rept, nr.$=$-.2, pag. )$-)5, I. 7eagu,
0eflectii pe marginea dispozitiilor legale privind actele premergatoare urmaririi
penale, in Studii si Cercetari >uridice, nr.2, $-.4, pag. $3$-$3
Scopul si limitele actelor premergatoare
Actele premergatoare au o importanta deosebita deoarece cuprind o activitate,
uneori, de o amploare mai mare decat activitatea de cercetare propriu-zisa sau
demonstreaza inutilitatea efectuarii urmaririi penale.
In privinta limitelor in care pot fi efectuate actele premergatoare, nu exista un
punct de vedere unitar in literatura de specialitate si in jurisprudenta.
Intr-o opinie#$% s-a subliniat ca actele premergatoare se limiteaza la actele strict
necesare pentru inceperea urmaririi penale, urmand ca strangerea probelor pentru
lamurirea cauzei sub toate aspectele sa se efectueze in cadrul urmaririi penale.
Intr-o alta opinie#2%, actele premergatoare se intind pana la lamurirea aspectelor principale
ale cauzei, constand in ascultari de martor, constatari te"nico-stiintifice si c"iar
expertize. in aceasta conceptie, ramane ca dupa inceperea urmaririi penale sa
se efectueze doar ascultarea invinuitului si lamurirea imprejurarilor privind
individualizarea judiciara a pedepsei.
In prima opinie se pune accentul pe legalitatea procesului penal, iar in cea
de-a doua opinie, pe temeinicia actului de incepere a urmaririi penale.
In literatura de specialitate a fost exprimat si un punct de vedere intermediar#)%,
mentionandu-se ca se pot efectua acele acte de investigatie sau de cercetare,
fara de care nu poate fi luata o "otarare temeinica cu privire la dispozitia de
incepere sau de neincepere a urmaririi penale.
+entru aceste considerente sunt necesare unele precizari cu privire la scopul si
continutul acestor acte premergatoare, masurile procesuale ce se pot lua,
probele ce pot fi administrate precum si mediul in care se exercita si ar trebui
exercitat controlul asupra acestora de catre procuror pentru a nu se incalca
drepturile si inviolabilitatile persoanei cu prilejul efectuarii lor.
,esi actele premergatoare sunt efectuate si de alte organe decat cele de urmarire penala,
continutul acestora nu poate excede scopului stabilit de lege in vederea inceperii urmaririi
penale!. Scopul acestor acte premergatore nu poate fi altul decat numai clarificarea
datelor care confirma sau infirma existenta infractiunii si identificarea persoanelor fata de
care exista presupunerea ca au savarsit o infractiune si nu culegerea unor date materiale
probatorii care sa dovedeasca vinovatiei sau nevinovatia unei persoane fata de care exista
banuiala ca ar fi savarsit o anumita fapta penala#2%.
S-a considerat astfel, pornind de la prevederile art. 222 C. pr. pen, ca actele
premergatoare se limiteaza numai la actele necesare inceperii urmaririi penale.
Aceasta inseamna ca, sub nici o forma nu se pot efectua in cadrul lor si acte specifice
fazei de urmarire penala, ca faza procesuala distincta a procesului penal, ori acte
care nu sunt necesare inceperii urmaririi penale. ,e asemenea, actele premergatoare
trebuie sa se limiteze la persoanele si faptele mentionate in actul de sesizare,
indiferent de natura acestuia, plangere, denunt sau sesizare din oficiu#3%.
---------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de procedura penala, parte speciala, vol. II, &ditura
+aidea, 8ucuresti, $--2, pag. 4
#2% &. Ionaseanu, +rocedura urmaririi penale, &d. *ilitara, 8ucuresti, $-.-, pag.
$53 - )0 #)% <r. ;"eodoru, ;. +laesu, ,rept procesual penal, partea speciala,
?niversitatea Al. I. Cuza! Iasi, (acultatea de ,rept, $-5., pag. 2
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2.3
1ex, $--., pag. .$-.
:rganele care pot efectua acte premergatoare
+otrivit art. 222 alin. '$% C. proc. pen., organul de urmarire penala poate
efectua acte premergatoare. In alin. '2% se prevede ca pot efectua acte
premergatoare lucratorii operativi din *inisterul de Interne precum si din
celelalte organe de stat cu atributii in domeniul sigurantei nationale
+rocurorul, intrucat face parte din organele de urmarire penala poate face acte
premergatoare. ,esi legi a nu reglementeaza activitatea procurorului in acest
domeniu, nimeni nu-l impiedica in cazurile de competenta sa de urmarire sau de
supraveg"ere a cercetarilor sa efectueze acte premergatoare. ,atorita numarului
mai mic de cauze de competenta exclusiva a procurorului, acesta va efectua acte
premergatoare in mai putine cazuri decat organele de cercetare penala. In cauzele
de competenta de urmarire a sa, poate sa ceara sprijinul si sa participe alaturi de
organele de cercetare la efectuarea unor acte premergatoare 'de ex., organizarea
prinderii in flagrant pentru verificarea unui denunt de luare de mita%#$%.
In practica, insa, procurorul efectueaza, de regula, mai putine acte premergatoare decat
organul de cercetare penala, datorita specificului activitatii acestuia din urma. Cu toate
acestea, in actuala reglementare, procurorul, atat ca organ de supraveg"ere cat si ca
organ de urmarire penala proprie, atunci cand efectueaza personal urmarirea penala
are aceleasi drepturi si obligatii procesuale ca oricare organ de cercetare penala, fara a
se transforma, prin aceasta, in organ de cercetare penala#2%.
+rin o serie de legi anterioare completarii Codului de procedura penala cu institutia
efectuarii actelor premergatoare de investigatorii sub acoperire! prin 1egea nr.
25$=200), din care sunt amintite/ 1egea nr. $2)=2000 privind combaterea traficului si
consumului ilicit de droguri, :?< nr. 2)=2002 privind +arc"etul 7ational Anticoruptie,
1egea nr. 4.5=200$ pentru prevenirea si combaterea traficului de persoane, 1egea
nr. )-=200) privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, s-a consacrat
institutia investigatorului sub acoperire.
Investigatorul sub acoperire culege date si informatii in baza autorizatiei emise
potrivit dispozitiilor legale, pe care le pune, in totalitate, la dispozitia organului
de urmarire penala#)%.
+ot fi investigatori sub acoperire/
1- lucratori operativi din *inisterul de Interne, precum si,
2- lucratori din organele de stat care desfasoara, potrivit legii, activitati de
informatii pentru realizarea sigurantei nationale, anume desemnati in acest scop.
Investigatorii pot fi folositi numai pe o perioada determinata, in conditiile
prevazute in art. 222#2 si 222#) din Codul de procedura penala.
;extul art. 222 alin. 2 C. pr. pen. atribuie si altor lucratori din *inisterul de Interne decat
cei cu atributii de cercetare penala 'lucratori operativi% dreptul si obligatia de a efectua
acte premergatoare, deoarece, de regula, acestia sunt primii care iau contact cu
infractiunile si cu infractorii, avand ca sarcini specifice descoperirea infractiunilor si
identificarea infractorilor. +entru aceasta, ei culeg date sau informatii, intreprind unele
investigatii si pot lua masuri operative specifice muncii lor.
7u toti lucratorii operativi sunt, insa, investiti cu dreptul de a efectua acte
premergatoare, ci numai cei anume desemnati din *inisterul de Interne, adica
cei numiti in acest scop de catre sefii lor#2%.
+ersoanele prevazute in art. 222#$ pot efectua investigatii numai cu autorizarea
motivata a procurorului in baza autorizatiei emise potrivit dispozitiilor prevazute
in art. 222#2 din Codul de proc. pen.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana,
Curs universitar, &ditura Constant, Sibiu,
2003, pag. 2.4
#2% in sens contrar. &. Ionaseanu, +rocedura urmaririi penale, &d. *ilitara,
8ucuresti, $-.-, pag. 200.
1ex, $--., pag. .
Continutul actelor premergatoare
In art. 222 C. proc. pen. care consacra ca o modalitate de sesizare a organelor
de urmarire penala efectuarea de acte premergatoare in vederea strangerii
datelor necesare pentru inceperea urmaririi penale, nu se stabileste continutul
acestora. Se precizeaza doar ca procesul - verbal prin care se constata
efectuarea unor acte premergatoare poate constitui mijloc de proba.
;extul art. 222 C. pr. pen. care reglementeaza institutia actelor premergatoare,
nu cuprinde nici o prevedere referitoare la continutul acestora. &l precizeaza
doar scopul efectuarii actelor premergatoare, organele ce le pot efectua si faptul
ca procesul verbal de consemnare poate constitui mijloc de proba.
1iteratura de specialitate a suplinit, insa, aceasta lacuna legislativa, statuandu-se ca intra in
continutul actelor premergatoare activitati care nu au nimic comun cu formele de realizare a
actelor juridice propriu-zise#$%, cum sunt, de pilda asa numitele investigatii 'filajul unei
persoane suspecte, organizarea unui filtru sau efectuarea de razii, legitimarea si
identificarea unei persoane necunoscute, panda operativa, fotografia operativa, filme,
verificarea unor acte si inscrisuri de care s-a folosit faptuitorul, supraveg"erea activitatii si
relatiilor acestuia etc.%, activitati care sunt asemanatoare cu unele acte procedurale, dar
care nu imbraca "aina juridica a acestora cum sunt discutiile cu persoanele care au
cunostinta de savarsirea faptei penale ori relatiile verbale sau c"iar scrise de la persoanele
ale caror relatari au unele trasaturi comune cu declaratiile invinuitului sau ale inculpatului,
ale celorlalte parti ori ale martorilor, precum si activitati ce au o consacrare procedurala si
care nu pot avea loc decat in cazurile si conditiile prevazute de lege#2%, cum sunt cercetarea
la fata locului, ridicari de obiecte sau inscrisuri, perc"ezitii corporale sau domiciliare,
constatari te"nico-stiintifice ori inregistrari audio sau video etc#)%.
,in reglementarea multor institutii procesuale rezulta implicit ca ele nu se pot
realiza in cadrul actelor premergatoare. ,e pilda, nu exista dubiu ca punerea in
miscare a actiunii penale, luarea masurilor de preventie, aplicarea masurilor
asiguratorii ori de siguranta, constituirea de parte civila, ascultarea inculpatului si
alte acte care presupun calitatea de parte in proces sau existenti certa a unei
urmariri incepute nu se pot intreprinde cu ocazia actelor premergatoare#2%.
,upa inceperea urmaririi penale organele de urmarire penala nu pot intreprinde
activitati care sa aiba natura sau regimul juridic al actelor premergatoare. ;otusi,
in literatura de specialitate#3% s-a invederat ca este posibila efectuarea de acte
premergatoare in legatura cu informatiile incomplete rezultate din urmarirea unei
cauze, informatii care se refera la alte fapte, eventual alte persoane decat cele
circumscrise in urmarirea anterioara si care sa fie verificate si completate pentru
a se putea decide in legatura cu necesitatea inceperii unei noi urmariri.
,educem ca actele premergatoare, denumite in literatura de specialitate investigatii
prealabile#4%, au menirea fie de a completa informatiile pe care organele de urmarire le
au cu privire la savarsirea unei infractiuni, fie numai sa verifice aceste informatii spre a
se putea desprinde concluziile corespunzatoare in legatura cu inceperea urmaririi
penale. Asadar, in cadrul actelor premergatoare urmaririi penale se poate desfasura un
fascicul de activitati care, prin functionalitatea si finalitatea lor, urmaresc realizare unor
obiective bine precizate in dispozitiile legale. +ot fi efectuate in aceasta faza numite
verificari, pot fi ascultate anumite persoane, pot fi facute cercetari la fata locului sau
investigatii, iar in trecut puteau fi facute c"iar perc"ezitii#.%.
Actele premergatoare cuprind in sfera lor si activitatile prevazute expres de 1egea
nr. 3$=$--$ privind siguranta nationala a 0omaniei 'art. $)%, 1egea nr. $2=$--2
privind organizarea si functionarea Serviciului 0oman de Informatii 'art. -% si anume/
1- interceptarea comunicatiilor, cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri
pentru a caror obtinere este necesar accesul intr-un loc, a unui obiect sau desc"idere a unui
obiect,
2- ridicarea si repunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea
lui, extragerea informatiilor pe care acestea le contin, cat si inregistrarea,
copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee
Asa cum corect s-a subliniat in literatura de specialitate#5% si aceste activitati
reprezinta acte premergatoare in intelesul art. 222 C. pr. pen. atunci cand, fiind
efectuate cu autorizarea procurorului, sunt destinate culegerii de informatii in
vederea descoperirii infractiunilor si identificarii faptuitorilor. &le sunt urmatoarele/
3- interceptarea comunicatiilor,
4- cautarea unor informatii, documente sau inscrisuri pentru a caror
obtinere este necesar accesul intr-un loc, la un obiect sau desc"iderea unui
obiect,
ridicarea si depunerea la loc a unui obiect sau document, examinarea lui,
culegerea informatiilor pe care acestea le contin, cat si inregistrarea,
copierea sau obtinerea de extrase prin orice procedee,
5- instalarea de obiecte si ridicarea acestora din locurile in care au fost
depuse,
6- fixarea unor momente operative prin fotografiere, filmare ori prin alte mijloace
te"nice
7- constatari personale, inclusiv prin operatiuni te"nice#-%.
&ste de remarcat ca instalarea de obiecte, intretinerea si ridicarea acestora din locurile
in care au fost depuse se vor face cu respectarea Codului de procedura penala. *ai
mult, prin :?< nr. $0-=200) s-a prevazut ca !ori de cate ori, legile speciale cu dispozitii
de procedura penala se refera la perc"ezitia domiciliara si la arestarea preventiva
dispuse de catre procuror, trebuie inteles ca aceste legi speciale se refera la perc"ezitia
domiciliara si arestarea preventiva dispuse de catre judecator!.
Sigur ca nu se poate face o lista cu toate actele ce pot fi efectuate in cursul
actelor premergatoare. &ste de subliniat faptul ca acestea nu trebuie sa
exceada scopului actelor premergatoare, sa nu lezeze drepturile si libertatile
persoanei punand persoana banuitului in situatia invinuitului sau a inculpatului si
sa fie respectat cadrul legal care le reglementeaza#$0%.
---------------
#$% &. Ionaseanu, +rocedura urmaririi penale, &d. *ilitara, 8ucuresti, $-.-, pag.
$5) -$5 #2% <r. ;"eodoru, ;udor +laesu, ,rept procesual penal, partea
generala, ?niversitatea Al. I. Cuza!, Iasi, $-54, pag. 20.
1ex, $--., pag. .-.
pag. 4 #3% I. <organeanu, Actiunea penala, 8ucuresti, &ditura Stiintifica si
&nciclopedica, $-.., pag. )..
#4% S.9a"ane, ,reptul procesual penal in 0omania, 8ucuresti, &ditura
,idactica si +edagogica, $-4), p.20-.
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 3.
#5% I.,. Cristescu, ,iscutii in legatura cu continutul actelor premergatoare, in
,reptul nr. )=$--3, pag. 4
#-% A se vedea si <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala,
vol. I, &d. 1umina 1ex, $--., pag. .--50.
#$0% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Constant, Sibiu, 2003, pag. 250
DESASURARE
Inceperea urmaririi penale
Inceperea urmaririi penale este un moment procesual cu semnificatii deosebite.
+e de o parte, inceperea urmaririi penale marc"eaza si declansarea procesului
penal, iar pe de alta parte, ea implica drepturi si obligatii specifice atat pentru
organele de urmarire penala, cat si pentru ceilalti participanti la proces.
Avand in vedere consideratiile mentionate mai sus, se impune ca inceperea
urmaririi penale sa fie legata de existenta unor date suficiente ca s-a savarsit o
infractiune#$%. +entru inceperea urmaririi penale sunt necesare doua conditii#2%/
1- Conditia pozitiva, neexprimata expres de art. 225 c. proc. pen. dar
decurgand reglementarea adiacenta, consta din existenta acelui minim de date
care nit organului de urmarire sa considere ca s-a savarsit in mod cert o
infractiune. :rganul de urmarire penala poate detine informatiile fie direct din i
facuta, fie din actele premergatoare desfasurate ulterior sesizarii.
2- Conditia negativa necesara inceperii urmaririi penale este inscrisa in art. 225
alin. $ si consta in inexistenta cazurilor de impiedicare a punerii in miscare a actiunii
penale prevazute in art. $0, cu exceptia celui prevazut la lit. b#$ . Interventia oricarui
caz dintre cele aratate mai sus, rezultand fie din actele prin care a fost sesizat organul
de urmarire, fie din actele premergatoare efectuate in urma sesizarii, pot determina ca
in locul inceperii urmaririi penale sa functioneze institutia neinceperii urmaririi penale.
In partea finala a alin. $ al art. 225 se arata ca, in toate cazurile in care, din
cuprinsul actului de sesizare sau al actelor premergatoare, rezulta ca fapta nu
prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, organul de urmarire penala
incepe urmarirea penala inaintand apoi dosarul procurorului cu propunerea de a
dispune scoaterea de sub urmarire penala 'art. 225 alin. 2 %.
+otrivit art. 225 C. proc. pen., inceperea urmaririi penale se dispune prin/
3- rezolutie cand sesizarea s-a facut prin denunt sau plangere sau cand acestea au
fost
completate cu acte premergatoare si,
1- proces-verbal in cazul sesizarii din oficiu de catre organul de urmarire
penala. Actul de constatare ii infractiunii constituie actul de incepere a urmaririi
penale#)%.
Inceperea urmaririi penale poate avea loc in doua modalitati/
2- cand organele de urmarire penala detin date despre comiterea unei
infractiuni, dar nu se cunoaste autorul, urmarirea penala se incepe in rem,
3- cand organele de urmarire penala au date si despre persoana faptuitorul, fiind
posibila identificari a acestuia, urmarirea penala se va incepe in rem si in personam.
Inceperea urmaririi penale are loc indiferent daca in actul de sesizare se indica sau nu cine
este faptuitorul si indiferent daca acesta este sau nu cunoscut, in cazul necunoasterii
faptuitorului trebuie deosebite doua situatii diferite. &xista cazuri cand legea foloseste
expresia !nu exista invinuit in cauza!, intelegand prin aceasta !ca persoana fizica a
faptuitorului nu este descoperita! cu toate cercetarile facute, fapta ramanand cu autor
necunoscut. in alte situatii, !identitatea invinuitului nu poate fi stabilita!, faptuitorul fiind
cunoscut ca persoana fizica, dar fara a i se determina identitatea#2%.
In cazul in care sunt aplicabile dispozitiile art. $0 lit. b#$ C. proc. pen., c"iar daca fapta
nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni si aceasta imprejurare rezulta din
cuprinsul actelor premergatoare, se va incepe urmarirea penala. S-a adoptat aceasta
solutie legislativa deoarece trebuie ca faptuitorul sa fie audiat ca invinuit pentru a-si
exercita, in cadrul procesului penal, dreptul la aparare, uneori trebuie administrate
probe pentru stabilirea faptei si a imprejurarilor comiterii acesteia, sanctiunea ce se va
aplica invinuitului sau inculpatului face parte din sanctiunile prevazute de dispozitiile
Codului de procedura penala ce pot fi adoptate in cursul procesului penal#3%.
---------------
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. 4
#)%+rocesul-verbal de incepere a urmaririi penale constituind actul prin care se porneste
urmarirea penala, toate lucrarile efectuate anterior si depuse la dosarul cauzei sunt lovite
de nulitate. ;. Sibiu, decizia penala nr. $05=$--), ,reptul, nr. 5=$-5 pag. $0
#2% 6. ,ongoroz s. a., 7oul cod de proceduri penala si codul de procedura penala
anterior, prezentare comparativa. 8ucuresti, &ditura +olitica, $-4-, pag. $.0.
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2-)
&fectuarea urmaririi penale
(iecare cauza penala prin specificul ei, impune efectuarea unei anumite game
de acte de urmarire penala. ,e aceea, se poate spune ca paleta de activitati pe
care le realizeaza, pe parcursul urmariri penale, organele de urmarire depinde
de particularitatile fiecarei cauze penale.
Avand in vedere varietatea activitatilor de urmarire penala ce pot fi intreprinse pe parcursul
primei faze a procesului penal, precum si faptul ca organele de urmarire pot dispune luarea
unor masuri prin care sunt restranse unele drepturi fundamentale ale persoanelor, se
impune respectarea stricta a legii de catre toti subiectii oficiali. In aceasta
idee, se apreciaza ca, in actuala legislatie procesual penala, au sporit garantiile
procesuale ce insotesc exercitarea drepturilor celor implicati in cauzele penale#$%.
:data stabilita existenta unei infractiunii, temeiul nasterii raportului de drept
procesual penal, se vor efectua diferite activitati procesuale, in special de strangere
si administrare a probelor necesare pentru identificarea faptuitorilor si stabilirea
raspunderii acestora, elemente necesare pentru a putea decide daca este cazul sau
nu sa se dispuna trimiterea in judecata. Concomitent cu activitatea de probatiune, se
vor lua, daca este cazul, masurile preventive, asiguratorii si de siguranta.
+ana la adoptarea 1egii nr.$02=$--2, luarea masurilor de preventie, in cazul
infractiunilor savarsite de militari, se facea conform unor reglementari derogatorii
de la procedura de drept comun#2%.
In cazul in care a fost pusa in miscare actiunea penala si daca se constata ca
sunt intrunite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii arestarii
preventive a inculpatului, procurorul procedeaza potrivit art. $2-#$ .
:rganul de cercetare penala isi desfasoara activitatile specifice in infractiunile pentru
care cercetarea penala se efectueaza potrivit legii de catre organele de cercetare
penala 'organele de cercetare penala ale politiei in orice infractiune, iar cele speciale in
infractiunile aratate expres in art. 205 C. pr. pen.% si in raza teritoriala in care se
efectueaza cercetarea, dupa normele de competenta teritoriala prevazute de lege#)%.
Competenta teritoriala diferentiaza, din punct de vedere teritorial, organele judiciare cu
o egala competenta materiala. Sunt situatii cand, pentru anumite organe judiciare, raza
teritoriala corespunde teritoriului tarii 'de exemplu, organele centrale pot efectua
urmarirea penala in orice cauza penala, indiferent de locul unde a fost savarsita
infractiunea sau unde a fost prins faptuitorul%#2%.
7erespectarea dispozitiilor legale privind competenta materiala a organului de
cercetare penala atrage dupa sine sanctiunea nulitatii absolute in conditiile art.
$-. alin. 2 C. pr. pen.
In privinta organului judiciar care urmeaza sa procedeze la refacerea actului nul
exista doua posibilitati/ refacerea sa se efectueze de organul care a realizat actul
viciat, refacerea sa se realizeze de alte organe, respectiv de catre acelea care
constata ulterior in cadrul procesului penal nulitatea actului#3%.
Constatarea acestei nulitati trebuie sa se faca, insa, inainte de terminarea
cercetarii judecatoresti, pentru ca numai pana in acest moment potrivit art. ))2
alin. $ C. pr. pen., instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului care
procedeaza la trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea
penala conform art. 245 alin. $ C. pr. pen.#4%.
In functie de faptul ca in cauza a fost sau nu pusa in miscare actiunea penala,
urmarirea penala cunoaste doua modalitati/
1- urmarirea penala fara punerea in miscare a actiunii penale,
2- urmarirea penala cu actiunea penala pusa in miscare.
*ajoritatea masurilor si actelor procesuale sunt comune insa cele doua
modalitati se despart pentru ca unele masuri si acte procesuale difera.
+unerea in miscare actiunii penale este un moment important in cursul urmaririi penale
deoarece marc"eaza momentul declansarii actiunii penale. ,in acest motiv legea
conditioneaza acest act de existenta unor temeiuri, care duc la convingerea ca inculpatul a
savarsit o infractiune. ,e obicei luarea acestei masuri este motivata de necesitatea luarii
masurii arestarii preventive a inculpatului insa poate fi luata si din alte considerente 'in
scopul obtinerii unor date ce privesc unele operatiuni bancare ce nu pot fi comunicate de
organele bancare daca nu este pusa in miscare actiunea penala% #.%.
+rimind propunerea, procurorul va proceda potrivit dispozitiilor art. 2)3 si 2)4 C. proc.
pen., respectiv va examina dosarul cauzei dupa care se va pronunta dispunand
punerea in miscare a actiunii penale fie va respinge propunerea. +unerea in miscare a
actiunii penale se va dispune prin ordonanta @art. 2)3 alin. '2% C. proc. pen.A.
:rdonanta de punere in miscare a actiunii penale va cuprinde mentiunile
prevazute in art. 20) C. proc. pen., in plus va trebui sa cuprinda date cu privire la
persoana inculpatului, fapta pentru care este invinuit si incadrarea juridica a
acesteia @art. 2)3 alin. ')% C. proc. pen.A.
In faza de urmarire penala, in principiu, toate partile pot fi reprezentate. Cu privire la
reprezentarea invinuitului sau inculpatului se impun anumite precizari#5%/
1- potrivit dispozitiilor legale in vigoare, invinuitul poate fi reprezentat la
ridicarea de obiecte sau inscrisuri, daca acestea se ridica de la invinuit sau
inculpat 'art. $02 alin. 2 si 2 %, la perc"ezitia domiciliara, daca aceasta se
efectueaza la domiciliul invinuitului sau inculpatului etc.,
2- in anumite cazuri, invinuitul sau inculpatul poate fi reprezentat numai pe
baza unui mandat special, bunaoara, in situatia in care legea prevede ca
retragerea plangerii prealabile inlatura raspunderea penala, aceasta poate fi
facuta prin reprezentant, daca acesta din urma are mandat special in vederea
retragerii.
3- reprezentarea invinuitului sau inculpatului nu poate avea loc in cazul
actelor cu caracter personal, cum este ascultarea acestuia sau confruntarea.
Intrucat inculpatul dobandeste prin ordonanta de punere in miscare a actiunii
penale calitatea de parte in proces, organul de cercetare este obligat sa il c"eme
pe inculpat, sa ii comunice fapta pentru care este invinuit si sa ii dea explicatii cu
privire la drepturile si obligatiile pe care le are. ,e asemenea, organul de
cercetare trebuie sa-i puna in vedere inculpatului aflat in stare de libertate, ca are
obligatia sa se prezinte la toate c"emarile ce i se vor face in cursul procesului
penal si ca trebuie sa comunice orice sc"imbare de adresa#-%.
0egula este ca la punerea in miscare a actiunii penale inculpatul este ascultat.
:rganul de urmarire penala va continua urmarirea penala, dupa punerea in
miscare a actiunii penale, fara a-l asculta pe inculpat cand acesta este disparut,
se sustrage de la cercetare sau nu locuieste in tara. 7erespectarea obligatiei
constituie un motiv de nulitate a "otararii deoarece prin aceasta inculpatul a fost
lipsit de posibilitatea de a exercita dreptul de aparare#$0%.
Invinuitul sau inculpatul nu este insa obligat sa relateze faptele pentru ca darea
declaratiei este un drept al sau si nu o obligatie 'nemo tenetur edere contra se%.
+rocedura de ascultare este prevazuta in art. .0-.2 c. pr. pen. 1a inceput, invinuitul sau
inculpatul este intrebat cu privire la datele de identitate, la locul de munca, ocupatie,
antecedente penale si orice alte date necesare pentru stabilirea situatiei sale
personale#$$%. Invinuitul sau inculpatul este informat despre fapta care formeaza
obiectul cauzei si i se pune in vedere sa declare tot ce cunoaste in legatura cu
aceasta#$2%. &l nu este obligat sa relateze tot ceea ce stie sau sa nu denatureze
adevarul, pentru ca invinuitul are dreptul si nu obligatia de a da declaratii#$)%.
Atat in cursul urmaririi penale cat si in faza de judecata, ascultarea cuprinde doua etape/
prima etapa cuprinde intrebari privind numele, prenumele, porecla, data si locul
nasterii, numele si prenumele parintilor, cetatenia, studii, situatia militara, loc de
munca, ocupatie, antecedente penale si alte date pentru stabilirea situatiei sale
personale. ,reptul de tacere nu se refera la datele strict personale, iar
prezentarea sub identitate falsa poate fi sanctionata penal, deoarece in fata unei
autoritati judiciare trebuie sa-ti declini identitatea corecta,
1- a doua a parte cuprinde dispozitiile art. 4 si ale art. .0 alin. 2 din Codul
de procedura penala.
&ste posibil ca, in cursul urmaririi penale, organul de cercetare penala sa constate
fapte noi in sarcina inculpatului, ori imprejurari noi care pot duce la sc"imbarea
incadrarii juridice a faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala sau date
cu privire la participarea si a unei alte persoane la savarsirea acelei fapte. In
asemenea imprejurari, potrivit art.2)5, organul de cercetare penala face propuneri
in acest sens pe care le inainteaza procurorului, pentru ca acesta sa decida in
privinta extinderii cercetarii penale sau sc"imbarii incadrarii juridice.
Aceste propuneri se inainteaza in cel mult ) zile, iar procurorul va decide prin
ordonanta in cel mult 3 zile.
(ata de situatia descoperirii de fapte noi, este de precizat ca dreptul organului judiciar de a-l
audia pe invinuit sau inculpat nu este nelimitat. Astfel, pentru a se evita autoacuzarea,
invinuitului sau inculpatului i se aduce la cunostinta fapta ce formeaza obiectul cauzei.
Invinuitul sau inculpatul trebuie sa fie incunostintat inainte de a i se lua prima
declaratie, si despre dreptul de a fi asistat de un aparator. Acesta ii poate
explica limitele in care i se poate lua o declaratie#$2%.
,in continutul prevederilor art. 2)5 rezulta ca organele de cercetare penala propun
procurorului extinderea cercetarilor in acelasi dosar penal pe care il instrumenteaza.
In practica judiciara s-a pus problema de a sti daca dispozitiile art. 2)5 sunt aplicabile
in orice urmarire penala sau reglementarea vizeaza exclusiv cauzele in care
urmarirea este efectuata de catre organul de cercetare penala#$3%.
---------------
#$% Avem in vedere modificarea Codului de procedura penala prin 1egea
nr.23=$-- #2% Aceste dispozitii erau prevazute in art.224 alin.), abrogat prin
art.II pct.. din 1egea nr.$02=$--
1ex, $--., pag. $20.
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 244-24.
#3% ,oru +avel, &fectele nulitatii in procesul penal, 0evista 0omana de ,rept, nr.
-=$-.2, pag. 2)-3
#4% A se vedea, C. ,. 1ascu, I. 1ascu, Cateva probleme in legatura cu
cercetarea penala efectuata de un organ necompetent fi consecintele sale, in
,reptul nr. 5=$--4, pag. $$ #.% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs
universitar, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag. 252-253
#5% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $-
#-% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura Constant, Sibiu,
2003, pag. 252-25
#$0% ;rib. >ud. ;imis, dec. pen. nr. )--=$-.5, 0evista 0omana de ,rept nr.
$=$-.-, pag. 3..
#$$% 6ezi, &ugen 1azar, Importanta cunoasterii datelor care caracterizeaza
persoana infractorului, 0evista 0omana de ,rept, nr. $$=$-4-, pag. .$-.5.
#$2% +lenul ;rib. Suprem, dec. de indrum, nr. $-=$-44 0evista 0omana de
,rept nr. $=$-4., pag. $$
#$)% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea,
$--4, pag. )4 #$2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant,
Sibiu, 2003, pag $. #$3% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala,
tratat, &ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 44-4.
STINGERE ! TERMINARE
Pro"edura prezentarii materialului de urmarire penala
+rivire generala
+rezentarea materialului de urmarire penala este o institutie care marc"eaza, pe
de o parte, ca organul de urmarire penala a efectuat toate actele de urmarire
penala care i-au format convingerea ca inculpatul trebuie trimis in judecata si, pe
de alta parte, constituie o garantie pentru exercitarea dreptului de aparare al
inculpatului la terminarea cercetarii penale. +rezentarea materialului de urmarire
penala nu are semnificatia actului final al urmaririi penale, deoarece prin acest act
organele de u marire penale nu dau o solutie cauzei, nu se desesizeaza. Acest act
face parte dintr-o grupa de acte ce au menirea sa termine urmarirea penala dupa
audierea inculpatului care a luat cunostinta de materialul probator existent si are
posibilitatea sa se apere cunoscand materialul ce-l incrimineaza.
In art. 230 - 23. este reglementata institutia prezentarii materialului de
urmarire penala#$%.
In principiu, prezentarea materialului de urmarire penala este
obligatorie, in cazurile in care urmarirea penala s-a desfasurat fara ca
actiunea penala sa fie pusa in miscare in cursul ei 'prin ordonanta data
de procuror%. Astfel, potrivit art. 23. C. pr. pen., in cazul urmaririi penale
fara punerea in miscare a actiunii penale, procurorul primind dosarul,
c"eama pe invinuit si ii prezinta materialul de urmarire penala...!.
In lumina actualelor dispozitii ale art. 23. , procurorul, primind dosarul de
urmarire penala de la organul de cercetare penala, in cazul in care
urmarirea s-a desfasurat fara punerea in miscare a actiunii penale, prezinta
obligatoriu materialul de urmarire penala invinuitului#2%. Conditiile care
trebuie indeplinite pentru a fi obligatorie prezentarea materialului de
urmarire penala sunt asadar prezentate in art. 230 C. proc. pen.
In cazul in care nu a fost prezentat materialul de urmarire penala, desi prezentarea
era obligatorie potrivit legii, se apreciaza ca sanctiunea este nulitatea
relativa daca s-a cauzat invinuitului o vatamare procesuala care nu poate fi
inlaturata decat prin efectuarea actului#)%. Acest caz opereaza doar in situatia
in care, din cererile inculpatului, ar rezulta niste aspecte care nu ar putea fi
lamurite decat dupa administrarea unui probatoriu care ar intarzia cercetarea
judecatoreasca sau ar scoate in evidenta existenta unor acte si masuri
procesuale, care sunt lovite de nulitate si ar trebui refacute. +entru alte motive,
restituirea cauzei la procuror ar fi formala si ar duce la tergiversarea judecarii
cauzei#2%. +rezentarea materialului de urmarire penala se realizeaza cu
asigurarea deplinei securitati a dosarului. ,e aceea, activitatea se desfasoara
in prezenta organului de urmarire, care trebuie sa veg"eze ca inculpatul sa nu
intervina prin sustragerea sau distrugerea unor piese, modificarea sau
inlocuirea unor acte etc. ,upa luarea la cunostinta a dosarului, organul intreaba
pe inculpat daca are de facut cereri noi sau declaratii suplimentare. ,reptul de
a formula cereri revine si aparatorului#3%.
Aducerea la indeplinire a prezentarii materialului de urmarire se
consemneaza intr-un proces-verbal, in care se specifica si declaratiile,
cererile si raspunsurile inculpatului. 7especificarea in procesul verbal a
unor amanunte cum ar fi denumirea expresa a uneia dintre infractiunile cu
privire la care s-a facut prezentarea materialelor de urmarire penala nu
poate fi considerata ca o incalcare a dispozitiilor din art. 230 c. pr. pen#4%.
1a prezentarea materialului de urmarire penala poate participa si aparatorul
invinuitului sau inculpatului. +entru acesta, organul de urmarire penala este
obligat sa-l instiinteze pe aparator despre data si locul efectuarii. ,aca
aparatorul considera ca nu este cazul sa-l asiste pe invinuit sau inculpat la
prezentarea materialului, organul de urmarire penala poate efectua prezentarea
si in absenta sa, cu exceptia cazurilor in care asistenta juridica este obligatorie
potrivit legii 'de pilda, invinuitul sau inculpatul este minor, militar in termen,
militar cu termen redus, rezervist concentrat, elev al unei unitati militare de
invatamant, internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical-
educativ ori arestat, c"iar in alta cauza, conform art. $.$ alin. 2 C. pr. pen.%. In
ipoteza in care participa si aparatorul invinuitului sau inculpatului, acesta are
dreptul sa studieze intregul dosar de urmarire penala in prezenta persoanei pe
care o asista si sa formuleze, in interesul acesteia, cereri noi 'de, pilda, de
sc"imbare a incadrarii juridice, de administrare a unor probe noi, etc.%#.%.
---------------
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2-
#)% A se vedea, C.A.8., s. a II-a pen., dec. nr. $))=A=$--3, Culegere de
practica judiciara a Curtii de Apel 8ucuresti pe anul $--3, &d.
Continent, 8ucuresti, $--4, pag. 220
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2-)
pag. .
#4% ;rib. >ud. *e"edinti, dec. pen. nr. 22)=$-5$, 0evista 0omana de
,rept nr. $2=$-5$, pag.$$0.
#.% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d.
1umina 1ex, $--., pag. $5
+rezentarea materialului de urmarire penala de catre procuror
+otrivit art. 230 , prezentarea materialului de urmarire penala se face numai
dupa punerea in miscare a actiunii penale. Cu alte cuvinte, aceasta activitate
procedurala are loc numai fata de inculpat.
In lumina actualelor dispozitii ale art. 23. , procurorul, primind dosarul de
urmarire penala de la organul de cercetare penala, in cazul in care urmarirea
s-a desfasurat fara punerea in miscare a actiunii penale, prezinta obligatoriu
materialul de urmarire penala invinuitului#$%.
,aca invinuitul sau inculpatul a formulat cereri noi in legatura cu o urmarire penala,
organul de cercetare penala sau procurorul, dupa caz, le examineaza de indata si
dispune prin ordonanta admiterea sau respingerea lor 'art. 232 alin. $ C. pr. pen.%. In
ipoteza in care organul de urmarire penala a admis cererile invinuitului sau inculpatului,
facute, fie personal, fie prin aparator, este obligat sa administreze probele noi solicitate
ori sa sc"imbe incadrarea juridica, dupa care va proceda la o noua prezentare a
materialului de urmarire penala 'art. 23) C. pr. pen.%. S-a decis astfel ca neprezentarea
din nou a materialului de urmarire penala dupa sc"imbarea incadrarii juridice a faptei si
trimiterea in judecata pentru o alta infractiune decat pentru cea cu privire la care s-a
pus in miscare actiunea penala si s-a efectuat urmarirea penala, ec"ivaleaza cu
neprezentarea materialului de urmarire penala#2%. Intr-un alt caz, solutionat corect,
organul de urmarire penala, dupa prezentarea materialului de urmarire penala a
administrat noi probe/ au fost depuse la dosar actele medicale ale victimei venite de la
avizare de la laborator, s-a obtinut adresa prin care erau precizate c"eltuielile de
spitalizare, s-a audiat un martor, s-a efectuat anc"eta sociala etc#)%.
---------------
#2% A se vedea, Curtea de Apel ;imisoara, decizia penala nr. $32=A=..$$--3, in
,reptul nr. -=$--4, pag. $)5 - $)-.
#)% ;ribunalul jud. Sibiu, sentinta penala nr. $$=$--$ in ,reptul nr. 2=$--3, pag. .4-...
Terminarea urmaririi penale #art$ %&%'%&()
Consideratii privind terminarea urmaririi penale
?rmarirea penala este cuprinsa intre doua momente, cel al inceperii urmaririi
penale si momentul in care procurorul da o solutie prin trimiterea in judecata sau o
solutie de neurmarire. ,upa ce au fost administrate toate probele si organul de
cercetare penala a ajuns la concluzia ca este necesar sa propuna trimiterea in judecata
a invinuitului sau inculpatului, cercetarea penala este terminata. +rin inaintarea cauzei
procurorului, cu propunerea de a se dispune trimiterea in judecata, organul de cercetare
renala se desesizeaza#$%.
;erminologia folosita de legiuitor pentru desemnarea acestei institutii este
improprie, deoarece ea nu semnifica finalizarea urmaririi penale ca faza
procesuala distincta, ci doar terminarea cercetarilor penale 'a activitatilor de
urmarire penala desfasurate de catre organul de cercetare penala%#2%.
&puizarea fazei de urmarire penala are loc prin trimiterea in judecata efectuata
de procuror, de asemenea, urmarirea penala se poate stinge prin scoaterea
de sub urmarire sau incetarea urmaririi in cauza. ;erminarea urmaririi, in
sensul folosit la denumirea institutiei nu are in vedere aceste situatii. +rin
terminarea urmaririi penale legea s -a referit la momentul, cand organul
judiciar a indeplinit toate activitatile de cercetare si a administrat probele din
care si-a format concluzia trimiterii in judecata a invinuitului sau inculpatului,
urmand sa inainteze dosarul procurorului pentru a se pronunta asupra
acestei ultime c"estiuni#)%. +rocurorul, in cazul in care efectueaza personal
urmarirea penala, nu mai intocmeste referat de terminare a urmaririi penale.
6a proceda la ascultarea invinuitului sau la prezentarea materialului de
urmarire penala si, daca este cazul, va dispune trimiterea in judecata
intocmind rec"izitoriul. Acesta este unul din actele care marc"eaza
terminarea urmaririi penale. Se observa ca dispozitiile art. 233-240 C. proc.
pen. nu se refera la activitatea proprie procurorului, regulile stabilite fiind
aplicabile activitatii procesuale a organului de cercetare penala#2%.
?rmarirea penala se poate desfasura in doua modalitati/ fara punerea in miscare
a actiunii penale si cu punerea in miscare a actiunii penale. (iecare din aceste
modalitati au proceduri specifice de terminare a urmaririi penale. In functie de
aceste situatii, terminarea urmaririi penale este reglementata diferentiat.
---------------
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2-4
#2% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d.
1umina 1ex, $--., pag. $-0.
#)% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.
+aidea, $--4, pag. -
;erminarea urmaririi penale fara punerea in miscare a actiunii penale
,aca urmarirea penala a fost efectuata fara punerea in miscare a actiunii penale,
terminarea urmaririi penale este marcata prin doua momente obligatorii. Astfel,
organul de cercetare penala va trebui sa procedeze la o noua ascultare a
invinuitului inainte de terminarea cercetarii penale, apoi sa inainteze dosarul
procurorului cu referat iar procurorul va proceda la prezentarea materialului de
urmarire penala invinuitului.
;erminarea urmaririi penale cuprinde intr-o asemenea ipoteza
urmatoarele operatiuni/
1) ascultarea invinuitului,
2) intocmirea referatului general de terminare a cererii,
3) inaintarea dosarului la procuror.
1a aceste activitati se mai adauga uneori si prezentarea materialului de
urmarire penala de catre procuror#$%.
a% ,upa efectuarea actelor de cercetare penala, organul de cercetare
procedeaza la o noua ascultare a invinuitului daca/ exista invinuit in cauza, se
constata ca impotriva acestuia sunt suficiente probe 'art. 233 Cod proc. pen.%.
+rin existenta invinuitului in cauza se intelege ca acesta a fost identificat.
Subzista posibilitatea luarii contactului cu el. ,aca invinuitul este disparut, ori
se sustrage de la urmarirea penala sau exista alta impiedicare de a se lua
contactul, dosarul se inainteaza la procuror fara o prealabila ascultare. +robele
adunate la dosar trebuie sa fie complete, lamurind cauza sub toate aspectele,
iar concluzia desprinsa de organul de cercetare penala este in sensul existentei
starii de vinovatie a invinuitului, implicand trimiterea in judecata. Ascultarea
invinuitului la terminarea urmaririi penale prezinta un moment de contact
obligatoriu intre acesta si organul de urmarire. :bligatia este inlaturata in cazul
existentei unor cauze obiective de impiedicare a luarii contactului.
Cu ocazia ascultarii, organul de cercetare penala trebuie sa aduca la cunostinta
invinuitului din nou invinuirea si sa intrebe pe acesta daca are mijloace noi de
aparare. ,e asemenea, invinuitul are dreptul sa faca propuneri de completare a
cercetarilor. ,aca invinuitul nu a propus noi probe sau propunerea sa nu a fost
gasita temeinica ori daca cercetarea a fost completata potrivit propunerilor
facute, cercetarea penala se considera terminata 'art. 233 C. pr. pen%.
+entru realizarea ascultarii invinuitului cu ocazia terminarii urmaririi penale fara
punerea in miscare a actiunii penale se cer a fi indeplinite cumulativ conditiile/
1) sa existe invinuit in cauza, in ipoteza in care nu exista invinuit in cauza,
cercetarea penala nu poate fi considerata terminata, fiindca, desi s-au efectuat
actele de cercetare penala necesare in cauza, totusi dosarul ramane la organul
de cercetare penala pana la interventia unei cauze de stingere a actiunii
penale, cand dosarul va fi trimis procurorului cu propunerea de clasare#2%.
2) impotriva invinuitului sa existe suficiente probe care sa formeze
convingerea ca trebuie trimis in judecata. In cazul in care organul de cercetare
nu are aceasta convingere, daca se mai pot administra probe care sa inlature
toate indoielile acestea vor trebui administrate si cercetarea penala nu poate fi
considerata inc"eiata, fie in cazul in care nu se mai intrevede posibilitatea
administrarii de noi probe se va propune scoaterea de sub urmarire penala.
Aceasta noua ascultare a invinuitului, in aceasta situatie, difera de cea
din cursul cercetarii penale. &a consta in aducerea la cunostinta a
invinuirii care se retine la terminarea cercetarii si in intrebarea daca
invinuitul are noi mijloace de aparare#)%.
+articiparea la efectuarea actelor de urmarire penala a invinuitului sau
inculpatului este facultativa, avand dreptul sa participe la efectuarea celor ce il
privesc nemijlocit, cum ar fi/ perc"ezitia 'art. $02 C. proc. pen.%, cercetarea
la fata locului 'art. $2- C. proc. pen.%, reconstituirea @art. $)0 alin. '2% C.
proc. pen.A. In ceea ce priveste expertizele, se prevede, in art. $20 alin. '2%
C. proc. pen., ca partile pot participa la efectuarea acestora, cu exceptia
situatiilor prevazute de art. $$- alin '2% C. proc. pen. 'cand expertiza
urmeaza sa fie efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de
expertiza criminalistica sau orice institut de specialitate%. Apreciem ca, in
aceste cazuri, desi invinuitul nu este parte in proces, poate participa la
efectuarea expertizei, asa cum trebuie sa i se aduca la cunostinta si
obiectivele unei expertize pentru a face observatii cu privire la intrebari, sa
ceara modificarea sau completarea lor @art. $20 alin. '2% C. proc. pen.A.
:rganul de cercetare nu poate interzice participarea la aceste acte, dar
daca nu se prezinta la locul si data pentru care au fost incunostintati,
actele pot fi efectuate si in lipsa acestora. 1a cele alte acte de urmarire
penala participarea invinuitului sau inculpatului este posibila numai cu
aprobarea organului de urmarire penala#2%.
Cum am aratat, in Codul de procedura penala 'art. 22- % se arata ca
persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala se numeste
invinuit! cat timp nu a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva sa.
,eosebirea cea mai importanta intre inculpat si invinuit consta in aceea ca
primul are calitatea de parte, pe cand celalalt nu are o asemenea pozitie. ,e
aici rezulta ca inculpatul ca subiect tras la raspundere penala poate fi supus la
indatoriri mai mari decat invinuitul, avand corespunzator si drepturi mai largi.
,e exemplu#3%, invinuitul nu este privat de libertate timp mai indelungat,
purtand fi numai retinut 22 de ore sau arestat 3 zile. ,impotriva, arestarea
inculpatului poate dura initial )0 de zile cu posibilitati de prelungire potrivit legii.
Inculpatul are conform art. 230 C. pr. pen. dreptul sa ia cunostinta de toate
materialele de urmarire penala in cadrul prezentarii acestora de catre organul
de cercetare penala, dupa efectuarea actelor de cercetare 'art. 23. %
Cu toate acestea, invinuitul si inculpatul au multe drepturi comune/
1- intrucat urmarirea penala se desfasoara in secret, necontradictoriu si
preponderent prin acte scrise, participarea invinuitului si inculpatului se
rezuma la cateva mijloace procesuale si anume/ cereri, memorii, participarea
uneori la efectuarea unor acte de urmarire penala si cand se considera
nedreptatit, la formularea de plangeri impotriva unor acte de urmarire penala.
2- Invinuitul sau inculpatul poate solicita administrarea unor probe
sau ca acestea sa aiba in vedere anumite situatii 'confruntari pentru a
stabili un anumit aspect contradictoriu, obiective de expertize% sau sa se
efectueze anumite aspecte procesuale ori sa se revoce, inlocuiasca sau
inceteze unele masuri procesuale ori rezolvarea intr-un mod al cauzei.
3- +rin memorii se explica apararile facute argumentand nevinovatia
sau masura in care este vine vata, forma de vinovatie, participatia,
circumstantele in care s-a comis fapta si orice alte imprejurari care
justifica adoptarea unei anumite solutii. +rezentarea de cereri si memorii
nu este conditionata de un termen in cursul urmaririi penale.
4- +articiparea la efectuarea actelor de urmarire penala a invinuitului
sau
inculpatului este facultativa, avand dreptul sa participe la efectuarea celor ce il
privesc nemijlocit, cum ar fi/ perc"ezitia 'art. $02 C. proc. pen.%, cercetarea la
fata locului 'art. $2- C. proc. pen.%, reconstituirea @art. $)0 alin. '2% C. proc.
pen.A. in ceea ce priveste expertizele, se prevede, in art. $20 alin. '2% C. proc.
pen., ca partile pot participa la efectuarea acestora, cu exceptia situatiilor
prevazute de art. $$- alin '2% C. proc. pen. 'cand expertiza urmeaza sa fie
efectuata de un serviciu medico-legal, de un laborator de expertiza
criminalistica sau orice institut de specialitate%. Apreciem ca, in aceste cazuri,
desi invinuitul nu este parte in proces, poate participa la efectuarea expertizei,
asa cum trebuie sa i se aduca la cunostinta si obiectivele unei expertize pentru
a face observatii cu privire la intrebari, sa ceara modificarea sau completarea
lor @art. $20 alin. '2% C. proc. pen.A.
1- :rganul de cercetare nu poate interzice participarea la aceste
acte, dar daca nu se prezinta la locul si data pentru care au fost
incunostintati, actele pot fi efectuate si in lipsa acestora. 1a cele alte
acte de urmarire penala participarea invinuitului sau inculpatului este
posibila numai cu aprobarea organului de urmarire penala.
2- Invinuitul sau inculpatul are dreptul sa fie asistat de aparator in
tot cursul urmaririi penale si al judecatii, iar organele judiciare sunt
obligate sa-i aduca la cunostinta acest drept.
3- +langerea impotriva actelor de urmarire penala constituie un
mijloc important pe care invinuitul sau inculpatul il are la indemana,
pentru a le ataca cand le apreciaza nelegale si netemeinice. Astfel,
invinuitul si inculpatul pot folosi procedura prevazuta de art. $20#$ ,
$20#2 , $20#) impotriva masurilor preventive luate de procuror sau
judecator 'art. 2.3, 2.5 C. proc. pen.%, impotriva celorlalte masuri sau
acte de urmarire penala ori cea prevazuta de art. 22-#$ C. proc. pen.
4- Invinuitul sau inculpatul poate recuza procurorul sau lucratorul
de cercetare penala care se afla intr-un caz de incompatibilitate.
b% ,e indata ce s-a inc"eiat cercetarea, organul intocmeste referatul de
terminare a urmaririi penale prin care concluzioneaza asupra rezultatelor
acesteia. 0eferatul are cuprinsul mentionat anterior, art. 23--240 c. pr.
pen. aplicandu-se corespunzator.
c% ,upa intocmirea referatului, dosarul cu toate lucrarile se inainteaza
procurorului, potrivit art. 234 C. pr. pen., pentru ca acesta sa decida
asupra lui in conformitate cu art. 242 C. pr. pen.
---------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.
+aidea, $--4, pag. -.--5.
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2-.
#2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu,
2003, pag. 5
#3% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea,
$--4, pag. $50-$5
Inaintarea dosarului privind pe invinuit
,e indata ce cercetarea penala este terminata, organul de cercetare
penala trebuie sa intocmeasca un referat in care consemneaza
rezultatul cercetarii si trimite dosarul procurorului.
0eferatul va cuprinde in mod corespunzator mentiunile prevazute in
art. 23--240 C. proc. pen., in care vor fi analizate toate probele
administrate, atat in defavoarea inculpatului cat si cele in favoarea
acestuia precum si actele privind masurile procesuale luate.
Inaintarea dosarului la procuror are drept scop verificarea intregii urmariri
penale desfasurate. In urma verificarii dosarului se pot ivi doua ipoteze/
1) procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care
garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este completa,
existand in cauza probele necesare si legal administrate,
2) se constata ca urmarirea penala nu este completa sau nu au fost respectate
toate dispozitiile legale care asigura stabilirea adevarului. In functie de aceste
ipoteze, procurorul procedeaza in mod diferentiat dand solutii diferite.
Aceste ipoteze au fost sintetizate astfel, pornind de la practica in domeniu#$%/ A.
?rmarirea penala trebuie sa se desfasoare cu respectarea tuturor dispozitiilor
legale si indeosebi a celor care asigura aflarea adevarului, adevarul trebuie aflat
efectiv prin administrarea si corecta apreciere a probelor necesare stabilirii
imprejurarilor legate de justa solutionare a cauzei. Cand urmarirea penala s-a
efectuat cu respectarea cerintelor de mai sus, procurorul poate dispune/
a% trimiterea in judecata a inculpatului,
b% oprirea desfasurarii in continuare a procesului penal prin una din
solutiile de neurmarire,
c% suspendarea urmaririi penale.
1) ,aca din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost
savarsita de invinuit sau inculpat si ca se poate angaja raspunderea penala a
acestuia, procurorul dispune trimiterea in judecata prin rec"izitoriu. Cand
urmarirea penala s-a desfasurat fara actiune penala pusa in miscare,
procurorul prin acelasi rec"izitoriu, pune in miscare si actiunea penala.
2) ,aca procurorul nu este de acord cu aprecierea organului de cercetare
ca fel in cauza trebuie trimis in judecata, constatand vreuna din situatiile
prevazute in art. $0 C. pr. pen., dispune prin ordonanta, dupa caz,
incetarea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire sau clasarea cauzei.
,aca procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala in temeiul
art. $0 lit. b#$, aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ
prevazut de art. -$ c. penal.
3) ,aca procurorul constata ca in momentul verificarii sunt intrunite conditiile
legale prevazute de art. 2)- c. pr. pen. dispune suspendarea urmaririi penale.
8% Activitatea organului de cercetare penala poate prezenta lipsuri fie in sensul
nerespectarii dispozitiilor legale care asigura aflarea adevarului, fie in legatura cu
caracterul complet al urmaririi. In acest caz, procurorul ia masuri in vederea completarii
sau refacerii urmaririi penale prin restituirea cauzei la organul care a efectuat cercetarea
sau trimite cauza, potrivit dispozitiilor art. 2$. c. pr. pen., la un alt organ de urmarire
penala 'art. 243 c. pr. pen.%.
+otrivit art. 244 C. pr. pen., restituirea sau trimiterea cauzei in vederea
refacerii sau completarii cercetarii penale se dispune de catre procuror
numai prin ordonanta, atunci cand sesizarea acestuia s-a facut in vederea
trimiterii in judecata, prin referatul organului de cercetare penala.
:rdonanta de restituire sau trimitere cuprinde pe langa mentiunile comune,
aratate in art. 20) C. pr. pen. 'data si locul intocmirii, numele, prenumele si
calitatea celui care o intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actului
procesual, temeiul legal al acestuia si semnatura celui care a intocmit-o% si
mentiunile speciale, constand in indicarea actelor de cercetare penala ce
trebuie efectuate ori refacute, a faptelor sau a imprejurarilor ce urmeaza a fi
constatate si a mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite.
;otodata, prin ordonanta de restituire sau de trimitere, procurorul este obligat,
in toate cazurile, sa se pronunte asupra mentinerii sau revocarii masurilor
preventive, de siguranta ori asiguratorii, luate in cursul urmaririi penale sau,
daca este cazul, sa ia asemenea masuri 'art. 24. C. pr. pen.%#2%.
,osarul de urmarire penala, in cazul in care cercetarile au fost terminate
fara punerea in miscare a actiunii penale, contine acte si masuri ce pot fi
dispuse fata de invinuit. 6a exista un proces-verbal de prezentare a
materialului de urmarire penala deoarece aceasta activitate se
realizeaza fata de invinuit doar de catre procuror.
:data considerata terminata cercetarea penala de catre organul de
cercetare penala, acesta se va desesiza inaintand dosarul
procurorului cu referat de terminarea cercetarii penale. In referat,
potrivit art. 234 C. proc. pen., se va consemna rezultatul cercetarii.
---------------
+aidea, $--4, pag. $00-$0
#2% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d.
1umina 1ex, $--., pag. 200-20
;erminarea urmaririi penale cu actiunea penala pusa in miscare
,aca in cauza s-a pus in miscare actiunea penala, cand organul de cercetare
penala considera ca cercetarea penala este completa si dupa indeplinirea, a
dispozitiilor privitoare la prezentarea materialului de urmarire penala, cercetarea
penala se considera terminata 'art. 235%. ,esesizarea organului de cercetare
penala in favoarea procurorului se va face prin inaintarea procurorului a dosarului
cauzei insotit de un referat de terminarea cercetarii penale.
Cercetarea penala se considera terminata potrivit art. 235 c. pr. pen., daca este
completa si a avut loc, cand este cazul, prezentarea materialului de urmarire
penala. in aceasta situatie, organul de cercetare nemaiavand de indeplinit
activitati legate de probatiune sau alte acte de urmarire penala inainteaza
dosarul la procuror, insotit de un referat, denumit impropriu referat de terminare
a urmaririi penale!$.
0eferatul de terminare a cercetarii are o intreita delimitare privitor la/
fapte, persoane si incadrare juridica#2%.
1) Sub aspectul faptelor, referatul urmeaza a se limita la ceea ce a
format obiectul punerii in miscare a actiunii penale. 7u pot fi incluse in
referat faptele noi, descoperite dupa punerea in miscare a actiunii
penale, pentru care actiunea nu a fost pornita. +entru cuprinderea
acestor fapte si trimiterea in judecata a inculpatului in raport de toate
infractiunile savarsite, organul de cercetare procedeaza potrivit art. 2)5
c. pr. pen. propunand procurorului extinderea cercetarii penale.
2) Sub aspectul persoanelor, referatul le include numai pe acelea care au fost
inculpate. 1imitarea este asemanatoare cu cea privitoare la fapte. ,aca in
cauza sunt implicate noi persoane, necesitatea cuprinderii acestora in referat
atrage punerea in miscare a actiunii penale si impotriva lor, procedandu-se in
acest caz la extinderea cercetarii penale potrivit art. 2)5 c. pr. pen.
3) ?ltima incadrare juridica data faptei constituie limita referatului sub aspectul
incadrarii. Aceasta incadrare se comuni a inculpatului cu ocazia prezentarii
materialului de urmarire penala. :rice alta incadrare juridica ar urma sa se dea
in referat, implica obligatia prealabila a organului de cercetare sa procedeze la
o noua prezentare a materialului de urmarire penala 'art. 23) c. pr. pen.%.
---------------
#$% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d.
1umina 1ex, $--., pag. $-
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.
+aidea, $--4, pag. -
Inaintarea dosarului de urmarire penala privind pe inculpat
In dispozitiile art. 235 se arata ca, in cauzele in care actiunea penala a fost pusa in
miscare dupa ce organele de cercetare penala apreciaza cercetarea ca fiind completa
si dupa indeplinirea, daca este cazul, a dispozitiilor privitoare la prezentarea materialului
de urmarire penala, cercetarea penala se considera terminata. :rganul de cercetare
penala inainteaza de indata procurorului dosarul cauzei insotit de un referat. :rganul de
cercetare poate trimite dosarul procurorului numai daca cercetarea penala este
completa si daca a fost prezentat materialul de urmarire penala inculpatului.
+rezentarea materialului de urmarire penala constituie o conditie pentru
terminarea activitatii organelor de cercetare penala, in cazul urmaririi penale cu
actiunea penala pusa in miscare numai in situatiile in care aceasta este posibila.
,aca urmarirea penala s-a desfasurat cu actiunea penala pusa in miscare si prezentarea
materialului de urmarire penala nu s-a putut face deoarece inculpatul este disparut sau s-a
sustras la c"emarea inaintea organului de cercetare penala , cercetarea penala se
considera terminata in momentul in care au fost efectuate toate actele de
cercetare impuse de rezolvarea cauzei#$%.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 200
0eferatul de terminare a urmaririi penale
0eferatul intocmit de organul de cercetare penala trebuie sa se limiteze, in cazul
urmaririi penale fara punerea in miscare a actiunii penale, la faptele, la persoana
si incadrarea juridica pentru care s-a inceput urmarirea penala si s-au efectuat
cercetari penale 'conform rezolutiei sau procesului- verbal de incepere a
urmaririi penale%, iar in cazul urmaririi penale cu actiunea penala pusa in
miscare, la fapta care a format obiectul punerii in miscare a actiunii penale, la
persoana inculpatului si la ultima incadrare juridica data faptei. 7erespectarea
acestor limite atrage dupa sine nulitatea relativa in conditiile art. $-. alin. $ C. pr.
pen. 'daca s-a produs o vatamare procesuala care nu poate fi inlaturata altfel%$.
0eferatul va contine/
1- numele inculpatului, fapta retinuta in sarcina acestuia si incadrarea
juridica. 0eferatul trebuie sa se limiteze la fapta care a format obiectul punerii in
miscare a actiunii penale, la persoana inculpatului si la ultima incadrare juridica
data faptei. Se va urmari respectarea dispozitiilor art. 2)5 C. proc. pen., privind
extinderea cercetarii penale si a dispozitiilor art. 23) C. proc. pen. privind
prezentarea din nou a materialului de urmarire penala daca s-au efectuat noi
acte de cercetare penala sau s-a sc"imbat incadrarea juridica a faptei,
2- probele administrate care duc la retinerea starii de fapt si la incadrarea juridica a
faptei,
3- dale suplimentare privitoare la/
1) mijloacele materiale de proba si masurile luate referitor la ele in cursul
cercetarii penale, precum si locul unde se afla.
2) masurile asiguratorii privind reparatiile civile sau executarea pedepsei amenzii,
luate in cursul urmaririi penale, conform art. $4)-$.0 C. proc. pen.,
3) c"eltuielile judiciare. In referat se vor detalia toate c"eltuielile judiciare
efectuate in cauza si se vor anexa in dosar actele doveditoare#2%.
---------------
#$% In acest sens, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2---=$-.3, in
Culegere de decizii pe anul $-.3, pag. 22
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2-.-2-5
TRIMITERE IN *UDECATA
<eneralitati
In reglementarea urmaririi penale se face deosebire intre termenul urmaririi
penale si trimiterea in judecata.
+rin terminarea urmaririi penale se intelege terminarea activitatii organelor de
cercetare penala, in acest moment procesual fiind concretizata aprecierea organului
de cercetare penala asupra actelor si lucrarilor realizate in cursul urmaririi penale#$%.
+rin actul trimiterii in judecata, procurorul ca titular al actiunii penale, constata ca sunt
indeplinite toate conditiile, pentru ca persoana fata de care s-a desfasurat urmarirea
penala sa fie trasa la raspundere pentru faptele sale. Actul de trimitere in judecata -
rec"izitoriul - marc"eaza momentul terminarii urmaririi penale si al trecerii intr-o alta
faza a procesului penal, judecata. 0ec"izitoriul este actul prin care procurorul
trimitand pe inculpat in judecata, se desesizeaza si pierde rolul de conducator al
procesului penal, rol pe care il preia instanta investita cu judecarea cauzei#2%.
In acest moment se apreciaza ca urmarirea penala este relativ terminata,
procurorul fiind organul care se pronunta asupra solutiilor ce pot fi date in urma
epuizarii intregii faze a urmaririi penale. in acest sens, se cuvine subliniat faptul
ca organele de cercetare penala nu intra niciodata in raporturi directe cu
instantele de judecata, ci numai prin intermediul procurorului. Asa stau lucrurile
si in cazul trimiterii in judecata, procurorul fiind singurul organ abilitat de lege sa
aprecieze daca un dosar penal va fi sau nu promovat in fata instantei#)%.
+rin inaintarea dosarului la instanta este investit acest organ si incepe faza judecatii.
Singurul indreptatit sa trimita in judecata este procurorul, nici un alt organ neavand
posibilitatea sesizarii instantei in vederea judecarii cauzei penale. Aceasta decurge
din imprejurarea ca titularul actiunii penale este procurorul, organele de cercetare
neputand pune in miscare si exercita actiunea penala. :rganele de cercetare nu
intra in raporturi niciodata direct cu instanta, ci numai prin intermediul procurorului si
cu atat mai putin au posibilitatea trimiterii in judecata. +recizarea se refera exclusiv
la cauzele penale si nu trebuie confundate cu unele proceduri contraventionale#2%.
;rimiterea in judecata nu inseamna stabilirea vinovatiei inculpatului ci, doar ca procurorul
care a dispus trimiterea in judecata este convins de vinovatia acestuia, urmand ca instanta
de fond sa-si formeze, pe baza probelor administrate percepute nemijlocit, convingerea de
vinovatie sau de nevinovatie#3%. Ca o consecinta, potrivit art. 44 Cod procedura penala,
invinuitul sau inculpatul nu este obligat sa probeze nevinovatia sa. in cazul in care exista
probe de vinovatie, invinuitul sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie.
1egea presupune ca cel in cauza este nevinovat cat timp nu a fost facuta dovada vinovatiei
sale#4%. 0ecunoscuta ca principiu constitutional in art. 2) pct. $$ din Constitutie, in actualul
Cod de procedura penala, prezumtia de nevinovatie a fost inscrisa ca regula de baza in
urma completarii acestuia prin 1egea nr. 25$=200). In art. 44 din Codul de procedura penala,
articol intitulat ,reptul de a proba lipsa de temeinicie a probelor! se stabileste ca !invinuitul
sau inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie si nu este obligat sa-si dovedeasca
nevinovatia!.
Aceasta teza este absoluta si trebuie interpretata in sensul ca invinuitul nu are niciodata
obligatia dovedirii nevinovatiei sale, nici c"iar atunci cand dovada vinovatiei s-a facut de
catre cel care acuza#.%. ;otusi atunci cand autoritatile judiciare au formulat invinuirea si
desfasoara o intensa activitate in dovedirea ei, invinuitul sau inculpatul nu are interesul
de a sta impasibil si a astepta rezultatul urmaririi si al judecatii, ci este interesat ca
nevinovatia sa sa fie stabilita cat mai repede. ,aca probele de vinovatie sunt nesigure si
contradictorii, existand indoiala, aceasta profita inculpatului#5%.
---------------
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2-.-2-5
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. --.
$--4, pag. --. #3% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar,
&ditura Constant, Sibiu, 2003, pag. 2-.-2-5
#4% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal, partea generala, &ditura 1umina 1ex,
8ucuresti 200$, pag. )3
#.% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea, $--4,
pag. )3 #5% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal, partea generala, &ditura
1umina 1ex, 8ucuresti 200$, pag. 252-253
6erificarea lucrarilor urmaririi penale
Atat in situatia in care urmarirea penala se desfasoara cu actiunea penala pusa
in miscare, cat si in cazul in care actiunea penala nu a fost pusa in miscare in
timpul urmaririi penale, organele de cercetare penala, terminand activitatea in
cauza penala, trimit dosarul procurorului care supraveg"eaza urmarirea penala.
+otrivit art. 24$, procurorul este obligat ca, in termen de cei mult $3 zile de la
primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala, sa procedeze la verificarea
lucrarilor urmaririi penale si sa se pronunte asupra acestora. ;ermenul de $3 zile
stabilit de lege pentru solutionarea cauzei, se poate scurta, prin dispozitie scrisa, de
procurorul ierar"ic superior, dispozitia fiind obligatorie pentru procurorul care
solutioneaza cauza. Inaintarea dosarului la procuror are drept scop verificarea
intregii urmariri penale desfasurate. In cadrul verificarii lucrarilor de urmarire penala,
procurorul trebuie sa constate daca urmarirea penala a fost efectuata de organul
competent si daca au fost respectate dispozitiile legale privind aflare a adevarului.
,e asemenea, procurorul trebuie sa verifice daca urmarirea penala este completa si
daca probele necesare in cauza au fost legal administrate#$%.
6erificarea lucrarilor cauzei de catre procuror va viza urmatoarele aspecte/
1- respectarea dispozitiilor legii de procedura penala, si anume/ daca s-au
respectat dispozitiile privind competenta organului de cercetare, daca au fost efectuate
actele de urmarire penala constituite, privind/ inceperea urmaririi penale, punerea in
miscare a actiunii penale, prezentarea materialului de urmarire penala, daca s-au
respectat garantiile procesuale privind drepturile invinuitului si inculpatului prevazute de
art. 3#$ si 4 C. proc. pen., daca nu s-au comis alte incalcari prevazute de art. $-. alin.
'2% C. proc. pen. sau de alte dispozitii. +rocurorul, dupa caz, va infirma actele nelegale
si va dispune refacerea acestora sau a intregii cercetari sau le va reface personal,
2- se va verifica daca s-au strans toate probele necesare aflarii adevarului in cauza,
cu respectarea dispozitiilor legale. +rocurorul poate completa singur urmarirea penala
sau
poate restitui cauza organului de cercetare penala pentru a administra probele
necesare aflarii adevarului#2%.
In urma verificarii dosarului se pot ivi doua ipoteze/
1) procurorul constata ca au fost respectate dispozitiile legale care
garanteaza aflarea adevarului si ca urmarirea penala este completa, existand
in cauza probele necesare si legal administrate,
2) se constata ca urmarirea penala nu este completa sau nu au fost respectate
toate dispozitiile legale care asigura stabilirea adevarului. In functie de aceste
ipoteze, procurorul procedeaza in mod diferentiat dand solutii diferite.
Aceste ipoteze au fost sintetizate astfel, pornind de la practica in domeniu#)%/
A. ?rmarirea penala trebuie sa se desfasoare cu respectarea tuturor dispozitiilor
legale si indeosebi a celor care asigura aflarea adevarului, adevarul trebuie aflat
efectiv prin administrarea si corecta apreciere a probelor necesare stabilirii
imprejurarilor legate de justa solutionare a cauzei. Cand urmarirea penala s-a
efectuat cu respectarea cerintelor de mai sus, procurorul poate dispune/
a% trimiterea in judecata a inculpatului,
b% oprirea desfasurarii in continuare a procesului penal prin una din
solutiile de neurmarire,
c% suspendarea urmaririi penale.
a% ,aca din materialul de urmarire penala rezulta ca fapta exista, ca a fost
savarsita de invinuit sau inculpat si ca se poate angaja raspunderea penala a
acestuia, procurorul dispune trimiterea in judecata prin rec"izitoriu. Cand
urmarirea penala s-a desfasurat fara actiune penala pusa in miscare, procurorul
prin acelasi rec"izitoriu, pune in miscare si actiunea penala.
b% ,aca procurorul nu este de acord cu aprecierea organului de cercetare ca fel
in cauza trebuie trimis in judecata, constatand vreuna din situatiile prevazute in
art. $0 c. pr. pen., dispune prin ordonanta, dupa caz, incetarea urmaririi penale,
scoaterea de sub urmarire sau clasarea cauzei.
,aca procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art. $0 lit. b#$
, aplica una din sanctiunile cu caracter administrativ prevazut de art. -$ c. pen.
c% ,aca procurorul constata ca in momentul verificarii sunt intrunite conditiile
legale prevazute de art. 2)- c. pr. pen. dispune suspendarea urmaririi penale.
2) Activitatea organului de cercetare penala poate prezenta lipsuri fie in sensul
nerespectarii dispozitiilor legale care asigura aflarea adevarului, fie in legatura
cu caracterul complet al urmaririi. In acest caz, procurorul ia masuri in vederea
completarii sau refacerii urmaririi penale prin restituirea cauzei la organul care
a efectuat cercetarea sau trimite cauza, potrivit dispozitiilor art. 2$. c. pr. pen.,
la un alt organ de urmarire penala 'art. 243 c. pr. pen.%.
+otrivit art. 244 C. pr. pen., restituirea sau trimiterea cauzei in vederea refacerii
sau completarii cercetarii penale se dispune de catre procuror numai prin
ordonanta, atunci cand sesizarea acestuia s-a facut in vederea trimiterii in
judecata, prin referatul organului de cercetare penala.
:rdonanta de restituire sau trimitere cuprinde pe langa mentiunile comune, aratate in art.
20) C. pr. pen. 'data si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care o
intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actului procesual, temeiul legal al acestuia si
semnatura celui care a intocmit-o% si mentiunile speciale, constand in indicarea actelor de
cercetare penala ce trebuie efectuate ori refacute, a faptelor sau a imprejurarilor ce
urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite.
;otodata, prin ordonanta de restituire sau de trimitere, procurorul este obligat, in
toate cazurile, sa se pronunte asupra mentinerii sau revocarii masurilor
preventive, de siguranta ori asiguratorii, luate in cursul urmaririi penale sau, daca
este cazul, sa ia asemenea masuri 'art. 24. C. pr. pen.%#2%.
Cand nu s-a prezentat materialul de terminarea urmaririi penale deoarece
inculpatul a fost disparut, s-a sustras de la c"emarea inaintea organului de
cercetare penala sau nu locuieste in tara @art. 232 alin. '$% C. proc. pen.A, daca
inculpatul se prezinta, este prins sau adus, dupa inaintarea dosarului a parc"et,
procurorul procedeaza la prezentarea materialului.
---------------
#)% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4,
pag. $00-$0
1ex, $--., pag. 200-20
Rezol+area "auzelor de "atre pro"uror
+rivire generala
In urma verificarii lucrarilor de urmarire penala de catre procuror,
acesta poate da una din urmatoarele solutii/
1- trimiterea in judecata
2- netrimiterea in judecata prin scoaterea de sub urmarire penala
3- incetarea urmaririi penale
4- clasarea
5- suspendarea urmaririi penale
6- restituirea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi
penale trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea.
+rocurorul nu este tinut de propunerile organului de cercetare penala,
acestea neavand valoarea unei solutii procesuale. &l va solutiona
cauza in raport de convingerea ce si-o formeaza din studiul lucrarilor
dosarului, din probele administrate personal.
+rocurorul este obligat ca in termen de $3 zile de la primirea dosarului trimis de
organul de cercetare la terminarea urmaririi penale, sa procedeze la verificarea
lucrarilor de urmarire si sa se pronunte asupra acestora 'art. 24$ c. pr. pen.%.
;ermenul de $3 zile este un termen de recomandare, insa in spiritul legii este de
dorit ca el sa nu fie depasit decat in cazuri extreme#$%. In cauzele cu
arestati activitatea de verificare a procurorului se face de urgenta si cu
precadere. 1egea nu a prevazut un termen deoarece cauzele cu arestati
sunt in genere mai complicate si prezinta o dificultate sporita in verificarea
dosarului. In lipsa unei durate determinate nu inlatura termenul general de
$3 zile, ci impune necesitatea restrangerii lui pe cat posibil. +revederea ca
rezolvarea cauzei sa se faca de urgenta si cu precadere presupune o
activitate neintarziata si intaietate fata de cauzele fara arestati#2%.
+entru ca procurorul sa poata dispune trimiterea in judecata trebuie sa fie
realizate conditiile prevazute de art. 242 . ,aca acesta constata ca au fost
respectate dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, fiind
administrate atat probele in invinuire cat si cele in aparare cu indeplinirea
cerintelor legale, ca urmarirea penala este completa, existand probele
necesare pentru a se trage o concluzia certa asupra faptelor principale cat
si a circumstantelor cu relevanta penala, va da, dupa caz, solutie de
trimitere in judecata, de netrimitere in judecata sau mixta#)%. 'Aici
reamintim ca, in cadrul urmaririi penale si a procesului penal, locul central
il ocupa principiul aflarii adevarului/ fiecare principiu in parte, cat si
ansamblul acestora, concura la stabilirea faptelor, nici unul nefiind strain
de principiul adevarului. +rincipiul rolului activ al organelor judiciare,
garantarea dreptului la aparare, principiul folosirii limbii materne,
oficialitatea etc. au stransa legatura cu aflarea adevarului#2%.
,aca urmarirea penala este incompleta sau nu au fost respectate
dispozitiile legale care garanteaza aflarea adevarului, procurorul va restitui
sau trimite cauza pentru completarea sau refacerea urmaririi penale
organului de cercetare penala ori va completa sau reface personal
urmarirea. in raport de convingerea formata procurorul va preceda astfel#3%/
Cand in urma evaluarii materialului de urmarire penala rezulta ca fapta exista,
ca a fost savarsita de invinuit sau inculpat si ca acesta raspunde penal/
1) ,aca actiunea penala nu a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale, da
rec"izitoriul prin care pune in miscare actiunea penala si dispune trimiterea in
judecata. +rin punerea in miscare a actiunii penale se valideaza calitatea
procesuala de parte in proces nu numai a celor invinuiti de comiterea unei fapte
penale, care devin inculpati, ci, si a partii vatamate si se declanseaza actiunea
civila validandu-se calitatea celor ce s-au constituit parte civila sau care
urmeaza sa raspunda civil, alaturi de inculpat, partea responsabila civilmente.
In aceasta situatie, rec"izitoriul are dubla functionalitate fiind, in acelasi timp,
act de inculpare si act de sesizare a instantei.
2) daca actiunea penala a fost pusa in miscare in cursul urmaririi penale,
procurorul da rec"izitoriu prin care dispune trimiterea in judecata.
Cand din materialul probator, indiferent de propunerea organului de cercetare
penala, rezulta existenta unui caz de impiedicare a punerii in miscare a actiunii
penale sau de exercitare a acesteia, procurorul da ordonanta prin care/
1) claseaza, scoate de sub urmarire penala sau inceteaza urmarirea penala
potrivit dispozitiilor art. $ C. proc. pen. Solutia de clasare se va adopta cand in
cauza s-au facut cercetari pentru mai multe infractiuni si unele din acestea sunt
fara invinuit.
,aca procurorul apreciaza ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al
unei infractiuni, va dispui e scoaterea de sub urmarire penala in temeiul
art. $0 lit. b#$% C. proc. pen., facand aplicarea art. $5#$ C. pen.
b% daca procurorul constata existenta unei cauze de suspendare a
urmaririi, va suspenda urmarirea penala. Ca si restituirea sau
trimiterea cauzei organului de cercetare penala competent, aceste nu
sunt solutii de terminare a urmaririi penale.
---------------
#$% 6. ,ongoroz s. a., 7oul cod de proceduri penala si codul de
procedura penala anterior, prezentare comparativa. 8ucuresti, &ditura
+olitica, $-4-, pag. $-
+aidea, $--4, pag. --.
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2--
#2% <. Antoniu, 7. 6olonciu, 7. Ba"aria, ,ictionar de procedura
penala, &d. Stiintifica si &nciclopedica, 8ucuresti, $-55, pag. $
7etrimiterea in judecata prin scoaterea de sub urmarire penala,
incetarea urmaririi penale sau clasarea
1a terminarea urmaririi penale, procurorul, primind lucrarile de urmarire
penala si constatand ca nu sunt indeplinite conditiile pentru trimiterea in
judecata, da ordonanta prin care, dupa caz, dispune scoaterea de sub
urmarire penala, incetarea urmaririi penale sau clasarea.
+e parcursul desfasurarii urmaririi penale sau la terminarea acesteia se poate
constata existenta unuia din cazurile prevazute in art. $0, situatii in care
procurorul organului de cercetare penala sau din oficiu, dispune, dupa
scoaterea de sub urmarire penala, incetarea urmaririi sau clasarea cauzei
penale, denumite in doctrina solutii de neurmarire penala!#$%, care nu trebuie
confundate cu rezolvarea propriu-zisa a cauzei penale in adevaratul inteles,
fata de care se deosebesc prin numeroase trasaturi, dintre care amintim/
1) Solutiile de neurmarire sunt aplicabile numai in faza de urmarire penala si
pun capat procesului penal doar in aceasta faza. Adevarata rezolvare a
cauzei are loc in urma judecatii si determina parcurgerea tuturor fazelor
procesului penal. Solutionarea cauzei este un atribut exclusiv al instantei de
judecata. +entru necesitatile stingerii procesului penal in faza de urmarire
penala legea a institutionalizat mijloace specifice puse la indemana
organelor de urmarire penala si a procurorului.
2) Solutiile de neurmarire pot da cauzei o rezolvare numai in sens negativ.
Adevarata solutionare a unui proces trebuie sa ofere posibilitatea unei rezolvari
multilaterale, corespunzatoare situatiei reale din cauza. Aceasta presupune existenta atat a
unor solutii care sa permita realizarea tragerii la raspundere penala a inculpatului si
sanctionarea lui potrivit legii, cat si de absolvire a acestuia in cazul cand actiunea penala nu
este exercitabila.
Cand urmarirea penala stabileste vinovatia celui in cauza si necesitatea
tragerii lui la raspundere penala, procurorul trimite in judecata pe inculpat
inaintand dosarul instantei. In cadrul urmaririi penale nu exista
posibilitatea realizarii tragerii la raspundere penala pana la ultimele sale
consecinte, respectiv stabilirea sanctiunilor penale corespunzatoare.
c% Solutiile de neurmarire nu produc efectele autoritatii de lucru judecat.
,impotriva, solutionarea cauzei printr-o "otarare judecatoreasca, inerent
ca inculpatul a fost condamnat sau ca s-a pronuntat o ac"itare sau a
procesului penal, este definitiva si reluarea ei nu se permite decat in jitiile
exercitarii unei cai extraordinare de atac.
,aca dispune scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art.
$0 lit. b#$ procurorul aplica in mod obligatoriu una din sanctiunile
administrative prevazute in art. -$ din Codul penal#2%.
---------------
+aidea, $--4, pag. 5
Incetarea urmaririi penale 'art.222-225%
Solutia incetarii urmaririi penale poate fi data cand intervine vreuna din
cauzele prevazute de art.$0 lit. f-", i#$ si j si exista invinuit sau inculpat in
cauza. Avand in vedere natura unora dintre cauzele prevazute in art. $0 lit.
f-", i#$ si j, consideram ca incetarea urmaririi penale poate avea, uneori,
un caracter definitiv. Astfel, in situatia in care a intervenit decesul
faptuitorului, reluarea urmaririi penale nu mai poate avea loc#$%.
Incetarea urmaririi penale poate fi totala sau partiala. Incetarea este totala
cand imprejurarile determina o stingere in intregime a cauzei penale 'de
exemplu, existand o singura fapta, in legatura cu aceasta intervine un motiv
impiedicare a exercitarii actiunii penale, sau desi sunt mai multe fapte fine
moartea unicului invinuit sau inculpat%. Incetarea urmaririi penale poate fi
partiala in raport cu faptele sau persoanele din cauza. ,aca in cauza sunt mai
multi invinuiti sau inculpati, ori daca mai multe fapte fac obiectul aceleiasi
cauze, incetarea urmaririi poate opera numai cu privire la persoanele sau la
faptele pentru care exista cazul de incetare 'art. 222 alin. 2 c. pr. pen.%#2%.
In jurisprudenta s-a pus problema de a sti daca este legala solutia scoaterii de sub
urmarire penala pe temeiul lipsei de pericol social a faptei savarsite, cata vreme s-a
dovedit ca partile s-au impacat, ceea ce ar fi putut conduce la incetarea urmaririi
penale. Intr-o opinie, s-a considerat ca in cazul in care partile s-au impacat, nu mai
este posibil sa se treaca peste efectele acestei impacari si sa
se examineze, pe fond, daca fapta prezinta sau nu pericolul social al
unei infractiuni#)%.
Intr-o alta opinie#2%, s-a sustinut ca scoaterea de sub urmarire penala
este prioritara, procurorul fiind obligat sa verifice daca faptele aratate in
plangerea prealabila intrunesc trasaturile infractiunii si abia dupa aceea
sa examineze si celelalte aspecte legate de raspunderea penala.
In alta opinie s-a aratat ca, in aceasta situatie, nu se poate pune problema
inlaturarii raspundem penale prin impacarea partilor, din moment ce lipseste
temeiul legal al unei asemenea raspunderi, astfel incat se va dispune
scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art. $0 lit. b#$% C. pr. pen. ,e
altfel, insasi legea prevede expres ca nu se poate dispune incetarea
urmaririi penale decat daca nu se constata, in prealabil, vreunul din cazurile
prevazute in art. $0 lit. a% - e% C. pr. pen. 'art. $) alin. final C. pr. pen.%#3%.
&ste posibil ca, in timpul desfasurarii urmaririi, sa se constate existenta
concomitenta a doua cauze dintre cele prevazute in art. $0 lit. f-" , i#$ si j ,
punandu-se astfel problema temeiului juridic in baza caruia inceteaza
urmarirea penala. ,aca, de exemplu, inculpatul a decedat pe parcursul
desfasurarii penale si, anterior, decesului, fapta inculpatului a fost amnistiata.
incetarea urmaririi penale trebuie sa se faca in baza art.$0 lit. g combinat cu
art.$$ pct.$ lit. c#4%. Incetarea partiala a urmaririi penale a ridicat in practica
judiciara numeroase probleme. Astfel, s-a decis ca persoana vatamata printr-o
infractiune amnistiata pentru care s-a dispus incetarea urmaririi penale nu
poate exercita actiunea civila, in procesul penal desfasurat in legatura cu
infractiunile conexe neamnistiate pentru care cauza penala continua#.%. ,e
asemenea, incetarea urmaririi pentru unul din inculpati exclude posibilitatea
exercitarii actiunii civile impotriva acestuia, daca ceilalti inculpati sunt trimisi in
judecata si deci cauza penala continua#5%.
+rocurorul se pronunta asupra incetarii urmaririi penale prin ordonanta,
in cazul in care actiunea penala a fost pusa in miscare, si prin rezolutie
motivata, cand actiunea penala nu a fost pusa in miscare.
:rdonanta de incetare a urmaririi penale trebuie sa cuprinda, pe
langa mentiunile obisnuite, si datele privind persoana si fapta la care
se refera incetarea, precum si indicarea temeiului de fapt si de drept
pe baza carora se dispune incetarea urmaririi penale.
+rin ordonanta de incetare a urmaririi penale se dispune, potrivit art.
223 C. proc. pen., asupra mai multor aspecte.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 225.
+aidea, $--4, pag. 5)-5
#)% +rocuratura locala 0oman, :rdonanta nr. $3 l=c din $3 decembrie
$-.3 in 0evista 0omana de ,rept nr. 2=$-.., pag. 35.
Scoaterea de sub urmarire penala 'art. 22--22-#$%
Cand, pe parcursul desfasurarii urmaririi penale, se constata existenta
vreunuia dintre cazurile prevazute in art. $0 lit. a-e si exista invinuit sau
inculpat in cauza, procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala.
Codul de procedura penala in vigoare distinge, pe buna dreptate,
consecintele pe planul solutiilor ce pot fi date in situatia cand intervin
categoriile de cauze prevazute in art.$0 lit. a-e si, respectiv, f, g si j.
0eferitor la diferentierea solutiilor ce pot fi date in faza de urmarire penala,
in acord cu opinia exprimata in literatura de specialitate, credem ca nu este
acelasi lucru daca se constata ca cineva este nevinovat de savarsirea unei
infractiuni sau daca persoana a comis infractiunea dar nu poate fi trasa la
raspundere penala datorita interventiei unui act de clementa#$%.
In legatura cu aplicarea corespunzatoare a art. 225 c. pr. pen. se impune o
precizare. ,aca procurorul apreciaza ca propunerea organului de cercetare,
facuta in vederea scoaterii de sub urmarire, nu se justifica, nu restituie
totdeauna dosarul in vederea continuarii cercetarii. Cand procurorul constata ca
s-a retinut in mod gresit drept cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei
o imprejurare care nu intruneste asemenea calitate 'de exemplu, retragerea
unei plangeri prealabile s-a considerat drept cauza de inlaturare a caracterului
penal al faptei% dispune incetarea urmaririi si nu scoaterea de sub urmarire#2%.
Intrucat scoaterea de sub urmarire nu produce efectele autoritatii de lucru
judecat, in practica s-a decis ca extinderea procesului penal in cursul judecatii
poate avea loc oricand impotriva unei persoane fata de care s-a dispus in
timpul cercetarilor scoaterea de sub urmarire, nemaifiind necesara emiterea
prealabila a unei ordonante de redesc"idere a urmaririi penale#)%
In literatura juridica s-au ridicat numeroase c"estiuni in legatura cu
aplicarea corecta a reglementarilor legate de scoaterea de sub
urmarire penala. S-a aratat astfel#2%/
1- daca procurorul nu este de acord cu propunerea organului de cercetare
penala de scoatere de sub urmarire penala nu restituie intotdeauna dosarul in
vederea continuarii cercetarilor penale. Astfel, daca se apreciaza ca in mod
gresit s-a retinut drept cauza de impiedicare a punerii in miscare a actiunii
penale sau a exercitarii actiunii penale care atrage scoaterea de sub urmarire
penala in locul alteia de natura sa determine o solutie de incetare a urmaririi
penale, va dispune, contrar propunerii organului de cercetare penala, incetarea
urmaririi si nu scoaterea de sub urmarire penala.
2- nu exista nici un impediment ca atunci cand procurorul constata ca
nu este prezent nici unul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare
sau a exercitiului actiunii penale 'prev. de art. $0 C. pr. pen.% sau de
nepedepsire si ca exista probe suficiente de vinovatie, fiind indeplinite
conditiile trimiterii in judecata, sa procedeze el insusi la prezentarea
materialului de urmarire penala si, considerandu-se sesizat prin referatul
organului de cercetare penala, contrar propunerii facute, sa emita
rec"izitoriu si sa sesizeze instanta in vederea judecarii fondului cauzei.
Se apreciaza ca scoaterea de sub urmarirea penala poate fi pronuntata numai
dupa ce in cauza penala au fost administrate probe care sa dovedeasca existenta unuia din
cazurile prevazute in art.$0 lit. a-e . Credem ca solutia scoaterii de sub urmarire penala este
plasata intotdeauna catre terminarea urmaririi penale, deoarece, in cauza penala trebuie sa
se fi administrat, in orice caz, mai multe probe decat in situatia in care s-ar pronunta solutia
incetarii urmaririi penale pentru oricare dintre cazurile prevazute in art.$0 lit. f-", i#$ si j #3%.
Si in practica judiciara s-au ridicat numeroase c"estiuni in legatura cu
aplicarea corecta a reglementarilor legate de scoaterea de sub urmarire
penala. Astfel, in anumite situatii, cazurile de incetare a urmaririi penale au
venit in concurs cu ipoteza prevazuta de art. $0 lit. b#$ . ,e exemplu, in
cazul unei actiuni la care impacarea partilor stinge actiunea penala s-a
dispus scoaterea de sub urmarire penala, fapta neprezentand gradul de
pericol social al unei infractiuni, iar prin ordonanta respectiva invinuitul a
fost sanctionat cu amenda administrativa. ?lterior, s -a decis in cauza ca
este intemeiata plangerea facuta de invinuit impotriva ordonantei de
scoatere de sub urmarire penala, cata vreme este dovedit ca partile s-au
impacat 'imprejurare care in raport de fapta cercetata duce la incetarea
urmaririi penale%, c"iar daca impacarea a avut loc dupa intocmirea
ordonantei, dar in intervalul in care se putea face plangere impotriva ei#4%.
Ca si incetarea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala poate fi totala
sau partiala. in acest sens, daca in aceeasi cauza sunt mai multi invinuiti#.%.
---------------
generala, vol. II, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0, pag. 3
#)% ;rib. >ud. 8otosani, dec. pen. nr. 23)=$-5$, 0evista 0omana de
,rept nr. -=$-52, pag. 42-4
generala, vol. II, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0, pag. 3<"eorg"ita *ateut,
+rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d. 1umina 1ex, $--., pag. $.5.
#4% +rocuratura locala 0oman, ordonanta procurorului sef nr.
$3$=C=$-.3, 0evista 0omana de ,rept nr. 2=$-.., pag. 35-4
Clasarea cauzelor penale 'art. $$ pct. $ lit. a%
Clasarea este o solutie ce se da de procuror doar in cursul urmaririi penale
cand sunt intrunite urmatoarele conditii/
- se constata existenta unei cauze de impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale
prevazute de art. $0 C. proc. pen., - nu exista invinuit in cauza.
,aca scoaterea de sub urmarire penala si incetarea urmaririi penale se
realizeaza intotdeauna intuitu personae, inexistenta invinuitului in cauza da
specificul acestei institutii care nu-si are corespondent in instanta de judecata
unde sesizarea se face fata de persoana si fapta.
+rin expresia nu exista invinuit in cauza! din art. $$ pct. $ lit. a% C. proc. pen. se
inteleg doua situatii si anume/
1- cand autorii raman nedescoperiti$. ,aca faptuitorul este cunoscut ca
persoana fizica dar nu i se poete stabili identitatea, sau este cunoscut sub o
identitate falsa exista invinuit in cauza. In aceste situatii constatandu-se o cauza de
impiedicare a punerii in miscare a actiunii penale 'alta decat necunoasterea
faptuitorului% se va da o solutie de incetarea urmaririi penale sau de scoatere de sub
urmarirea penala,
2- cand fapta este imputabila unei cauze naturale#2% 'calamitate, fenomen
natural etc.%#)%. Intr-o alta opinie, clasarea se poate dispune numai atunci cand daca
inceperea urmaririi penale s-a facut in rem, nefiind posibila daca inceperea urmaririi
penale s-a facut si in personam. Acesta este motivul pentru care, referitor la cea de-
a doua conditie, privind existenta vreunuia din cazurile aratate in art. $0 C. pr. pen.,
clasarea nu poate fi pronuntata, desi legea nu distinge, decat in situatiile care
opereaza in rem 'de pilda, nu se poate dispune in cazul in care fapta nu a fost
savarsita de invinuit sau inculpat ori in care a intervenit decesul faptuitorului! %#2%.
,atorita imprejurarii ca pentru a se da o solutie de clasare se cere sa nu existe
invinuit in cauza, nu se pot retine ca temeiuri ale clasarii acele cauze care se
refera strict la persoana, cum ar fi/ iresponsabilitatea, minoritatea, impacarea
partilor, decesul faptuitorului, autoritatea de lucru judecat etc.#3%
Cu privire la momentul pronuntarii, s-a aratat#4% ca trebuie facuta distinctie intre situatia
in care se constata ca urmarea nu se datoreaza faptei unei persoane si situatia in care
faptuitorul nu este cunoscut. In primul caz solutia clasarii se poate pronunta imediat,
tund prezenta ipoteza prevazuta in art. $0 lit. a% C. pr. pen. ' fapta nu exista! %, iar in cel
de-al doilea caz, numai in momentul in care se constata interventia celorlalte situatii 'de
pilda, la implinirea termenului de prescriptie a raspunderii penale%#.%.
Intrucat legea nu prevede procedura ce trebuie urmata, din prevederile art. $$
pct. $ lit. a% C. proc. pen, vom deduce ca dispozitia de clasare o poate da numai
procurorul. Actul in care se materializeaza este rezolutia. Se va putea dispune
clasarea prin ordonanta, in mod exceptional, in cazul infractiunilor conexe, cand
fata de unele persoane si fapte se da o solutie de scoatere de sub urmarire
penala sau incetarea urmaririi penale si legea prevede obligativitatea
ordonantei, pentru ca se intocmeste un singur act de finalizare a urmaririi
penale#5%.
---------------
generala, vol. I, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0, pag. 20.
#2% <r. ;"eodoru, ;udor +laesu, ,rept procesual penal, partea generala,
?niversitatea Al. I. Cuza!, Iasi, $-54, pag. 4$
#)% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura Constant, Sibiu,
2003, pag. 2-2-2-)
1ex, $--., pag. $5
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2-2-2-)
#4% ;. Antoniu, Solutionarea cauzei penale prin clasare, in 0evista 0omana de
,rept nr. .=$-.2, pag. -..
#.% in acest sens, a se vedea, 7. 6olonciu, ;ratat de procedura penala, +artea
speciala, vol. III, &ditura +aidea, 8ucuresti, $--2, pag. -), ( 0oman,
*odalitatea procedurala de stingere a urmaririi penale ca urmare a prescriptiei
in cauzele cu autori necunoscuti, in ,reptul nr. )=$--4, pag. 4. - 45.
Constant, Sibiu, 2003, pag. 2-2-2-)
Suspendarea urmaririi penale
,aca pe parcursul cercetarilor penale nu a fost dispusa suspendarea urmaririi penale,
la terminarea urmaririi penale ca faza a procesului penal, procurorul, constatand ca
invinuitul sau inculpatul sufera de o boala grava, dispune suspendarea urmaririi penale.
+otrivit art. 2)- c. pr. pen. urmarirea se suspenda cand invinuitul sau inculpatul sufera
de o boala grava, care il impiedica sa ia parte la procesul penal. In legatura cu aceasta
situatie sunt de facut urmatoarele observatii$/
a% boala invinuitului sau inculpatului urmeaza a se stabili pe cale de expertiza
medicala, nefiind suficiente in aceasta privinta constatarile organului de
urmarire sau diversele adeverinte medicale invocate de cel in cauza.
8oala poate fi temporara, de lunga durata sau permanenta, curabila sau incurabila.
Ceea ce este esential este ca, prin gravitatea ei, sa impiedice invinuitul sau inculpatul
sa ia parte la urmarirea penala 'de pilda, nu este caz de suspendare daca invinuitul,
suferind de tuberculoza, frecventeaza in mod obisnuit localurile publice2%. In cazul in
care boala grava de care sufera invinuitul sau inculpatul ii atrage iresponsabilitatea si ea
a existat si in momentul savarsirii infractiunii, nu se va dispune suspendarea, ci
scoaterea de sub urmarire penala in temeiul art. $0 lit. d% C. pr. pen#)%.
Simpla afirmatie sau invocare a apararii ca ar fi necesara o expertiza psi"iatrica, intrucat
exista indoieli cu privire la starea psi"ica a inculpatului nu este suficienta pentru a deveni
aplicabile dispozitiile art. $$. c. pr. pen. referitoare la obligativitatea expertizei#2%.
Indoielile trebuie sa fie determinate de situatia din dosar#3% ori sa aiba sorgintea in
probele administrate in cauza#4%. ,aca apararea, solicitand expertiza psi"iatrica, a
prezentat in cauza acte medicale din care rezulta ca inculpatul atat anterior
procesului cat si in cursul acestuia sufera de maladii psi"ice grave, care pot pune in
discutie existenta discernamantului, dispunerea expertizei este obligatorie#.%.
+ractica judiciara a insistat asupra respectarii conditiilor in care expertiza
obligatorie urmeaza a se efectua#5% 'realizarea unor observatii prin internarea
expertizatului si supunerea lui la investigatiile clinice si de laborator necesare,
examinarea psi"ica imediat dupa identificarea inculpatului, consultarea dosarului
cu privire la antecedentele medicale ale expertizatului etc%#-%.
boala trebuie sa fie grava, avand in vedere numarul mare si foarte diferentiat al
maladiilor si al gradului lor de gravitate, in lege s-a facut o determinare numai generica,
prin precizarea ca boala trebuie sa fie de asa natura incat sa impiedice participarea celui
in cauza la procesul penal. ,educem ca pentru a se dispune suspendarea, nu este
suficient un certificat medical, ci este necesar sa se efectueze o expertiza medico-legala
prin care sa se ateste 'in concluzii% ca datorita bolii de care sufera, invinuitul sau
inculpatul este impiedicat sa participe la procesul penal#$0%.
Impiedicarea urmeaza a se intelege in sens larg, atat sub aspectul starii de
sanatate al invinuitului sau inculpatului, cat si al implicatiilor asupra celorlalti
participanti in proces. Astfel, in cazul unei boli molipsitoare, dincolo de starea
sanatatii celui in cauza, se vor avea in vedere si conditiile de carantina necesare
pentru a nu pune in pericol alte persoane.
<ravitatea bolii nu depinde de posibilitatile ulterioare de insanatosire, fiindca
stiintific diferenta dintre boli curabile si incurabile este astazi relativa, iar
practic s-a dovedit ca boli diagnosticate incurabile, au putut fi vindecate#$$%.
2) in cazul bolilor psi"ice urmeaza a se constata eventuala stare de
iresponsabilitate a faptuitorului. ,aca aceasta stare s-a manifestat si in
momentul savarsirii faptei, urmarirea nu se suspenda, dispunandu-se scoaterea
de sub urmarire penala pentru cazul prevazut in art. $0 lit. e c. pr. pen.
Iresponsabilitatea reprezinta incapacitatea unei persoane de a intelege natura si rezultatul
faptelor sale, de a-si dirija in mod normal vointa. : asemenea persoana nu poseda insusiri
mintale 'discernamant, inteligenta, ratiune% necesare pentru a intelege care anume fapte
prezinta pericol social fiind interzise prin lege si care nu. Iresponsabilitatea poate fi de ordin
intelectiv 'atunci cand faptuitorul nu isi da seama de ceea ce face%, ceea ce ec"ivaleaza cu
inconstienta sau cu lipsa de discernamant, sau de ordin volitiv 'faptuitorul nu este in stare sa
se stapaneasca, sa se conduca in actiunile sau inactiunile sale%#$2%. Cauzele incapacitatii
psi"ice pot consta in anomalii care nu permit dezvoltarea facultatilor psi"ice 'idiotenie,
cretinism, infantilism etc.%, maladii ale sistemului nervos 'dezec"ilibru mental, dezec"ilibru
nervos etc.%, tulburari provocate prin intoxicare cu alcool, stupefiante, narcotice, fenomene
fiziologice 'somn "ipnotic, recelular% etc.#$)%
3) Cand dintre mai multi invinuiti sau inculpati numai unul sufera de o boala grava, iar
disjungerea cauzei este posibila, suspendarea in raport de toti impricinatii este
gresita, c"iar daca exista vreunul din cazurile de conexitate sau indivizibilitate#$2%.
---------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea,
$--4, pag. .4-...
#2% A se vedea. ;ribunalul Suprem, colegiul penal, decizia nr. $0)$=$-3. in
1egalitatea populara nr. 3= $-35, pag. .
1ex, $--., pag. $4..
#2% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. 2$-5=$-.), 0evista 0omana de ,rept, nr.
$0=$-.2, pag. .
#3% ;rib. Suprem, seci. pen., dec. nr. $-20=$-50, 0evista 0omana de ,rept nr.
4=$-5$, pag. 5..
#4% ;rib. Suprem, seci. pen., dec. nr. $2-0=$-50, 0evista 0omana de ,rept nr. -=$-5$,
pag. .0.
#.% ;rib. *un. 8ucuresti, sect. II pen., dec. nr. $4-2=$-5$, 0evista 0omana de
,rept nr. 4=$-52, pag. -2--
#5% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. $2$-=$-.-, 0evista 0omana de ,rept nr.
$=$-50, pag. 4..
#-% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea, $--4,
pag. )55. #$0% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d.
1umina 1ex, $--., pag. $4..
#$$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag.
... #$2% Ion :ancea, ;ratat de ,rept penal, &ditura All, 8ucuresti, $--2, pag. $5..
#$)% <. ,anescu, &. ;omorung, +robleme juridice in psi"iatrie, &ditura
*edicala, $-.), pag. $-
#$2% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. 2)2=$-.., 0epertoriu alfabetic de practica
judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. ).
0estituirea cauzei in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale
+otrivit art. 243, cand procurorul, cu ocazia verificarilor lucrarilor de urmarire penala,
constata ca urmarirea penala nu este completa sau ca nu au fost respectate dispozitiile
legale care garanteaza aflarea adevarului, restituie cauza organului care a efectuat
urmarirea penala sau altui organ de urmarire in vederea completarii sau refacerii
urmaririi penale. Cand completarea sau refacerea urmaririi penale este necesara cu
privire numai la unele fapte sau la unii invinuiti sau inculpati, iar disjungerea nu este
posibila, procurorul dispune restituirea sau trimiterea intregii cauze. :rdonanta de
restituire sau de trimitere cuprinde, pe langa mentiunile obisnuite, indicarea actelor de
cercetare penala care trebuie efectuate sau refacute, a faptelor sau imprejurarilor care
urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba care urmeaza a fi folosite.
In lumina dispozitiilor legale in vigoare, procurorul poate restitui cauza fie in
vederea completarii urmaririi penale, fie in vederea refacerii urmaririi penale.
;rimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea penala
+entru realizarea obiectului urmaririi penale, legea a prevazut care sunt organele
de urmarire penala si care este competenta acestora privind efectuarea urmaririi
penale. in acest sens, pentru anumite infractiuni competenta revine organelor de
cercetare speciale, iar uneori numai procurorul poate efectua urmarirea penala.
In cazul in care, cu ocazia verificarii lucrarilor de urmarire penala, procurorul
constata ca urmarirea s-a facut de un alt organ decat cel competent, ia masuri
ca urmarirea sa fie facuta de organul competent. 'art. 245 alin. $%.
0eamintim in acest sens ca exista unanimitate de vederi in a considera
competenta materiala si teritoriala ca forme fundamentale, unii autori
marginindu-se numai la ele si apreciind ca celelalte forme constituie in realitate
aspecte deosebite sau particulare ale acestora#$%.
Cert e ca respectarea dispozitiilor referitoare la competenta materiala si personala este
prevazuta sub sanctiunea nulitatii absolute 'art. $-. alin.2 C. pr. pen.%. +entru
nerespectarea normelor de competenta teritoriala sanctiunea poate fi o nulitate
relativa. Ceea ce este insa important rezida in faptul ca regulile de competenta
trebuie observate si indeplinite intocmai#2%.
+otrivit art. 245 alin. 2, in cazul in care procurorul trimite dosarul la organul
competent sa efectueze urmarirea penala, raman valabile masurile asiguratorii
luate, actele sau masurile procesuale confirmate sau incuviintate de procuror,
precum si actele procesuale care nu pot fi refacute#)%.
---------------
#$% S. 9a"ane, ,rept procesual penal, &d. ,idactica si +edagogica, 8ucuresti,
$-4), pag. $00, *. *. 8asarab, ,rept procesual penal, vol. I, ;ipografia ?niv.
8abes-8olCai, Cluj 7apoca, $-.), pag. $3
$--4, pag. )0 #)% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, tratat,
&ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. -$--2
0ec"izitoriul
+rocedura sesizari instantei de judecata prin rec"izitoriu
0ec"izitoriul constituie actul de sesizare a instantei de judecata. +rin acest act
procurorul termina urmarirea penala. 0ec"izitoriul are efectul unui act de
dezinvestire, marcand trimiterea in judecata a inculpatului.
0ec"izitoriul se da de procurorul din cadrul parc"etului de pe langa instanta
competenta sa judece cauza in prima instanta, indiferent daca a supraveg"eat cauza
sau a efectuat urmarirea penala. In cazul in care procurorul a efectuat urmarirea
penala, rec"izitoriul trebuie confirmat de procurorul ierar"ic superior. 7erespectarea
acestei dispozitii atrage sanctiunea nulitatii absolute, daca rec"izitoriul nu va fi
confirmat la instanta in conditiile art. )00 alin. '2% C. proc. pen.#$%.
0ec"izitoriul se intocmeste in general de procurorul care supraveg"eaza urmarirea
penala si decizia sa cu privire la trimiterea in judecata a inculpatului produce efecte
juridice, fara ca actul sa fie supus abilitarii de catre un alt organ judiciar#2%.
+entru a nu se tergiversa procesul penal, in art. 242 alin. '2% C. proc. pen. se prevede
ca procurorul care a dat sau a confirmat rec"izitoriul, trebuie sa inainteze dosarul
instantei competente, in termen de 22 de ore, impreuna cu numarul necesar de copii
de rec"izitoriu, pentru a fi comunicat inculpatilor aflati in stare de detinere. Acesta nu
este un termen de prescriptie si nici de decadere, ci un termen de recomandare#)%.
---------------
#$% A. St. ;ulbure, 1imitele ele delegarii procurorului in cursul urmaririi penale,
,reptul nr. -= $--4, pag. -0
pag. $0$-$0
#)% C.A.8., s. a II-a pen dec. nr. $$23=$--5, 0evue de ,roit +enal et criminologie nr. 2,
$---, pag. $32, C.S.>.. s. pen., dec. nr. $203=$--5, 0evue de ,roit +enal et criminologie
nr. $=200$, pag. $2-. Conform A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs
universitar, &ditura Constant, Sibiu, 200
Cuprinsul rec"izitoriului
Avand in vedere importanta pe care o prezinta rec"izitoriul ca act de sesizare a
instantei, legea a acordat o atentie deosebita reglementarii si formei acestuia. In
acest sens, in art. 24) se arata ca rec"izitoriul trebuie sa se limiteze la fapta si
persoana pentru care s-a efectuat urmarirea penala si trebuie sa cuprinda/
mentiunile prevazute in art. 20) ,
1- datele privitoare la persoana inculpatului,
2- fapta retinuta in sarcina sa,
3- incadrarea juridica, probele pe care se intemeiaza invinuirea,
4- masura preventiva luata si durata acesteia
5- dispozitia de trimitere in judecata#$%.
0ec"izitoriul fiind actul prin care procurorul dispune trimiterea in judecata, va trebui
sa se limiteze la fapta si persoana fata de care s-a efectuat urmarirea penala. ,aca
sunt mai multe fapte si persoane cercetate, rec"izitoriul se va limita la ele. 7u este
legala sesizarea instantei cu fapte si persoane pentru care nu s-a efectuat urmarirea
penala, incalcarea fiind sanctionabila cu nulitate absoluta#2%.
0ec"izitoriul se limiteaza la faptele sau persoanele pentru care s-a efectuat urmarirea
penala si trebuie sa cuprinda, pe langa mentiunile prevazute in art. 20) c. pr. pen.,
date privitoare la persoana inculpatului, fapta retinuta in sarcina sa , incadrarea
juridica , probele pe care se intemeiaza invinuirea, masura preventiva luata si durata
acesteia 'art. 24) c. pr. pen.%. ,aca din dosar lipseste referatul de terminare a urmaririi
penale, cauza fiind de competenta obligatorie a procurorului, rec"izitoriul va cuprinde
si datele suplimentare prevazute pentru referat de art. 240 c. pr. pen. In rec"izitoriu se
vor mentiona persoanele care trebuie citate in instanta, cu indicarea calitatii lor
procesuale 'parti, martori etc.% si a locului unde urmeaza a se prezenta#)%.
0ec"izitoriul este format din trei parti#2%/
1- parte a introductiva, in care este indicat/ parc"etul care are dosarul spre
solutionare, numarul dosarului, dala si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea
procurorului care dispune trimiterea in judecata, datele privitoare Ia persoana
invinuitului sau inculpatului 'invinuitilor sau inculpatilor% si infractiunea 'infractiunile%.
2- expunerea va trebui sa cuprinda/ descrierea faptei retinute in sarcina invinuitului
sau inculpatului 'invinuitilor sau inculpatilor%, forma de vinovatie, a imprejurarilor cu
relevanta penala 'loc, timp mod, mijloace, scop%, a probelor administrate pe baza carora
au fost retinute, in raport de starea de fapt retinuta, fiecarei fapte va trebui sa i se arate
incadrarea juridica cu motivarea acestei incadrari, daca este cazul. (ara indoiala ca
expozitivul rec"izitoriului prefigureaza dispozitivul acestuia si, in mod firesc, procurorul,
intocmind rec"izitoriul, arata in partea expozitiva care sunt probele in invinuire, urmand
ca dispozitivul sa concretizeze manifestarea vointei procurorului de a dispune trimiterea
in judecata. Acest rationament l-au avut in vedere si instantele judecatoresti, care au
aratat, in mod constant, ca, in situatia in care in partea expozitiva a rec"izitoriului au fost
precizate faptele cu caracter infractional, dar a fost omisa mentionarea lor in partea
dispozitiva, instanta are obligatia sa se pronunte asupra unor asemenea
fapte#3%. - dispozitivul, care contine/
1) dispozitia de punere in miscare a actiunii penale si de trimitere in judecata a
inculpatului 'inculpatilor%, in cazul in care urmarirea penala s-a efectuat iara
punerea in miscare actiunii penale,
2) dispozitia de trimitere in judecata a inculpatului 'inculpatilor%, in cazul in
care urmarirea penala s-a facut cu punerea in miscare a actiunii penale.
,ispozitivul va trebui sa cuprinda, in cazul in care urmarirea penala s-a efectuat
pentru mai multe infractiuni, incadrarea juridica a acestora, vezi art. )$. C. proc. pen.
In dispozitiv se va stabili instanta care va fi sesizata. 0egularitatea rec"izitoriului
se verifica de catre instanta, indiferent cum a avut loc sesizarea organului de
judecata 'art. )00%. &xaminarea are in vedere atat respectarea regulilor de
competenta cat si cele vizand conditiile de fond si de forma ale rec"izitoriului#4%.
Importanta cunoasterii si aplicarii corecte a normelor de competenta reiese din
aceea ca, cursul justitiei este intrerupt in cazurile in care se face o gresita
aplicare a dispozitiilor referitoare la competenta#.%.
+rocurorul intocmeste un singur rec"izitoriu, c"iar daca lucrarile urmaririi penale privesc
mai multe fapte ori mai multi invinuiti sau inculpati si c"iar daca se dau acestora
rezolvari diferite. 8unaoara, prin acelasi rec"izitoriu se poate dispune trimiterea in
judecata a unui inculpat si incetarea urmaririi penale cu privire la un alt inculpat.
+rin acelasi rec"izitoriu, procurorul poate dispune trimiterea inculpatului in judecata
pentru anumite fapte, iar pentru alte fapte poate dispune, dupa caz, reinceperea
urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale.
In cazul in care prin rec"izitoriu s-a dispus neinceperea urmaririi penale pentru o
anumita fapta, instanta nu poate dispune restituirea unor bunuri care provin din
savarsirea faptei pentru care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, deoarece
fapta din care au provenit bunurile nu a facut obiectul judecatii#5%.
In ce priveste masurile preventive, de siguranta sau asiguratorii, potrivit art. 24., la
finalizarea urmaririi penale, prin rec"izitoriu, potrivit art. 242 pct. $, procurorul daca
considera ca este necesara arestarea inculpatului, fiind intrunite conditiile prevazute
de lege, inainteaza instantei, in termen de 22 de ore, rec"izitoriul si propunerea de
arestare a inculpatului. In acelasi mod, procurorul procedeaza in cazul in care este
necesara luarea masurilor de siguranta prevazute in art. $$) si $$2 din Codul penal,
intrucat masura arestarii preventive a inculpatului si masurile de siguranta/ obligarea
la tratament medical si internarea medicala se pot dispune numai de instanta.
In cazul in care procurorul considera ca se impune luarea masurilor preventive prevazute in
art. $23 si $23#$ 'asa cum au fost modificate si completate prin :?< 40=2004%, respectiv
obligarea de a nu parasi localitatea sau tara, dispune aceasta prin rec"izitoriu. +entru a
putea fi luata se impun aceleasi conditii atat la masura obligarii de a nu parasi localitatea cat
si la obligarea de a nu parasi tara, respectiv sa existe probe sau indicii temeinice ca
invinuitul sau inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, in procesul penal in
0omania, organelor judiciare le revine sarcina administrarii probelor. In practica instantelor
judecatoresti din tara noastra se acorda o atentie deosebita acestui principiu#-%, in ce
priveste indiciile, acestea sunt deductii logice bazate pe premise serioase 'ex. surprinderea
unei persoane in conditii suspecte de loc si timp, cu obiecte a caror provenienta nu le poate
explica sau cu instrumente folosite in mod obisnuit la
savarsirea de infractiuni%#$0%.
+rin modificarea suferita de art. $)4 prin legea )34=2004 a disparut conditia ca
invinuitul sau inculpatul sa fie cercetat pentru infractiuni pedepsite cu detentiune
pe viata sau cu inc"isoare. 0amane de luat in considerare doar criteriul
prevazut la art. $)4 alin. 5 din Codul de procedura penala.
Inc"eierea prin care instanta dispune cu privire la aceste masuri se trimite
procurorului, care face mentiune despre aceasta in ordonanta de scoatere de
sub urmarire penala, de incetare a urmaririi penale, de suspendare a urmaririi
penale, de restituire sau de trimitere la organul competent. +revederile art. 22)
alin. ) si art. 22- alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
:ricare ar fi solutia data de procuror, acesta va trebui sa dispuna asupra
mentinerii sau revocarii masurilor de siguranta altele decat cele prevazute in
art. $$) si $$2 din Codul penal, si asiguratorii, luate in cursul urmaririi penale
sau, daca este cazul sa ia asemenea masuri 'art. 24. C. proc. pen. %#$$%.
---------------
#$% C.A. +loiesti, decizia penala nr.243 din $2 mai $--5. in 8uletinul
>urisprudentei, semestrul I-$--5
pag. $0$-$0
#3% ;ribunalul Suprem, C. ., dec. pen. nr. 2) din $-.4, in 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. 2.0, ;ribunalul Suprem,
sectia penala, dec. nr. 3$$ din $-.-, in Culegere de ,ecizii. $-.-, pag. 2-5,
;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. $4.4 din $-.4, in 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. 2.$, ;rib. jud. ;imis.
s.p.. dec. nr. 25) din $-.3, in 0evista 0omana de ,rept, nr. 2=$-.4, pag. .0.
#4% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. $0
#.% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea, $--4, pag. 2-
#5% ;ribunalul Suprem., sectia penala, dec. nr. 2.2) din $-52 'nepublicata%, ;ribunalul
Suprem., sectia penala, dec. nr. 2$52 din $-52 'nepublicata%. Conform I. 7eagu, ,rept
procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 200
#-% ;ribunalul Suprem., sectia penala, dec. nr. 222- din $-.$, in 0evista 0omana de
,rept, nr. 2, $-.2, pag. $3., ;ribunalul Suprem., sectia penala, dec. nr. 22-4 din
$-.3, in Culegere de decizii $-.3, pag. 2-4,;ribunalul >udetean ;imis, dec. pen.
)22 din $-.5, in 0epertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii
$-.4-$-50, pag. $32,;ribunalul Suprem sectia penala, decizia nr. .4) din $-52, in
0evista 0omana de ,rept, nr. ), $-5), pag. 4-, ;*8 s. II pen., dec. nr. $202=$--2 si
;*8 s. I pen., d. nr. -3)=$--2, ambele in 6. +apadopol s.a., Codul de procedura
penala adnotat, vol. I, partea generala, &ditura Albastra, 8ucuresti,$--4, pag. )2
#$0% <". ,aringa, *asurile preventive in noul cod de procedura penala, 0evista
0omana de ,rept, nr. 2=$-4-, pag. 2
#$$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura Constant,
Sibiu, 2003, pag. )0$
Alte solutii/ restituirea si trimiterea cauzei
,aca cu ocazia verificarii lucrarilor penale din dosarul primit de la organul de cercetare
penala cu propunere de trimitere in judecata, procurorul constata ca urmarirea penala
nu este completa, sau ca nu au fost respectate dispozitiile legale care garanteaza
aflarea adevarului ori urmarirea penala s-a facut de un alt organ decat cele prevazute
in textele mentionate poate sa actioneze in urmatoarele modalitati/
1- restituie cauza organului care a efectuat urmarirea penala, in vederea
completarii urmaririi penale, si refacerii unor acte efectuate cu incalcarea unor
dispozitii legale 'de ex./ prezentarea materialului de urmarire penala fara
aparator desi participarea acestuia era obligatorie potrivit legii%,
ori
2- trimite cauza la un alt organ de cercetare, potrivit dispozitiilor art. 2$. C.
proc. pen., sau face sau reface personal actele lipsa sau imperfecte,
3- trimite cauza la organul competent sa efectueze urmarirea penala, daca
procurorul constata ca pentru vreuna din infractiunile sau infractorii aratati in art.
20. , 205 si art. 20- alin. ')% si '2% C. proc. pen. ori legi speciale, urmarirea
penala s-a facut de un alt organ decat cele prevazute in textele mentionate in
acest caz, procurorul ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent
@art. 243 alin. '$% si art. 245 alin. '$% A. ,aca competenta revine unui alt procuror
va declina, dupa caz, competenta la parc"etul competent.
7erespectarea dispozitiilor legale privind competenta materiala a organului de
cercetare penala atrage dupa sine sanctiunea nulitatii absolute in conditiile art.
$-. alin. 2 C. pr. pen.
In privinta organului judiciar care urmeaza sa procedeze la refacerea actului nul
exista doua posibilitati/ refacerea sa se efectueze de organul care a realizat actul
viciat, refacerea sa se realizeze de alte organe, respectiv de catre acelea care
constata ulterior in cadrul procesului penal nulitatea actului#$%.
Constatarea acestei nulitati trebuie sa se faca, insa, inainte de terminarea
cercetarii judecatoresti, pentru ca numai pana in acest moment potrivit art. ))2
alin. $ C. pr. pen., instanta se desesizeaza si restituie cauza procurorului care
procedeaza la trimiterea cauzei la organul competent sa efectueze urmarirea
penala conform art. 245 alin. $ C. pr. pen. #2%, modificat prin 1egea )34=200
+otrivit art. 244 C. pr. pen., restituirea sau trimiterea cauzei in vederea refacerii
sau completarii cercetarii penale se dispune de catre procuror numai prin
ordonanta, atunci cand sesizarea acestuia s-a facut in vederea trimiterii in
judecata, prin referatul organului de cercetare penala.
:rdonanta de restituire sau trimitere cuprinde pe langa mentiunile comune, aratate in art.
20) C. pr. pen. 'data si locul intocmirii, numele, prenumele si calitatea celui care o
intocmeste, cauza la care se refera, obiectul actului procesual, temeiul legal al acestuia si
semnatura celui care a intocmit-o% si mentiunile speciale, constand in indicarea actelor de
cercetare penala ce trebuie efectuate ori refacute, a faptelor sau a imprejurarilor ce
urmeaza a fi constatate si a mijloacelor de proba ce urmeaza a fi folosite.
;otodata, prin ordonanta de restituire sau de trimitere, procurorul este obligat, in
toate cazurile, sa se pronunte asupra mentinerii sau revocarii masurilor
preventive, de siguranta ori asiguratorii, luate in cursul urmaririi penale sau, daca
este cazul, sa ia asemenea masuri 'art. 24. C. pr. pen.%#)%.
---------------
#$% ,oru +avel, &fectele nulitatii in procesul penal, 0evista 0omana de ,rept, nr.
-=$-.2, pag. 2)-3
#2% A se vedea, C. ,. 1ascu, I. 1ascu, Cateva probleme in legatura cu
cercetarea penala efectuata de un organ necompetent fi consecintele sale, in
,reptul nr. 5=$--4, pag. $$ #)% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea
speciala, vol. I, &d. 1umina 1ex, $--., pag. 200-20
RELUAREA URMARIRII PENALE
+rivire generala
Solutiile ce sunt date la epuizarea fazei de urmarire penala nu au autoritate
de lucru judecat, existand posibilitatea ca urmarirea penala sa fie reluata cu
privire la aceleasi persoane si aceleasi fapte.
0eluarea urmaririi penale poate fi dispusa atat in cazul in care aceasta a fost
intrerupta, cat si in cazul in care cauza penala a fost trimisa instantei de judecata.
In literatura de specialitate, reluarea urmaririi penale este considerata ca fiind o
institutie procesuala complimentara, cu caracter exceptional, care are ca scop
aducerea procesului penal pe linia de desfasurare normala#$%.
+entru a se putea relua urmarirea penala trebuie intrunite cumulativ
mai multe conditii#2%/
1) Sa fi intervenit una din ipotezele legale de reluare a urmaririi penale,
aceasta dispunandu-se numai in situatiile limitativ reglementate de cod.
Constituie asemenea ipoteze urmatoarele situatii/
- urmarirea a fost suspendata,
- s-a dispus scoaterea de sub urmarire sau incetarea urmaririi penale,
- s-a constatat in cursul judecatii ca urmarirea este incompleta sau a fost
efectuata de un organ necompetent,
- s-a dispus in cursul judecatii extinderea actiunii penale sau extinderea procesului penal.
2) Sa se fi depasit intr-un anume sens urmarirea penala ca faza procesuala.
Aceasta presupune o reintoarcere in faza urmaririi penale fie dintr-o faza superioara
'de exemplu, restituirea cauzei de catre instanta la procuror% fie dintr-un cadru
extraprocesual 'de exemplu, redesc"iderea unei urmariri anterior stinse%.
In legatura cu acest aspect este de precizat, ca nu orice reintoarcere a cauzei intr-un stadiu
al urmaririi care a fost depasit ec"ivaleaza cu o reluare, ci numai situatiile anume prevazute
de lege. Astfel, in urma verificarii dosarului in cadrul trimiterii in judecata procurorul poate
restitui cauza pentru completarea urmaririi 'art. 243 % sau trimite dosarul
la organul competent 'art. 245 %. In ambele situatii exista o revenire la un stadiu
procesual depasit dar cazurile nu 'Constituie ipoteze de reluare a urmaririi penale
pentru ca revenirea are loc din cadrul aceleiasi faze si nu din afara acesteia 'dintr-o
faza superioara sau un cadru extraprocesual%. In mod similar, daca instanta
verificand regularitatea sesizarii sale, potrivit art. )00 restituie dosarul procurorului in
vederea refacerii rec"izitoriului, nu se poate spune ca are loc o reluare a urmaririi
penale situatia nefiind prevazuta printre ipotezele care permit folosirea institutiei.
3) Sa existe un act de dispozitie a reluarii urmaririi penale care sa provina de la
organul competent. :rganul de cercetare nu pot dispune, iar partile nu pot initia
reluarea urmaririi. Singurii subiecti care decid reluarea urmaririi penale sunt/
procurorul pentru cazurile cand inceteaza cauza de suspendare sau are loc
redesc"iderea urmaririi penale si instanta cand cauza se restituie din faza judecatii.
4) : ultima conditie rezulta din art. 2.0 alin. 2 , care prevede ca reluarea
urmaririi penale nu poate avea loc daca se constata ca intre timp a intervenit
unul din cazurile prevazute de art. $0 c. pr. pen. ,eci reluarea urmaririi penale
este posibila in masura in care actiunea penala mai este exercitabila.
,e exemplu, constatarea ca s-a aplicat gresit amnistia si s-a dispus nejustificat
incetarea urmaririi penale intr-o cauza in care nu intervenise in mod real actul de
clementa, duce in principiu la posibilitatea redesc"iderii urmaririi penale. ;otusi,
daca dupa incetarea urmaririi penale a trecut multa vreme si actiunea penala s-a
prescris, reluarea urmaririi penale nu mai este posibila.
+ornind de la prevederile art. 2.0 din Codul de procedura penala, in alta opinie
conditiile s-au sintetizat intrucatva diferit#)%/
1) sa fie prezenta vreuna din situatiile de reluare a urmaririi penale prevazute in art. 2.0 C.
pr. pen. +otrivit legii, reluarea urmaririi penale este posibila in urmatoarele cazuri/
- in caz de incetare a cauzei de suspendare,
- in caz de restituire a cauzei de catre instanta de judecata in vederea refacerii
sau completarii urmaririi penale, ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau
a procesului penal,
- in caz de redesc"idere a urmaririi penale.
+entru a fi in prezenta acestei conditii, in opinia mentionata este necesar ca
urmarirea penala sa fi fost suspendata, stinsa printr-una din solutiile de netrimitere
in judecata 'scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale% ori
finalizata prin trimiterea in judecata, daca ulterior in cursul judecatii s-a constatat ca
urmarirea penala s-a efectuat cu incalcarea legii ori este incompleta sau daca s-a
dispus in cursul judecatii extinderea actiunii penale ori extinderea procesului penal.
2) sa nu fi intervenit vreunul din cazurile de impiedicare a punerii in miscare sau a exercitarii
actiunii penale. &ste vorba de cazurile prevazute de art. $0 C. pr. pen. sau de nepedepsire.
: asemenea conditie este fireasca deoarece reluarea urmaririi penale nu mai este eficienta
decat daca actiunea penala poate fi pusa in miscare ori poate fi exercitata,
3) sa se fi dispus in mod expres reluarea urmaririi penale de catre organul judiciar penal
competent. 0eluarea urmaririi penale se poate dispune de catre procuror in cazurile
prevazute de art. 2.0 alin. $ lit. a% si c% C. pr. pen. si de catre instanta de judecata in cazul
prevazut de art. 2.0 alin. $ lit. b% C. pr. pen. 'restituirea cauzei de catre instanta de judecata
in vederea refacerii sau completarii urmaririi, ori ca urmare a extinderii actiunii penale sau a
procesului penal%. ,ispozitia de reluare a urmaririi penale este data de
procuror prin ordonanta si de catre instanta de judecata prin sentinta sau
decizie, dupa caz.
,incolo de aceste nuantari, este cert ca reluarea urmaririi penale are, uneori, caracter
facultativ, organele judiciare avand latitudinea, in functie de specificul cauzei penale, sa
decida daca completarea probelor se face intr-o reluare a urmaririi penale sau in faza
procesuala de judecata in care cauza penala a ajuns. : asemenea situatie o intalnim in
cazul extinderii actiunii penale sau a procesului penala in fata instantei de judecata.
*odul in care este reglementata reluarea urmaririi penale ne duce la concluzia ca
aceasta este posibila atat in situatia in care procesul penal a fost intrerupt in faza de
urmarire penala, cat si in situatia in care faza de urmarire penala a fost depasita,
procesul penal ajungand in faza de judecata#2%.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. -2--)
pag. $03-$0
1ex, $--., pag. 204-20..
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. -2--)
Cazurile de reluare a urmaririi penale
0eluarea urmaririi penale dupa suspendare
+otrivit art. 22$ C. proc. pen., in timpul cat s -a dispus suspendarea urmaririi
penale, organul de urmarire penala este obligat sa se intereseze periodic, daca
mai subzista cauza care a determinat suspendarea urmaririi penale.
,aca se constata ca a incetat cauza de suspendare, organul de cercetare penala
inainteaza dosarul pro procurorului pentru a dispune asupra reluarii urmaririi penale.
Suspendarea este o institutie pe care o dispune procurorul prin ordonanta. :rganul de
cercetare penala care a constatat ca a incetat cauza de suspendare, inainteaza dosarul
procurorului pentru a dispune asupra reluarii. +rocedura de mai sus nu se aplica in cauzele
penale, care potrivit art. 20- c. pr. pen. se urmaresc direct de procuror, intrucat in asemenea
situatie, procurorul care efectueaza urmarirea dispune direct atat asupra suspendarii cauzei
penale, cat si asupra reluarii acesteia#$%. *entionam ca, daca suspendarea nu poate fi
"otarata in lipsa unei expertize medicale care sa ateste boala grava a invinuitului sau
inculpatului, in ceea ce priveste, insa, reluarea urmaririi penale in caz de incetare a cauzei
de suspendare, legea nu cuprinde nici o prevedere in acest sens. Cu toate acestea s-a
exprimat opinia ca nici reluarea urmaririi penale determinata de incetarea cauzei de
suspendare 'boala invinuitului sau inculpatului% nu ar putea avea loc in absenta unui act
medical 'eventual c"iar a unei expertize medicale% eliberat de catre un organ medical de
specialitate#2%. Stabilirea printr- o expertiza medico-legala a disparitiei situatiei de
impiedicare de a lua parte la proces nu ec"ivaleaza cu completa insanatosire a
invinuitului sau inculpatului ci doar ca starea actuala a sanatatii ii poate permite
sa ia parte la procesul penal#)%.
---------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4,
pag. $0.. #2% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. I, &d.
1umina 1ex, $--., pag. 20.-205.
Constant, Sibiu, 2003, pag. )0)
0eluarea urmaririi penale in caz de restituire a cauzei de catre instanta de
judecata in vederea refacerii sau completarii urmaririi, ori ca urmare a extinderii
actiunii penale sau a procesului penal 'art. ))2, ))), ))3, ))4, )).%
In acest caz, procesul penal a ajuns in faza de judecata si, datorita unor
necesitati impuse de buna rezolvare a cauzei, instanta dispune restituirea
dosarului in vederea reluarii urmaririi penale.
Activitatea procesuala, desi in mod obisnuit progresiva, nu este conceputa ca o
activitate ireversibila, existand posibilitatea reintoarcerii cauzei la etapele prin
care a trecut. : asemenea situatie s-a avut in vedere de lege si cand instanta
restituie cauza procurorului 'art. 2.0 lit. b %.
Intrucat procesul penal se desfasoara in acest caz in sensul invers al evolutiei
sale normale, ipotezele in care instanta are posibilitatea restituirii cauzei la
procuror sunt strict determinate de lege si se reduc la urmatoarele situatii#$%/
1- restituirea in vederea refacerii urmaririi, care are loc cand prima
instanta constata inainte de terminarea cercetarii judecatoresti, ca
cercetarea penala a fost efectuata de catre un organ necompetent 'art. ))2
alin. 2 C. pr. pen.%.
Importanta cunoasterii si aplicarii corecte a normelor de competenta reiese din aceea
ca, cursul justitiei este intrerupt in cazurile in care se face o gresita aplicare a
dispozitiilor referitoare la competenta#2%. Cu toate acestea, in mod corect s-a
considerat, atat in literatura de specialitate#)% cat si in practica judiciara#2% ca restituirea
pentru refacerea urmaririi penale este posibila nu numai in cazul prevazut expres ci si in
alte cazuri in care prima instanta a constatat ca in cursul urmaririi penale au fost
incalcate dispozitiile legale, indiferent de felul nulitatii 'absoluta sau relativa%. &a nu se
poate dispune, insa, decat de catre prima instanta in conditiile art. $-. alin. $ C. pr. pen.
'daca s-a produs o vatamare procesuala care nu poate fi inlaturata altfel%#3%.
2- restituirea in vedere completarii urmaririi, care se dispune de prima
instanta cand aceasta constata ca urmarirea nu este completa si ca in cursul
cercetarii judecatoresti completarile nu s-ar putea face decat cu mare intarziere
'art. 2)) %, daca in recurs se constata ca prima instanta nu a procedat la
restituirea in vederea completarii urmaririi penale, desi era necesar, instanta de
recurs poate si ea, casand "otararea, sa restituie cauza procurorului 'art. )50 c.
pr. pen.%,
3- restituirea cauzei la procuror in urma extinderii actiunii penale de catre instanta
potrivit art. ))3 c. pr. pen., in vederea completarii urmaririi penale cu privire la actele
materiale noi care intra in continutul infractiunii pentru care a fost trimis in judecata
inculpatul,
4- restituirea cauzei la procuror in urma extinderii procesului penal de catre
instanta
potrivit art. ))4-)). 'asa cum au fost modificate prin 1egea )34=2004% pentru
alte fapte sau persoane noi, in vederea completarii urmaririi penale cu privire si
la aceste fapte sau persoane.
In legatura cu acest caz de reluare a urmaririi penale distingem mai multe aspecte#4%/
1) un prim aspect priveste reluarea urmaririi penale pentru completarea acesteia.
In aceasta situatie, instanta constata ca, in timpul urmaririi penale, au fost
respectate dispozitiile legale privind competenta, dar organele de urmarire
penala nu au lamurit toate aspectele impuse de o buna rezolvare a cauzei.
Instanta dispune restituirea cauzei in vederea completarii urmaririi penale daca
apreciaza ca aceasta activitate nu poate fi desfasurata in faza de judecata#.%,
2) instanta poate restitui dosarul in vederea refacerii urmaririi penale cand constata
ca in desfasurarea urmaririi penale nu au fost respectate dispozitiile legale privind
competenta. Astfel, potrivit art. ))2, cand instanta constata, inainte de terminarea
cercetarii judecatoresti, ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat cercetarea penala
de un alt organ decat cel competent, se desesizeaza si restituie cauza procurorului
in vederea refacerii urmaririi penale de catre organul competent#5%,
3) restituirea cauzei de catre instanta poate avea loc si in cazul in care a fost
extinsa actiunea penala pentru acte materiale noi ce intra in continutul laturii
obiective a infractiunii ce face obiectul judecatii. In acest caz, instanta, potrivit art.
))3, poate restitui dosarul procurorului in vederea reluarii urmaririi penale pentru
a face cercetari si cu privire la actele materiale noi descoperite in cursul judecatii,
4) reluarea urmaririi penale se poate face si in ipoteza restituirii dosarului de
catre instanta ca urmare a extindem procesului penal. +otrivit art. ))4 si )). ,
modificate prin 1egea )34=2004, extinderea procesului penal se poate face cu
privire la alte fapte sau alte persoane.
Cu ocazia extinderii procesului penal, dosarul poate fi restituit procurorului in
vederea reluarii urmaririi penale si cu privire la faptele sau persoanele fata de
care a fost extins procesul penal#-%.
Cand instanta de judecata a dispus restituirea cauzei in vederea refacerii sau
completarii urmaririi penale, ori in caz de extindere a actiunii penale sau a procesului
penal, urmarirea se reia pe baza "otararii prin care instanta a dispus restituirea#$0%.
---------------
pag. $0.-$05.
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea, $--4, pag.
2- #)% A se vedea. <r. ;"eodoru, ;udor +laesu, ,rept procesual penal, partea
generala, ?niversitatea Al. I. Cuza!, Iasi, $-54, pag.. $33, <r. ;"eodoru, I. *oldovan,
,rept procesual penal, &d. ,idactica si +edagogica, 8ucuresti, $-.-, pag. 23..
#2% +lenul ;ribunalului Suprem, decizia de indrumare nr. )=$-.2 in Culegere de
decizii pe anul $-.2, pag. 2..
#3% in acest sens, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2---=$-.3, in
Culegere de decizii pe anul $-.3, pag. 22
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. -2--3
#.% Curtea de Apel +loiesti, d.p. nr. 30)=2$ aprilie $---, in Culegere de practica judiciara
$---.
#5% ;ribunalul 8ucuresti, dec. pen. nr. )0 din 20 ianuarie $--4, in Culegere de
practica judiciara a ;ribunalului 8ucuresti, $--2-$--..
#-% CA. +loiesti, dec. penala nr. 545 din $3 septembrie $--5, in 8uletinul
>urisprudentei semestrul II, $--5.
#$0% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. -2--3.
0edesc"iderea urmaririi penale
&ste posibil sa se constate ulterior ca mentinerea solutiei nu se justifica fie pentru
ca ea a fost gresit adoptata initial, fie pentru ca a disparut imprejurarea pe care s-a
intemeiat solutia in momentul in care a fost luata 'art. 2.) c. pr. pen.%
Institutia redesc"iderii indeplineste o functie preventiva fata de incalcarile
dispozitiilor legale in faza urmaririi penale#$%.
Astfel, in urma dispunerii incetarii penale pe motiv de prescriptie se poate stabili
ulterior ca socotirea termenului s-a facut eronat netinandu-se seama de o perioada
in care cursul acesteia era suspendat, ceea ce face ca prescriptia sa nu se fi implinit
si incetarea urmaririi sa fie justificata, de asemenea, in urma incetarii urmaririi
penale pe motiv de neintroducere a plangerii prealabile, partea vatamata se poate
razgandi si daca mai este in termen are dreptul sa introduca plangerea. In ambele
situatii redesc"iderea urmaririi si reluarea procesului penal sunt necesare#2%
---------------
#$% ;nb. Suprem, sect. pen. dec. nr. )4-=$-.., Culegere de decizii din $-.., pag. )4.. #2%
7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. $0-.
%$ PLANGEREA PREALA,ILA
<eneralitati
+langerea prealabila este actul procesual prin care persoana vatamata care a suferit
o vatamare fizica, morala sau materiala printr-o infractiune, isi exprima vointa de a fi
tras la raspundere penala faptuitorul in conditiile in care legea conditioneaza
raspunderea penala si punerea in miscare sau exercitarea actiunii penale, de acest
act. +langerea prealabila constituie o institutie de drept penal, lipsa ei reprezentand
o cauza de inlaturare a raspunderii penale 'art. $)$ c. pen.%. Institutia are si un reflex
procesual, care se repercuteaza direct asupra posibilitatii exercitarii actiunii penale si
deci implicit asupra tragerii la raspundere penala. ,in punctul de vedere al dreptului
penal plangerea prealabila constituie o conditie de pedepsibilitate, iar sub aspectul
dreptului procesual o conditie de procedibilitate#$%.
+langerea prealabila cuprinde o dubla manifestare de vointa a persoanei vatamate. In
primul rand, constituie o incunostintare a organelor judiciare cu privire la savarsirea
unei infractiuni si, in al doilea rand, plangerea prealabila da expresie vointei persoanei
vatamate ca acea infractiune sa fie urmarita sau judecata, ridicand astfel impedimentul
ce s-ar opune activitatii procesual penale. In urma acestei manifestari de vointa,
organul de urmarire penala sau, dupa caz, instanta de judecata poate dispune
declansarea procesului penal si punerea in miscare a actiunii penale.
de plangerea penala in sensul art. 222 C. pr. pen., sub urmatoarele aspecte#2%/
1- plangerea prealabila este si o conditie de pedepsibilitate si de punere in
miscare si de exercitare a actiunii penale, pe cand plangerea este un simplu act de
sesizare,
2- plangerea prealabila reprezinta unicul mod de sesizare pentru
infractiunile cu privire la care legea prevede expres ca este necesara plangerea
prealabila in vederea punerii in miscare a actiunii penale, in timp ce plangerea
ca act de sesizare a organelor de urmarire penala poate fi suplinita prin oricare
din celelalte moduri de sesizare 'de pilda, prin denunt sau sesizare din oficiu%,
3- in cazul plangerii penale, principiul oficialitatii functioneaza in deplinatatea
lui, in timp ce in cazul plangerii prealabile el este limitat prin posibilitatea care i
se confera persoanei vatamate de a-si retrage plangerea prealabila, ori de a se
Aceasta institutie isi produce efectul/
4- in cursul urmaririi penale, in cauzele in care punerea in miscare a
actiunii penale sau exercitarea
5- acesteia este conditionata de existenta acestei sesizari. in lipsa
plangerii prealabile, in caz de retragere a acesteia sau de impacare a partilor
se dispune incetarea urmaririi penale,
6- in cursul judecatii, in doua cazuri/
7- cand punerea in miscare a actiunii penale sau exercitarea ei in cursul urmaririi
penale se face la plangere prealabila, deoarece dupa trimiterea in judecata, lipsa
plangerii prealabile, retragerea ei sau impacarea partilor, duce la incetarea procesului
penal,
- cand instanta va judeca fara a se efectua urmarirea penala, in cazurile stabilite
de lege, numai in temi iul sesizarii prin plangere prealabila de catre partea
vatamata si daca partea vatamata isi retrage plangerea sau partile se impaca,
instanta va trebui sa inceteze procesul penal#)%
---------------
#$% *ilea ;. +opovici, +langerea prealabila in reglementarea actualului cod de
procedura penala, 0evista 0omana de ,rept nr. -=$-4-, pag. 2).
1ex, $--., pag. )2, in acelasi sens 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala.
+artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. $$2.
Constant, Sibiu, 2003, pag. )$$
Caracterele juridice ale plangerii prealabile
+langerea prealabila prezinta urmatoarele
caractere/ a% caracterul obligatoriu
+langerea prealabila este obligatorie ori de cate ori conditioneaza, potrivit legii,
punerea in miscare si exercitiul actiunii penale. 1ipsa sau retragerea ei inlatura
raspunderea penala.
+lecand de la caracterul ei obligatoriu, in practica judiciara s-a statuat, in mod just, ca
plangerea prealabila nu poate fi ec"ivalata pe planul consecintelor cu o constituire de
parte civila sau de parte vatamata in cursul urmaririi penale#$%. Intr-adevar, notiunea de
parte vatamata este diferita de aceea de persoana vatamata sau de victima a infractiunii.
1) +ersoana vatamata este persoana care a suferit un prejudiciu prin
infractiune, fara insa a participa in procesul penal, iar victima infractiunii este
doar o persoana fizica, aflata in pozitia de subiect pasiv al infractiunii.
2) ,evine parte vatamata in procesul penal numai persoana vatamata care isi exprima
vointa in acest sens, sau care efectueaza acte specifice sustinerii laturii penale a procesului
penal . Aceasta inseamna ca persoana vatamata printr-o infractiune nu dobandeste
calitatea de parte vatamata pur si simplu#2%. +arte vatamata in procesul penal devine numai
persoana vatamata care isi exprima vointa in acest sens sau care efectueaza acte specifice
sustinerii laturii penale a procesului penal in calitate de parte vatamata#)%. +entru ca o
persoana sa devina parte in proces se cer doua conditii/ sa aiba vocatia de a deveni parte
vatamata si sa-si manifeste vointa de a participa in procesul penal.
+e de alta parte s-a aratat cum ca s-a stabilit fara ec"ivoc in cuprinsul textului art. )24 alin.
2 C. pr. pen. ca simpla constituire ca parte civila in procesul penal nu ec"ivaleaza cu
plangerea prealabila, din moment ce, atunci cand se constata ca lipseste plangerea
prealabila, instanta penala nu solutioneaza actiunea civila alaturata actiunii penale, ci
dispunand incetarea procesului penal, indreapta actiunea civila la instanta civila#2%. Aceasta
solutie porneste tot de la ideea ca persoana vatamata prin infractiune nu dobandeste
automat calitatea de parte vatamata, la aceasta ajungandu-se numai in urma unei
manifestari de vointa in acest sens. 7u este necesar ca persoana vatamata sa faca o
declaratie expresa de constituire ca parte vatamata, fiind suficient ca ea sa fi efectuat acte
specifice sustinerii laturii penale a procesului, care releva fara ec"ivoc vointa de a
participa in procesul penal intr-o asemenea calitate#3%. +rintre altele, poate constitui o
manifestare certa ca persoana vatamata intelege sa participe in procesul penal,
formularea unei plangeri prealabile, in cazul in care legea cere o asemenea manifestare
de vointa, prin care se solicita condamnarea inculpatului pentru infractiunea comisa.
,e la caracterul obligatoriu al plangerii prealabile legea prevede o singura
exceptie, in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de
exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa. in aceasta situatie,
actiunea penala poate fi pusa in miscare si din oficiu .
b% caracterul personal
+otrivit legii dreptul de a face plangere prealabila este un drept personal al persoanei
vatamate, de aceea numai plangerea acesteia constituie in infractiunile prevazute
expres de lege 'art. 2.- alin. $ C. pr. pen.% conditia punerii in miscare a actiunii penale.
&xceptiile de la acest caracter sunt prevazute expres de lege. &le se refera la
posibilitatea introducerii plangerii prealabile si de catre reprezentantii legali in cazul in
care persoana vatamata este lipsita de capacitate de exercitiu 'art 252 alin. 2 C. pr.
pen.% sau de catre persoana vatamata prin mandatar 'art. 222 alin. ) C. pr. pen.%,
Se poate observa ca toate infractiunile pentru care legea prevede ca actiunea penala
se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate sunt indreptate
impotriva persoanelor fizice sau a patrimoniului lor#4%. Caracterul personal al plangerii
iese si mai mult in evidenta in situatia in care partea vatamata a decedat mai inainte de
a fi tacut plangere prealabila, deoarece mostenitorii nefiind persoane care au suferit
prin infractiune o vatamare fizica, morala sau materiala nu au calitate procesuala
penala#.%. 1egat de aceasta, intrucat infractiunile pot vatama atat persoane fizice cat
si persoane juridice, s-a pus problema daca plangerea prealabila poate fi facuta de
oricare din aceste categorii de persoane.
Intr-o prima opinie, se admite introducerea plangerii prealabile de orice categorie de
persoane vatamate, mai mult, se precizeaza ca daca vatamata este o organizatie dintre
cele prevazute in art. $23 C. pen., plangerea prealabila se face prin reprezentant#5%.
:pus acestei pareri, majoritatea autorilor considera, credem noi in mod just, ca
plangerea prealabila nu poate fi introdusa decat de persoana fizica vatamata#-%.
Argumentele care se aduc sunt numeroase si tin de temeiurile social-penale ale
plangerii prealabile, de natura infractiunilor avute in vedere in acest regim juridic, de
procedura introducerii si retragerii plangerii, de legatura cu alte institutii 'cum ar fi
impacarea partilor% etc.#$0% In aplicarea acestor principii, in practica s-a mai "otarat ca/
1- plangerea introdusa de copilul major pentru parinte nu satisface cerintele
legii, dispozitiile articolului 222 alin. 3 nefiind aplicabile in cazul plangerii
prealabile#$$%
2- plangerea prealabila facuta de mama unui minor peste $4 ani si nu de
minor cu incuviintarea mamei sale nu intruneste conditiile pentru punerea in
miscare a actiunii penale#$2%,
3- plangerea prealabila semnata de unul din soti pentru celalalt nu poate fi
considerata ca existenta cata vreme se reclama fapte distincte in raport de cei doi
soti#$)%,
4- plangerea prealabila facuta de parinte pentru copilul major apare ca
fiind facuta de o persoana fara calitate#$2%,
5- plangerea prealabila semnata de sotul persoanei vatamate nu
emana de la subiectul pasiv al infractiunii#$3%.
c% caracterul indivizibil
In ipoteza in care fapta, pentru care s-a facut plangerea prealabila, a cauzat o
vatamare mai multor persoane, inculpatul poate fi tras la raspundere penala,
c"iar daca plangerea s-a formulat ori se mentine numai de o parte din victime
'indivizibilitate activa%. ,e asemenea, daca la savarsirea infractiunii pentru care
s-a facut plangere prealabila au participat mai multe persoane, c"iar daca
plangerea s-a tacut sau se mentine numai cu privire la unele dintre acestea, se
angajeaza raspunderea penala a tuturor inculpatilor 'indivizibilitate pasiva%. Ca
urmare, plangerea prealabila produce efecte in rem, nu in personam#$4%.
,aca infractiunea a vatamat mai multe persoane, este suficienta plangerea uneia,
pentru a subzista raspunderea penala cu privire la integralitatea faptei infractionale
'deci si sub aspectul faptelor prin care s-au adus vatamari celor care nu au introdus
plangerea prealabila%. &ste asa-numita indivizibilitate activa a raspunderii penale. In
acest caz lipsa plangerii prealabile exista numai daca nici una din persoanele
vatamate nu si-ar manifesta vointa de a pune in miscare actiunea penala.
,aca o infractiune a fost savarsita de mai multi participanti si se face plangere
prealabila numai cu privire la unul din ei, actiunea penala se exercita impotriva
tuturor 'si contra acelora pe care plangerea nu ii vizeaza%#$.%. &ste asa-numita
indivizibilitate pasiva a raspunderii penale intemeiate pe unitatea si indivizibilitatea
infractiunii, temei unic al raspunderii tuturor participantilor pentru fapta penala#$5%.
d% caracterul netransmisibil. ,reptul de a formula plangerea prealabila nu
poate fi transmis unei alte persoane 'de pilda, catre mostenitori%#$-%.
---------------
#$% a se vedea, ;ribunalul judetean 8raila, decizia penala nr. $.=$--0, cu
nota de S. Serban, in ,reptul nr. -=$--$, pag. 52, ;ribunalul judetean Sibiu,
decizia penala nr. 2).=$--$ in ,reptul nr. .=$--2, pag. 5.
#2% ;ribunalul *un. 8ucuresti, dec. pen.. nr. $24) din $-.4, in 0evista 0omana
de ,rept nr. 2, $-... pag. 4).
#)% ;ribunalul *un. 8ucuresti, s. a II-a pen., dec. pen. nr. $24) din $-.4, in
0evista 0omana de ,rept, nr. 2, $-.., pag. 4).
#2% S. Serban, nota la decizia penala nr. 2..$$.$--0 a ;ribunalului judetean
8raila, in ,reptul nr. -=$--$.
#3% ;rib. *un. 8uc. sect. II. dec. nr. $24)=$-.4, 0evista 0omana de ,rept nr.
2=$-.., pag. 4).
#4% Cu toate aceste argumente, in practica judiciara mai recenta, unele instante s-au
considerat legal sesizate prin plangeri prealabile ale persoanelor juridice/ >ud. Sig"etul-
*armatiei, sent. pen. nr.)3$=$-.04.$--5, >ud. 8aia-*are, sent. pen. nr.233.=$3.$2.$--5
#.% A se vedea in acest sens, ;ribunalul Suprem s. pen., dec. nr. 2$35=$-5), 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-5$-$-53, pag. 22..
#5% 6ezi, 6. ,ongoroz, S. 9a"ane, I. :ancea, I. (odor, 7. Iliescu, C. 8ulai, 0.
generala, vol. II, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0,. -5.
#-% C. 8ulai, ,rept penal, +artea generala, ?niversitatea 8ucuresti, $-5.,
pag. 2.0. #$0% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.
+aidea, $--4, pag. $$2.
#$$% ;rib. *un. 8uc. sect II, pen.dec. nr. $$32=$-.$, 0evista 0omana de ,rept nr.
5=$-.2, pag. $30.
#$2% ;rib. Suprem, dec. nr. 325=$-.2, 0evista 0omana de ,rept nr. 5=$-.2,
pag. $43. #$)% ;rib. *un. 8uc. sect. II, pen. dec. nr. .52=$-.4, 0evista
0omana de ,rept nr. $=$-.., pag. 4$.
#$2% ;rib. >ud. Suceava, dec. pen. nr. $22=$-.., 0evista 0omana de ,rept
nr. -=$-.5, pag. 43.
#$3% >udec. ?rziceni, sent.pen. nr. 204=$-5$, 0evista 0omana de ,rept, nr.
)=$-52, pag. 32.
#$4% A se vedea, ;. 6asiliu s. a., Codul penal al 0. S. 0. comentat si
adnotat, partea generala, 8ucuresti, &ditura Stiintifica. $-.2, pag. 43$.
#$.% ;rib. Suprem, sect. pen, dec. nr. $225=$-.5, 0evista 0omana de ,rept,
nr. $=$-.-, pag. 2-.
#$5% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea,
$--4, pag. $$3.
#$-% in acest sens, ;ribunalul regional Suceava, decizia penala nr. .$4.$-43
in >ustitia noua nr. 2=$-44, pag. $.2, ;ribunalul regional +loiesti, decizia
penala nr. 25$=$-42 in >ustitia noua nr. $2=$-42, pag. $3-.
;itularii plangerii prealabile
+otrivit art. $)$ alin.$ Codul penal, plangerea prealabila poate fi introdusa la organul
competent de persoana vatamata 'subiectul pasiv al infractiunii%. +rin persoana
vatamata se intelege, intr-o opinie, numai persoana fizica ce a suferit o vatamare fizica,
morala sau materiala. ,reptul persoanei vatamate de a face plangere prealabila este
un drept cu caracter personal, indivizibil si netransmisibil#$%.
Se poate observa ca toate infractiunile pentru care legea prevede ca actiunea penala
se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate sunt indreptate
impotriva persoanelor fizice sau a patrimoniului lor#2%. Caracterul personal al plangerii
iese si mai mult in evidenta in situatia in care partea vatamata a decedat mai inainte de
a fi tacut plangere prealabila, deoarece mostenitorii nefiind persoane care au suferit
prin infractiune o vatamare fizica, morala sau materiala nu au calitate procesuala
penala#)%. 1egat de aceasta, intrucat infractiunile pot vatama atat persoane fizice cat
si persoane juridice, s-a pus problema daca plangerea prealabila poate fi facuta de
oricare din aceste categorii de persoane.
Intr-o prima opinie, se admite introducerea plangerii prealabile de orice categorie de
persoane vatamate, mai mult, se precizeaza ca daca vatamata este o organizatie dintre
cele prevazute in art. $23 C. penal, plangerea prealabila se face prin reprezentant#2%.
:pus acestei pareri, majoritatea autorilor considera, credem noi in mod just, ca plangerea
prealabila nu poate fi introdusa decat de persoana fizica vatamata#3%. Argumentele care se
aduc sunt numeroase si tin de temeiurile social-penale ale plangerii prealabile, de natura
infractiunilor avute in vedere in acest regim juridic, de procedura introducerii si retragerii
plangerii, de legatura cu alte institutii 'cum ar fi impacarea partilor% etc.#4%. In fine, intr-o
opinie mai recenta se arata ca daca persoana vatamata este o persoana juridica, plangerea
prealabila se face intotdeauna prin reprezentant#.%.
In aplicarea acestor principii, in practica s-a mai "otarat ca/
1- plangerea introdusa de copilul major pentru parinte nu satisface cerintele
legii, dispozitiile articolului 222 alin. 3 nefiind aplicabile in cazul plangerii
prealabile#5%
2- plangerea prealabila facuta de mama unui minor peste $4 ani si nu de
minor cu incuviintarea mamei sale nu intruneste conditiile pentru punerea in
miscare a actiunii penale#-%,
3- plangerea prealabila semnata de unul din soti pentru celalalt nu poate fi
considerata ca existenta cata vreme se reclama fapte distincte in raport de cei doi
soti#$0%,
4- plangerea prealabila facuta de parinte pentru copilul major apare ca
fiind facuta de o persoana fara calitate#$$%,
5- plangerea prealabila semnata de sotul persoanei vatamate nu
emana de la subiectul pasiv al infractiunii#$2%.
In cazul in care prin aceeasi infractiune au fost vatamate mai multe persoane si
numai una dintre acestea a facut plangere prealabila, raspunderea penala se
mentine 'art. $)$ alin. ) Cod penal, indivizibilitate activa%, iar atunci cand sunt mai
multi participanti la infractiune, fapta atrage raspunderea penala a tuturor
participantilor, c"iar daca plangerea prealabila s-a facut sau se mentine cu privire
numai la unul dintre acestia 'art. $)$ alin. 2 Cod penal, indivizibilitate pasiva%#$)%.
+langerea prealabila poate fi facuta prin mandatar care are un mandat special,
procura atasandu-se plangerii. In lipsa acesteia se ajunge la aceleasi ca mai sus/ nu
sunt aplicabile dispozitiile art. 222 alin. '2% C. proc. pen., potrivit carora plangerea se
poate face de catre unul dintre soti pentru celalalt sot sau de catre copilul major
pentru parinti#$2%. In practica judiciara s-a mai decis ca daca mandatul este
general, introducerea plangerii prealabile de catre mandatar este inadmisibila#$3%.
Caracterul personal al plangerii prealabile se rasfrange si asupra continuarii procesului
in cazul decesului partii vatamate dupa investirea instantei prin plangere prealabila.
+entru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, potrivit art. 222 alin. '4% C.
proc. pen., aplicabile prin analogie si plangerii prealabile, aceasta se face de
reprezentantul lor legal .
In cazul minorilor cu capacitate de exercitiu restransa, in practica judiciara si in
literatura de specialitate s-a apreciat, in mod corect, ca plangerea prealabila
trebuie introdusa de catre persoana vatamata, minor cu capacitatea de exercitiu
restransa, cu incuviintarea persoanelor prevazute de legea civila. +e de alta
parte, daca un minor a dobandit prin casatorie capacitatea deplina de exercitiu a
drepturilor sale, potrivit reglementarilor in vigoare, el poate introduce personal
plangerea prealabila, fara sa aiba nevoie de incuviintarea vreunei persoane#$4%.
+langerea prealabila produce efecte in rem! si nu in personam!. ,aca infractiunea
a vatamat mai multe persoane, este suficienta plangerea uneia, pentru a subzista
raspunderea penala cu privire la integralitatea faptei infractionale 'deci si sub
aspectul faptelor prin care s-au adus vatamari celor care nu au introdus plangerea
prealabila%. &ste asa-numita indivizibilitate activa a raspunderii penale. In acest caz
lipsa plangerii prealabile exista numai daca nici una din persoanele vatamate nu si-
ar manifesta vointa de a pune in miscare actiunea penala.
,aca o infractiune a fost savarsita de mai multi participanti si se face plangere prealabila
numai cu privire la unul din ei, actiunea penala se exercita impotriva tuturor 'si contra
acelora pe care plangerea nu ii vizeaza%#$.%. &ste asa-numita indivizibilitate pasiva a
raspunderii penale intemeiate pe unitatea si indivizibilitatea infractiunii, temei
unic al raspunderii tuturor participantilor pentru fapta penala#$5%.
Impacarea partilor si retragerea plangerii prealabile, in cazurile in care o astfel de
plangere a fost introdusa de reprezentantul legal al minorului sau, dupa caz, de acesta
cu incuviintarea ocrotitorului sau, se face in conditiile cerute de lege pentru exercitarea
drepturilor persoanelor lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercitiu restransa.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $0)-$02
#2% Cu toate aceste argumente, in practica judiciara mai recenta, unele instante s-
au considerat legal sesizate prin plangeri prealabile ale persoanelor juridice/ >ud.
Sig"etul-*armatiei, sent. pen. nr.)3$=$-.04.$--5, >ud. 8aia-*are, sent. pen.
nr.233.=$3.$2.$--5 #)% A se vedea in acest sens, a se vedea, ;ribunalul Suprem .
s. pen., dec. nr. 2$35=$-5), 0epertoriu alfabetic de practica judiciara in materie
penala pe anii $-5$-$-53, pag. 22.. #2% 6. ,ongoroz, S. 9a"ane, I. :ancea, I.
(odor, 7. Iliescu, C. 8ulai, 0. Stanoiu, 6. 0osca, &xplicatii teoretice ale Codului
penal roman. +arte generala, vol. I, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0, pag. -5.
#3% C. 8ulai, ,rept penal, +artea generala, ?niversitatea 8ucuresti, $-5., pag. 2.0.
pag. $$2. #.% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Constant, Sibiu, 2003.
#5% ;rib. *un. 8uc. sect. II, pen.dec. nr. $$32=$-.$, 0evista 0omana de
,rept nr. 5=$-.2, pag. $30.
#-% ;rib. Suprem, dec. nr. 325=$-.2, 0evista 0omana de ,rept nr. 5=$-.2,
pag. $43. #$0% ;rib. *un. 8uc. sect. II, pen. dec. nr. .52=$-.4, 0evista
0omana de ,rept nr. $=$-.., pag. 4$.
#$$% ;rib. >ud. Suceava, dec. pen. nr. $22=$-.., 0evista 0omana de ,rept
nr. -=$-.5, pag. 43.
#$2% >udec. ?rziceni, sent. pen. nr. 204=$-5$, 0evista 0omana de ,rept, nr.
)=$-52, pag. 32.
#$)% : solutie contrara a fost data de ;ribunalul *un. 8ucuresti, sect. a II-a pen.,
sent. nr.$24.=$-4-, aratandu-se ca in cazurile privitoare la infractiunile pentru
care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a
persoanei vatamate, instanta nu poate extinde procesul penal si asupra altor
persoane care au participat la savarsirea aceleiasi infractiuni, dar cu privire la
care persoana vatamata nu a facut plangere prealabila.
#$2% +langerea prealabila introdusa de copilul major pentru parinte apare ca fiind
facuta de o persoana fara calitate, deoarece dispozitiile art. 222 aii i. '3% C. proc.
pen., potrivit carora plangerea se poate face, printre altii, si de catre copilul major
pentru parinti, nu sunt aplicabile, in cazul plangerii prealabile. In acest sens,
;ribunalul *unicipiului 8ucuresti, s. a II-a pen., dec. nr. $$32, 0evista 0omana de
,rept, nr. 5, $-.2, pag. $30. +langerea facuta de parinte pentru copilul sau major
apare ca facuta de persoana Iara calitate. In acest sens, ;rib. >ud. Suceava, dec.
pen. nr. $22=$-.5, 0evista 0omana de ,rept nr. -, $-.5, pag. 43.
#$3% a se vedea, ;ribunalul jud. Sibiu, decizia nr. 4$=$--), in ,reptul nr. 2=$--3, pag. .4.
#$4% ;ribunalul Suprem, dec. pen. nr.4=$-.) 'pct.$%, in 0evista 0omana de ,rept nr.2, pag.
$0., ;ribunalul *un. 8ucuresti, s. a II-a pen., dec. nr..52=$-.4, in 0evista 0omana de ,rept
nr.$=$-.., pag. 4$, ;. jud. Suceava, dec. pen. nr.$4$=$-.5, in 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. )$5, ;rib. jud. Suceava, dec.
pen. nr.)4-=$-4-, in 0evista 0omana de ,rept nr..=$-4-, pag. $.$.
#$.% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. $225=$-.5, 0evista 0omana de ,rept,
nr. $=$-.-, pag. 2-.
$--4, pag. $$3.
:rganele carora li se adreseaza plangerea
(iind abrogata 1egea nr. 3-=$-4- a comisiilor de judecata, dupa adoptarea 1egii
nr. $02=$--2, plangerea prealabila, potrivit art. 2.- alin. '2% C. proc. pen., se
poate adresa organelor de cercetare penala sau procurorului, potrivit legii.
+entru a apara mai bine interesele partii vatamate, care nu cunoaste intotdeauna
competenta acestor organe, sau nu incadreaza corect faptele care pretind ca s-au
savarsit, in art. 253 C. proc. pen. s-a prevazut regula potrivit careia plangerea gresit
indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata, se trimite
organului competent. Singura cerinta pentru ca plangerea gresit indreptata sa poata
fi considerata valabila este ca ea sa fie introdusa in termen la organul necompetent.
+langerea prealabila poate fi retrasa, aceasta constituind o cauza de impiedicare a
exercitarii actiunii penale, intrucat potrivit art. $)$ alin. 2 C. pen. ea inlatura
raspunderea penala. Indivizibilitatea activa si pasiva a raspunderii penale produce
efecte similare si in cazul retragerii plangerii. 0etragerea plangerii prealabile trebuie
sa produca efecte referitor la toti participantii#$%. In consecinta, o retragere partiala a
plangerii este lipsita de eficienta nu numai fata de restul participantilor, dar c"iar si in
raport cu cel sau cei fata de care plangerea a fost retrasa#2%.
---------------
#$% ;rib. Suprem, sect.pen. dec nr. 2$22=$-52, Culegere de ,ecizii $-52, pag.
)$--)20. #2% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr.402=$-.., 0evista 0omana de
,rept, nr. $=$-.5, pag. 4-.
Continutul plangerii prealabile
+langerea prealabila facuta de catre titularii mentionati mai sus trebuie sa cuprinda,
potrivit art. 25), descrierea faptei, indicarea autorului, aratarea mijloacelor de proba,
indicarea adresei partilor si a martorilor, precizarea daca persoana vatamata se
constituie parte civila si, atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile
civilmente#$%. ,in analiza prin comparatie a dispozitiilor art. 25) si a dispozitiilor art.
222 alin. 2, se poate observa ca legea a inteles sa faca deosebire intre plangere si
plangerea prealabila si sub aspectul continutului acestora.
In continutul plangerii prealabile trebuie sa fie indicate, in plus fata de continutul
plangerii, adresa partilor si a martorilor si precizarea daca persoana vatamata se constituie
parte civila, precum si, atunci cand este cazul, indicarea persoanei responsabile civilmente.
+recizarea privind constituirea de parte civila se explica prin aceea ca intotdeauna, in cazul
infractiunilor pentru care legea cere plangerea prealabila, vatamata este numai persoana
fizica pentru care, in principiu, functioneaza regula disponibilitatii actiunii civile. ,e
asemenea, pentru rezolvarea rapida si eficienta a raporturilor juridice de ordin civil, in
plangerea prealabila trebuie indicata, daca este cazul, persoana responsabila civilmente.
Astfel, in cazul in care in plangerea prealabila nu este indicat numele autorului infractiunii,
sesizarea nu poate fi considerata ca fiind legala, deoarece, in mod practic, organul sesizat
nu poate da satisfactie cerintelor legii#2%. +e de alta parte, in jurisprudenta s-a stabilit ca
indicarea gresita in plangere a prenumelui inculpatului nu poate constitui motiv de nulitate
daca adresa la care s-a citarea acelei persoane a fost corect indicata iar in fata instantei
inculpatul citat cu mentionarea corecta a prenumelui, confirma ca este persoana care se
refera plangerea#)%.
+otrivit art. 252 C. proc. pen., in cazul infractiunilor pentru care legea prevede ca este
necesara o plangere prealabila, aceasta trebuie sa fie introdusa in termen de doua luni
din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul. Interesul de a nu lasa
partea vatamata, ca prin vointa sa sa tina un timp indelungat pe infractor 'adevarat sau
pretins% sub amenintarea plangerii prealabile, ceea ce ar putea da loc la santaj ori
teroare, pe de alta parte, prezumtia ca dupa trecerea unui termen mai mare, partea
vatamata nu voieste si nu mai are motiv serios a face plangerea#2%.
,ata de la care incepe sa curga termenul de introducere a plangerii prealabile este de doua
luni din ziua in care persoana vatamata a stiut cine este faptuitorul. Cand persoana
vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de doua luni curge de la data cand
persoana indreptatita a reclama a stiut cine este faptuitorul. In cazul in care faptuitorul nu a
fost cunoscut, si s-a cerut organelor de cercetare penala sa-l identifice, va trebui dovedita
data cand cel indreptatit sa faca plangerea a aflat cine este faptuitorul.
In practica judiciara#3% s-a statuat, in mod corect, ca plangerea prealabila se considera
facuta in termen daca partea vatamata a expediat-o prin posta cu scrisoare
recomandata. In acest caz, implinirea termenului prevazut de lege pentru introducerea
ei se socoteste in raport cu data inscrisa in recipisa postei si imprimata de aplicat pe
plicul original. : asemenea solutie se coreleaza cu prevederile art. $5. alin. $ C. proc.
pen., care admite doar trei exceptii de la principiul potrivit un act este considerat a fi fost
facut in termen daca s -a inregistrat la organul judiciar inauntrul termenului prevazut de
lege, si pentru actele depuse la administratia locului de detinere, la unitatea militara sau
la oficiul postal prin scrisoare recomandata.
Instanta suprema#4% a adoptat o solutie similara si in legatura cu plangerea prealabila
trimisa prin scrisoare simpla, apreciind ca si in acest caz trebuie sa se ia in considerare
data imprimata pe plic de stampila postei si nu de data inregistrarii plangerii la instanta.
: asemenea solutie, insa, nu poate fi acceptata, deoarece, pe de o parte, o asemenea
ipoteza nu este enumerata printre situatiile de exceptie reglementate de art. $5. alin. $
C. pr. pen., iar, pe de alta parte, in acest caz nu exista o atestare ori o inregistrare
oficiala a datei depunerii actului, astfel incat implinirea termenului va trebui verificata in
raport cu data inregistrarii la instanta de judecata#.%.
---------------
#$% ;ribunalul >udetean 8raila, dec. nr. 2$.=2..$$.$--0
#)% a se vedea, ;ribunalul Suprem, sectia penala, nr. $2$4=$-52 in 0evista 0omana de
,rept nr. $0=$-53, pag. .3, ;rib. Suprem, sectia penala, decizia nr. 2235=$-5$ in 0evista
0omana de ,rept nr. 5 $-5$, pag. 43, ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr.
$$33=$-.2 in 0evista 0omana de ,rept nr. 2=$0-., pag. 3-, ;rib. jud. Dunedoara,
decizia penala nr. 2--=$-5) in 0evista 0omana de ,rept nr. 2=$-52, pag. $$2, ;ribunalul
jud. 8otosani, decizia penala nr. $-52 in 0evista 0omana de ,rept nr. 5=$-5), pag. 44,
etc. #2% ;r. +op, ,reptul procesual penal, vol. I6, pag. )$-)2.
#3% ;rib. municipiului 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. $2=$--$ cu nota de 6.
+apadopol in ;ribunalul municipiului 8ucuresti, Culegere de practica judiciara penala pe
anul $--$, Casa de &ditura si +resa Sansa S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 20. - 205.
#4% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. $.32=$-.-, cit. de 6. +apadopol in nota la
decizia nr. $2=$--$ a ;ribunalului municipiului 8ucuresti, sectia a II-a penala, Culegere de
practica judiciara penala pe anul $--$, pag. 20., in acelasi sens. ;ribunalul *unicipiului
8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. $.=$--) in Curtea de Apel 8ucuresti si ;ribunalul
municipiului 8ucuresti, Culegere de practica judiciara penala pe anul $--), Casa de &ditura
si +resa Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. $-).
#.% in acest sens, a se vedea, 6. +apadopol, note la decizia nr. $2=$--$, a
;ribunalului mun. 8ucuresti, sectia a II-a penala, in Culegere de practica judiciara
penala pe anul $--$, pag. 20. - 205, si la decizia nr. $.=$--) a ;ribunalului mun.
8ucuresti, Culegere de practica judiciara penala pe anul $--), pag. $-) - $-2.
-$ *UDECATA IN PRIMA INSTANTA
I$ GENERALITATI DESPRE *UDECATA
>udecata reprezinta faza procesului penal care se deruleaza in fata instantelor penale din
momentul sesizarii 'cu rec"izitoriu sau cu plangere directa, dupa caz% si pana la
solutionarea definitiva a cauzei penale. +rin intermediul judecatii este posibila rezolvarea cu
caracter definitiv a cauzei penale, care se identifica, practic, cu insasi scopul procesului
penal. ,e aceea, pe buna dreptate, s-a sustinut in literatura de specialitate#$% ca judecata
constituie faza centrala si cea mai importanta a procesului penal.
7otiunea de judecata semnifica, in sensul ei restrans, operatiunea de logica practica si
juridica prin care un organ cu competenta jurisdictionala solutioneaza un conflict de
drept cu care a fost investit. +rin >udecata ca faza a procesului penal se intelege acea
etapa procesuala care se desfasoara in fata organelor penale din momentul sesizarii
initiale si pana la solutionarea definitiva a cauzei penale. ?neori, in limbajul comun,
termenul de judecata, in sensul sau larg, este confundat cu termenul de proces!, ceea
ce, desigur, nu corespunde sensurilor te"nice acordate celor doua notiuni in dreptul
procesual penal#2%. >udecata, ca principala faza a procesului penal, incepe in momentul
sesizarii instantei si dureaza pana la pronuntarea in cauza a unei "otarari definitive#)%.
?rmarirea penala si plangerea prealabila sunt conditii indispensabile pentru a se declansa
activitatea centrala a procesului penal, judecata. +rin activitatea de judecata se realizeaza
scopul procesului penal, ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie trasa la
raspundere penala si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
>udecata face parte din fazele procesului penal si care presupune ca tragerea la
raspundere penala a celor vinovati de comiterea une infractiuni sa se faca numai de
instantele judecatoresti. 7umai instantele de judecata sunt abilitate sa judece, pentru ca
numai ele fac parte din puterea judecatoreasca care infaptuieste justitia#2%.
(aza de judecata isi justifica importanta acordata si prin faptul ca instanta verifica
intreaga activitate procesuala desfasurata cu toti ceilalti participanti, atat inaintea
judecarii cauzei, cat si pe parcursul judecarii ei. In acest sens, trebuie subliniat faptul
ca instanta are posibilitatea, in cazurile cand constata ca activitatea procesuala nu a
fost desfasurata in mod corespunzator de catre organele de urmarire penala, sa
restituie dosarul in vederea completarii sau refacerii urmaririi penale#3%.
---------------
#$% S. 9a"ane, ,reptul procesual penal, 8ucuresti, &ditura ,idactica si
+edagogica,, 8ucuresti $-4), pag. 222.
pag. $-.. #2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Constant, Sibiu, 2003, pag. )$-
.$ Reguli
:biectul fazei de judecata
>udecata este faza centrala a procesului, desfasurata de instantele de judecata, dupa
ordinea si competenta prestabilite de lege, cu participarea activa a procurorului si a
partilor, a aparatorilor acestora si a altor subiecti procesuali, avand ca obiect aflarea
adevarului cu privire la fapta si persoana aratate in rec"izitoriul procurorului - sau in
plangerea prealabila a partii vatamate - si in raport de cele constatate, solutionarea
temeinica si legala a problemei raspunderii celui acuzat prin/ condamnarea lui in caz de
vinovatie si aplicarea unei pedepse proportionale cu gradul de vinovatie, sau prin
ac"itare ori incetarea procesului penal in cazul existentei unei cauze de excludere a
raspunderii penale sau de inlaturare a acesteia. >udecata, ca faza distincta a procesului
penal, are asadar ca obiect aflarea adevarului cu privire la fapta si persoana cu care a
fost sesizata, precum si solutionarea cu caracter definitiv a cauzei, in raport de starea
de fapt retinuta, pe baza probelor administrate#$%.
:biectivul principal al judecatii, tragerea la raspundere penala a celui vinovat de
comiterea unei infractiuni potrivit vinovatiei sale si evitarea sanctionarii celui
nevinovat, se realizeaza prin trei activitati#2%/
1) verificarea temeiniciei si legalitatii actului de acuzare 'rec"izitoriul intocmit
de procuror sau plangerea prealabila introdusa de partea vatamata%,
Aceasta se realizeaza pe tot parcursul judecatii prin administrarea probelor 'in
cadrul cercetarii judecatoresti% si prin punerea de concluzii de catre procuror si
parti 'in cadrul dezbaterilor judiciare%, activitati in urma carora instanta urmeaza
sa retina starea de fapt pe baza careia trece la solutionarea cauzei,
2) elaborarea si emiterea unei "otarari judecatoresti corespunzatoare cu cele
constatate si convingerea formata de instanta de judecata, cu privire la actiunea
penala si civila declansata in urma sesizarii,
3) verificarea, in caile de atac, a legalitatii si temeiniciei "otararilor judecatoresti date de
instantele inferioare, pentru a dobandi calitatea de autoritate de lucru judecat numai
"otararile legale si temeinice. Ca o garantie a legalitatii si temeiniciei solutiilor date, de
catre instanta in cauzele penale, legea ofera posibilitatea verificarii judecatilor si a
"otararilor judecatoresti de catre alte instante judecatoresti, de regula ierar"ic
superioare, prin intermediul cailor de atac 'ordinare, ori extraordinare%.
---------------
#$% in practica judiciara s-a considerat in mod corect ca judecata se margineste
la fapta si persoana aratate in actul de sesizare a instantei 'a se vedea,
;ribunalul Suprem, sectia penala, ,ecizia nr. 2$52=$-52 in Culegere de decizii
pe anul $--2, pag. ))5, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. -44=$-5)
in 0epertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-50-$-53,
pag. $--, Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, decizia nr. 5=25.02.$--2, in
C. Crisu s. a., 0epertoriu alfabetic de practica judiciara penala, pag. 2$2-2$)%.
Constant, Sibiu, 2003, pag. )20, <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala,
+artea speciala, vol. II, &d. 1umina 1ex, $--., pag. $2-$3.
+rincipiile specifice fazei de judecata
<eneralitati
In afara principiilor fundamentale care stau la baza desfasurarii intregului proces
penal, in faza de judecata isi gasesc aplicabilitatea reguli specifice care nu pot fi
intalnite in celelalte faze procesual penale.
In scopul realizarii judecatii in conditii de obiectivitate si impartialitate, legea
procesual penala a instituit anumite garantii care au caracter de principii
comune pentru intreaga faza de judecata. Aceste principii sunt/
1- publicitatea
2- nemijlocirea
3- contradictorialitatea
4- oralitatea.
&ste de semnalat ca unii autori neaga existenta principiului nemijlocirii in faza
de judecata, pe motivul ca el caracterizeaza in realitate toate fazele procesului
penal 'deci si urmarirea penala si executarea%, ,e aceea, o parte a doctrinei
considera ca judecata se particularizeaza fata de celelalte faze ale procesului
penal doar prin publicitate, contradictorialitate si oralitate#$%.
---------------
#$% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d. 1umina
1ex, $--., pag. 2.
+ublicitatea sedintei de judecata
Acest principiu specific fazei de judecata, care asigura controlul opiniei publice
asupra justitiei si garanteaza aplicarea principiului dreptului la aparare este
consacrat in art. $2. din Constitutie, in art. $ din 1egea 7r. )02=2002 privind
organizarea judiciara cat si in art. 2-0 C. proc. pen.
+ublicitatea sedintei de judecata desemneaza posibilitatea pe care o are orice persoana
'interesata sau neinteresata% de a asista la desfasurarea activitatilor procesuale ori
procedurale specifice judecatii#$%. Aceasta nu implica prezenta in sala de judecata a
altor persoane decat cele interesate in cauza ci doar asigurarea accesului liber a
publicului. ,in motive morale, minorilor sub $4 ani le este interzisa asistenta la sedinta
de judecata. Acordand o importanta deosebita publicitatii sedintelor de judecata, legea a
prevazut sanctiunea nulitatii absolute pentru cazurile in care au fost incalcate dispozitiile
legale privind publicitatea sedintelor de judecata 'art.$-. alin.2 %.
+entru a se crea posibilitatea verificarii respectarii dispozitiilor legale privind publicitatea
sedintei de judecata, in dispozitiile art.)03 si )33 se arata ca "otararile judecatoresti trebuie
sa cuprinda, intre alte mentiuni, si pe aceea daca sedinta de judecata a fost sau nu publica.
In acest sens, in practica judiciara s-a aratat ca in cazul in care partea introductiva din
"otarare nu cuprinde nici o mentiune cu privire la publicitatea sedintei de judecata - astfel ca
nu se poate cunoaste daca procesul s-a desfasurat sau nu in sedinta publica - "otararea
este nula#2%. 7u aceeasi solutie se impune insa in cazul in care lipseste mentiunea ca
"otararea pronuntata s-a facut in sedinta publica. in acest caz, s-a
decis ca nu este atrasa nulitatea absoluta, ci doar nulitatea relativa daca sunt
indeplinite conditiile legale#)%.
+ublicitatea sedintei de judecata este o regula care trebuie respectata la
realizarea oricarei activitati procesuale. ,e aceea, incalcarea acestei reguli, de
exemplu, la termenele la care au fost c"emate partile sau la efectuarea
expertizei, conduce la sanctiunea nulitatii absolute#2%.
+rincipiul publicitatii se refera numai la sedinta de judecata nu si la alte activitati ale
judecatii din afara sedintei, care sunt secrete sau publice, dupa caz. Astfel,
deliberarea este secreta, fara nici o exceptie, inclusiv in cauzele penale care s-au
judecat in sedinta publica, dimpotriva, pronuntarea "otararii este totdeauna publica,
c"iar in cauzele in care sedinta s-a desfasurat in secret in integralitatea sa#3%. &ste
de remarcat ca dispozitiile art. 253 c. pr. pen., care prevad ca in cauzele cu minori
sedinta nu este publica, nu se refera la momentul pronuntarii#4%.
Ca exceptie de la principiul publicitatii, insasi Constitutia 0omaniei, in articolul $24
admite ca sedintele de judecata sunt publice, ca exceptia cazurilor prevazute de
lege!. &xceptiile de la principiul publicitatii pot privi fie caracterul secret al judecatii, fie
nepublicitatea sedintei de judecata#.% 'art. 2-0 si 253 C. pr. pen.%. Astfel#5%/
A. Caracterul secret
Caracterul secret al judecatii poate privi/
1) minorii sub $4 ani, care, potrivit art. 2-0 alin. $ partea finala C. pr. pen., nu
pot asista la sedinta de judecata!,
2) situatiile in care instanta, la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu,
poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau sau pentru o anumita
parte a judecarii cauzei'spre exemplu la ascultarea inculpatului sau a unui
martor%, daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere/
- unor interese de stat 'de pilda, in cazul infractiunilor contra sigurantei
stanllui, contra sigurantei nationale sau contra capacitatii de aparare a patriei%,
- moralei 'de pilda, in cazul infractiunilor privitor la viata sexuala%,
- demnitatii sau vietii intime a unei persoane 'de pilda, in cazul infractiunilor
contra demnitatii persoanei%.
8. 7epublicitatea
+otrivit art. 253 alin. 2 C. pr. pen., sedinta in care are loc judecarea infractorului
minor nu este publica.
1a aceasta sedinta pot asista, in afara de parti, un delegat al autoritatii tutelare,
parintii minorului, iar daca este cazul tutorele, curatorul sau persoana in ingrijirea
ori supraveg"erea careia se afla minorul, aparatorii partilor, precum si alte
persoane cu incuviintarea instantei, a caror prezenta este considerata necesara.
: asemenea reglementare se explica prin aceea ca datorita varstei inculpatului
'minor% prezenta publicului in sedinta de judecata ar putea influenta negativ
relatarile acestuia, precum.si comportarea lui in cursul judecatii#-%. In ipoteza in
care sunt trimisi in judecata un major si un minor, judecata se va face in sedinta
publica#$0%. Astfel, art. 254 C. pr. pen. prevede expres ca atunci cand in aceeasi
cauza sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori si nu este
posibila disjungerea, instanta judeca... dupa procedura obisnuita...!.
---------------
#$% ;ribunalul jud. ;imis, dec. pen. nr.5$2 din $-4-, in 0evista 0omana de ,rept,
nr.$2, $-4-, pag. $50.
#2% a se vedea, Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, decizia nr.
$434=5.04.$--3, in Curtea Suprema de >ustitie, 8uletinul >urisprudentei, Culegere
de decizii pe anul $--3, &ditura +roema, 8aia *are, $--4, pag. 2)- -220.
#)% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. $5. din $-.), in 0evista 0omana
de ,rept, nr. 4, $-.), pag.$)5, ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. )-5 din
$-.2, in 0evista 0omana de ,rept, nr.-, $-.2, pag. 45.
pag. $3$. #3% *i"ai +opovici, In legatura cu pronuntarea "otararii in sedinta
publica, 0evista 0omana de ,rept, nr. )=$-.2, pag. ---$02.
#4% A se vedea, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. $553=$-.5 in
0evista 0omana de ,rept nr. 3=$-.-, pag. 4$.
#.% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d. 1umina
1ex, $--., pag. 4--.
#5% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d. 1umina
1ex, $--., pag. 5.
#-% ;ribunalul jud. 8i"or, decizia penala nr. 2).=$-.2 in 0evista 0omana de
,rept nr. $=$-.3, pag. 44.
7emijlocirea ca regula a judecatii
7emijlocirea consta in obligatia instantei de a indeplini in mod direct toate actele
procesuale si procedurale care dau continut sedintei de judecata potrivit art.
25- C. proc. pen. In literatura de specialitate se subliniaza, in mod just, ca prin
nemijlocire instanta intra in contact direct cu toate probele.
7emijlocirea procesuala constituie o cerinta complexa a activitatii judiciare care
capata materializari in diverse laturi ale unora dintre principiile procesului penal. In
acest sens, este evidenta interactiunea dintre nemijlocirea procesuala si anumite
principii cum sunt/ aflarea adevarului, rolul activ al organelor judiciare,
operativitatea, oficialitatea procesului penal, dreptul de aparare si altele#$%.
+entru a se realiza nemijlocirea in judecarea cauzelor penale, in masura in care este
posibil, instanta readministreaza probele care au fost administrate in faza urmaririi
penale. In practica judiciara s-a aratat, in mod corect, ca neaudierea - de catre prima
instanta - a unui martor care a fost ascultat in cadrul urmaririi penale, fara a se arata
pentru care motiv audierea nu mai este posibila, astfel cum prevede art.)2. alin.) , nu
indreptateste judecarea cauzei pe baza declaratiei date de martor in fata organului de
urmarire penala, deoarece, procedandu-se astfel, este incalcat principiul nemijlocirii#2%.
Codul de procedura penala recomanda nemijlocirea totala in art. 2-2 alin. '2% C. proc.
pen. Cu toate acestea, unii autori neaga existenta acestui principiu in faza de judecata,
pe motivul ca el caracterizeaza in realitate toate fazele procesului penal 'deci si
urmarirea penala si executarea%. ,e aceea o parte a doctrinei considera ca judecata se
particularizeaza fata de celelalte faze ale procesului penal doar prin publicitate,
contradictorialitate si oralitate#)%.
Cand nemijlocirea totala nu este posibila, completul se poate sc"imba pana la inceperea
dezbaterilor. ,e aceea, imprejurarea ca judecatorii care au efectuat cercetarea
judecatoreasca la alte termene au fost sc"imbati la termenul cand au avut loc
dezbaterile nu constituie o incalcare a dispozitiilor art. 2-2 alin.2 #2%.
1a instantele de control judiciar acest principiu se aplica integral deoarece
"otararea trebuie adoptata de judecatorii care au fost prezenti la dezbateri.
7eobservarea dispozitiilor privitoare la nemijlocire este sanctionata cu
nulitatea absoluta atunci cand acestea privesc sc"imbarea completului de
judecata dupa inceperea dezbaterilor, fiind incalcate dispozitiile art. $-. alin.
'2% C. proc. pen. privind compunerea instantei, si cu nulitate relativa atunci
cand privesc neadministrarea si neperceperea in mod direct a probelor#3%.
---------------
pag. $25. #2% ;ribunalul jud. ;imis, dec. pen. nr.22- din $-.0, in 0evista
0omana de ,rept, nr.5, $-.0, pag.$.$, ;ribunalul jud. ,olj, dec. pen. nr.43) din
$-.0, in 0evista 0omana de ,rept,nr.2, $-.$, pag.$.2.
#)% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d. 1umina
1ex, $--., pag. 2.
#2% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. 552 din $-.3, in 0evista 0omana
de ,rept, nr.2, $-.4, pag.4-.
#3% ;ribunalul 8ucuresti s. II-a pen., dec. nr. $3=$--), in ,reptul nr. 2, $--3, pag. ...
Contradictorialitatea sedintei de judecata
+rincipiul contradictorialitatii este un principiu specific judecatii care consta in
dreptul pe care il au partile cu interese contrare si procurorul de a combate, prin
mijloacele prevazute de lege, de pe pozitii egale acuzele si apararile formulate
de adversarii de interese.
Acest principiu presupune urmatoarele#$%/
1- separarea functiilor procesuale in/ functia de invinuire, de aparare si de
judecata. Aceasta presupune ca cel ce a efectuat sau a supraveg"eat cercetarea
penala sa nu poata aplica sanctiuni, sa existe posibilitatea ca cel acuzat penal sa-si
exercite dreptul de aparare prin aparator din afara sistemului judiciar, judecata sa o
infaptuiasca un organ specializat al statului care este independent si se supune numai
legii.
2- consacrarea egalitatii partilor si a procurorului prin acordarea
acelorasi drepturi si mijloace de combatere a sustinerii potrivnice.
Contradictorialitatea se manifesta nu numai in raporturile dintre procuror si parti, ci si in
acelea dintre partile care au interese procesuale contrare, ori c"iar dintre acestea si
instanta de judecata. In ceea ce priveste raporturile dintre procuror si parti, ori dintre
parti, se poate vorbi c"iar de existenta unor grupuri procesuale cu interese contrare#2%,
respectiv de grupul invinuirii alcatuit din procuror si partea vatamata si cel al celor care
sustin constituirile de parte civila, format de procuror si partea civila, pe de o parte, si
de grupai apararii, constituit din inculpat si aparator in latura penala, ori inculpat, parte
responsabila civilmente si aparator in latura civila a cauzei, pe de alta parte. Intre cele
doua grupuri se poarta in mod egal si organizat o disputa orala si scrisa, generata de
contradictia de interese dintre ele#)%.
Contradictorialitatea presupune ca partile sa cunoasca probele care se administreaza
in defavoarea lor, cu posibilitatea combaterii acestora si sa ia act de toate activitatile
indreptate de adversari contra propriilor interese, de asemenea, ea contine dreptul de
a replica tuturor sustinerilor, argumentelor si punctelor de vedere care s-au manifestat
in conditii de publicitate si oralitate. : trasatura importanta a contradictorialitatii consta
in faptul ca partile sunt prezente la judecata, putand administra probe si combate in
mod liber pe cele ale adversarilor#2% .
Contradictorialitatea pune instanta de judecata in situatia de a percepe probele prin
filtrul punctelor de vedere exprimate oral in sedinta de judecata de catre toate partile
cu interese contrare in rezolvarea cauzei penale. Astfel, probele sunt administrate in
prezenta partilor, sub controlul lor si ca urmare a contributiei lor directe.
+rin efectul contradictorialitatii, martorilor le pot pune intrebari toate partile si nu numai
cele care i-au propus, probele invocate in acuzare pot fi contrazise prin probele
administrate in aparare, cererile si exceptiile ridicate de oricare parte se pot combate de
celelalte, punctele de vedere ale partilor trebuie cunoscute de toti participantii pentru
exprimarea pozitiei proprii in legatura cu c"estiunea respectiva s.a.m.d. Spre exemplu,
s-a decis ca sc"imbarea incadrarii juridice, fara punerea in discutia partilor, trebuie
considerata ca o incalcare a contradictorialitatii#3%. 7umai acele elemente, probe sau
materiale din proces pot fi luate in considerare la darea "otararii, care au fost invocate,
ridicate si puse in discutie contradictorie in sedinta#4%.
,in aceasta disputa instanta extrage apoi, in mod activ, argumentele probatorii necesare
aflarii adevarului si a justei solutionari a cauzei. Asa cum remarca literatura de specialitate
aspectele principale 'dar nu exclusive% la care se refera rolul activ se cantoneaza mai ales in
domeniul aflarii adevarului si implicit in materia probatiunii. Astfel, s-au subliniat implicatii le
rolului activ in libera apreciere a probelor , ca si in asa-zisul !drept la tacere! al inculpatului, s
-a scos in evidenta obligatia legala a instantelor de a avea o atitudine plina de initiativa in
administrarea probelor, s-a precizat de asemenea ca rolul activ manifestat de organele
judiciare poate determina o atenuare a anumitor reguli, uneori mai rigide, legate de sarcina
probatiunii#.%.Spre exemplu, cu aplicabilitate mai ales in latura civila a procesului penal, in
dreptul modern sarcina probei se imparte intre reclamant - in cazul nostru parte civila - si
parat - inculpat, partea responsabila civilmente. In legatura cu determinarea concreta a
sarcinilor partilor, in doctrina si jurisprudenta noastra s-au formulat cateva reguli, care
reprezinta rezultatul unui efort de sinteza Astfel, s-a apreciat ca reclamantul - partea civila -
este indatorat sa faca dovada existentei raportului juridic invocat, in timp ce paratul -
inculpatul - va trebui sa probeze, daca este cazul, faptele obstacol care au impiedicat
formarea raportului juridic invocat de reclamant, precum si faptele ulterioare ce au fost de
natura sa modifice sau sa stinga raportul juridic respectiv. 0egulile enuntate pot fi uneori
insuficiente, astfel cum s-a remarcat#5%, fapt pentru care judecatorul trebuie sa joace un rol
activ in cadrul probatiunii judiciare, rol care atenueaza sarcina probei. 0olul activ al instantei
este un principiu aplicabil si in materia probelor, este regula in conformitate cu care instanta
de judecata c"emata sa stabileasca adevaratele raporturi dintre parti, adevarul obiectiv, are
indreptatirea si totodata indatorirea ca, fara a stirbi dreptul partilor de a-si face probele si
sustinerile lor, sa ordone din proprie initiativa administrarea oricaror probe, sa intreprinda
orice demers procesual susceptibil a duce la descoperirea adevarului#-%. Intr-adevar,
viata juridica este complexa, caci adeseori partile afirma fapte complexe, unele
pozitive, iar altele negative, alteori dreptul afirmat se bazeaza pe existenta unor
varii acte juridice#$0%.
,esi rolul activ al organelor penale apare ca un principiu absolut, totusi, legislativ si practic,
el capata un oarecare coeficient de relativitate. Semnificative, in acest sens, sunt actele
procesuale care au caracter strict personal si a caror realizare, desi necesara procesului
penal, depinde de vointa subiectilor procesual interesati sa efectueze acele acte. Acest
inconvenient este inlaturat prin obligatia pe care o au organele judiciare de a informa
subiectii neoficiali in privinta drepturilor pe care le pot exercita in cadrul procesului penal si
asupra termenelor in care pot fi exercitate aceste drepturi. ,e notat ca, in cazul in care
subiectii neoficiali au o atitudine nepasatoare, organele judiciare pot dispune efectuarea
actelor necesare bunei desfasurari a procesului penal 'spre exemplu, administrarea unor
probe, verificarea legalitatii unor acte susceptibile de a cauza vatamari procesuale,
acordarea de termene necesare pregatirii apararii#$$%. Apoi, organul judiciar, in virtutea
rolului sau activ, trebuie sa stabileasca adevarul si sa-si formeze convingerea asupra
veridicitatii faptelor. ,aca organul nu a ajuns la o asemenea convingere este obligat a stabili
faptele pe baza de probe, pentru a evita luarea ca adevarata a unei imprejurari asupra
careia partile eventual au convenit#$2%.
1a granita dintre rolul activ, principiul prezumtiei de nevinovatie si cel al aflarii
adevarului sta urmatorul fapt/ in lipsa dovezilor de vinovatie, inculpatul nu este
tinut a proba nevinovatia sa. ,aca exista probe de vinovatie inculpatul are
dreptul sa probeze netemeinicia lor. in acest caz, simpla negare a imprejurarilor
dovedite de acuzare nu mai este suficienta, de asemenea, in legatura cu
dovedirea oricarei alte imprejurari pe care inculpatul doreste ca organul judiciar
sa o retina ca proba, el poate face cereri sau propuneri de administrare. A pune
altfel problema ar insemna a transforma dreptul inculpatului de a propune probe
sau de a cere administrarea lor intr-o obligatie a acestuia de a face dovezi.
,aca inculpatul nu doreste sau nu stie sa ceara ori propuna administrarea
probelor in apararea sa si asemenea probe exista, sarcina probatiunii revine
organului judiciar#$)%. 0evenind la principiul contradictorialitatii, este de aratat
ca o asemenea disputa judiciara este posibila numai daca se asigura prezenta
partilor la judecata, pentru ca punctele de vedere exprimate sa fie cunoscute de
toti participantii in vederea formularii pozitiei proprii. In acest sens, s-a
considerat ca citarea partilor este o consecinta a contradictorialitatii#$2%.
In practica judiciara s-a apreciat, in mod corect, ca a fost incalcat principiul
contradictorialitatii in ipoteza in care, dupa ce a respins cererea cu privire la
reaudierea unor martori care lipseau, dar care fusesera audiati in cursul
urmaririi penale, instanta a retinut si declaratiile acestora atunci cand a decis
cu privire la vinovatia inculpatului. in acest mod a fost incalcat principiul
contradictorialitatii, precum si dreptul de aparare al inculpatului#$3%.
---------------
Constant, Sibiu, 2003, <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala,
vol. II, &d. 1umina 1ex, $--., pag. $0-$$.
#2% in acest sens, <r. ;"eodoru, ;udor +laesu, ,rept procesual penal, partea generala,
?niversitatea Al. I. Cuza!, Iasi, $-54, pag. $$2.
1ex, $--., pag. $$.
pag. $33 si autorii acolo citati.
#3% ;rib. Suprem, sect.pen. dec. nr. 23.)=$-.3, Culegere de ,ecizii din $-.3,
pag. 30$. #4% ;r. +op, ,reptul procesual penal, vol. I6, ;ipografia 7ationala,
Cluj, pag. 2$2. . #.% a se vedea 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala.
+artea generala, &d. +aidea, $--4, pag. -5, precum si bibliografia acolo citata.
#5% A. Ionascu, +robele in procesul civil, &ditura Stiintifica, 8ucuresti, $-4-,
pag. 2-. #-% *ircea 7. Costin 'coord.%, ,ictionar de ,rept procesual civil,
&ditura Stiintifica si &nciclopedica, 8ucuresti, $-5), pag. ).$.
#$0% Ioan 1es, +rincipii si institutii de drept procesual civil, vol. II, &ditura
1umina 1ex, $---, pag. $$--$20.
#$$% 6. ,ongoroz s.a., &xplicatii teoretice ale codului penal roman. +artea
generala, vol I, 8ucuresti, &d. Academiei, $-.3, pag. 2.
#$2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea,
$--4, pag. )2-.
#$)% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea,
$--4, pag. )3$.
#$2% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. $2.
#$3% ;ribunalul jud. 8istrita-7asaud, dec. pen. nr.2)) din $-.), in 0evista
0omana de ,rept, nr. 3, $-.2, pag..5.
:ralitatea ca regula a fazei de judecata
In opozitie cu urmarirea penala care are un caracter preponderent scris, in
art. 25- C. proc. pen. se consacra oralitatea judecatii. +rin oralitatea
judecatii se intelege ca desfasurarea judecatii trebuie sa se faca in toate
etapele si stadiile sale in forma orala 'vorbita%. Astfel/
1- cercetarea judecatoreasca, la prima instanta, va incepe cu citirea actului de
sesizare
2- inculpatii, martorii se asculta oral
3- martorilor care nu pot fi audiati din motive obiective li se da citire
declaratiilor luate la urmarire
4- cererile, c"iar depuse in scris, se prezinta partilor oral
5- concluziile si replicile sunt orale
6- ultimul cuvant al inculpatului este oral
7- pronuntarea "otararii se face in forma orala.
In aceste conditii, oralitatea este in puternica interdependenta cu principiile nemijlocirii si
contradictorialitatii primul fiind un mijloc de realizare deplina a celorlalte doua#$%.
:ralitatea nu trebuie absolutizata. Astfel, pe de o parte, orice activitate procesuala sau
procedurala desfasurata oral se consemneaza in scris, pentru a constitui o dovada la
dosar, fie sub forma dovezilor procedurale, fie sub aceea a materialului probator 'de
pilda, desi partile si martorii sunt ascultati oral, declaratiile lor se consemneaza in scris in
cursul efectuarii lor de catre grefierul de sedinta, acesta din urma ia note cu privire la
desfasurarea judecatii, la fiecare termen de judecata, se intocmesc inc"eieri de sedinta
semnate de presedintele completului de judecata si de grefier, etc.%#2%. :ralitatea nu trebuie
inteleasa in sens restrans ca simpla forma exterioara in care se manifesta fenomenul
procesual. A da oralitatii un asemenea continut inseamna a-l reduce la imprejurarea ca viul
grai formeaza modalitatea tipica de comunicare intre cei care participa la cauza penala, fara
a avea in vedere efectele juridice pe care acesta le produce. Instanta cand solutioneaza
cauza trebuie sa tina seama de toate aspectele exprimate in mod oral in cursul sedintei,
indiferent daca acestea sunt sau nu consemnate in scris. Astfel, se vor avea in vedere
concluziile formulate cu ocazia dezbaterilor de catre procuror si parti 'personal sau prin
pledoariile aparatorilor%, cu toate argumentele de fapt si de drept expuse, desi s-ar putea ca
ele sa nu fi fost consemnate in scris#)%.
:ralitatea nu trebuie inteleasa numai ca modalitate in care se desfasoara
activitatea procesuala, deci ea nu trebuie rezumata la viul grai ca mijloc de
comunicare intre participantii la judecata. inteleasa in acest fel, oralitatea ar fi un
principiu al intregului proces penal, intrucat viul grai este mijlocul de comunicare si
in faza de urmarire penala, si in faza punerii in executare a "otararilor judecatoresti
penale. +rin natura sa, oralitatea constituie o garantie a judecatii deoarece creeaza
posibilitatea tuturor participantilor la cauza penala sa formuleze orar cereri si sa
ridice exceptiile pe care le justifica pozitia lor procesuala#2%.
&ste de aratat ca nerespectarea oralitatii poate determina nulitatea "otararii.
0ecunoasterea vinovatiei de catre inculpat nu indreptateste instanta sa nu audieze oral
martorii ascultati in cursul urmaririi pe considerentul ca procurorul si partile declara ca
nu au de solicitat probe#3%. Intrucat oralitatea este esenta sedintei de judecata,
nerespectarea acestui principiu este de natura sa atraga nulitatea realativa in conditiile
art. $-. alin. $ si 2 C. pr. pen., presupunand existenta unei vatamari procesuale, care nu
poate fi inlaturata in alt mod decat prin anularea actului#4%.
:ralitatea trebuie inteleasa si in functie de efectele juridice pe care aceasta le
produce in faza de judecata. Astfel, in timp ce in faza de urmarire penala poate fi
retinut numai ceea ce s-a consemnat, in faza de judecata, la pronuntarea "otararii,
completul de judecata va tine seama si de ceea ce s-a discutat in faza dezbaterilor.
---------------
Constant, Sibiu, 2003, pag. )20
1ex, $--., pag. $)-$2.
pag. $3). #2% 6. ,ongoroz s.a., &xplicatii teoretice ale Codului de procedura
penala roman. +artea speciala, vol. II, 8ucuresti, &d. Acdemiei, $-.4, pag.$)2.
#3% ;rib. >ud. Suceava, dec. pen. nr. 3$$=$-4-, 0evista 0omana de ,rept,
nr. 5=$-4-, pag. $-$-
#4% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. $$)4=$-.3 in 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-.4 -$-50, pag. )4$/
1ocul unde se desfasoara judecata
Spre deosebire de activitatea de urmarire penala care se poate desfasura la
momentul potrivit si la locul adecvat fara a fi necesara - cu unele exceptii - c"emarea
partilor, judecata se desfasoara la anumite termene facute cunoscute partilor, in
sedinta de judecata intr-un anume loc destinat judecatii. Acest loc, potrivit art. 255 C.
proc. pen., este sediul instantei. Aceasta nu presupune neaparat o sala de sedinta
pregatita in acest scop, ci stabilirea locului de intrunire a completului de judecata cu
toti participantii in acelasi timp, si acelasi loc#$%. +entru motive temeinice, instanta
poate dispune ca judecata sa se desfasoare si in alt loc decat in sediul ei. In acest
sens, in vederea sporirii rolului educativ al procesului penal, judecata se poate
desfasura si la locul unde savarsirea faptei penale a avut un deosebit rasunet si unde
este necesar ca judecata sa produca cel putin o rezonanta egala#2%. *otivele care
stau la baza acestei derogari trebuie cautate, asadar, in necesitatea sporirii rolului
educativ al procesului penal si a realizarii profilaxiei generale#)%.
In cazul in care judecata se desfasoara in alt loc decat sediul instantei, pe timpul
sedintei pentru a se asigura solemnitatea judecatii sala trebuie declarata sala de
judecata si se vor lua masuri pentru a se asigura publicitatea sedintei de judecata.
In vederea sporirii rolului educativ al procesului penal ar trebui ca, in anumite
cazuri, judecata sa aiba loc si in cadrul unitatilor aratate in art. $23 din Codul penal,
in care sunt frecvente infractiunile de sustragere de bunuri din avutul public.
---------------
Constant, Sibiu, 2003, pag. )22.
#2% 6. ,ongoroz s.a., &xplicatii teoretice ale Codului de procedura penala
roman. +artea speciala, vol. II, 8ucuresti, &d. Acdemiei, $-.4, pag.$)0-$)$
1ex, $--., pag. 2).
%$ Parti"ipantii
Instanta de judecata
In vederea solutionarii cauzelor penale, instanta de judecata judeca in
complet de judecata a carui compunere este cea prevazuta de lege.
+rin instanta de judecata in sens larg se intelege o anumita categorie de organe
judecatoresti 'judecatorie, tribunal, curte de apel, Inalta Curte de Casatie si >ustitie,
instante militare%, cand desemneaza gradul in care se afla judecata cauzei/ instanta
de fond sau prima instanta, instanta de apel, instanta de recurs, instanta de
revizuire, si in sens restrans, atunci cand se refera la completul de judecata,
compus si constituit potrivit legii. >udecata se face de completul de judecata.
Compunerea instantei difera c"iar daca aceeasi instanta este competenta sa judece unele
cauze in fond, altele in apel si in recurs potrivit art. 3. din 1egea nr. )02=2002.
;rebuie mentionat ca, potrivit art. $-. alin. 2 , nerespectarea dispozitiilor
referitoare la compunerea instantei este sanctionata cu nulitatea absoluta.
+revederile legii in aceasta materie impun alcatuirea completelor de judecata cu numarul de
judecatori precizat pentru fiecare instanta in parte. (ormarea completului cu un numar mai
mic sau mai mare de judecatori atrage sanctiunea nulitatii absolute#$%, daca la termenele de
judecata la care a participat un asemenea complet s-au solutionat cereri ale partilor#2%, au
fost audiati martori#)% sau a fost discutata admisibilitatea unor probe#2%. 6a fi lovita de
nulitate "otararea adoptata de un numar diferit de judecatori decat cel prevazut de lege.
&ste lovita de nulitate absoluta "otararea daca a fost prezent in complet, c"iar la un singur
termen de judecata, un judecator care nu a dobandit sau a pierdut aceasta calitate, din
judecatori incompatibili, de asemenea cand la deliberare si la darea "otararii au participat
alti judecatori sau un numar diferit de judecatori de cei care au participat la dezbaterile
judiciare @art. 2-2 alin. ')% si art. )0. C. proc. pen.A.
In acest punct semnalam ca in legatura cu compunerea legala a instantei de judecata in
practica judiciara s-au ridicat multe probleme#3%. Astfel, s-a statuat ca nerespectarea
normelor legale de compunere a instantei nu trebuie sa se manifeste pe tot parcursul
judecatii, nulitatea absoluta a "otararii producandu-se c"iar daca reaua compunere a
completului a existat numai la unul din termene#4%, dar la care s-au audiat martori#.%, s-
a discutat admisibilitatea unor probe#5%, ori s-au solutionat cereri ale partilor#-%.
,impotriva, daca la termenul la care compunerea instantei a fost gresita, nu a fost
solutionata cauza, nu au fost administrate probe si nici nu au fost luate masuri
procesuale ce ar fi avut consecinte cu privire la solutionarea cauzei, nu se poate retine o
incalcare a legii care sa atraga sanctiunea nulitatii#$0%. Identica a fost solutia si cand
ulterior termenelor la care instanta a fost gresit compusa s-au reluat aceleasi acte
procesuale de catre instanta intr-o compunere legala#$$%.
,aca in cursul judecatii la prima instanta se iveste un dezacord cu privire la o
c"estiune incidenta 'de exemplu, admiterea unei probe%, solutionarea divergentei se
va face in complet de trei judecatori dupa care se va reveni la completul obisnuit#$2%.
In practica judiciara s-a aratat ca, in ipoteza in care instanta a avut o gresita compunere
la termenele la care nu au fost rezolvate probleme importante, cum sunt administrarea
de probe sau luarea unor masuri procesuale, nu sunt incidente dispozitiile art. $-. alin.
2#$)%. In sc"imb, cand o instanta, sc"imband incadrarea juridica a unei fapte penale
declina competenta in favoarea altei instante, nu trebuie sa fie compusa in completul
prevazut de lege pentru judecarea cauzei la aceasta ultima instanta. In speta,
>udecatoria sc"imband incadrarea juridica din vatamare corporala grava in tentativa de
omor a dispus corect declinarea de competenta in compunerea avuta initial#$2%.
In toate cazurile, completul de judecata este condus de un presedinte. Aceasta
calitate de presedinte nu ii da drepturi mai mari in luarea "otararii judecatoresti,
limitandu-se numai la atributia de a conduce si de a lua masuri pentru
asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata. In aceste conditii, partile si
procurorul, vor putea interveni pe parcursul cercetarii judecatoresti si al
dezbateri or numai cu incuviintarea presedintelui instantei. 1uarea unor masuri,
admiterea unor cereri, "otararea sunt apanajul instantei de judecata#$3%.
Art. 25. alin.$ stipuleaza o dispozitie generala ce constituie o transpunere pe planul
judecatii a principiului fundamental al procesului penal privind rolul activ al organelor
judiciare penale.
Cu ocazia solutionarii cauzelor penale, instantele de judecata trebuie sa manifeste un
rol activ cu privire la stabilirea vinovatiei inculpatului, cu privire la intinderea
prejudiciului cauzat prin infractiune si cu privire la cei c"emati sa fie trasi la raspundere
civila in cadrul procesului penal, cat si cu privire la orice alte aspecte de care depinde
buna solutionare a cauzei#$4%. Asa cum remarca literatura de specialitate aspectele
principale 'dar nu exclusive% la care se refera rolul activ se cantoneaza mai ales in
domeniul aflarii adevarului si implicit in materia probatiunii. Astfel, s-au subliniat
implicatii le rolului activ in libera apreciere a probelor, ca si in asa-zisul !drept la tacere!
al inculpatului, s-a scos in evidenta obligatia legala a instantelor de a avea o atitudine
plina de initiativa in administrarea probelor, s-a precizat de asemenea ca rolul activ
manifestat de organele judiciare poate determina o atenuare a anumitor reguli, uneori
mai rigide, legate de sarcina probatiunii#$.%.
---------------
#$% Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala , dec. nr. $2$0=$--0, nepublicata.
#2% ;ribunalul Suprem, sectia penala , dec. nr. )$2=$-.2, in 0evista 0omana de
,rept, nr. .=$-.2, pag. 40-4$.
#)% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. ))4$=$-.$, in 0evista
0omana de ,rept, nr. )=$-.), pag. $4)
#2% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. )0$$=$-52, in 0evista
0omana de ,rept, nr. $$=$-5), pag. .)-.2.
#3% conform 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d.
+aidea, $--4, pag. $34.
#4% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. )0$$=$-5), 0evista 0omana de ,rept ni.
$$=$-5), pag. .)-.2.
#.% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. ))4$=$-.$, 0evista 0omana de ,rept nr.
)=$-.), pag. $4).
#5% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. )0$$=$-52, 0evista 0omana de ,rept nr.
$$=$-5), pag. .)-.2.
#-% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. )$2=$-.2, 0evista 0omana de ,rept nr.
.=$-.2, pag. 40-4$.
#$0% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. $25=$-.2, 0evista 0omana de ,rept nr.
$0=$-.2, pag. .2.
#$$% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. $$3$=$-5$, 0evista 0omana de ,rept, nr.
$=$-52, pag. 4$.
#$2% ;rib. jud. Sibiu. dec. pen. nr. 4.=$-.$, 0evista 0omana de ,rept, nr.
2=$-.), pag. $33-$3-.
#$)% ;ribunalul Suprem, sectia penala , decizia nr. $25=$-.2, in 0evista
0omana de ,rept, nr. $0=$-.2, pag. .2, ;ribunalul Suprem, sectia penala ,
decizia nr. $$3$=$-5$, in 0evista 0omana de ,rept, nr. $=$-52, pag. 4$.
#$2% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. --=$-5), 0evista 0omana de ,rept, nr.
)=$-52, pag. .2.
#$4% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. $4) din $-.2, in 0evista 0omana de
,rept, nr.$0, $-.2, pag.42, ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. 450 din
$-4-, pag. 222, ;ribunalul jud.Covasna, dec. pen. nr.$20 din $-4-, in 0evista
0omana de ,rept, nr.$2, $-4-
#$.% a se vedea 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala,
&d. +aidea, $--4, pag. -5, precum si bibliografia acolo citata.
+rocurorul
In cauzele in care se efectueaza urmarirea penala, dupa intocmirea rec"izitoriului,
care constituie actul de dezinvestire al acestuia si actul de sesizare a instantei de
judecata, procurorul participa in continuare la procesul penal, in cursul judecatii, in
calitate de sustinator al functiei de invinuire, conform art. 2 din 1egea nr. )02=2002.
1egea de organizare judiciara nr. )02=2002 determina atributiile *inisterului
+ublic dupa cum urmeaza#$%/
1) &fectuarea urmaririi penale si, dupa caz, supraveg"erea acesteia, in
exercitarea acestei atributii procurori conduc si controleaza activitatea de
cercetare penala a politiei si a altor organe care sunt obligate si aduca la
indeplinire dispozitiile procurorului in conditiile legii.
Aceste dispozitii se coreleaza cu dispozitiile art. 20$ C. proc. pen. 'modificat prin
1egea )34=2004 si :?< 40=2004% care stabilesc organele de urmarire penala, cu
dispozitiile art. 20- 'modificat prin 1egea )34=2004 si :?< 40=2004% C. proc. pen.
care stabilesc competenta procurorului in faza urmaririi penale si art. 2$4 si 220
'modificat prin 1egea )34=2004 si :?< 40=2004% C. proc. pen. care reglementeaza
supraveg"erea exercitata de procuror in activitatea de urmarire penala.
2) Sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale. Aceste
dispozitii se coreleaza cu cele din art. 24$ si 24- C. proc. pen.
3) &xercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege, dispozitii care se
refera nu numai la procesul civil, ci si la exercitarea din oficiu a actiunii civile in
procesul penal, situatii prevazute de art. $. C. proc. pen.
2) +articiparea, in conditiile legii, la judecarea cauzelor de catre instantele judecatoresti.
+rocurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale instantelor pe langa care
functioneaza parc"etul din care face parte. &l trebuie sa puna concluzii, el este liber sa
puna concluziile pe care le considera intemeiate potrivit legii, tinand seama de probele
administrate @art. 42 din 1egea nr. )02=2002, si art. )$4 alin. '$% C. proc. pen.A. Concluziile
procurorului trebuie sa fie motivate Eart. )$4 alin. '2% C. proc. pen.A.
,aca cercetarea judecatoreasca nu confirma invinuirea sau daca a intervenit vreuna din
cauzele de incetare a procesului penal, prevazute de art. $0 lit. f%-"% si j%, procurorul
pune, dupa caz, concluzii de ac"itare a inculpatului sau de incetare a procesului penal.
,in examinarea art. )$4 C. proc. pen. reiese ca procurorul trebuie sa puna concluzii
precise 'privind condamnarea sau cele doua moduri prin care ia sfarsit actiunea penala%,
neputandu-se referi la aprecierea instantei, adica nu este ingaduita aprecierea comoda/
dupa aprecierea instantei!. In cazul in care participa la judecata unei cauze la care
participarea nu este obligatorie, indiferent de modul de sesizare a instantei 'rec"izitoriu
sau plangere prealabila%, procurorul are aceleasi obligatii enuntate anterior.
5) &xercitarea cailor de atac impotriva "otararilor judecatoresti, in conditiile prevazute de
lege. ,ispozitiile Codului de procedura penala intregesc aceasta prevedere. Ceea
ce trebuie remarcat, este ca, desi *inisterul +ublic are functia de acuzare, aceasta a
cunoscut atenuari si caile de atac pot fi exercitate nu numai in interesul acuzarii, ci si
in favoarea partilor @art. )42 alin. '$% lit. a% modificat prin :?< 40=2004 , art. )4- alin.
ultim C. proc. pen., art. )53#2 C. proc. pen., art. )53#2 C. proc. pen. si art. )-4 alin.
2 C. proc. pen.A. Apelul si recursul, o data declarate, pot fi retrase numai de
procurorul ierar"ic superior 'art. )4- si )53#2 C. proc. pen.%.
f% Supraveg"erea respectarii legii in activitatea de executare a "otararilor
judecatoresti si a altor titluri executorii. Aceasta atributiune are un caracter mixt,
administrativ si judiciar-penal si se refera la faza a treia a procesului penal -
executarea "otararilor penale definitive si a altor titluri executorii procurorul
avand dreptul si obligatia de a declansa diferite proceduri in cazul neexercitarii
sau intervenirii unor incidente in cursul executarii acestora.
0egula este ca instanta se constituie cu procuror. In mod exceptional, in unele cauze
care se judeca in prima instanta de judecatorie participarea lui nu este obligatorie, dar
daca considera necesar, el poate participa 'art. )$3 alin. $ C. proc. pen.%.
In sedinta de judecata *inisterul +ublic poate fi reprezentat de un procuror sau
de mai multi procurori, de la parc"etul corespunzator instantei investite sa
judece cauza sau de la parc"etul ierar"ic superior, putandu-se sc"imba intre ei,
indiferent de etapa in care se afla procesul.
1ipsa procurorului, in cazurile cand participarea este obligatorie, este
sanctionata cu nulitatea absoluta a actelor efectuate sau a "otararii adoptate
@art. $-. alin. '2% C. proc. pen.A.
In cursul procesului procurorul are la indemana aceleasi mijloace de a actiona ca
si partile, in sensul ca poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii#2%.
0olul procurorului in cursul judecatii este de a ajuta instanta in vederea aflarii adevarului
si a respectarii dispozitiilor legale. Intrucat la baza functionarii *inisterului +ublic stau
principiile/ al legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierar"ic, pentru a se concilia
aceste principii, s-a prevazut art. 42 din 1egea nr. )02=2002.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003,
pag. .4. #2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Partile
<eneralitati
>udecata este asigurata in conditiile egalitatii armelor!, ceea ce inseamna ca
partile sunt egale intre ele si cu procurorul, sub aspectul mijloacelor procesuale
pe care le pot folosi pentru a-si sustine interesul.
Astfel, partile au dreptul sa participe la judecata, instanta avand obligatia de
a le cita. +articiparea lor este facultativa daca au fost legal citate.
&galitatea de mijloace procesuale se manifesta in faptul ca partile pot formula cereri,
ridica exceptii si pune concluzii. +artile pot sa-si angajeze aparator care sa
ec"ilibreze lupta judiciara, pot sa-si formuleze singure apararile avand dreptul la
concluzii asupra problemelor ridicate si la replica#$%.
+rin efectul contradictorialitatii, martorilor le pot pune intrebari toate partile si nu numai
cele care i-au propus, probele invocate in acuzare pot fi contrazise prin probele
administrate in aparare, cererile si exceptiile ridicate de oricare parte se pot combate de
celelalte, punctele de vedere ale partilor trebuie cunoscute de toti participantii pentru
exprimarea pozitiei proprii in legatura cu c"estiunea respectiva s.a.m.d. Spre exemplu,
s-a decis ca sc"imbarea incadrarii juridice, fara punerea in discutia partilor, trebuie
considerata ca o incalcare a contradictorialitatii#2%. 7umai acele elemente, probe sau
materiale din proces pot fi luate in considerare la darea "otararii, care au fost invocate,
ridicate si puse in discutie contradictorie in sedinta#)%.
,in aceasta disputa instanta extrage apoi, in mod activ, argumentele probatorii
necesare aflarii adevarului si a justei solutionari a cauzei.
,aca partile sunt nemultumite de "otararile date pot exercita, in conditiile legii,
caile de atac. In urma exercitarii cailor de atac partile devin, dupa caz, apelant,
recurent, revizuient in cazul in care calea de atac a fost exercitata de o parte cu
interese contrare sau de procuror, partile vor deveni intimati.
In urma judecarii definitive a cauzei, stingandu- se cele doua actiuni, inceteaza si calitatea
de parte procesuala, aceasta putandu-se reactiva numai in urma exercitarii unei cai de atac
extraordinare, a desfiintarii "otararii definitive si a dispunerii rejudecarii cauzei#2%.
---------------
#2% ;rib. Suprem, sect.pen. dec. nr. 23.)=$-.3, Culegere de ,ecizii din $-.3,
pag. 30$. #)% ;r. +op, ,reptul procesual penal, vol. I6, ;ipografia 7ationala,
Cluj, $-24, pag. 2$2. .
Inculpatul
Inculpatul, ca subiect pasiv al actiunii penale, este cea mai importanta parte in proces#$% si
reprezinta figura centrala a procesului penal, intreaga activitate judiciara desfasurandu-se in
legatura cu tragerea sa la raspundere penala si civila. cunoasterea inculpatului ca parte
principala si indispensabila a procesului penal constituie o expresie a umanismului dreptului
procesual penal contemporan, deoarece se da posibilitatea acestuia sa-si aduca o
contributie activa la stabilirea raspunderii penale si a intinderii sale#2%.
Inculpatul, ca parte in proces, are anumite obligatii si anumite
drepturi. Intre obligatiile inculpatului amintim/
1- suportarea invinuirii ce i se aduce in legatura cu savarsirea
infractiunii, suportarea unor masuri procesuale 'retinerea, arestarea%,
2- obligatia de a se prezenta in fata organelor judiciare ori de cate ori
este c"emat etc. Inculpatul are si anumite drepturi, dintre care amintim#)%/
3- dreptul de aparare,
dreptul de a cunoaste materialele de urmarire penala, daca procurorul a pus in miscare
actiunea penala, organul de cercetare il c"eama pe inculpat, ii comunica fapta pentru
care este invinuit si ii da explicatii cu privire la drepturile si obligatiile pe care le are 'art.
2). C. pr. pen.%, inculpatului i se prezinta materialele, de urmarire penala potrivit art. 230
si urm. C. pr. pen., inculpatului arestat i se comunica odata cu citatia pentru primul
termen de judecata si copia actului de sesizare a instantei 'art. )$) alin. ) si 2
C.pr.pen.%, inculpatului i se acorda ultimul cuvant 'art. )2$ C. pr. pen.% etc#2%.
1- poate solicita administrarea unor probe sau ca acestea sa aiba in vedere anumite
situatii 'confruntari pentru a stabili un anumit aspect contradictoriu, obiective de expertize%
sau sa se efectueze anumite aspecte procesuale ori sa se revoce, inlocuiasca sau inceteze
unele masuri procesuale ori rezolvarea intr-un mod al cauzei#3%.
2- poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii,
3- inculpatul poate face plangeri impotriva actelor de urmarire penala
ar dreptul de a folosi caile de atac indreptate contra "otararilor judecatoresti
1- inculpatului i se recunoaste dreptul de a avea ultimul cuvant in
fata instantei de judecata,
2- dreptul de a ataca "otararile pronuntate impotriva sa etc.
In unele cazuri judecata nu se poate desfasura daca inculpatul nu este
prezent 'daca inculpatul este detinut c"iar in alta cauza sau se afla in executa
ca unei pedepse si daca este minor%.Cazurile in care apararea inculpatului
este obligatorie sunt mai numeroase decat ale celorlalte parti.
,ar, pentru a raspunde obligatiilor pe care le are, precum si pentru a-si exercita
drepturile, inculpatul trebuie sa participe efectiv la desfasurarea procesului penal,
premisa fiind citarea la timp si la adresa corecta. Astfel, intr-un caz instanta a
decis ca nu se considera indeplinita procedura de citare cu inculpatul internat in
spital daca dosarul s-a inregistrat la instanta c"iar in ziua internarii sale in spital,
astfel incat inculpatul nu a avut cunostinta de judecarea procesului sau#4%.
In anumite situatii, activitatea procesuala nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului.
Astfel, in cazul in care inculpatul este arestat, judecata nu se desfasoara decat in prezenta
acestuia, organele competente avand obligatia sa-l aduca in fata instantei 'art. )$2 alin.
2 %#.%.
1a judecata in prima instanta inculpatul trebuie sa se prezinte personal. In vederea
asigurarii participarii inculpatului la judecata si pentru garantarea dreptului la
aparare, citatia trebuie sa ii fie inmanata inculpatului cu cel putin trei zile inaintea
termenului fixat. In cazul in care inculpatul este arestat, i se comunica si copia
actului de sesizare al instantei 'art. )$) alin. 2 din Codul de procedura penala%#5%.
+revederile art. 2-$ alin. ')% C. proc. pen., potrivit carora partea prezenta la un termen
nu mai este citata pentru termenele ulterioare, c"iar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste
termene, nu se plica in cazul in care, dupa ce inculpatul a luat termenul in cunostinta,
instanta si-a declinat competenta. +rin urmare, instanta investita dupa declinarea de
competenta are obligatia de a cita pe inculpat, iar in cazul in care inculpatul nu a fost
citat si a fost condamnat in lipsa, daca se cere extradarea sa, acesta poate cere
rejudecarea cauzei in temeiul art. 322#$ C. proc. pen.#-%
In speta in care s-a aratat aceasta, prin sentinta penala nr. )-4 din $
noiembrie 2002, ;ribunalul *ures a respins, ca inadmisibila, cererea
condamnatului 7.6. privind rejudecarea cauzei in care fusese condamnat.
+rima instanta, sesizata cu cererea condamnatului, a constatat ca nu se impune
rejudecarea cauzei, intrucat condamnatul avea cunostinta de procesul penal
care se desfasura impotriva sa, luand termen in cunostinta la 2- ianuarie 200$.
Ca atare, acesta isi putea exercita dreptul la aparare si, de altfel, a fost
reprezentat in instanta prin aparatorul desemnat din oficiu.
Curtea de Apel ;argu *ures, sectia penala, prin decizia nr. 2 din . ianuarie 2003, a
respins ca nefondat apelul declarat de condamnat, retinand ca, in mod corect,
prima instanta a constatat ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 322#$
C. proc. pen. 0ecursul declarat de inculpat, prin care s-a cerut casarea "otararilor
si trimiterea dosarului la prima instanta in vederea rejudecarii, intrucat cererea a
fost judecata fara ca acesta sa fie citat, este fondat.
+otrivit art. 322#$ C. proc. pen C. proc. pen., in cazul in care se cere extradarea
unei persoane judecate si condamnate in lipsa, cauza va putea fi rejudecata de
catre instanta care a judecat in prima instanta, la cererea condamnatului.
,in actele dosarului rezulta ca, urmare a modificarii legii procesual penale,
judecarea cauzei a fost declinata de >udecatoria ;argu *ures in favoarea
;ribunalului *ures, ulterior datei la care inculpatul a luat termen in cunostinta.
+rin urmare, prevederile art. 2-$ alin. ')% C. proc. pen., potrivit carora partea
prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, c"iar daca
ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, nu sunt aplicabile in cauza.
In consecinta, recursul inculpatului a fost admis, "otararile atacate au fost
casate si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la ;ribunalul *ures.
---------------
#$% <r. ;"eodoru, ,reptul procesual penal roman, +artea generala, vol. I,
?niv. !Al. I. Cuza!, Iasi, $-.$, pag. $)3.
#2% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal, +artea generala, &ditura 1umina 1ex,
8ucuresti 200$, pag. $)2.
#)% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $2-.
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea, $--4, pag. $5$.
#3% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag. 53.
#4% A se vedea ;ribunalul jud Sibiu, decizia penala nr. $3-=$--$ in ,reptul
nr. $0 -$$=$--2, pag. $03.
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.$2-
1ex, $--., pag. 35.
#-% Inalta Curte de Casatie si >ustitie, sectia penala, decizia nr. 2)4- din 5
aprilie 2003, FFF.scj.ro .
Celelalte parti
+artea vatamata
+ersoana care a suferit prin fapta penala o vatamare fizica, morala sau
materiala, daca participa in procesul penal, se numeste parte vatamata 'art. 22
alin. $ Cod procedura penala%.
+artea vatamata, ca subiect activ al exercitiului actiunii penale, contribuie, alaturi de
*inisterul +ublic, respectiv procuror, la dovedirea invinuirii in cadrul administrarii
probelor, si cere prin concluziile orale pe care le formuleaza, atat in cursul urmaririi
penale cat si al judecatii, condamnarea penala a inculpatului, in cauzele in care
actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila, partea vatamata are dreptul
sa exercite caile de atac ca act de exercitare a actiunii penale. Atunci cand instanta este
sesizata prin plangerea prealabila a partii vatamate si procurorul nu participa la
judecata, aceasta poate indeplini singura activitatile de exercitare a actiunii penale#$%.
---------------
#$% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal, +artea generala, &ditura 1umina 1ex,
8ucuresti 200$, pag. $-0
+artea civila
Se numeste parte civila persoana vatamata care exercita actiunea civila in
procesul penal 'art. 22 alin. 2 Cod procedura penala%.
+arte civila poate fi orice persoana fizica sau juridica care a suferit un prejudiciu
material sau moral prin infractiune si care si-a alaturat actiunea civila la actiunea
penala in procesul penal.
Calitatea de parte civila se determina de legea civila, cu particularitatea ca
paguba trebuie sa fie urmarea directa a infractiunii.
+entru indeplinirea calitatii de parte civila se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii#$%/
1- sa se fi savarsit o infractiune,
2- infractiunea sa fi produs persoanei vatamate un prejudiciu material sau
moral,
3- persoana vatamata sa ia parte la proces prin punerea in miscare
sau concurarea la exercitarea actiunii penale, de catre procuror,
4- persoana vatamata sa decalare ca promoveaza actiunea civila in
procesul penal, actiune pe care o alatura actiunii penale.
1a aceste conditii, unii autori mai adauga ca prejudiciul produs prin infractiune
trebuie sa fie actual, personal si direct.
Constituirea de parte civila este posibila in tot cursul urmarii penale, iar in timpul
judecatii doar la prima instanta si numai pana la citirea actului de sesizare 'art.
$3 alin. 2 C. pr. pen.%. *odificarea pretentiilor solicitate de partea civila, se
poate face tot pana in acest moment#2%.
S-a considerat ca intrucat curtea actului de sesizare constituie activitatea de debut a
cercetarii judecatoresti prin care se intra in fondul judecarii cauzei, trebuie ca in
acest moment sa se delimiteze cu exactitate atat partile din proces cat si pozitia
lor#)%. Constituirea ca parte civila in fata instantei este valabila c"iar daca, la
momentul la care a avut loc, procedura de citare a inculpatului la judecata nu era
completa, acesta nefiind prezent in instanta datorita nelegalei sale citari#2%.
+ersoana care la prima instanta nu s-a constituit parte civila nu mai poate formula
pretentii de dezdaunare in cadrul cailor de atac si nici nu poate critica prima
instanta pentru ca nu a dispus obligarea inculpatului ia despagubiri#3%.
In anumite cazuri constituirea de parte civila nu mai este posibila, c"iar daca nu s-a
depasit momentul indicat de art. $3 alin. 2 c. pr. pen. Astfel, s-a "otarat ca nu poate fi
admisa cererea de despagubiri civile formulata de persoana care abia la al treilea
termen de judecata a cerut sa se ia act de constituirea sa ca parte civila, dupa ce in
cursul urmaririi penale si la primul termen de judecata a declarat ca renunta la
despagubiri#4%. Constituirea de parte civila este posibila ulterior unei declaratii
exprese prin care persoana vatamata renunta la despagubiri, numai in ipoteza in
care se stabileste ca aceasta a fost in eroare sau a fost supusa unui doi ori unei
violente care a determinat declaratia#.% ,aca cel vatamat s-a constituit parte civila si
a formulat odata cererea de despagubire instanta este obligata sa se pronunte
asupra acesteia, c"iar daca ulterior partea nu mai insista asupra solicitarii#5%.
Cu tot caracterul disponibil al actiunii civile, modificarea limitelor pretentiilor
formulate de catre cel vatamat nu este posibila dincolo de momentul limita al
constituirii de parte civila. Cererea partii civile, formulata intr-o cale de atac, de a-l
obliga pe inculpat sa plateasca o despagubire mai mare este inadmisibila#-%.
---------------
8ucuresti 200$, pag. $23.
#2% I. ;anoviceanu, ;ratat de ,rept si procedura penala, vol. I6, ;ipografia
Curierul >udiciar, 8ucuresti, $-22-$-2., pag. )22.
#)% 7oul cod de proc.pen. - prezentare comparativa, pag. 23
#2;rib. Suprem..sect. pen. dec. nr. 20)0=$-.$, 0evista 0omana de ,rept, nr.
4=$-.2, pag. $2.-$25.
#3% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. 225=$-.3, 0evista 0omana de ,rept nr.
$=$-.3, pag. 42
#4% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. 2$2=$-52, 0evista 0omana de ,rept, nr.
2=$-53, pag. .4.
#.% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. 5.2=$-52, 0evista 0omana de ,rept nr.
4=$-52, pag. .)
#5% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. ).4=$-5$, Culegere de ,ecizii $-5$, pag. )2$-)22. #-%
;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. 2$5$=$-50, Culegere de ,ecizii $-50, pag. ))2-))).
+artea responsabila civilmente
+ersoana c"emata in procesul penal sa raspunda, potrivit legii civile, pentru
pagubele provocate prin fapta invinuitului sau inculpatului se numeste parte
responsabila civilmente. 'art. 22 alin. ) Cod procedura penala%
Calitatea procesuala de parte responsabila civilmente a fost instituita pentru a
proteja persoana care a suferit un prejudiciu, impotriva insolvabilitatii autorului
prejudiciului#$%. Aici este bine sa facem o deosebire.
0aspunderea penala este strict personala. Spre deosebire, in dreptul civil este
reglementata si raspunderea pentru fapta altuia. +e aceasta conceptie este intemeiata
cerinta, ca in procesul penal sa existe o parte care raspunde numai din punct de
vedere civil. Consecvent unui asemenea punct de vedere, reglementarea
procesual penala romana din trecut a prevazut ca poate fi introdusa in cauza
partea responsabila civilmente, care raspunde, potrivit legii civile, pentru inculpat.
In aceasta conceptie partea civilmente responsabila este o persoana a carei
raspundere este angajata exclusiv pentru fapta altuia. Actualele dispozitii se
bazeaza pe o viziune mai larga si mai elastica in care alaturi de reglementarea
traditionala din codul civil referitor la raspunderea pentru fapta altuia 'art. $000
alin. 2-2 % sa poata fi cuprinse raspunderi derivate si din alte prevederi legale#2%.
Au calitatea de parte responsabila civilmente, atat persoanele prevazute in art.
$000 Cod civil cat si persoanele c"emate sa raspunda civil pentru fapta altuia,
prevazute in 1egea nr. 22=$-4- privind angajarea gestionarilor, constituirea de
garantii, si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor.
Sunt persoane responsabile civilmente, in sensul dispozitiilor mentionate/
1- parintii pentru faptele ilicite savarsite de copiii lor minori 'art. $000 alin. 2 Cod
civil%,
2- comitentii pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor in functiile
incredintate 'art. $000 alin. ) Cod civil%,
3- institutorii si mestesugarii pentru prejudiciile cauzate de elevii si
ucenicii aflati sub supraveg"erea lor 'art. $000 alin. 2 Cod civil%,
4- persoanele care indeplinesc functii de conducere precum si orice alte persoane
care s-au facut vinovate de angajarea, trecerea sau mentinerea in functie a unui
gestionar fara respectarea conditiilor legale de varsta, studii si stagiu precum si
dispozitiilor referitoare la antecedentele penale ale acestora 'art. 25 si )0 din 1egea nr.
22=$-4-%,
5- persoanele cu privire la care s-a constat printr-o "otarare
judecatoreasca faptul ca au dobandit de la un gestionar bunuri sustrase de
acesta din avutul public si ca le-au dobandit in afara atributiilor de serviciu ale
gestionarului stiind ca acesta gestioneaza astfel de bunuri 'art. )2 din 1egea
nr. 22=$-4-%,
6- persoanele care au constituit o garantie pentru gestionari 'art. $0 si
urm. din 1egea nr. 22=$-4-%,
1a aceste cazuri, pot fi mentionate si altele/
7- locatarul principal fata de proprietar pentru incendiul cauzat de
sublocatar 'art. $2)3 Cod civil%,
8- sotul, cu partea din bunurile comune, in masura in care acestea au sporit prin
insusirea de catre celalalt si a unor bunuri din proprietatea publica 'art. )2 lit. d Codul
familiei%#)%.
---------------
8ucuresti 200$, pag. $)-.
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea, $--4,
pag. $-2. #)% 6. +avaleanu, 0esponsabilitatea penala a persoanelor morale in
noul cod penal francez, +ro 1ege nr. )=$---. pag. $3).
Apararea
,reptul la aparator este acordat tuturor partilor in procesul penal. Ca o dispozitie generala
privind judecata, legea prevede si obligativitatea asigurarii apararii. Astfel,
potrivit art. 2-2 alin.$, in cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu
este obligatorie#$%, presedintele instantei, o data cu fixarea termenului de
judecata, ia masuri pentru desemnarea aparatorului.
In toate cazurile partile pot sa-si angajeze un aparator. In momentul in care acestea isi
angajeaza un aparator inceteaza mandatul aparatorului desemnat din oficiu. ,e regula
apararea o face un avocat inscris in barou. Inculpatul nu poate fi asistat valabil in fata
instantei de un avocat care nu este inscris intr-un barou din componenta ?niunii
7ationale a 8arourilor din 0omania, o atare asistenta fiind lovita de nulitate absoluta
iar "otararea judecatoreasca este casabila in temeiul art. )53#- alin. '$% pct. 4 C. proc.
pen.#2%. In speta, situatia s-a prezentat astfel/ ;ribunalul 8ucuresti, sectia I penala,
prin sentinta nr. 5.. din 23 iunie 2002, a condamnat pe inculpatii ;.7. si ;.*. pentru
savarsirea infractiunii de trafic de minori.
Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, prin decizia nr. 454 din 2. septembrie
2002, a admis apelul inculpatului ;.*. , cu privire la incadrarea juridica si a
respins apelul inculpatului ;.7.
0ecursul declarat de inculpati a fost considerat fondat.
+otrivit 1egii nr. 3$=$--3 pentru organizarea si exercitarea profesiei de
avocat, este abilitat sa puna concluzii in instanta numai avocatul inscris in
tabloul baroului component al ?niunii 7ationale a 8arourilor din 0omania.
In fata instantei de apel, inculpatii au fost aparati de avocatul 0.C. care nu este inscris
in tabloul vreunui barou din componenta ?niunii 7ationale a 8arourilor din 0omania.
:r, potrivit art. $-. C. proc. pen., dispozitiile privind asistarea inculpatului
de catre aparator, cand asistarea, ca in speta, este obligatorie, sunt
prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute.
(iind aparati de un avocat care nu indeplineste aceasta calitate potrivit legii,
inculpatii au fost lipsiti de aparare, motiv pentru care recursurile au fost admise
si s-a casat decizia atacata cu trimiterea cauzei pentru rejudecarea apelurilor.
In principiu, asistenta juridica a partilor in procesul penal este facultativa#)%, in
sensul ca cei interesati sunt lasati sa decida daca isi aleg sau nu un avocat care
sa le acorde asistenta juridica
,e la regula aratata mai sus exista si derogari, in sensul ca, in lumina
reglementarilor in vigoare, asistenta poate fi obligatorie.
Articolul $.$ alin. 2 Cod procedura penala 'articol modificat prin 1egea
)34=2004%, modificat prin 1egea )34=2003, prevede cazurile in care
asistenta juridica este obligatorie.
In vederea realizarii unei aparari eficiente, partile si aparatorii lor pot lua
cunostinta de dosar in tot cursul judecatii.
+entru inculpatul aflat in stare de detinere, legea a fixat obligatia presedintelui
instantei de a lua toate masurile pentru ca acesta sa-si exercite dreptul de
aparare si sa poata lua contact cu aparatorul sau 'art. 2-2 alin. ) %.
;rebuie subliniat ca aparatorul trebuie sa asigure asistenta clientului sau in tot cursul
judecatii, la toate sedintele de judecata. Aparatorul trebuie sa manifeste un rol activ,
consiliind partea pe care o apara, in fiecare moment al procesului, intervenind in cursul
cercetarii judecatoresti prin intrebari adresate celor audiati, propunand administrarea de
probe, prin concluzii favorabile clientului si, daca este cazul, exercitand caile de atac.
In alta ordine de idei, in procesul penal aparatorul nu este parte, ci un subiect cu o
situatie distincta, apropiindu-se prin unele trasaturi de partile din proces, iar prin altele
de autoritatile judiciare#2% inscriindu-se intre principalii participanti la rezolvarea cauzei
penale. Aparatorul poate fi implicat in exercitarea actiunii penale si a celei civile,
situandu-se pe pozitia procesuala a partii ale carei interese le sustine si le apara. In
exercitarea atributelor ce-i revin, aparatorul trebuie sa fie un colaborator al organelor
judiciare pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei, sa dea dovada de o
temeinica pregatire juridica si o vasta cultura generala, concretizata in stapanirea unor
cunostinte de literatura, politica, stiinta despre stat si societate. ?n bun avocat, sustin
unii autori#3% trebuie sa posede o logica stransa, spontaneitate si suplete in discutie,
constiinciozitate in pregatirea pledoariei si talent oratoric#4%.
Cu toate acestea, avocatul nu poate exercita drepturile personale ale partilor/ nu poate
sa retraga plangerea prealabila, nu se poate impaca cu partea adversa sau sa exercite
o cale de atac daca partea este prezenta s nu o confirma oral sau in scris. Aparatorul
poate renunta la o cale de atac exercitata numai daca are un mandat special in acest
sens. 7eacordarea asistentei juridice, cand aceasta este obligatorie, din oficiu, daca
inculpatul nu si-a angajat un aparator, este sanctionata cu nulitatea absoluta a actelor
efectuate sau a judecatii @art. $-. alin. '2% C. proc. pen.A#.%.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $)2
#2% I.C.C.>., sectia penala, decizia nr. )042 din $4 mai 2003, FFF.scj.ro
#)% <"eorg"ita *ateut, Aparatorul, subiect al procesului penal, in lumina
ultimelor modificari legislative 'II%,in ,reptul, nr. 4=$--4, pag. ))-)2.
#2% <r. ;"eodoru, ,reptul procesual penal roman, +artea generala, vol. I,
?niv. !Al. I. Cuza!, Iasi, $-.$, pag. $4-.
#3% ;r. +op, ,reptul procesual penal, vol. I, ;ipografia 7ationala, Cluj, $-24, pag.
2$0. #4% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal, +artea generala, &ditura 1umina
1ex, 8ucuresti 200$, pag. $3-.
#.% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
0eprezentantii
In anumite situatii este posibil ca partile sa nu poata fi prezente la desfasurarea
procesului penal. +entru continuarea activitatii procesuale, in locul partilor, in anumite
conditii prevazute de lege, pot sa apara in scena procesului penal reprezentantii.
Activitatea procesuala presupune prezenta si participarea activa in cauza a
partilor, care in mod obisnuit isi realizeaza drepturile si promoveaza interesele
in masura in care sunt de fata. +entru a da o continuitate pozitiei partilor, c"iar
in situatia in care ele lipsesc, legea permite ca acestea sa fie reprezentate.
0eprezentantii sunt deci persoane imputernicite in cadrul procesului penal sa
participe la actele procesuale in numele si in interesul unei parti din proces#$%.
0eprezentarea se face in baza unui mandat, si in limitele acestuia, reprezentantul exercita
drepturile personale ale inculpatului, cu exceptia celor intuitu personae, si poate renunta la
drepturile acestuia numai in baza unui mandat special 'retragerea plangerii, impacarea,
retragerea unei cai de atac exercitate se pot face numai in baza unui mandat special%.
Cand la o activitate procesuala participa in locul partii reprezentantul acesteia, se
aplica regimul juridic corespunzator situatiei in care ar fi fost de fata insasi persoana
reprezentata. In practica judiciara s -a decis ca pentru partea civila care a lipsit atat la
dezbateri cat si la pronuntare, fiind insa reprezentata de un aparator ales, termenul de
declarare a caii de atac curge de la pronuntarea sentintei - ca si cum partea ar fi fost
prezenta in cursul judecatii - si nu de la data comunicarii "otararii#2%.
---------------
#$% 6. 0amureanu, 0eprezentarea invinuitului si inculpatului in faza urmaririi penale
si a judecatii in prima instanta, 0evista 0omana de ,rept nr. )=$-.), pag. 2$-)0.
#2% ;rib. Suprem. sect. pen., dec. nr. $0=$-.-, Culegere de ,ecizii $-.-, pag. 30..
-$ Pro"edura premergatoare /ude"atii
(ixarea termenului de judecata
1a primirea dosarului de la procuror sau a plangerii prealabile presedintele instantei
sau, judecatorul de serviciu vor dispune inregistrarea si fixarea termenului de
judecata. ;ermenele de judecata se dispun in raport de incarcatura de cauze
existenta si de urgenta anumitor cauze cat si potrivit art. 34 din 1egea )02=2002.
In anumite cazuri, presedintele sau vicepresedintele este obligat sa dea prioritate anumitor
dosare, fixand in acest scop un termen de judecata prioritar, dupa cum urmeaza#$%/
1- in cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv c"iar si in alte cauze,
conform art. 2-) C. pr. pen., judecata se face de urgenta si cu precadere,
2- in cazul judecarii unor infractiuni flagrante, in temeiul art. 2.2 C. pr. pen.,
termenul de judecata se fixeaza In cel mult 3 zile de la primirea dosarului.
---------------
1ex, $--., pag. 4$.
*entinerea arestarii inculpatului la primirea dosarului
In cauzele in care inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, inainte de expirarea
arestarii, instanta este datoare sa examineze din oficiu, in camera de consiliu, deci fara
publicitate, legalitatea si temeinicia arestarii preventive. 1a solutionarea problemei se vor
avea in vedere dispozitiile art. $3- alin. ), 2, 3 , si )0$ din Codul de procedura penala.
Citarea partilor si a celorlalti subiecti procesuali implicati in judecata
+entru asigurarea desfasurarii judecatii, este necesar ca partile sa fie instiintate
despre termenul la care are loc judecata, citarea partilor fiind o conditie pentru a
se putea trece la activitatea judecatoreasca.
In acest sens. in art. 2-$ alin. $ este inscrisa regula potrivit careia judecata
poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita.
1egea prevede obligatia instantei de a cita partile pentru judecata, dar
neprezentarea acestora nu impiedica judecarea cauzei 'art.2-$ alin. 2 %. Cand
instanta considera ca este necesara prezenta uneia dintre partile lipsa, poate
lua masuri pentru prezentarea acesteia, amanand in acest scop judecata.
+rocurorul nu se citeaza, el avand obligatia sa participe la sedinta de
judecata in toate cazurile in care participarea sa este obligatorie, potrivit legii.
In caz de amanare a judecatii, obligatia citarii nu se mentine nici pentru martori, experti
si interpreti, intrucat art. 2-$ alin. 2 prevede ca acestia iau noul termen de judecata in
cunostinta fiind informati asupra lui cu ocazia amanarii. ;otusi, avand in vedere ca
persoanele amintite pot fi salariati care ar avea greutati in parasirea locului de munca,
legea a prevazut pentru acestia dreptul de a cere instantei sa le inmaneze citatii pe loc,
spre a le servi drept act justificativ la serviciu in vederea viitoarei prezentari#$%.
Art. 2-. alin. 2 reglementeaza si situatia in care se prezinta in instanta o parte
care nu a fost citata sau nu a primit citatie. In art. 2-$ alin.) este inscrisa o
exceptie de la regula citarii partilor pentru judecata.
,eosebit de prima ipoteza, in care exista certitudinea ca partea prezenta la fiecare
termen de judecata are in cunostinta termenele urmatoare, legea prevede exceptia
de la regula citarii intemeiate numai pe prezumtia ca partea cunoaste termenul
urmator#2% in cazurile in care - desi prezenta la un termen de judecata, partea
absenteaza la termenele urmatoare 'ipoteza a doua din continutul art.2-$ alin. )%.
,in moment ce o parte a fost prezenta la un termen, nu se va mai cita, c"iar daca ar
lipsi ulterior, considerandu-se ca are cunostinta de datele fixate, sarcina de a se
informa asupra termenului revine partii care a fost odata prezenta la judecata.
&xista persoane care trebuie citate pentru fiecare nou termen, indiferent de
pozitia lor procesuala 'inculpat, parte civila, martor etc%. ,ispozitia se aplica
militarilor si detinutilor. 0eglementarea se impune pentru ca militarilor nu li se
poate da termenul in cunostinta, deoarece disciplina militara nu permite
parasirea unitatii fara o invoire in acest sens, de asemenea, detinutii nu se pot
prezenta in instanta decat in masura in care administratia locului de detinere
cunoaste momentul c"emarii si ia masurile necesare de aducere#)%.
---------------
pag. $3-. #2% ;ribunalul Suprem, dec. pen. nr. IG din $-3), in Culegere de ,ecizii
$-32-$-32, vol. I, pag.)3, decizie care are aplicabilitate si sub regimul actualei
reglementari in aceasta materie 'vz., in acest sens, <. Antoniu, 6. +apadopol, *.
+opovici, 8.Stefanescu, Indrumarile date de +lenul ;ribunalului Suprem si noua
legislatie penala, 8ucuresti, &ditura Stiintifica, $-.$, pag.25--2-2%.
#)% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag.
$3--$40, in legatura cu prezenta partilor la judecata mai pe larg vezi <r. ;"eodoru,
<arantarea dreptului partilor de a fi prezente la judecarea cauzelor penale,
0evista 0omana de ,rept nr. 2=$-.2, pag. 2--2).
Asigurarea apararii
In cursul judecatii presedintele instantei ia masurile necesare si veg"eaza ca toate
dispozitiile care garanteaza asigurarea dreptului de aparare sa fie realizate.
,aca asistenta juridica este obligatorie, potrivit art. $.$ C. proc. pen., presedintele
instantei, o data cu fixarea termenului de judecata, daca partea nu are avocat ales, va
solicita baroului desemnarea unui avocat din oficiu. ,e pilda, inculpatul fiind internat
medical in legatura cu starea de iresponsabilitate, este evident ca nu-si poate face
singur apararea si apare cazul de asistenta juridica obligatorie prevazuta de art. $.$
alin. 2 , ca atare, masurile pentru desemnarea aparatorului se impun#$%.
Cand inculpatul se afla in stare de detinere, presedintele instantei va lua masuri ca
acesta sa ia cunostinta de dosar si sa ia contact cu aparatorul sau 'art. 2-2 alin. ) din
C. proc. pen., modificat prin 1egea )34=2004%. Celelalte parti si aparatorii acestora pot
cunoaste dosarul, inaintea termenului de judecata, consultandu-l la ar"iva#2%.
---------------
#$% ;rib. Suprem, sect.pen.dec.nr. .22=$-.., 0epertoriu alfabetic de practica
judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. )3.
Cadrul general de desfasurare a sedintei de judecata
>udecata se desfasoara in sedinta publica, oral, nemijlocit si contradictoriu
sub conducerea completului de judecata cu participarea partilor dupa caz, a
procurorului, a aparatorilor partilor, si a altor subiecti procesuali. In acest
stadiu al judecatii se aplica urmatoarele dispozitii/
- Conducerea sedintei de judecata
Completul de judecata este condus de presedinte. In cazul in care cauza se judeca
de un singur judecator acesta este si presedintele completului de judecata.
Sarcinile acestuia se deosebesc de ale celorlalti judecatori din complet.
+otrivit art. 2-4 C. proc. pen., presedintele conduce sedinta de judecata indeplinind
toate atributiile pe care le are de la lege!. &l decide asupra cererilor formulate de
parti daca rezolvarea acestora nu este data in caderea completului.
+entru a marca rolul preponderent si functia detinuta de presedintele completului, legea
a prevazut ca in cursul judecatii intrebarile se pun prin mijlocirea acestuia. in vederea
sporirii operativitatii sedintei, presedintele poate incuviinta ca intrebari sa fie adresate si
direct, avand c"iar dreptul in aceasta situatie la interventie pentru reformularea sau
inlaturarea intrebarii#$%. Aceasta inseamna ca, in esenta, toate activitatile procesuale si
procedurale, se desfasoara sub conducerea presedintelui completului de judecata si ca
orice legatura intre instanta, pe de o parte si ceilalti participanti, pe de alta parte, se
realizeaza numai prin intermediul acestuia#2%.
- Asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata
In literatura de specialitate, judecarea cauzei penale poate avea un eficient rol educativ
numai daca in salile de sedinta in care se desfasoara activitatea de judecata este o ordine
exemplara, iar cei ce participa la activitatea procesuala au un comportament solemn. +otrivit
art. 2-5 , presedintele completului de judecata veg"eaza asupra mentinerii ordinii si
solemnitatii sedintei, putand lua masurile necesare in acest scop. +roblema asistentei
juridice obligatorii si implicatiile sale in procesul penal au fost in situatiile in care numarul
celor care ar dori sa asiste la judecata este mult mai mare decat capacitatea salii de sedinta,
presedintele completului poate limita accesul publicului in sala de judecata. Cei prezenti in
sedinta de judecata sunt obligati sa se comporte disciplinat, pentru a nu crea dezordine si a
nu diminua solemnitatea judecatii#)%.
+entru asigurarea dreptului la aparare, alineatul ultim al art. 2-5 C. pr. pen., prevede expres
ca atunci cand o parte este indepartata din sala de sedinta, presedintele este obligat sa o
c"eme in sala inainte de inceperea dezbaterilor si sa-i aduca la cunostinta actele esentiale
efectuate in lipsa sa, sa-i citeasca declaratiile celor ascultati si sa o intrebe daca are de facut
obiectiuni sau cereri in legatura cu ele. in timpul cat o parte este indepartata din sedinta,
aparatorul ei o poate reprezenta, in cazurile si conditiile prevazute de lege.
- Constatarea infractiunilor de audienta
Infractiunile de audienta sunt cele savarsite in fata completului de judecata,
indiferent daca acesta se afla in sala de sedinta sau la locul unde, potrivit
art.255, se desfasoara judecata ori in timpul unei cercetari la fata locului.
1ocul si timpul comiterii infractiunii sunt circumstante esentiale ale
infractiunilor de audienta.
+otrivit art. 2-- alin.$, daca in cursul sedintei se savarseste o fapta prevazuta
de legea penala, presedintele completului constata acea fapta si identifica pe
faptuitor. in legatura cu savarsirea infractiunii de audienta, instanta intocmeste
un proces-verbal pe care-l trimite procurorului#2%.
In cazul in care se impune, instanta poate dispune arestarea preventiva a
invinuitului-masura de preventie care consta in lipsirea de libertate a unei
persoane, cu caracter provizoriu si in conditiile determinate de lege, inainte de
solutionarea definitiva a cauzei penale pentru a se asigura buna desfasurare a
procesului penal ori a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de
la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei#3%.
,ispozitia se va da prin inc"eiere iar presedintele va emite un mandat de arestare.
+ersoana invinuita, impotriva careia s-a luai masura arestarii preventive, va fi trimisa
de indata procurorului, impreuna cu procesul-verbal si cu mandatul de arestare#4%.
- ,esc"iderea sedintei de judecata
+e rolul unei instante sunt, de regula, mai multe cauze. +entru a intra pe rol o cauza,
presedintele anunta, potrivit ordinii de pe lista de sedinta, cauza a carei judecare este la
rand. Apoi dispune grefierului de sedinta sa faca apelul partilor si a celorlalte persoane
citate. Cu acest prilej se face verificarea daca sunt citate toate partile si celelalte persoane
care participa la proces si daca s-a indeplinit procedura fata de acestea. +resedintele va fi
informat de grefier asupra celor constatate. ,aca nu au fost citate toate partile
sau acestea nu au primit citatia, si totusi se prezinta la judecata, presedintele
este obligat sa stabileasca identitatea lor, considerand procedura indeplinita.
In temeiul art. )00, alin. $ C. pr. pen., instanta este datoare sa verifice din oficiu,
la prima infatisare, regularitatea actului de sesizare.
+rocedand la verificarea regularitatii actului de sesizare, instanta daca ajunge la concluzia
ca sesizarea 'rec"izitoriul, plangerea prealabila directa, cererea de apel, cererea de recurs,
cererea de recurs in anulare, etc.% nu este facuta potrivit legii, dispune inlaturarea lipsurilor,
fie de indata, daca este posibil, fie la un alt termen viitor acordat special in acest scop. In
ipoteza in care se constata ca inlaturarea neregularitatii nu poate fi inlaturata de indata si nici
prin acordarea unui termen in acest scop, se va proceda la restituirea dosarului organului
care a intocmit actul de sesizare 'de pilda, procurorului%, in vederea refacerii acestuia. ,esi
legea nu prevede, s-a emis parerea ca restituirea se va dispune prin sentinta in cazul primei
instante sau prin decizie in cazul instantelor de control judiciar, nu prin inc"eiere, fiind vorba
de o dezinvestire a instantei#.%.
,aca o parte nu se prezinta desi a fost legal citata, neprezentarea nu impiedica
judecarea cauzei. Cand prezenta unei parti lipsa se apreciaza de instanta ca este
necesara pentru judecarea cauzei, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia,
amanand in acest scop judecarea cauzei @art. 2-$ alin. '2% C proc. pen.A. Astfel, intr-un
caz instanta a decis ca nu se considera indeplinita procedura de citare cu inculpatul
internat in spital daca dosarul s-a inregistrat la instanta c"iar in ziua internarii sale in
spital, astfel incat inculpatul nu a avut cunostinta de judecarea procesului sau5.
In anumite situatii, activitatea procesuala nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului.
Astfel, in cazul in care inculpatul este arestat, judecata nu se desfasoara decat in prezenta
acestuia, organele competente avand obligatia sa-l aduca in fata instantei 'art. )$2 alin.
2 %#-%.
1a prima infatisare, instanta este datoare sa verifice doua aspecte/
1- regularitatea actului de sesizare 'art. )00 %,
2- constatand ca este legal sesizata va verifica, in cauzele cu inculpatul
arestat, regularitatea luarii si mentinerii masurii arestarii preventive 'art.)00#2 %.
3- 0ezolvarea c"estiunilor incidente
In cazul in care partile sau procurorul a formulat cereri sau exceptii, privitoare la
latura in care participa, sau acestea sunt ridicate din oficiu instanta este obligata
sa le puna in discutie si dupa ce acestea au fost dezbatute in contradictoriu, sa
se pronunte asupra lor prin inc"eiere motivata.
In ipoteza in care instanta le admite se va proceda in consecinta 'de pilda, isi va
declina competenta sau va restitui cauza la procuror%. ,aca dimpotriva, le
respinge, va proceda ia continuarea judecatii cauzei.
Conform art. )02 alin. 2 C. pr. pen., instanta se va pronunta prin inc"eiere
motivata si asupra tuturor masurilor luate in cursul judecatii 'de pilda, asupra
masurilor asiguratorii, a masurilor preventive, etc%.
- Suspendarea judecatii
Ca si urmarirea penala, judecata poate fi suspendata cand se constata ca inculpatul sufera
de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata. Intr-o asemenea situatie,
instanta dispune prin inc"eiere, suspendarea procesului penal pana cand starea
sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata 'art.)0) alin.$%#$0%.
Astfel, potrivit textului legal, suspendarea judecatii se poate dispune daca sunt
indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii#$$%/
1) inculpatul sa sufere de o boala grava. 8oala poate fi si rezultatul activitatii voluntare
a inculpatului, insa nu atrage in mod obligatoriu si revocarea arestarii#$2%.
2) boala sa fie constatata printr-o expertiza medicala. ,esi legea are In vedere o
expertiza medicala!, se considera ca este vorba de o expertiza medico-legala#$)%.
Simpla afirmatie sau invocare a apararii ca ar fi necesara o expertiza psi"iatrica,
intrucat exista indoieli cu privire la starea psi"ica a inculpatului nu este suficienta pentru
a deveni aplicabile dispozitiile art. $$. C. pr. pen. referitoare la obligativitatea
expertizei#$2%. Indoielile trebuie sa fie determinate de situatia din dosar#$3% ori sa aiba
sorgintea in probele administrate in cauza#$4%. ,aca apararea, solicitand expertiza
psi"iatrica, a prezentat in cauza acte medicale din care rezulta ca inculpatul atat
anterior procesului cat si in cursul acestuia sufera de maladii psi"ice grave, care pot
pune in discutie existenta discernamantului, dispunerea expertizei este obligatorie#$.%.
3) boala sa-l impiedice efectiv pe inculpat sa participe la judecata
,e pilda, s-a decis ca se justifica suspendarea judecatii in cazul in care
inculpatul a fost internat medical pentru delir cronic sistematizat!, boala psi"ica
care conduce la tulburari de constiinta si discernamant%#$5%, in sc"imb, nu este
caz de suspendare daca inculpatul, suferind de tuberculoza, frecventeaza in
mod obisnuit localurile publice#$-%. Impiedicarea urmeaza a se intelege in sens
larg, atat sub aspectul starii de sanatate al invinuitului sau inculpatului, cat si al
implicatiilor asupra celorlalti participanti in proces. Astfel, in cazul unei boli
molipsitoare, dincolo de starea sanatatii celui in cauza, se vor avea in vedere si
conditiile de carantina necesare pentru a nu pune in pericol alte persoane.
<ravitatea bolii nu depinde de posibilitatile ulterioare de insanatosire, fiindca
stiintific diferenta dintre boli curabile si incurabile este astazi relativa, iar
practic s-a dovedit ca boli diagnosticate incurabile, au putut fi vindecate#20%.
d% sa existe o dispozitie a instantei
Instanta dispune suspendarea prin inc"eiere pana cand starea sanatatii
inculpatului va permite participarea acestuia la judecata.
,aca sunt mai multi inculpati in aceeasi cauza 'consortiurn procesual%, iar temeiul
suspendarii priveste numai pe unul dintre ei, se va proceda la disjungerea cauzei,
urmand ca judecata sa se desfasoare in continuare numai fata de cei care pot participa
la judecata, iar suspendarea judecatii sa se faca doar fata de cel bolnav la un termen
separat. in subsidiar, daca disjungerea nu este posibila, se va dispune suspendarea
judecatii intregii cauze#2$%. Cand dintre mai multi inculpati numai unul sufera de o boala
grava, iar disjungerea cauzei este posibila, suspendarea in raport de toti impricinatii
este gresita, c"iar daca exista vreunul din cazurile de conexitate sau indivizibilitate#22%
In momentul in care intervine insanatosirea inculpatului, daca se constata 'de
pilda, printr-o noua expertiza medico-legala% ca acesta poate participa la
judecata, procesul penal se reia din oficiu. +entru aceasta, instanta este obligata
ca in toata perioada suspendarii sa se informeze periodic daca mai subzista
cauza care a determinat suspendarea judecatii#2)%. &ste asadar nelegala solutia
instantei de suspendare a judecatii pe o perioada determinata#22%.
Al doilea caz de suspendare introdus in urma completarii art. )0) prin 1egea nr.
25$=200), este cazul ii care a fost ridicata o exceptie de neconstitutionalitate.
Suspendarea se dispune prin inc"eiere motivata, pana la solutionarea de catre
Curtea Constitutionala a exceptiei.
,in prevederea, ca suspendarea se dispune, pana la solutionarea de catre
Curtea Constitutionala a exceptiei, rezulta ca instanta va da termene inlauntrul a
)0 de zile si daca va fi necesar, va analiza la fiecare termen prelungirea masurii
preventive a arestarii, pana la solutionarea exceptiei#23%.
,aca inculpatul este arestat, se aplica in mod corespunzator prevederile art.
)00#2, respectiv daca instanta constata ca prelungirea arestarii este motivata,
odata cu suspendarea va dispune prelungirea arestarii pe maximum )0 zile.
,aca fata de inculpat s-a dispus masura obligarii de a nu parasi localitatea sau
masura obligarii de a nu parasi tara, se aplica, in mod corespunzator, art. $23 si
$23#$ . 0eamintim insa ca luarea masurilor preventive, prelungire sau mentinerea
acestora, nu este obligatorie, sens in care legiuitorul a introdus un element de
oportunitate. :portunitatea trebuie inteleasa in cel putin in doua sensuri/ al
asigurarii intereselor urmaririi penale sau ale judecatii precum si al momentului
tactic optim#24%. Spre exemplu, asa cum arata art. $)- alin. $ C.+.+., modificat prin
:?< 40=2004, daca se sc"imba temeiurile care au determinat luarea masurii,
aceasta se inlocuieste cu alta masura, iar cand nu mai exista vreun temei care
justifica mentinerea ei, trebuie revocata din oficiu sau la cerere. Inlocuirea masurilor
preventive presupune, daca este vorba de o masura privativa de libertate, aplicarea
unei masuri mai grave. :rice masura privativa de libertate se poate inlocui cu
masura restrictiva de libertate a obligarii de a nu parasi localitatea#2.%.
Inc"eierea este supusa recursului in termen de 3 zile de la data pronuntarii.
0ecursul nu suspenda, insa, executarea "otararii, ceea ce inseamna, deci, ca
aceasta este executorie din momentul pronuntarii#25%.
+ractica judiciara a incercat, uneori in conditii discutabile, sa extinda normele de
suspendare a judecatii si la alte ipoteze decat cele cuprinse in art. )0) . ,e pilda, s-a
"otarat ca daca faptele puse in seama inculpatului trimis in judecata au fost savarsite
impreuna cu un invinuit cu privire la care procurorul a dispus suspendarea urmaririi penale,
instanta constatand ca judecarea faptelor nu poate fi dispusa fara periclitarea adevarului,
poate sa suspende judecarea pentru inculpatul sanatos trimis in judecata#2-%.
- Inc"eierea de sedinta
In cursul sedintei de judecata, grefierul consemneaza toate afirmatiile,
intrebarile si sustinerile celor prezenti, inclusiv ale presedintelui completului
de judecata in note privind desfasurarea procesului.
+otrivit art. )03 C. proc. pen., desfasurarea procesului in sedinta de judecata se
consemneaza in inc"eierea de sedinta. Inc"eierea de sedinta este un act procedural
mixt, avand, pe de o parte, prin caracterul sau constatator trasaturile unui proces-
verbal, iar pe de alta parte, deoarece cuprinde si masurile ce s-au luat de catre
instanta, constituie o "otarare judecatoreasca @art. )$$ alin. ')% C. proc. pen.A.
Inc"eierea de sedinta are structura unei "otarari judecatoresti cuprinzand#)0%/
- o parte introductiva/ ziua, luna, anul si denumirea instantei, mentiunea daca sedinta
a fost sau nu publica, numele si prenumele judecatorilor, procurorului si grefierului,
numele si prenumele partilor, aparatorilor si ale celorlalte persoane care participa la
proces si care au fost prezente la judecata, precum si a celor care au lipsit, cu aratarea
calitatii lor procesuale si cu mentiunea privitoare la indeplinirea procedurii
1- o parte descriptiva / anuntarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis in
judecata si textele de lege in care a fost incadrata fapta, inscrisurile care s-au citit in
sedinta, cererile de orice natura formulate de procuror, de parti si de ceilalti
participanti la proces, concluziile procurorului si ale partilor. 7erespectarea acestei
dispozitii este sanctionata cu nulitatea absoluta a "otararii.
2- dispozitivul cuprinde/ masurile luate in cursul judecatii. Acestea se refera la/
urmatorul termen de judecata, amanarea pronuntarii, probele admise, persoanele
ce trebuie citate pentru urmatorul termen, masurile procesuale luate s.a.
Inc"eierea se intocmeste de grefier in 22 de ore de la terminarea sedintei si trebuie
semnata de presedintele completului de judecata si de grefier. 7esemnarea minutei de
presedintele completului de judecata sau de grefier este sanctionata cu nulitatea
relativa. Inc"eierea de sedinta face posibil controlul legalitatii si temeiniciei judecatii.
In practica judiciara s-a aratat#)$%/
3- lipsa inc"eierii de sedinta este de natura sa atraga sanctiunea nulitatii
absolute a intregii sedinte de judecata, deoarece reprezinta unica modalitate de
constatare a publicitatii sedintei de judecata, a regulatei compuneri a instantei,
precum si a prezentei procurorului, a inculpatului arestat sau minor, ori a
aparatorului cand asistenta juridica este obligatorie, potrivit legii#)2%.
4- lipsa din cuprinsul inc"eierii de sedinta a mentiunilor cu privire la
concluziile si sustinerile inculpatului la ultimul cuvant, atrage, de
asemenea, nulitatea, deoarece instanta de control judiciar nu poate
verifica legalitatea si temeinicia "otararii pronuntate#))%.
5- lipsa semnaturii presedintelui completului de judecata, atunci cand acesta a
semnat minuta si sentinta, avand posibilitatea sa semneze si inc"eierea nu atrage
nulitatea#)2%.
6- neconsemnarea tuturor judecatorilor in partea introductiva a inc"eierii
conduce la nulitatea absoluta a judecatii, intrucat in aceste conditii nu se poate
verifica care dintre judecatori au luat parte efectiv la dezbateri si la
deliberare#)3%.
---------------
pag. $42. #2% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. 25.
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $)2-$))
#2% ;ribunalul jud. Sibiu, dec. pen. nr.24) din $-.4, in 0evista 0omana de
,rept. nr.2, $--., pag.34
#3% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal, +artea generala, &ditura 1umina 1ex,
8ucuresti 200$, pag.202
Constant, Sibiu, 2003, pag. )2-.
#.% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d. 1umina
1ex, $--., pag. )2
#5% A se vedea ;ribunalul jud Sibiu, decizia penala nr. $3-=$--$ in ,reptul nr. $0-
$$=$--2, pag. $03.
#-% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.$2-
#$0% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr.42 nr.$-.3, in Culegere de
,ecizii $-.3, pag.2-2.
#$$% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. )2-)3.
#$2% A se vedea, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 42$=$-.3 in
Culegere de decizii, $--3, pag. 2-2.
#$)% a se vedea <r. ;"eodoru, ;udor +laesu, ,rept procesual penal, partea
generala, ?niversitatea Al. I. Cuza!, Iasi, $-54, pag. $22.
#$2% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. 2$-5=$-.), 0evista 0omana de ,rept, nr.
$0=$-.2, pag. .2.
#$3% ;rib. Suprem, seci. pen., dec. nr. $-20=$-50, 0evista 0omana de ,rept nr.
4=$-5$, pag. 5..
#$4% ;rib. Suprem, seci. pen., dec. nr. $2-0=$-50, 0evista 0omana de ,rept nr.
-=$-5$, pag. .0.
#$.% ;rib. *un. 8ucuresti, sect. II pen., dec. nr. $4-2=$-5$, 0evista 0omana de
,rept nr. 4=$-52, pag. -2--3.
#$5% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2)2)=$-.0 in 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara ia materie penala pe anii $-4- -$-.3, pag. 2)3.
#$-% A se vedea, intr-o speta privind urmarirea penala si care se aplica prin
analogie, ;ribunalul Suprem, colegiul penal, decizia nr. $0)$=$-3. in
1egalitatea populara nr. 3= $-35, pag. .2.
$--4, pag. ... #2$% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol.
II, &d. 1umina 1ex, $--., pag. )3.
#22% ;rib. Suprem, sect.pen., dec. nr. 2)2=$-.., 0epertoriu alfabetic de practica
judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. ).).
#2)% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. )3.
#22% A se vedea, ;ribunalul 6rancea, inc"eierea din $$.0$.$--3 data in
dosarul nr. 32-=$--2, citata de 0. 1upascu in ,urata suspendarii judecarii, in
,reptul nr. $=$--., pag. 4..
#23% A.S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Constant, Sibiu, 2003, pag. ))0-))$
#24% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003,
pag 20. #2.% <". ,aringa, *asurile preventive in noul cod de procedura penala,
0evista 0omana de ,rept, nr. 2=$-4-, pag. 22.
#25% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. )3.
#2-% >udecatoria <"eorg"e-<"eorg"iu-,ej, inc"eierea din )0 iunie $-.2, dosar
nr. $)2)=$-.2, 0evista 0omana de ,rept, nr. $$=$-.2, pag. 4--.0, cu nota critica
de Augustin ?ngureanu 'pag..0- .2%, pe considerentul ca art. )0) alin. 2
presupune existenta in cauza a mai multor inculpati trimisi in judecata.
#)0% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura Constant, Sibiu,
2003.
#)$% Conform <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. )5-)-.
#)2% in acest sens, a se vedea, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. $033=$-.-
in 0evista 0omana de ,rept nr. $=$-50, pag. 4-, ;ribunalul Suprem, sectia penala,
decizia nr. $)-=$-5$ in Culegere de decizii pe anul $-5$, pag. )25, ;ribunalul mun.
8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. 425=$--) in ;ribunalul mun. 8ucuresti, Culegere
de practica judiciara penala pe anul $--), Casa de &ditura si +resa Sansa!, 8ucuresti,
$--2, pag. $24, Curtea Suprema de >ustitie, decizia nr. .22=$--) in ,reptul nr. 2=$--2,
pag.53, Curtea de Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. $$3=A=$--2 in Curtea
de Apel 8ucuresti, Culegere de practica judiciara penala pe anul $--2, &ditura
Continent GGI, 8ucuresti, $--3, pag. -./ Curtea de Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala,
decizia nr. 242=$--3 cu nota de 6. +apadopol, in Curtea de Apel 8ucuresti, Culegere de
practica judiciara penala pe anul $--3, &ditura Continent GGI, $--4, pag. .5 -50
#))% A se vedea ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2.0=$-5), in
Culegere de decizii pe anul $--), pag. )00.
#)2% A se vedea ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. $-32=$-.4 in
Culegere de decizii pe anul $-.4, pag. 23..
#)3% Curtea de Apel ;imisoara, decizia penala nr. 3$=0=$--4 in ,reptul nr.
$2=$--4,p. $$$.
&$ elurile 0otararilor /ude"atoresti
&numerare
+otrivit art. )$$, "otararile judecatoresti sunt de trei feluri/ sentinte,
decizii si inc"eieri.
In art. )$$ alin. $ se arata ca sentinta, este "otararea prin care cauza
este solutionata de prima instanta de judecata sau prin care acesta se
dezinvesteste fara a solutiona cauza. +otrivit art.)23, in rezolvarea
cauzei penale, instanta "otaraste prin sentinta, care poate fi, dupa caz,
de condamnare, ac"itare sau incetare a procesului penal. Sentintele
prin care instanta solutioneaza cauza sunt supuse apelului.
Alineatul 2 al art. )$$ C. pr. pen. prevede expres ca "otararea prin care
instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in interesul
legii, precum si "otararea pronuntata de instanta de recurs in
rejudecarea cauzei dupa casare, se numeste decizie.
In afara acestora, sunt decizii si "otararile pronuntate de instante care
judeca o contestatie in anulare pentru primele trei cazuri prevazute in
art. )54 C. pr. pen., deoarece in aceste ipoteze contestatia in anulare se
adreseaza instantei de recurs#$%.
:ricare ar fi denumirea, "otararile penale pronuntate de instante
trebuie sa intruneasca mai multe calitati#2%/
- sa fie temeinice, stabilind in conformitate cu realitatea toate imprejurarile
cauzei,
1- sa fie legale, principiul legalitatii mentinandu-se in adoptarea
solutiei, aplicarea dispozitiei si modul de redactare,
2- sa fie ec"itabile, pastrand concordanta cu conceptiile despre justitie si
dreptate,
3- sa fie convingatoare determinand in opinia publica si
paturile largi ale populatiei aprecierea ca cele "otarate sunt
juste.
---------------
#$% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. 32.
+aidea, $--4, pag. $43.
Sentinta
In art. )$$ alin. $ se arata ca sentinta este "otararea prin care cauza este solutionata de
prima instanta de judecata sau prin care acesta se dezinvesteste fara a solutiona
cauza. +otrivit art. )23, in rezolvarea cauzei penale, instanta "otaraste prin sentinta,
care poate fi, dupa caz, de condamnare, ac"itare sau incetare a procesului penal.
Sentintele prin care instanta solutioneaza cauza sunt supuse apelului.
,e asemenea/
1- instanta "otaraste prin sentinta si in cazul in care solutioneaza o problema
cu natura contencioasa care nu vizeaza fondul cauzei. ,e exemplu, potrivit 2.5#$
alin.5 lit. a si b , instanta se pronunta prin sentinta asupra plangerii formulate de cel
nemultumit de rezolutiile si ordonantele procurorului de netrimitere in judecata.
2- instanta pronunta o sentinta in care se dezinvesteste. Sunt astfel de
"otarari cele prin care instanta isi declina competenta 'art.22% sau prin care
instanta restituie cauza +arc"etului in vederea refacerii sau completarii
urmaririi penale 'art. ))2 si )))%. Sentintele prin care instanta se
dezinvesteste nu sunt supuse intotdeauna apelului sau recursului.
3- instanta de judecata poate pronunta o sentinta in cazul in care se
dezinvesteste in cadrul cailor extraordinare de atac. Astfel, potrivit art. 20) alin ) cu
ocazia judecarii in principiu a cererii de revizuire, instanta dispune prin inc"eiere
admiterea in principiu a cererii de revizuire sau, prin sentinta, respingerea
acesteia#$%.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $)-
*inuta
1a sfarsitul deliberarii, rezultatul acesteia se consemneaza intr-un act scris purtand
denumirea de minuta, care trebuie sa aiba continutul prevazut pentru dispozitivul "otararii
'art. )0- alin. $%. *inuta este deci actul in care se consemneaza solutia adoptata
de instanta si pe care presedintele urmeaza sa o pronunte in sedinta publica la
terminarea judecatii#$%.
,in momentul semnarii, minuta nu mai poate fi modificata. In practica
judiciara, s-a decis, in mod corect, ca este lipsita de valabilitate o mentiune
trecuta in dispozitivul "otararii, daca nu figureaza si in minuta#2%.
Art. )0- mentioneaza ca minuta se semneaza de membrii completului de judecata.
,esi aceasta nu se prevede sub sanctiunea expresa a nulitatii, intrucat dispozitiile
privind compunerea instantei sunt inscrise sub sanctiunea nulitatii absolute 'art. $-.
alin. 2 %, rezulta ca aceeasi sanctiune opereaza si cand minuta nefiind semnata de toti
membrii completului, nu se poate constata daca la data solutionarii cauzei completului a
fost legal constituita#)%. ?rmatorul caz petrecut in practica este edificator in acest sens/
intr-o cauza un judecator s-a abtinut, in locul sau fiind desemnat un altul care a si fost
mentionat in partea introductiva a "otararii. ;otusi, din eroare minuta a fost semnata de
judecatorul care s-a abtinut. :bservand eroarea, in aceeasi zi judecatorul care a
participat la judecata a radiat semnatura celuilalt si a semnat el minuta. In acest
moment copia dispozitivului "otararii fusese deja transmisa locului de detinere iar
condamnatul s-a plans imediat de nelegalitatea "otararii. Intrucat s-a creat o confuzie
cu privire la judecatorii care au participat la solutionarea cauzei si intrucat dispozitiile
relative la compunerea instantei sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute, s-a
dispus rejudecarea cauzei cu un complet legal constituit#2%.
In literatura de specialitate#3% s-a considerat ca fata de prevederile art. )0- C. pr.
pen. care nu fac vreo deosebire in raport de felul "otararii si fata de cele ale art.
)$$ C. pr. pen. din care rezulta ca "otararile penale pot fi nu numai sentinte sau
decizii ci si inc"eieri, se poate concluziona ca minuta este obligatorie si in cazul
inc"eierii prin care se rezolva o c"estiune incidenta 'de pilda, inc"eierea de
solutionare a unei cereri de liberare provizorie%.
In alta opinie s-a exprimat acordul cu acest punct de vedere, cu precizarea ca in
materia inc"eierilor prin care se iau masuri cu privire la incidentele procesuale
nu sunt aplicabile dispozitiile art. )0- C. pr. pen. asa cum s-a sustinut, care se
aplica articolului $-. alin. 2 C. pr. pen., pe motiv ca potrivit art. )0- C. pr. pen.
minuta in care se consemneaza rezultatul deliberarii trebuie sa aiba continutul
prevazut de lege pentru dispozitivul "otararii, iar conform art. )3. C. pr. pen.,
dispozitivul "otararii trebuie sa cuprinda, printre altele, si mentiunea datei cand
"otararea a fost pronuntata si ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
7econcordanta dintre minuta si dispozitiv are drept urmare desfiintarea "otararii pentru
ca in dispozitivul "otararii nu pot fi retinute decat cele cuprinse in minuta#4%. Cu toate
acestea, s-a decis ca indicarea corecta in minuta, precum si in considerentele "otararii,
a datei de la care se deduce din durata pedepsei pronuntate timpul arestarii preventive,
si mentionarea in dispozitivul "otararii a aceleiasi zile si luni, dar a altui an decat in
minuta, nu constituie motiv de casare, ci o evidenta eroare materiala ce se indreapta de
instanta de judecata care a pronuntat "otararea, potrivit procedurii prevazute in art. $-3
C. proc. pen.#.%. In speta, prin sentinta penala nr. )0 din $- mai 200) a ;ribunalului
Covasna, S.I. si :.B. au fost condamnati pentru savarsirea infractiunii de tal"arie.
+rin decizia penala nr. 2)2 din $$ septembrie 200), Curtea de Apel 8rasov
a respins apelul procurorului.
0ecursul declarat de procuror, cu motivarea, intre altele, ca s-a dedus gresit durata
arestarii preventive a inculpatului S.I. de la . martie 2002, desi a fost arestat
preventiv la . martie 200), este nefondat.
,in verificarea minutei sentintei ;ribunalului Covasna, care constituie rezultatul
deliberarii si a fost pronuntata in sedinta publica, rezulta ca arestarea preventiva
a inculpatului s-a dedus corect, de la . martie 200) la $- mai 200).
,e asemenea, in motivarea sentintei s-a mentionat corect data arestarii
preventive. ,intr-o evidenta eroare materiala, la dactilografiere s-a trecut in
dispozitivul sentintei data de . martie 2002, in loc de . martie 200).
Aceasta greseala nu constituie - cum a decis Curtea - motiv de casare, erorile
materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se indreapta, potrivit art.
$-3 C. proc. pen., de insasi instanta de judecata care a intocmit actul. In
consecinta, recursul declarat de procuror a fost respins de instanta suprema.
In alta speta#5% s-a statuat, pe buna dreptate, ca lipsa mentiunilor privind caracterul
public al sedintei in care are loc pronuntarea nu poate sa atraga nulitatea absoluta,
deoarece nu face parte dintre cazurile de nulitate prevazute de art. $-. alin. 2 C. pr.
pen., neputand ec"ivala cu imprejurarea ca sedinta de judecata nu a fost publica. in
sprijinul acestei solutii, s-a sustinut, in mod justificat, ca omisiunea unei asemenea
mentiuni nu poate atrage vreo sanctiune procesuala, de orice fel, deoarece ea nu
ar putea fi facuta, in mod obiectiv, decat in dispozitivul "otararii, redactata dupa
intocmirea minutei si dupa pronuntare, nu in minuta, care se intocmeste dupa
deliberare, dar inainte de pronuntare#-%.
*inuta nu se semneaza si de grefierul care participa la sedinta de judecata,
deoarece acesta nu face parte din completul de judecata#$0%.
---------------
pag. $.$. #2% a se vedea, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 4$.=$-.2 in
0epertoriu alfabetic de practica judiciara penala pe anii $-4- -$-.2, pag. 252,
;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. $..3=$-.2, in Culegere de decizii pe
anul $-.2, pag. 3)2, ;ribunalul jud. ;imis, decizia penala nr. $$3)=$-.) in 0evista
0omana de drept nr. 2=$-.2, pag. $2., ;ribunalul *un. 8ucuresti, sectia I penala,
decizia nr. )-2=$--2 in Culegere de decizii pe anul $--2, pag. $)2.
pag. $.$. #2% ;rib. Suprem, sect.pen.dec. nr. $)).=$-5$, 0evista 0omana de
,rept nr. $=$-52, pag. 4$-42.
#3% ,. 1upascu, <. :prea, nota la decizia nr. 2$5=0=2$.05.$--4 a ;ribunalului
mun. 8ucuresti, sectia a II-a penala, in ,reptul nr. )=$--., pag. $$5-$$-.
pag. $.$. #.% Inalta Curte de Casatie si >ustitie, sectia penala, decizia nr. $0.
din - ianuarie 2002, FFF.scj.ro
#5% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 22.2=$-5$ in 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii $-5$ -$-53, pag. $2), Curtea de Apel 8ucuresti,
sectia I penala, decizia nr. 253=$--2, in Curtea de Apel 8ucuresti cu nota de 6. +apadopol,
Culegere de practica judiciara penala pe anul $--2, &ditura Continent GGI, 8ucuresti, $--3,
pag. $00 -$0$. : solutie similara a fost adoptata si pentru ipoteza in care mentiunea ca
pronuntarea s-a facut in sedinta publica lipseste din cuprinsul dispozitivului
"otararii judecatoresti 'a se vedea, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr.
222)=$-.4, in Culegere de decizii pe anul $-.4, pag. 2.2.
#-% 6. +apadopol, nota la decizia nr. 253=$--2 a Curtii de Apel 8ucuresti,
sectia a II-a penala, in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--2,
&ditura Continent GGI, 8ucuresti, $--3, pag. $00 -$0$.
#$0% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 42)=$-.$ in 0evista 0omana de
,rept nr. -=$-.$, pag. $4., ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2522=$-.0 in
0epertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-4- -$-.2, pag. 20-,
;ribunalul jud Dunedoara, decizia penala nr. $40=$-.. in 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara penala pe anii $-.4 -$-50, pag. 232, ;ribunalul jud. ;imis, decizia
penala nr. 243=$-.0 in 0evista 0omana de ,rept nr. $$=$-.0, pag. $.$, Curtea de Apel
8ucuresti, sectia a II-a penala, Curtea Suprema de >ustitie, sectia militara, decizia nr.
2.=3.04.$--3 in Curtea Suprema de >ustitie, 8uletinul >urisprudentei, Culegere de
decizii pe anul $--3, &ditura +roema!, 8aia *are, $--4, pag. 22$-222.
,ecizia
Dotararea prin care instanta se pronunta asupra/ apelului, recursului, recursului
in interesul legii, precum si "otararea pronuntata de instanta de recurs in
rejudecarea cauzei se numeste decizie @art. )$$ alin. '2% C. proc. pen.A.
1egiuitorul a avut in vedere ca prin decizie se solutioneaza o cale de atac de catre instanta
de control, indiferent ca, de regula, este o cale de reformare 'majoritatea cailor de atac se
exercita la instanta ierar"ic superioara% sau, uneori, este o cale de retractare 'calea de atac
se exercita la instanta care a pronuntat "otararea atacata% cum este cazul contestatiei in
anulare, pentru primele trei cazuri prevazute de art. )54 lit. a%, b%, c% C. proc. pen.
In literatura de specialitate, se apreciaza ca prin decizie trebuie solutionate si conflictele de
competenta si cererile de stramutare, caci ele sunt de competenta unei instante de
control#$% intrucat, in cazul stramutarii, Inalta Curte de Casatie si >ustitie, actioneaza ca
instanta ierar"ic superioara, se apreciaza ca rezolvarea cererilor de stramutare trebuie sa
se faca prin inc"eiere, iar in cazul solutionarii conflictelor de competenta intrucat
actioneaza ca instanta de control urmeaza a "otari prin decizie#2%.
+rin decizie se solutioneaza si recursul impotriva unor inc"eieri, acolo
unde legea prevede posibilitatea atacarii lor cu recurs.
Sentintele si deciziile redactate se semneaza de toti membrii completului si de
grefier. In caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de
a semna, "otararea se semneaza de catre presedintele completului. ,aca
impiedicarea priveste c"iar pe acesta din urma, "otararea se semneaza de
presedintele instantei. Situatii de impiedicare de semnare a "otararii se pot ivi si cu
privire la grefier lipsa complinindu-se prin semnatura grefierului sef al instantei.
+entru a se aplica dispozitiile legale de inlocuire a semnaturilor trebuie sa
subziste o impiedicare reala care nu poate fi inlaturata in nici un mod#)%.
In practica judiciara lipsa semnaturilor de pe diferitele inc"eieri a ridicat probleme
solutionate in mod diferentiat, in functie de natura inc"eierilor in legatura cu care s-au
manifestat neregularitatile. Astfel, s-a considerat ca nesemnarea inc"eierii de sedinta de
catre presedintele completului potrivit art. )03 alin. 2 lipseste actul de forta probanta
necesara pentru a se putea verifica daca au fost respectate dispozitiile legale
privind judecarea#2%.
,impotriva, s-a "otarat ca semnarea inc"eierii de amanare a pronuntarii numai de catre
grefier, nu duce la nulitatea "otararii atata timp cat nu se pretinde ca prin aceasta s-a
cauzat partii o vatamare, care poate fi inlaturata numai prin anularea "otararii#3%.
---------------
#$% C. A. Constanta, inc"eierea din 2- octombrie $--). ',osar nr. 2-2=$--)%,
,reptul nr. 2=$--2, pag. .-
#2% Curtea Suprema de >ustitie solutioneaza cererile de solutioneaza prin inc"eiere
si conflictele negative de competenta prin decizie . A se vedea. C.S >., s. pen., dec.
nr. 343=$--3, in 0epertoriu de practica si literatura juridica, $--2-$--..
#)% <. Antoniu, 6. +apadopol, *. +opovici, 8. Stefanescu, indrumari date de +lenul
;rib. Suprem si noua legislatie penala, &d. Stiintifica, 8ucuresti, $-.$, pag. 25-.
#2% ;rib. >ud. Suceava, dec.pen. nr. 33)=$-.0, 0evista 0omana de ,rept nr.
$0=$-.0, pag. $42-$43.
#3% ;rib. Suprem, dec.pen. nr.2)$=$-.0, 0evista 0omana de ,rept nr. -=$-.0, pag. $4..
Inc"eierea
Inc"eierile sunt, potrivit art. )$$ alin.), toate celelalte "otarari date de instante
in cursul judecatii. ,in formularea textului legii, rezulta ca prin inc"eieri instanta
rezolva toate celelalte probleme, altele decat cele rezolvate prin sentinte sau
decizii. +rin inc"eieri, bunaoara, instanta dispune/ luarea, inlocuirea sau
revocarea masurilor de preventie, amanarea cauzei pentru lipsa de aparare,
admiterea sau respingerea unor propuneri de probe.
+rin functionalitatea pe care o au, inc"eierile asigura mersul inainte al judecarii cauzei.
Inc"eierile neoprind desfasurarea procesului penal, nu pot fi, de regula, atacate cu apel
ori recurs decat o data cu fondul cauzei. Inc"eierea reprezentand oglinda activitatilor
desfasurate la un termen de judecata, trebuie sa cuprinda o serie de date necesare
verificarii legalitatii activitatii desfasurate de instanta. Inc"eierea se intocmeste de grefier
in 22 de ore de la terminarea sedintei si se semneaza de catre presedintele completului
de judecata si de catre grefier. Cand "otararea se pronunta in ziua in care a avut loc
judecata, nu se intocmeste inc"eiere separata 'art. )03 alin.)%.
+rin inc"eieri au loc, de pilda, amanarea cauzei pentru lipsa de aparare sau din alte motive,
rezolvarea unor exceptii referitoare la incompatibilitate, necompetenta instantei,
nelegalitatea arestarii preventive dispuse de procuror in cursul urmaririi penale, etc. ?nele
inc"eieri fac corp comun cu sentinta sau decizia 'de pilda, cele prin care s-au admis ori s-au
respins unele c"estiuni prealabile sau preliminare, administrarea unor mijloace de proba la
solicitarea procurorului sau a partilor ori aparatorilor acestora din urma, extinderea actiunii
penale sau procesului penal, etc%. Altele rezolva unele c"estiuni adiacente fondului cauzei
pe parcursul acesteia, cum sunt, luarea revocarea sau inlocuirea unor masuri preventive ori
luarea sau revocarea unor masuri de siguranta sau asiguratorii, suspendarea judecatii, etc.
Alte inc"eieri se dau dupa pronuntarea "otararii sau a deciziei si se considera ca fac parte
integranta din acestea, cum este cazul inlaturarii omisiunilor
vadite ori a indreptarii erorilor materiale#$%.
1ipsa inc"eierii de sedinta de la termenul cand s -a dezbatut cauza si s -a
amanat pronuntarea atrage sanctiunea nulitatii absolute, deoarece nu se poate
verifica daca au fost respectate dispozitiile legale privind compunerea instantei,
participarea procurorului si publicitatea sedintei de judecata#2%.
---------------
1ex, $--., pag. 33.
#2% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. $033 din $-.-, in 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. 220, ;. *. 8ucuresti, s. a II-a p.,
dec. nr. 2 din $-.., in 0epertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii
$-.4-$-50, pag. 220, Curtea de Apel 8ucuresti, Sectia I penala, dec. nr. 52=A=$--., dec. nr.
2$3=A=$--., Sectia a II-a penala, dec. nr. .=A=$--., dec. nr. 2-=$--., dec. nr. $$5=$--.,
Culegere de ,ecizii ale Curtii de Apel 8ucuresti, pag. $--20, 2) si $25-$30.
35.*UDECATA IN PRIMA INSTANTA
1. Scopul judecatii in prima instanta
>udecata in prima instanta are drept scop solutionarea actului de sesizare,
prin care se cere tragerea la raspundere penala a unei persoane considerata
vinovata de comiterea unei infractiuni, persoana careia, daca se confirma
invinuirea si intruneste conditiile raspunderii penale, trebuie sa i se aplice
pedeapsa prevazuta de legea penala sau o alta masura penala iar, daca
este nevinovata sau exista sau intervine o cauza de inlaturare a raspunderii
penale, trebuie sa i se dea o "otarare de necondamnare.
>udecata in prima instanta este o etapa initiala si obligatorie a judecatii,
deoarece fiecare persoana acuzata in materie penala, are dreptul sa-i fie
examinata cauza in mod ec"itabil, public si intr-un termen rezonabil, de
catre un tribunal independent si impartial, stabilit de lege#$%.
>udecata reprezinta faza procesului penal care se deruleaza in fata
instantelor penale din momentul sesizarii 'cu rec"izitoriu sau cu plangere
directa, dupa caz% si pana la solutionarea definitiva a cauzei penale. +rin
intermediul judecatii este posibila rezolvarea cu caracter definitiv a cauzei
penale, care se identifica, practic, cu insasi scopul procesului penal. ,e
aceea, pe buna dreptate, s-a sustinut in literatura de specialitate#2% ca
judecata constituie faza centrala si cea mai importanta a procesului penal.
Dotararea data in urma judecatii in prima instanta, prin care s-a solutionat
sesizarea pe fond, poate ramane definitiva daca nu s-a exercitat o cale de atac. In
cazul judecatii in prima instanta se solutioneaza toate problemele care decurg din
savarsirea infractiunii, inclusiv latura civila a procesului penal. In cazul in care din
motive temeinice si legale, persoana impotriva caruia s-a facut sesizarea
'rec"izitoriu sau plangere prealabila% nu poate fi trasa la raspundere penala se va
da o solutie de necondamnare/ ac"itare sau incetarea procesului penal. In cazul
solutionarii fondului cauzei, la judecata in prima instanta nu poate lipsi
cercetarea judecatoreasca, aceasta fiind o etapa obligatorie, in cadrul
careia instanta administreaza si apreciaza, nemijlocit si contradictoriu, in
public materialul probator.
>udecata in prima instanta este impusa si de principiul prezumtiei de
nevinovatie, care nu poate fi rasturnata, cu efecte erga omnes, decat
printr-o "otarare judecatoreasca care poate deveni definitiva#)%.
---------------
#$% Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
inc"eiata la 0oma la 2 noiembrie $-30, si a protocoalelor aditionale la aceasta
conventie, ratificata de 0omania prin 1egea nr. )0=$--2.
#2% S. 9a"ane, ,reptul procesual penal, 8ucuresti, &ditura ,idactica si
+edagogica,, 8ucuresti $-4), p. 222.
Constant, Sibiu, 2003, pag. ))4
2. :biectul judecatii in prima instanta
In privinta judecarii cauzelor penale functioneaza principiul potrivit caruia
instanta nu se sesizeaza din oficiu, aceasta procedand numai in masura in
care a fost sesizata potrivit legii. Aceasta concluzie rezulta din dispozitiile art.
)$. . Intrucat art. )$. nu margineste obiectul judecatii si sub apsectul
limitelor sub care actul de sesizare califica fapta, instanta poate sc"imba
incadrarea juridica folosind procedura indicata in art. ))2 c.pr.pen.#$%
,ispozitiile relative la sesizarea instantei sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii
aratate de art. $-. alin. 2 . ,aca o instanta solutioneaza o cauza in afara limitelor
stabilite prin art. )$. cu privire la obiectul judecatii, "otararea este lovita de nulitate
absoluta. 0igurozitatea legii urmareste ca obiectul procesului penal sa fie cert
stabilit prin actele de sesizare si extindere, deoarece instanta va desfasura
cercetarea judecatoreasca si se va pronunta numai in limitele aratate. +recizarea
faptelor este necesara pentru ca inculpatul si celelalte parti sa-si poata formula
apararile si concluziile, iar indicarea certa a persoanelor se impune pentru a nu fi
implicate in cauza decat acelea pe care le-a avut in vedere actul de sesizare sau
extindere, evitandu-se o judecata cu eludarea garantiilor procesuale#2%.
In ipoteza in care, in cursul judecatii in prima instanta, s-a extins obiectul
acesteia, in conditiile art. ))3-)). C. pr. pen. 'cu privire la alte fapte sau alte
persoane%, judecata se va desfasura si cu privire la acestea. In cursul judecatii in
caile de atac 'ordinare sau extraordinare% nu este posibila extinderea acesteia la
alte fapte sau la alte persoane, deoarece trebuie respectat principiul triplului grad
in jurisdictie#)%. 0ec"izitoriul procurorului, ca act de sesizare a instantei, trebuie
sa aiba, potrivit art. 24) , un anumit continut pentru a contura obiectul judecatii.
Intre elementele pe care trebuie sa le cuprinda rec"izitoriul se inscrie si
incadrarea juridica a faptei, precum si dispozitia de trimitere in judecata.
In practica judiciara s-a aratat, in mod constant, ca intra in obiectul
judecatii si, in consecinta, instanta are obligatia sa se pronunte si cu
privire la faptele care au fost precis determinate in partea expozitiva a
rec"izitoriului, dar cu privire la care in dispozitivul rec"izitoriului nu s-a
mentionat expres trimiterea in judecata a inculpatului#2%.
:biectul judecatii il constituie faptele retinute si examinate in partea
expozitiva a rec"izitoriului, in consecinta, instanta are obligatia sa se
pronunte asupra acestor fapte c"iar daca in concluziile sale orale
procurorul si-a restrans invinuirea la unele dintre acestea#3%.
---------------
#$% <r. ;"eodoru, I. *oldovan, ,rept procesual penal, &d.
,idactica si +edagogica, 8ucuresti, $-.-, pag. 230.
#2% ;rib. Suprem, sect.pen.dec. nr. 2$52=$-52, C,. din anui $-52, pag. ))5-))-.
1ex, $--., pag. 34-3..
#2% ;ribunalul Suprem, C.., dec. nr. 2)=$-.4, in 0.2, p.2.0, ;ribunalul Suprem, S.p.,
dec. nr. 3$$=$-.-, in 0evista 0omana de ,rept, nr.$0, $-.-, p.4-, ;ribunalul jud.
;imis, dec. pen. nr.45) din $-.3, in 0evista 0omana de ,rept, nr.$, $-.4, p. $.0,
;ribunalul jud. Covasna, dec. pen. nr. 2- din $-52, in 0evista 0omana de ,rept,
nr.3, $-5), pag. .., C.S.>., sectia penala., dec. nr. ))-=02.02.$---.
#3% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. ..4=$-.., in 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag.2.0,
;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr.$..2=$-.4, in 0epertoriu alfabetic
de practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. 2.$.
-$ Parti"ipantii la /ude"area "auzelor penale in prima instanta
Instanta de judecata
>udecata in prima instanta trebuie efectuata de instanta stabilita de normele de
competenta. +otrivit acestora judecatoria si tribunalul militar au o competenta
generala iar celelalte instante au o competenta expres stabilita dupa natura si
gravitatea infractiunii sau calitatea faptuitorului potrivit art. 3. , din 1egea nr. )02
privind organizarea judiciara.
Instanta de judecata este subiectul oficial dominant in aceasta faza a procesului penal
fara prezenta acestui organ judiciar neputandu-se concepe infaptuirea judecatii.
Instanta apreciaza necesitatea prezentei partilor, art. $5) permitand aducerea oricarei
persoane la judecata prin mandat de aducere, daca ascultarea sau prezenta ei este
necesara si anterior fiind citata aceasta nu s-a prezentat. Aducerea silita a inculpatului
nu este conditionata de prealabila sa citare, neurmata de prezentare. ,aca in interesul
judecatii instanta considera necesara prezenta inculpatului, emite de la inceput un
mandat de aducere, fiind insa obligata sa motiveze aceasta masura deosebita#$%.
---------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. $.3.
+articiparea procurorului
Avand in vedere rolul deosebit pe care procurorul il are in asigurarea respectarii
legii, dispozitiile procesual penale 'art.)$3 alin.2% prevad participarea obligatorie
a nrnnurnrului la toate sedintele de judecata in prima instanta, cu exceptia celor
care au loc la judecatorie, unde procurorul participa numai in anumite cauze.
+articiparea obligatorie a procurorului la sedintele de judecata ale
judecatoriilor este reglementata de dispozitiile art. )$3 alin.$
Astfel la judecata in prima instanta la judecatorii, procurorul este obligat sa
participe in urmatoarele situatii/
1) in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rec"izitoriu
2) in cauzele in care legea prevede pentru infractiune savarsita pedeapsa inc"isorii de )
ani sau mai mare
3) procurorul participa obligatoriu la judecarea cauzelor penale la judecatorie in
cauzele in care vreunul din inculpati se afla in stare de detinere sau in vreuna
din situatiile prevazuti/ de art. $.$ alin. 2.
4) in cazul in care se dispune inlocuirea amenzii cu cea a inc"isorii.
5) procurorul participa obligatoriu la sedintele de judecata la judecatorie si in
cauzele penale in care unul dintre inculpati se afla in vreuna din situatiile
prevazute in art.$.$ alin. 2 .
+articiparea procurorului la sedintele de judecata in cazurile in care participarea, sa
este obligatorie este ocrotita de lege sub sanctiunea nulitatii absolute conform art. $-.
alin. 2 C. pr. pen. ,e aceea, daca, de pilda, constituirea instantei a avut loc la doua
termene de judecata consecutive fara procuror 'cand s-a luat act de neconstituirea ca
parte civila a partii vatamate si s-au admis probe% intr-o cauza in care procurorul era
obligat sa participe in temeiul art. )$3 C. pr. pen., "otararea pronuntata in cauza este
lovita de nulitate absoluta#$%. +articiparea este obligatorie si in solutionarea laturii civile
a cauzei, daca este obligatorie participarea in latura penala#2%.
+rocurorul poate sa participe, la judecatorie, in celelalte cazuri, cand
participarea nu este obligatorie, cand considera necesar.
---------------
#$% ;ribunalul jud. Sibiu, decizia penala nr. 5.=$--2, in ,reptul nr. 5=$--2, pag.
55. #2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Constant, Sibiu, 2003, pag. ))5
+articiparea partilor
In vederea realizarii drepturilor lor procesuale, partile trebuie sa fie citate 'art.2-$
alin.$%. Aceasta dispozitie are caracter general in ceea ce priveste judecarea,
deci si la judecarea cauzelor penale in prima instanta.
In ipoteza in care procedura de citare a inculpatului este indeplinita, acesta poate
fi judecat si in contumacie 'art. 2-$ alin. 2 C. pr. pen.%. Spre exemplu, instanta a
decis ca nu se considera indeplinita procedura de citare cu inculpatul internat in
spital daca dosarul s-a inregistrat la instanta c"iar in ziua internarii sale in spital,
astfel incat inculpatul nu a avut cunostinta de judecarea procesului sau%#$%. ,e la
aceasta regula exista doua derogari#2%/
-cand inculpatul se afla in stare de detinere, c"iar intr-o alta cauza,
aducerea lui la judecata fiind obligatorie 'art. )$2 c. pr. pen.%,
- cand inculpatul este minor la data sesizarii instantei.
In aceste cazuri, judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului. in cazul
minoritatii, inculpatul poate fi judecat la prima instanta si in lipsa, daca exista dovezi
din care rezulta ca se sustrage de la judecata 'art. 252 C. pr. pen.%.
+revederile art. 2-$ alin. ')% C. proc. pen., potrivit carora partea prezenta la un termen nu
mai este citata pentru termenele ulterioare, c"iar daca ar lipsi la vreunul dintre aceste
termene, nu se plica in cazul in care, dupa ce inculpatul a luat termenul in cunostinta,
instanta si-a declinat competenta. +rin urmare, instanta investita dupa declinarea de
competenta are obligatia de a cita pe inculpat, iar in cazul in care inculpatul nu a
fost citat si a fost condamnat in lipsa, daca se cere extradarea sa, acesta poate
cere rejudecarea cauzei in temeiul art. 322#$ C. proc. pen.#)%
In speta in care s-a aratat aceasta, prin sentinta penala nr. )-4 din $
noiembrie 2002, ;ribunalul *ures a respins, ca inadmisibila, cererea
condamnatului 7.6. privind rejudecarea cauzei in care fusese condamnat.
+rima instanta, sesizata cu cererea condamnatului, a constatat ca nu se
impune rejudecarea cauzei, intrucat condamnatul avea cunostinta de procesul
penal care se desfasura impotriva sa, luand termen in cunostinta la 2-
ianuarie 200$. Ca atare, acesta isi putea exercita dreptul la aparare si, de
altfel, a fost reprezentat in instanta prin aparatorul desemnat din oficiu.
Curtea de Apel ;argu *ures, sectia penala, prin decizia nr. 2 din . ianuarie 2003, a
respins ca nefondat apelul declarat de condamnat, retinand ca, in mod corect,
prima instanta a constatat ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute in art. 322#$
C. proc. pen. 0ecursul declarat de inculpat, prin care s-a cerut casarea "otararilor
si trimiterea dosarului la prima instanta in vederea rejudecarii, intrucat cererea a
fost judecata fara ca acesta sa fie citat, este fondat.
+otrivit art. art. 322#$ C. proc. +en., in cazul in care se cere extradarea unei
persoane judecate si condamnate in lipsa, cauza va putea fi rejudecata de
catre instanta care a judecat in prima instanta, la cererea condamnatului.
,in actele dosarului rezulta ca, urmare a modificarii legii procesual penale,
judecarea cauzei a fost declinata de >udecatoria ;argu *ures in favoarea
;ribunalului *ures, ulterior datei la care inculpatul a luat termen in cunostinta.
+rin urmare, prevederile art. 2-$ alin. ')% C. proc. pen., potrivit carora partea
prezenta la un termen nu mai este citata pentru termenele ulterioare, c"iar daca
ar lipsi la vreunul dintre aceste termene, nu sunt aplicabile in cauza.
In consecinta, recursul inculpatului a fost admis, "otararile atacate au fost
casate si s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la ;ribunalul *ures.
In ce priveste partea vatamata, am mai aratat ca persoana vatamata prin infractiune nu
dobandeste automat calitatea de parte vatamata, la aceasta ajungandu-se numai in
urma unei manifestari de vointa in acest sens. 7u este necesar ca persoana vatamata
sa faca o declaratie expresa de constituire ca parte vatamata, fiind suficient ca ea sa fi
efectuat acte specifice sustinerii laturii penale a procesului, care releva fara ec"ivoc
vointa de a participa in procesul penal intr-o asemenea calitate#2%. +ot constitui
manifestari certe ca persoana vatamata intelege sa participe in procesul penal/
1- formularea unei plangeri prealabile, in cazul in care legea cere o asemenea
manifestare de vointa, prin care se solicita condamnarea inculpatului pentru infractiunea
comisa,
2- declaratia scrisa sau orala facuta in fata organului de urmarire penala sau a
instantei de judecata, prin care se explica dorinta de a participa la procesul penal,
3- prezenta activa la diverse termene, interventia sa in proces, prin
prezentarea in fata instantei de judecata pentru a sustine vinovatia inculpatului
solicitarea de probatorii in vederea dovedirii anumitor imprejurari,
4- formularea de intrebari in cursul audierii anumitor persoane etc.
+otrivit art. .4 Cod procedura penala, organul
de urmarire penala sau instanta de judecata
are obligatia sa c"eme, spre a fi ascultata,
persoana care a suferit o vatamare prin
infractiune, inainte de ascultare, persoanei
vatamate i se pune in vedere ca poate
participa
in proces ca parte vatamata si i se atrage atentia ca declaratia de participare in
proces ca parte vatamata se poate face in tot cursul urmaririi penale, iar in fata
primei instante de judecata pana la citirea actului de sesizare. Incalcarea acestei
indatoriri de catre organul judiciar ec"ivaleaza cu lipsa de rol activ si poate conduce
la casarea "otararii judecatoresti pronuntate in asemenea conditii#3%.
;rebuie subliniat faptul ca participarea in proces a partii vatamate si a partii civile
se poate face in aceasta faza a procesului penal, daca nu s-au constituit in cursul
urmaririi penale, numai pana la citirea actului de sesizare @art. $3 alin. '2% C.
proc. pen.A. *ai trebuie subliniat, ca potrivit art. $3 alin.)% C. proc. pen., calitatea
de parte civila a persoanei care a suferit o vatamare prin infractiune nu inlatura
dreptul acestei persoane de a participa in calitate de parte vatamata in aceeasi
cauza. +rin aceasta dispozitie se consacra o exceptie de la regula potrivit careia
o persoana nu pocite intruni mai multe calitati in procesul penal#4%.
Calitatea de parte civila se determina de legea civila, cu particularitatea ca
paguba trebuie sa fie urmarea directa a infractiunii.
+entru indeplinirea calitatii de parte civila se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii#.%/
1- sa se fi savarsit o infractiune,
2- infractiunea sa fi produs persoanei vatamate un prejudiciu material sau
moral,
3- persoana vatamata sa ia parte la proces prin punerea in miscare
sau concurarea la exercitarea actiunii penale, de catre procuror,
4- persoana vatamata sa decalare ca promoveaza actiunea civila in
procesul penal, actiune pe care o alatura actiunii penale.
1a aceste conditii, unii autori mai adauga ca prejudiciul produs prin infractiune
trebuie sa fie actual, personal si direct.
Constituirea de parte civila este posibila in tot cursul urmarii penale, iar in timpul
judecatii doar la prima instanta si numai pana la citirea actului de sesizare 'art.
$3 alin. 2 c. pr. pen.%. *odificarea pretentiilor solicitate de partea civila, se poate
face tot pana in acest moment#5%. S-a considerat ca intrucat curtea actului de
sesizare constituie activitatea de debut a cercetarii judecatoresti prin care se
intra in fondul judecarii cauzei, trebuie ca in acest moment sa se delimiteze cu
exactitate atat partile din proces cat si pozitia lor#-%.
Constituirea ca parte civila in fata instantei este valabila c"iar daca, la momentul
la care a avut loc, procedura de citare a inculpatului la judecata nu era completa,
acesta nefiind prezent in instanta datorita nelegalei sale citari#$0%.
+ersoana care la prima instanta nu s-a constituit parte civila nu mai poate
formula pretentii de dezdaunare in cadrul cailor de atac si nici nu poate critica
prima instanta pentru ca nu a dispus obligarea inculpatului ia despagubiri#$$%.
In anumite cazuri constituirea de parte civila nu mai este posibila, c"iar daca nu
s-a depasit momentul indicat de art. $3 alin. 2 c. pr. pen. Astfel, s-a "otarat ca nu
poate fi admisa cererea de despagubiri civile formulata de persoana care abia la
al treilea termen de judecata a cerut sa se ia act de constituirea sa ca parte
civila, dupa ce in cursul urmaririi penale si la primul termen de judecata a
declarat ca renunta la despagubiri#$2%. Constituirea de parte civila este posibila
ulterior unei declaratii exprese prin care persoana vatamata renunta la
despagubiri, numai in ipoteza in care se stabileste ca aceasta a fost in eroare
sau a fost supusa unui doi ori unei violente care a determinat declaratia#$)%
,aca cel vatamat s-a constituit parte civila si a formulat odata cererea de
despagubire instanta este obligata sa se pronunte asupra acesteia, c"iar daca
ulterior partea nu mai insista asupra solicitarii#$2%.
Cu tot caracterul disponibil al actiunii civile, modificarea limitelor pretentiilor
formulate de catre cel vatamat nu este posibila dincolo de momentul limita al
constituirii de parte civila. Cererea partii civile, formulata intr-o cale de atac, de a-l
obliga pe inculpat sa plateasca o despagubire mai mare este inadmisibila#$3%.
*anifestarea de vointa, in sensul exercitarii actiunii civile, este exprimata prin
declaratie orala, consemnata intr-un document procedural sau prin cerere scrisa
de constituire de parte civila 'art. $3 , .4 C. proc. pen.%. Intrucat in foarte multe
cazuri nu se poate determina de la inceput intinderea prejudiciului, cererea nu
are caracter formal, fiind considerata valabila, c"iar daca nu s-a indicat de la
inceput intinderea pagubei sau cuantumul despagubirilor pretinse#$4%.
Calitatea procesuala de parte responsabila civilmente a fost instituita pentru
a proteja persoana care a suferit un prejudiciu, impotriva insolvabilitatii
autorului prejudiciului#$.%.
Au calitatea de parte responsabila civilmente, atat persoanele prevazute in art.
$000 Cod civil cat si persoanele c"emate sa raspunda civil pentru fapta altuia,
prevazute in 1egea nr. 22=$-4- privind angajarea gestionarilor, constituirea de
garantii, si raspunderea in legatura cu gestionarea bunurilor.
Sunt persoane responsabile civilmente, in sensul dispozitiilor mentionate/
1- parintii pentru faptele ilicite savarsite de copiii lor minori 'art. $000 alin. 2 Cod
civil%,
2- comitentii pentru prejudiciile cauzate de prepusii lor in functiile
incredintate 'art. $000 alin. ) Cod civil%,
3- institutorii si mestesugarii pentru prejudiciile cauzate de elevii si
ucenicii aflati sub supraveg"erea lor 'art. $000 alin. 2 Cod civil%,
4- persoanele care indeplinesc functii de conducere precum si orice alte persoane
care s-au facut vinovate de angajarea, trecerea sau mentinerea in functie a unui
gestionar fara respectarea conditiilor legale de varsta, studii si stagiu precum si
dispozitiilor referitoare la antecedentele penale ale acestora 'art. 25 si )0 din 1egea nr.
22=$-4-%,
5- persoanele cu privire la care s-a constat printr-o "otarare
judecatoreasca faptul ca au dobandit de la un gestionar bunuri sustrase de
acesta din avutul public si ca le-au dobandit in afara atributiilor de serviciu ale
gestionarului stiind ca acesta gestioneaza astfel de bunuri 'art. )2 din 1egea
nr. 22=$-4-%,
6- persoanele care au constituit o garantie pentru gestionari 'art. $0 si
urm. din 1egea nr. 22=$-4-%,
1a aceste cazuri, pot fi mentionate si altele/
7- locatarul principal fata de proprietar pentru incendiul cauzat de
sublocatar 'art. $2)3 Cod civil%,
8- sotul, cu partea din bunurile comune, in masura in care acestea au
sporit prin insusirea de catre celalalt si a unor bunuri din proprietatea publica
'art. )2 lit. d Codul familiei%#$5%.
In literatura de specialitate#$-% s-a incercat o sporire a limitelor sferei atribuite calitatii de
parte civilmente responsabila printr-o interpretare extensiva a dispozitiilor cuprinse in art.
$00) c. civ., dupa care cand delictul sau cvasidelictul este imputabil mai multor persoane,
acestea sunt tinute solidar pentru despagubire. S-ar putea permite astfel cuprinderea in
calitatea de parte responsabila civilmente a persoanelor care au produs
prejudiciul impreuna cu invinuitul sau inculpatul, dar nu au fost trimise in
judecata nefiind trase la raspundere penala. :pinia a ramas izolata si nu s-a
reflectat in practica judiciara. Ca urmare, calitatea de parte civilmente
responsabila poate fi intalnita numai in acele cazuri in care se poate retine,
raspunderea civila a unei persoane pentru fapta penala a inculpatului#20%.
6om dezvolta mai jos problema raspunderii subsidiare din dreptul muncii,
care poate conduce, pentru persoanele vizate, la dobandirea in procesul
penal a pozitiei de parte responsabila civilmente.
+otrivit articolului )0 din 1egea 22=$-4- '1egea gestionarilor%, raspunde, in limita
valorii pagubei ramase neacoperite de autorul direct al ei, din momentul
constatarii insolvabilitatii acestuia, cel vinovat de/
1) angajarea sau trecerea unei persoane intr-o functie de gestionar sau din
subordinea gestionarului fara avizul prevazut in articolul . din 1egea 22=$-4-,
2) neluarea sau luarea cu intarziere a masurilor necesare pentru inlocuirea
gestionarului sau a angajatilor aflati in subordinea sa, desi a fost avertizat in
scris si motivat ca nu-si indeplinesc atributiile in mod corespunzator,
3) neluarea masurilor necesare pentru stabilirea si acoperirea pagubelor in gestiune,
4) neefectuarea inventarierilor la termenele si in conditiile legii, in situatia in
care prin aceasta a contribuit la cauzarea pagubei,
5) nerespectarea oricarei alte indatoriri de serviciu, daca fara incalcarea
acesteia paguba s-ar fi putut evita.
Se contureaza astfel continutul notiunii de raspundere subsidiara, vazuta ca o forma de
raspundere patrimoniala in care persoana culpabila a produs paguba in mod indirect, a
inlesnit-o, prin incalcarea unor obligatii de serviciu. ,in insasi definirea notiunii, rezulta
ca intre raspunderea individuala a autorului direct si raspunderea celeilalte persoane
exista o unitate indisolubila, in sensul ca nu poate exista aceasta din urma fara a fi
precedata si conditionata de forma sa principala/ raspunderea directa. In toate cazurile
insa salariatul raspunde pentru o fapta proprie a sa, iar nu pentru fapta altuia#2$%.
;rasatura specifica a raspunderii subsidiare se exprima in legatura necesara,
indisolubila, fie cu raspunderea unei alte persoane, care a produs direct paguba sau, in
alti termeni, a carei fapta constituie cauza directa, principala a producerii prejudiciului,
fie cu obligatia unei alte persoane - fizice sau juridice fata de angajator#22%.
Avand in vedere realitatea ca raspunderea subsidiara este tot o forma specifica
a raspunderii pentru fapta proprie, devine evident ca, sub raportul conditiilor sale
de existenta, ea este supusa regulilor generale referitoare la raspunderea
patrimoniala. Si tot astfel, intrucat sub raport cauzal rolul faptei pe care se
intemeiaza raspunderea subsidiara este secundar, si din punct de vedere
temporal ea intervine numai ulterior raspunderii principale 'obligatiei%, numai in
masura in care aceasta nu a produs efecte integral sau partial#2)%.
0aspunderea subsidiara intervine ulterior raspunderii principale si numai daca,
prin ipoteza, paguba nu a fost acoperita deloc sau partial. Avand in vedere
caracterul secundar al acestui tip de raspundere, este firesc ca, daca s-ar dovedi
ca nu sunt intrunite conditiile de existenta ale raspunderii 'obligatiei% principale,
raspunderea subsidiara nu ar mai fi nici ea posibila#22%.
+artea responsabila civilmente trebuie introdusa ca parte in proces, la cerere sau din
oficiu, tot pana la citirea actului de sesizare @art. $4 alin. '$% C. proc. pen.A.
Aceasta poate interveni in procesul penal, la prima instanta, pana la terminarea
cercetarii judecatoresti, daca considera necesar, luand procedura din stadiul in
care se afla in momentul interventiei#23%.
Intre prezenta partilor la judecata si principiile care calauzesc judecata exista
stranse legaturi. 7eprezentarea partior legal citate nu impiedica judecarea cauzei.
1egea 'art. 2-. alin.2% reglementeaza si situatia in care se prezinta in instanta o
parte care nu a fost citata sau nu a primit citatie, participarea ei la judecata fiind
permisa cu conditia ca presedintele completului sa-i stabileasca identitatea#24%.
---------------
#$% A se vedea ;ribunalul jud Sibiu, decizia penala nr. $3-=$--$ in ,reptul
nr. $0-$$.$--2, pag. $03.
#2%<"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d. 1umina
1ex, $--., pag. 3-.
#)% Inalta Curte de Casatie si >ustitie, sectia penala, decizia nr. 2)4- din 5
aprilie 2003, FFF.scj.ro.
#2% ;rib. *un. 8uc. sect. II. dec. nr. $24)=$-.4, 0evista 0omana de ,rept nr.
2=$-.., pag. 4)
#3% ;ribunalul Suprem, C ., decizia nr. 24 din $-52, in Culegere de ,ecizii
$-52, pag. 2-2.
Constant, Sibiu, 2003, pag. ))-
#.% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal, +artea generala, &ditura 1umina 1ex,
8ucuresti 200$, pag. $23.
#5% I. ;anoviceanu, ;ratat de ,rept si procedura penala, vol. I6, ;ipografia
Curierul >udiciar, 8ucuresti, $-22-$-2., pag. )22.
#-% 7oul cod de proc.pen. - prezentare comparativa, pag. 23
#$0% ;rib. Suprem..sect. pen. dec. nr. 20)0=$-.$, 0evista 0omana de ,rept,
nr. 4=$-.2, pag. $2.-$25.
#$$% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. 225=$-.3, 0evista 0omana de ,rept nr.
$=$-.3, pag. 42.
#$2% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. 2$2=$-52, 0evista 0omana de ,rept, nr.
2=$-53, pag. .4.
#$)% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. 5.2=$-52, 0evista 0omana de ,rept nr.
4=$-52, pag. .)
#$2% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. ).4=$-5$, Culegere de ,ecizii $-5$, pag.
)2$-)22. #$3% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. 2$5$=$-50, Culegere de ,ecizii
$-50, pag. ))2-))).
#$4% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003,
pag. 55-5-. #$.% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal, +artea generala, &ditura
1umina 1ex, 8ucuresti 200$, pag. $)-.
#$5% 6. +avaleanu, 0esponsabilitatea penala a persoanelor morale in noul
cod penal francez, +ro 1ege nr. )=$---. pag. $3).
#$-% ;eofil +op, +ropuneri de !lege ferenda! privind continutul notiunii de parte
responsabila civilmente, 0evista 0omana de ,rept, nr. -=$-.-, pag. $.
$--4, pag. $-).
#2$% Institutul Central de Cercetari &conomice, 0aspunderea patrimoniala a
personalului, supliment la 0evista &conomica, $-55, pag. $$5.
#22% ;ribunalul Suprem, sec. civ., dec. nr. $2)=$-.2, in Ioan *i"uta,
0epertoriu de practica judiciara pe anii $-4--$-.3, pag. 25$, speta nr. $00.
#2)% Sanda <"impu, Alex. ;iclea, ,reptul muncii, Casa de &ditura si +resa
!Sansa! S01, 8ucuresti, $--., pag. 22$.
#22% +entru caracterizarea raspunderii patrimoniale subsidiare si cu privire la
cazurile in care ea poate interveni, a se vedea/ Sanda <"impu, Ion ;raian
Stefanescu, Serban 8eligradeanu, <"eorg"e *o"anu, ,reptul muncii, vol. II, pag.
$$0-$$), <"eorg"e *o"anu, :pinii in legatura cu existenta unei raspunderi
materiale !subsecvente! 'II%, in 0evista romana de drept nr. .=$-52, pag. 2--32.
#23%A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Constant, Sibiu, 2003, pag. ))-.
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $24-$2.
+articiparea inculpatului
1egea consacra regula potrivit careia judecata trebuie sa se faca cu incunostintarea
inculpatului. Aceasta masura este in sprijinul asigurarii exercitarii dreptului la aparare si
al realizarii principiului aflarii adevarului. +entru a se da posibilitatea reala de pregatire
pentru judecata, in art. )$) alin. '2% C. proc. pen. se prevede ca citatia trebuie sa fie
inmanata inculpatului cu cel putin 3 zile inaintea termenului fixat.
In ipoteza in care procedura de citare a inculpatului este indeplinita, acesta poate fi judecat
si in contumacie 'art. 2-$ C. pr. pen.%. Spre exemplu, instanta a decis ca nu se considera
indeplinita procedura de citare cu inculpatul internat in spital daca dosarul s-a inregistrat la
instanta c"iar in ziua internarii sale in spital, astfel incat inculpatul nu a avut cunostinta de
judecarea procesului sau%#$%. ,e la aceasta regula exista doua derogari#2%/
1- cand inculpatul se afla in stare de detinere, c"iar intr-o alta cauza,
aducerea lui la judecata fiind obligatorie 'art. )$2 C. pr. pen.%,
2- cand inculpatul este minor la data sesizarii instantei.
In aceste cazuri, judecata nu poate avea loc decat in prezenta inculpatului. in cazul
minoritatii, inculpatul poate fi judecat la prima instanta si in lipsa, daca exista dovezi
din care rezulta ca se sustrage de la judecata 'art. 252 C. pr. pen.%.
+entru a asigura participarea inculpatului detinut, c"iar si in alta cauza, se
prevede obligatia instantei ca o data cu citatia, sa-i comunice si copia
actului de sesizare a instantei.
In cazul inculpatului detinut, c"iar si in alta cauza, se prevede ca aducerea
acestuia este obligatorie deoarece judecata nu poate avea loc decat in prezenta
inculpatului 'art. )$2 C. proc. pen%. ,esfasurarea judecatii in lipsa inculpatului
arestat atrage nulitatea absoluta a "otararii @art. $-. alin. '2% C. proc. pen.A.
In consecinta ca urmare a intrarii in vigoare a 1egii nr.25$=200), art.$.2 prevede ca
inculpatul poate fi reprezentat in orice situatie cu exceptia cazurilor in care prezenta sa
este obligatorie.
In ce priveste pe inculpatul minor, potrivit art. 252 alin. '$% C. proc. pen., judecata se
face in prezenta acestuia, cu exceptia cazului cand minorul s-a sustras de la judecata.
1ipsa asistentei juridice, daca aceasta este obligatorie potrivit legii, atrage
nulitatea absoluta a "otararii.
---------------
#$% A se vedea ;ribunalul jud Sibiu, decizia penala nr. $3-=$--$ in ,reptul
nr. $0-$$=$--2, pag. $03.
1ex, $--., pag. 3-.
+articiparea altor persoane la judecarea cauzelor penale in prima instanta
Alaturi de inculpat si celelalte parti, la judecarea cauzelor penale in prima
instanta pot participa martori, experti si interpreti.
+entru ca aceste persoane sa poata participa la judecata este necesara
citarea lor potrivit legii.
,aca persoana citata nu se prezinta la sedinta de judecata, instanta, apreciind ca
prezenta ei este necesara, poate dispune aducerea cu mandat 'art.$5) alin.$ %.
1ipsa nejustificata a martorului, expertului sau interpretului legal citat se sanctioneaza cu
amenda judiciara 'art.$-5 alin.) din Codul de proc. pen., modificat prin 1egea )34=2004%.
&$ Stru"tura /ude"atii in prima instanta
Activitatea de judecata in prima instanta este complexa, necesitand, din motive de
desfasurare in cond tii optime, benefice aflarii adevarului si pronuntarii unei "otarari
temeinice si legale in conditiile respectarii garantiilor procesuale, o impartire in stadii si alte
subdiviziuni 'activitati si momente%. Aceste stadii, desi sunt comune tuturor etapelor
judecatii au elemente specifice judecatii in prima instanta. &le ordoneaza activitatea de
judecata si nu poate fi sc"imbata ordinea de desfasurare. Aceste stadii sunt/ masurile de
pregatire, desfasurarea sedintei de judecata, deliberarea si adoptarea "otararii#$%.
---------------
Constant, Sibiu, 2003, pag. ))-
*asurile de pregatire
In momentul sesizarii instantei si momentul de inceput al sedintei de judecata se
impune o etapa procesuala in care sunt realizate acte premejgatoare sau asa-zisa
procedura preliminara, etapa care are menirea de a pune dosarul in stare de judecata.
In etapa actelor premergatoare sedintei de judecata, presedintele instantei ia masuri
privind fixarea termenului de judecata, fixarea completului si asigurarea apararii. In
privinta fixarii termenului de judecata trebuie aratat ca in lege nu se fac precizari,
urmand ca, in functie de ordinea intrarii dosarelor la instanta, presedintele sa
fixeze data la care incepe judecarea cauzei. In anumite situatii, insa, presedintele
instantei de judecata este obligat sa dea prioritate judecarii anumitor dosare,
fixand in acest scop un termen de judecata prioritar. Astfel, potrivit art. 2-), in
cauzele in care sunt inculpati arestati preventiv, judecata se face de urgenta si cu
precadere. ,e asemenea potrivit dispozitiilor art. )$) alin. 2, in cauzele in care
inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, presedintele instantei, la
primirea dosarului, fixeaza un termen care nu poate fi mai mare de 25 de ore.
>udecarea cauzei se face cu precadere c"iar in situatia in care unii dintre
inculpati sunt detinuti in alta cauza#$%.
Si la judecata in prima instanta, dupa inregistrarea dosarului, in cauzele in care
inculpatul este trimis in judecata in stare de arest, inainte de expirarea arestarii,
instanta este datoare sa examineze din oficiu, in camera de consiliu, deci fara
publicitate, regularitatea luarii sau, dupa caz prelungirii arestarii preventive#2%.
Aceste masuri se dispun de catre presedintele sau vicepresedintele instantei de
judecata si se efectueaza de grefier, nefiind aplicabile dispozitiile art. 2-2 C. pr.
pen. care prevad ca instanta judeca in complet de judecata. ,e asemenea, nu
sunt aplicabile nici principiile specifice judecatii cum sunt oralitatea, publicitatea
si contradictorialitatea care se manifesta doar in cadrul sedintei de judecata#)%.
In sc"imb, intrucat judecata este guvernata de principiile contradictorialitatii si
nemijlocirii, o data cu fixarea termenului de judecata, presedintele instantei va
da dispozitie pentru citarea persoanelor care trebuie sa fie c"emate la judecata,
pe de o parte partile, iar pe de alta parte, martorii, expertii si interpretii. In cazul
in care au fost trimisi in judecata infractori minori se citeaza autoritatea tutelara
si parintii iar daca este cazul, tutorele, curatorul sau persoana in ingrijirea ori
supraveg"erea careia se afla minorii, precum si alte persoane a caror prezenta
este considerata necesara de catre instanta @art. 252 alin. '2% C. proc. pen.A.
In etapa premergatoare sedintei de judecata, presedintele instantei numeste completul
de judecata. Seful instantei va avea grija ca la alcatuirea completului de judecata sa
tina seama de prevederile legii in materia incompatibilitatii judecatorilor.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $30-$3$.
1ex, $--., pag. 40-4$.
Des1asurarea sedintei de /ude"ata
In literatura de specialitate#$% se mentioneaza, desi in lege nu se statueaza expres,
sedinta de judecata poate fi compartimentata in patru etape distincte, si anume/
inceputul judecatii
1- cercetarea judecatoreasca,
2- dezbaterile
3- ultimul cuvant al inculpatului
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $30-$3$.
Inceputul judecatii
Inainte ca instanta sa treaca la efectuarea cercetarii judecatoresti este necesar
sa intreprinda anumite activitati care au caracter organizatoric, activitati de
natura sa asigure buna desfasurare a judecarii cauzei.
,in economia dispozitiilor legale care vizeaza acest moment procesual se desprinde
necesitatea ca instanta sa se opreasca asupra urmatoarelor aspecte#$%/
1- sa declare sedinta desc"isa,
2- sa faca strigarea cauzei si apelul celor citati 'cu aceasta ocazie, se verifica nu
numai prezenta persoanelor apelate, ci, in cazul celor absenti, si daca este indeplinita sau
nu procedura de citare pentru a se vedea daca nu este necesara amanarea cauzei prin
fixarea unui nou termen de judecata. Cauza se amana, c"iar daca este indeplinita
procedura de citare in ipoteza in care lipseste o parte a carei prezenta este obligatorie sub
sanctiunea nulitatii absolute - de pilda, in cazul inculpatului arestat ori a inculpatului
minor2%,
3- sa verifice legalitatea sesizarii instantei,
4- sa faca unele verificari privitoare la inculpat,
5- sa ia anumite masuri privind martorii, expertii si interpretii,
6- sa dea anumite lamuriri si sa se pronunte asupra cererilor si exceptiilor
ridicate.
6a fi lovita de nulitate "otararea adoptata de un numar diferit de judecatori decat cel
prevazut de lege. &ste lovita de nulitate absoluta "otararea daca a fost prezent in
complet, c"iar la un singur termen de judecata, un judecator care nu a dobandit sau a
pierdut aceasta calitate, din judecatori incompatibili, de asemenea cand la deliberare si
la darea "otararii au participat alti judecatori sau un numar diferit de judecatori de cei
care au participat la dezbaterile judiciare @art. 2-2 alin. ')% si art. )0. C. proc. pen.A.
In acest punct semnalam ca in legatura cu compunerea legala a instantei de judecata in
practica judiciara s-au ridicat multe probleme#)%. Astfel, s-a statuat ca nerespectarea
normelor legale de compunere a instantei nu trebuie sa se manifeste pe tot parcursul
judecatii, nulitatea absoluta a "otararii producandu-se c"iar daca reaua compunere a
completului a existat numai la unul din termene#2%, dar la care s-au audiat martori#3%, s-
a discutat admisibilitatea unor probe#4%, ori s-au solutionat cereri ale partilor#.%.
,impotriva, daca la termenul la care compunerea instantei a fost gresita, nu a fost
solutionata cauza, nu au fost administrate probe si nici nu au fost luate masuri
procesuale ce ar fi avut consecinte cu privire la solutionarea cauzei, nu se poate retine o
incalcare a legii care sa atraga sanctiunea nulitatii#5%. Identica a fost solutia si cand
ulterior termenelor la care instanta a fost gresit compusa s-au reluat aceleasi acte
procesuale de catre instanta intr-o compunere legala#-%.
,aca in cursul judecatii la prima instanta se iveste un dezacord cu privire la o c"estiune
incidenta 'de exemplu, admiterea unei probe%, solutionarea divergentei se va face in
complet de ) judecatori dupa care se va reveni la completul obisnuit#$0%.
Cererea de incetare a executarii unei pedepse prin munca fara privare de libertate
se solutioneaza in complet format din 2 judecatori, daca pedeapsa prevazuta de
lege pentru infractiunea savarsita este inc"isoarea mai mare de 2 ani#$$%.
Cand o instanta, sc"imband incadrarea juridica a unei fapte penale declina competenta
in favoarea altei instante, nu trebuie sa fie compusa in completul prevazut de lege
pentru judecarea cauzei la aceasta ultima instanta. in speta, >udecatoria sc"imband
incadrarea juridica din vatamare corporala grava in tentativa de omor a dispus corect
declinarea de competenta in compunerea avuta initial#$2%.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $3$ si urm.
1ex, $--., pag. 4..
#)% conform 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d.
+aidea, $--4, pag. $34.
#2% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. )0$$=$-5), 0evista 0omana de ,rept ni.
$$=$-5), pag. .)-.2.
#3% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. ))4$=$-.$, 0evista 0omana de ,rept nr.
)=$-.), pag. $4).
#4% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. )0$$=$-52, 0evista 0omana de ,rept nr.
$$=$-5), pag. .)-.2.
#. ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. )$2=$-.2, 0evista 0omana de ,rept nr.
.=$-.2, pag. 40-4$.
#5% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. $25=$-.2, 0evista 0omana de ,rept nr.
$0=$-.2, pag. .2
#-% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. $$3$=$-5$, 0evista 0omana de ,rept, nr.
$=$-52, pag. 4$
#$0% ;rib. jud. Sibiu. dec. pen. nr. 4.=$-.$, 0evista 0omana de ,rept, nr.
2=$-.), pag. $33-$3-.
#$$% ;rib. jud. Satu-*are, dec. pen. nr. 2)5=$-50, 0evista 0omana de ,rept, nr.
2=$-5$, pag. $0-
#$2% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. --=$-5), 0evista 0omana de ,rept, nr.
)=$-52, pag. .2.
Cercetarea judecatoreasca
,upa efectuarea actelor necesare, daca se constata ca nu exista nici un caz de
desesizare sau de amanare a cauzei aceasta aflandu-se in stare de judecata,
se trece la cercetarea judecatoreasca.
Cercetarea judecatoreasca este acea parte a judecatii in care se administreaza
si se verifica probele necesare pentru aflarea adevarului si formarea unei
convingeri certe a judecatorului asupra invinuirii aduse inculpatului.
Cercetarea judecatoreasca are drept obiect#$%/
readministrarea probelor care an fost administrate in cursul urmaririi penale. Aceasta
reprezinta o cerinta indispensabila a principiului nemijlocirii sedintei de judecata pentru o
percepere directa si nemijlocita a probelor de catre instanta de judecata,
1) administrarea oricaror alte probe. Aceasta reprezinta o cerinta a
necesitatii de a se asigura in procesul penal lamurirea cauzei sub toate
aspectele in vederea aflarii adevarului.
Administrarea probelor se face in conditii de publicitate, oralitate si contradictorialitate
fiind percepute nemijlocit de judecator dar si de procuror si parti.
In cazul in care sesizarea instantei s-a facut prin rec"izitoriu se administreaza probele
'care pot fi administrate% administrate in faza de urmarire penala. in cazul in care
acestea sunt incomplete sau pentru aflarea adevarului se intrevede posibilitatea
administrarii de alte probe, din oficiu sau la propunerea partilor ori a procurorului,
instanta poate dispune si administrarea altor probe. in baza rolului activ, instanta de
judecata trebuie sa staruie pentru inlaturarea oricarei situatii de indoiala.
In acest sens, in dispozitiile art. )20 alin. 2 se arata ca procurorul si partile
pot cere administrarea de probe noi si in cursul cercetarii judecatoresti.
:rdinea in care se face cercetarea judecatoreasca este cea stabilita de lege.
Instanta poate dispune unele sc"imbari atunci cand este necesar pentru buna
desfasurare a cercetarii judecatoresti.
Cand este prezent inculpatul, ordinea nu mai poate fi sc"imbata decat dupa
audierea lui, fiind acela ce a declansat conflictul dedus judecatii.
Avand in vedere dispozitiile art. )2$, precum si celelalte norme legale care
reglementeaza etapa cercetarii judecatoresti, reiese ca ordinea de efectuare a
actelor de cercetare judecatoreasca este urmatoarea/
- inceperea cercetarii judecatoresti,
- ascultarea inculpatului,
- ascultarea coinculpatilor, -
ascultarea celorlalte parti,
- ascultarea martorului, expertului sau interpretului.
In practica s-au pus in discutie consecintele nerespectarii ordinii de desfasurare
a cercetarii judecatoresti. intr-o speta s-a decis ca desi potrivit art. )24 si )2.
ascultarea partii civile se face inainte de ascultarea martorilor, nerespectarea
dispozitiei nu duce prin ea insasi la desfiintarea "otararii atacate, intrucat art. )2$
alin. ) prevede ca ordinea poate fi sc"imbata de instanta#2%.
---------------
1ex, $--., pag. .3.
#2% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. $253=$-.4, 0evista 0omana de ,rept, nr.
2=$-.., pag. 44.
;erminarea cercetarii judecatoresti
,upa ce au fost administrate toate probele si presedintele instantei apreciaza ca se poate
trece la dezbaterea cauzei, intreaba pe procuror si parti daca mai au de dat explicatii ori
de formulat cereri noi pentru completarea cercetarii judecatoresti 'art. ))- C. proc. pen.%.
,aca si acestea considera ca nu mai au cereri de facut si nu se impune administrarea de noi
probe sau daca acestea au fost respinse, ori daca s -au efectuat completarile facute,
presedintele completului declara terminata cercetarea judecatoreasca. Aceasta declaratie
marc"eaza trecerea procesului in stadiul dezbaterilor judiciare#$%.
In raport cu intrebarea presedintelui completului de judecata partile sau
procurorul pot formula cereri pentru completarea cercetarii judecatoresti sau
pot sa nu formuleze noi cereri.
Cercetarea judecatoreasca se considera terminata cand/
1- nu s-au formulat cereri noi,
2- cererile formulate au fost gasite neintemeiate de catre instanta si, in
consecinta, au fost respinse,
3- cererile formulate au fost admise si cercetarea judecatoreasca a fost
completata.
,upa terminarea cercetarii judecatoresti, in cauza fiind administrate toate probele,
urmeaza discutarea lor in conditii de oralitate, publicitate si deplina contradictorialitate.
---------------
0estituirea cauzei la procurer
<eneralitati
Cercetarea judecatoreasca, presupunand o atenta administrare a probelor in
conditii de publicitate, oralitate si contradictorialitate, poate da la iveala
aspecte pentru a caror rezolvare este necesara trimiterea cauzei la procuror.
0estituirea cauzei la procuror poate fi facuta cand cercetarea penala a fost
efectuata de un organ necompetent 'art.))2%.
,aca pe parcursul cercetarii judecatoresti rezulta ca in cauza supusa judecatii s-a efectuat
cercetarea penala de un alt organ decat cel competent, instanta se desesizeaza si restituie
cauza procurorului care ia masuri ca urmarirea sa fie facuta de organul competent#$%.
Instanta se poate desesiza in tot cursul judecatii, atat in timpul cercetarii judecatoresti,
cat si ulterior in cursul dezbaterilor, cand constata ca urmarirea penala nu este completa,
iar completarea nu s-ar putea face in fata instantei decat cu mare intarziere. ,impotriva,
s -a aratat ca este nelegala restituirea dosarului pentru a se clarifica contradictiile
existente in materialul probator, cat timp acestea puteau fi elucidate de instanta#2%. In
sc"imb, daca datorita complexitatii purtatorului, instanta nu ar fi putut efectua o
administrare operativa, restituirea cauzei la procuror se impune#)%.
Instanta poate restitui cauza procurorului numai in urma administrarii probelor
in cadrul cercetarii judecatoresti. Cat timp instanta nu a administrat nici o proba,
nu are elemente pentru a aprecia daca urmarirea este sau nu completa si nici
daca extinderile ar fi de natura sa intarzie judecata#2%.
---------------
#$% ;ribunalul Suprem, Sectia penala, dec. nr. 423 din $-5), in 0evista 0omana de ,rept,
nr.3, $-52, pag. 4., Curtea de Apel 8ucuresti, Sectia I penala, dec. nr. 2=$--5. dec. nr.
4)2=$--5, dec. nr. 32=$--5, Sectia a II-a penala, dec. nr. $025=$--5, in Culegere de practica
judiciara penala pe anul $--5, &d. All 8ecH, 8ucuresti, $---, pag. 34-40.
#2% ;rib. >ud. Ilfov, decpen. nr. 4-5=$-.5, 0evista 0omana de ,rept, nr. 2=$-.-,
pag. 4.. #)% ;rib. Suprem, secI.pen.dec. nr. $.24=$-50, Culegere de ,ecizii din
anul $-50, pag. )3)-)33.
#2% ;rib. *un. 8ucuresti, sect. a II-a pen.dec. nr. $223=$-.4, 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. )34.
0estituirea cauzei pentru refacerea urmaririi penale
In practica s-au ivit doua situatii/
1- cand, in urma sc"imbarii incadrarii, competenta revine instantei superioare,
dar urmarirea penala a fost efectuata de parc"etul de pe langa acea instanta. In
acest caz, s-a decis ca nu se restituie cauza procurorului ci aceasta se declina
instantei competente deoarece urmarirea penala este efectuata de organul
competent#$%,
2- cand judecatoria a fost sesizata de parc"etul de pe langa aceasta si a
sc"imbat incadrarea juridica intr-o infractiune de competenta tribunalului,
urmeaza a se dispune trimiterea cauzei la procurorul de la parc"etul de pe langa
tribunal, si nu isi va declina competenta in favoarea tribunalului deoarece este
obligatorie refacerea urmaririi penale de parc"etul competent.
Cand se constata ca instanta nu este competenta sa solutioneze cauza 'de ex.,
cauza este judecata de o instanta civila si este de competenta unei instante
militare% aceasta se restituie obligatoriu procurorului si nu se declina#2%.
Cauza nu se mai restituie daca in urma cercetarii judecatoresti instanta sc"imba
incadrarea juridica intr-o alta infractiune, in raport de care se constata ca
urmarirea nu a fost efectuata de organul de cercetare competent. 0estituirea nu
se justifica pentru ca in raport de incadrarea juridica initiala, data de organul de
cercetare, acesta a fost competent, sc"imbarea fiind determinata de o imprejurare
ulterioara, necunoscuta in momentul desfasurarii urmaririi penale#)%.
In practica instantei supreme#2% s-a decis ca acest caz este aplicabil si atunci cand organul
de cercetare penala a efectuat cercetari penale intr-o infractiune de competenta de urmarire
penala proprie a procurorului. in argumentarea acestei practici, s-a considerat ca atunci
cand efectueaza personal urmarirea penala, procurorul poate fi asimilat cu un organ care
efectueaza cercetarea penala! in sensul art. ))2 alin. $ C. pr. pen.
Impotriva "otararii de desesizare se poate face recurs de catre procuror si de
orice persoana ale carei interese au fost vatamate prin "otarare, procedura
fiind aceeasi ca la restituirea pentru completarea urmaririi penale.
---------------
#$% A se vedea, C.S.>., s. pen., dec. nr. 2)22=$--2, ,eciziile Curtii Supreme,
pag. )25. #2% A se vedea, ;ribunalul jud. Constanta, s. pen., dec. pen. nr.
33-=$-.-, 0evista 0omana de ,rept, nr. $2, $-.-, pag. 43.
#)% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. 4$0=$-5$, 0evista 0omana de ,rept, nr.
$=$-52, pag. 40.
#2% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 4$0=$-5$ in Culegere de decizii
pe anul $-5$, p.))-, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 53=$-.2 in
Culegere de decizii pe anul $-.2, pag. 2)0, ;ribunalul Suprem, sectia penala,
decizia nr. 50$=$-.$ in 0evista 0omana de ,rept nr. )=$-.2, pag. $4)
0estituirea cauzei pentru completarea urmaririi penale
In cadrul cercetarii judecatoresti instanta are obligatia de a manifesta rol activ.
Acest principiu este o consecinta a principiului oficialitatii in procesul penal, in
orice caz, intre cele doua principii se poate vorbi de o stransa legatura#$%.
+otrivit art. 2 din Codul de procedura penala, organele care participa la
desfasurarea procesului penal trebuie sa manifeste un rol activ atat in
initierea procesului penal 'realizand, in acest fel, si cerintele oficialitatii in
procesul penal%, cat si in realizarea activitatilor cerute de urmarirea penala,
de judecata si de punerea in executare a "otararilor judecatoresti penale.
,octrina si practica judiciara de pretutindeni atrag atentia asupra importantei
atitudinii active a organelor judiciare mai ales in desfasurarea procesului penal.
Instanta are indatorirea de a administra probe noi pentru completa elucidare a cauzei,
prin procedura prevazuta la art. ))2 C. proc. pen., modificat prin 1egea )34=2004.
---------------
#$% 6. ,ongoroz s.a., &xplicatii teoretice ale codului penal roman. +artea
generala, vol I, 8ucuresti, &d. Academiei, $-.3, pag. 24-2.
Sc"imbarea incadrarii juridice
Incadrarea juridica a faptei inseamna stabilirea textului de lege care o prevede si
sanctioneaza precum si caracterizarea ei ca infractiune potrivit acestui text#$%. Incadrarea
juridica a faptei presupune realizarea de catre organele judiciare a unei concordante intre
continutul legal al infractiunii si continutul concret al acesteia. +rin incadrarea juridica a
faptei se stabileste textul din legea penala care prevede si sanctioneaza fapta socialmente
periculoasa care face obiectul cauzei penale. Sensul te"nic al notiunii de incadrare juridica!
se deosebeste de calificarea faptei!, aceasta din urma fiind facuta de catre legiuitor#2%.
Incadrarea juridica presupune stabilirea infractiunii tip, a variantelor calificate sau mai putin
grave, a formei de tentativa, a situatiei de pluralitate de infractori sau de infractiuni si a altor
dispozitii legale incidente 'caracterul continuat al infractiunii, fapta savarsita de trei sau de
mai multe persoane ori alte circumstante agravante cuprinse in art. .3 c. penal%#)%. In
literatura penala#2% s-a considerat ca sc"imbarea incadrarii juridice inseamna modificarea a
insusi textului de lege penala, care prevede si sanctioneaza fapta ce formeza obiectul
cauzei penale. &a se justifica ori de cate ori, in cursul judecatii in prima instanta, se ajunge
la concluzia ca incadrarea juridica data faptei in rec"izitoriu sau plangerea prealabila a
persoanei vatamate nu este corecta si ar trebui sc"imbata cu o alta incadrare juridica
corespunzatoare faptei penale retinute in sarcina inculpatului, deoarece instanta are
obligatia sa faca o corecta aplicare a legii penale materiale, nefiind tinuta de incadrarea
juridica initiala. Sc"imbarea incadrarii juridice trebuie sa opereze si atunci cand sesizarea
instantei se face prin plangere prealabila, c"iar daca partite declara ca se impaca in
infractiunea indicata de incadrarea juridica initiala. In speta care a prilejuit aceasta
concluzie inculpatul a fost trimis in judecata prin plangerea prealabila pentru infractiunea
de lovire, desi victima a facut dovada ca a suferit o vatamare corporala grava. in aceste
conditii, instanta trebuie sa sc"imbe incadrarea juridica in art $52 C. pen. si sa
condamne, neputand sa ia act de impacarea partilor si sa inceteze procesul penal#3%.
Avand in vedere ca in cursul judecatii sunt readministrate probele din urmarirea
penala cat si probe noi, este posibil ca sa apara date care conduc la concluzia ca
incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare trebuie sc"imbata.
In practica judiciara s-a precizat in mod just ca nu este vorba de o sc"imbare a incadrarii
juridice, si deci instanta nu este obligata sa supuna discutiei imprejurarea ca prin actul de
sesizare nu s-a aratat expres textul delege in care se incadreaza fapta atata timp cat din
considerentele rec"izitoriului se desprinde faptul ca inculpatul este trimis in judecata pentru
fapta prevazuta in rec"izitoriu#4%, intr-o asemenea situatie este vorba de o eroare materiala
evidenta care poate fi indreptata prin procedura prevazuta de art.$-3. In doctrina s -a
considerat#.% ca interpretarea normelor referitoare la sc"imbarea incadrarii juridice e bine sa
fie cat mai larga, dispozitiile din art. ))2 cu caracter de garantie urmand sa fie incidente in
situatii cat mai numeroase. In aceeasi opinie doctrinara se manifesta retineri fata de
interpretarile restrictive date in acest sens. Apreciem discutabila parerea ca procedeul
instantei de fond de a inlatura existenta provocarii, desi aceasta circumstanta atenuanta era
cuprinsa in rec"izitoriu, fara a urma dispozitiile din art. ))2 ar fi corecta#5%. Cand sc"imbarea
incadrarii juridice s-a facut dupa terminarea cercetarii judecatoresti sau in orice alt moment
ulterior cercetarii judecatoresti, instanta, dupa caz, mentine cauza spre solutionare sau isi
declina competenta instantei superioare in grad.
Instanta mentine cauza spre solutionare cand datorita noii incadrari juridice
nu are loc modificarea competentei instantei sau cand noua incadrare juridica
atrage competenta unei instante inferioare in grad.
Sc"imbarea incadrarii juridice presupune urmatoarele obligatii ale instantei/
1- sa puna in discutie noua incadrare juridica,
2- sa atraga atentia inculpatului ca are dreptul sa ceara lasarea cauzei
mai la urma sau eventual amanarea judecatii pentru a-si pregati apararea.
In urma discutarii in contradictoriu a noii incadrari, pana la dezbateri instanta nu
trebuie sa se pronunte prin inc"eiere asupra noii incadrari deoarece aceasta
ec"ivaleaza cu antepronuntarea#-%.
Cu ocazia dezbaterilor se poate pune din nou in discutie incadrarea juridica.
,aca sc"imbarea incadrarii juridice s-a cerut in cursul dezbaterilor instanta se va
pronunta prin sentinta. ,aca se impune sc"imbarea incadrarii juridice in cursul
deliberarii instanta, prin inc"eiere, va repune cauza pe rol din stadiul procesual
al dezbaterilor, pentru a fi dezbatuta in contradictoriu noua incadrare.
Sc"imbarea incadrarii juridice va avea, dupa caz, efecte asupra/ stabilirii
competentei, asupra valabilitatii modului de sesizare 'rec"izitoriu sau plangere%,
a participarii procurorului si a aparatorului, individualizarii pedepsei.
---------------
generala, vol. II, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0, pag. $5$.
1ex, $--., pag. $00, nota de subsol $)5, I. 7eagu, ,rept procesual penal,
+artea generala, tratat, &ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002.
#)% ;rib. >ud. <orj, dec. pen. nr. 555=$-.$, 0evista 0omana de ,rept, nr.
$$=$-.3, pag. $)2-$20.
#2% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea speciala, vol. I, &ditura :scar +rint, $--2,
pag. $-) -$-2, <r. ;"eodoru, ;udor +laesu, ,rept procesual penal, partea generala,
?niversitatea Al. I. Cuza!, Iasi, $-54, pag. $40 -$4$, 7. 6olonciu, ;ratat de procedura
penala, +artea speciala, vol. III, &ditura +aidea, 8ucuresti, $--2, pag. )0).
#3% a se vedea, <. Antoniu, Comentariu la sentinta penala nr. 2)0=$-4- a >udecatoriei
Caransebes in +ractica judiciara penala, vol. I6, +rocedura penala de <. Antoniu s. a.,
&ditura Academiei 0omane, 8ucuresti, $--), pag. 22), ;ribunalul Suprem, sectia
penala, decizia nr. 44$=$-.$, Culegere de decizii pe anul $-.$, pag. 253.
#4% ;ribunalul jud. ;imis, dec. pen. nr.2-5din $-.5, in 0evista 0omana de
,rept, nr.$, $-.-, pag. 3-.
pag. 20). #5% ;rib. Suprem, sect.pen.dec. nr.25-=$-.5, 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. )44.
#-% A se vedea C.S.>.. s. pen., dec. nr. 2.22=$--., 8uletinul >urisprudentei
$--., pag. )52.
Deli2erarea
+rezentare
,upa terminarea sedintei de judecata, instanta trebuie sa treaca la deliberare, cu care
ocazie rezolva cauza penala si in final, pronunta "otararea judecatoreasca. Caracterizata
ca o consfatuire a membrilor completului de judecata, asupra problemelor
ce au format obiectul judecatii, deliberarea este activitatea procesuala prin care
se verifica si se evalueaza materialul probator si procedural al cauzei, in vederea
solutionarii fondului cauzei.
,eliberarea este definita si ca activitatea logica ce sta la baza procesului de
solutionare a cauzelor penale.
+rin functiunea si finalitatea sa, deliberarea constituie o etapa distincta in desfasurarea
judecarii cauzelor penale. ,eliberarea constituie actul final al judecatii, in urma caruia
instanta da o "otarare privind conflictul de drept penal dedus spre solutionare#$%.
,eliberarea primei instante de judecata este supusa, sub aspectul procedurii,
regulilor comune examinate anterior. &a prezinta particularitati doar in ceea ce
priveste obiectul si ordinea in care aceasta se abordeaza de catre membrii
completului de judecata 'art. )2) C. pr. pen.%.
Astfel, completul de judecata delibereaza mai intai in latura penala a cauzei, asupra
c"estiunilor de fapt, care se refera la temeinicia invinuirii si apoi, in masura in care s-a
retinut ca inculpatul a savarsit fapta ce formeaza obiectul judecatii, asupra c"estiunilor
de drept, care se refera la raspunderea penala si sanctiunea ce urmeaza a se aplica
inculpatului, iar ta latura civila asupra c"estiunilor de fapt privind existenta prejudiciului
cauzat prin infractiune si apoi asupra c"estiunilor de drept referitoare la
raspunderea civila a inculpatului si a partii responsabile civilmente, dupa caz,
precum si la modalitatea de reparare a prejudiciului. 1a sfarsit, completul de
judecata delibereaza si asupra c"estiunilor auxiliare, precum si asupra oricarei
alte probleme privind justa solutionare a cauzei#2%.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $3.
1ex, $--., pag. $)-.
,eliberarea asupra laturii penale a cauzei si solutionarea ei
Actiunea penala este o institutie de baza a procesului penal deoarece ea
constituie instrumentul prin care se desfasoara si se finalizeaza procesul penal
potrivit art. - C. proc. pen.
Actiunea penala are un caracter inevitabil ce deriva din comiterea unei infractiuni
si din obligatia organelor judiciare de a asigura tragerea la raspundere penala a
celor vinovati de incalcarea legii penale. Actiunea penala presupune/ punerea in
miscare dupa identificarea persoanei care a comis o fapta prevazuta de legea
penala, exercitarea actiunii penale prin trimiterea in judecata sau c"emarea in
judecata a persoanei vinovate, sustinerea invinuirii in fata instantei de judecata,
condamnarea inculpatului in cazul stabilirii vinovatiei sale#$%
In faza de judecata, actiunea penala se exercita, in principal, de catre procuror.
In cazurile in care participarea procurorului la judecata nu este obligatorie,
actiunea penala va fi exercitata de partea vatamata si, in aceste situatii,
activitatea partii vatamate va fi dublata de cea a procurorului, care poate fi
prezent, intotdeauna, la exercitarea actiunii penale#2% In solutionarea laturii
penale a cauzei instansa analizeaza c"estiunile de fapt si pe cele de drept.
C"estiunile de fapt/ instanta de judecata va trebui sa-si formeze convingerea
privitor la urmatoarele aspecte#)%/
1- fapta dedusa judecatii exista,
2- a fost savarsita de inculpat
3- acesta indeplinea conditiile raspunderii penale 'nu era in momentul
comiterii faptei minor sau iresponsabil%
4- forma de comitere si de participare
5- daca inculpatul a savarsit fapta cu vinovatie
6- daca nu opereaza cazuri care inlatura caracterul penal al faptei 'legitima
aparare, starea de necesitate, cazul fortuit, betia, eroarea de fapt%
forma de vinovatie
7- circumstantele in care a fost savarsita fapta
8- gradul de pericol social al faptei
9- in general toate imprejurarile de fapt care pot determina incadrarea
juridica si in final pedeapsa.
Intr-o opinie mai nuantata#2%, daca in urma efectuarii operatiei de apreciere a probelor,
instanta constata ca acestea sunt complete, fiind de natura a lamuri cauza sub
toate aspectele, va delibera asupra urmatoarelor c"estiuni de fapt/ daca exista
fapta pentru care inculpatul a fost trimis in judecata, daca fapta a fost savarsita
de inculpat, daca inculpatul a savarsit fapta cu vinovatie.
1- In ipoteza in care completul de judecata a ajuns la o concluzie negativa
cu privire la toate aceste aspecte, nu va mai continua deliberarea asupra
celorlalte c"estiuni, deoarece fara fapta si fara vinovatie nu va putea exista nici
raspundere penala si nici raspundere civila
2- ,aca, dimpotriva, concluzia este afirmativa, instanta va examina in
continuare toate imprejurarile de fapt in care a fost comisa fapta, precum si cele
referitoare la situatia personala a inculpatului, imprejurari ce sunt de natura a
indica gradul de pericol social al faptei si al faptuitorului, ce urmeaza a servi, in
final, la individualizarea raspunderii penale.
C"estiunile de drept/ dupa stabilirea certa a tuturor elementelor de fapt necesare unei
corecte solutionari a cauzei se va trece la rezolvarea c"estiunilor de drept. In primul rand,
daca s-a stabilit existenta faptei, instanta va trebui sa stabileasca daca este prevazuta de
legea penala. Apoi se va stabili incadrarea juridica a faptei 'textul legal corespunzator starii
de fapt%. 6a stabili daca nu opereaza o cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei sau
a raspunderii penale, cu exceptia gratierii 'temeiul legal%. In caz afirmativ, cand fapta este
pedepsibila, instanta va trebui sa stabileasca pedeapsa.
In solutionare actiunii penale, instanta "otaraste prin sentinta asupra
invinuirii aduse inculpatului, pronuntand, dupa caz/
a% condamnarea
b% ac"itarea
c%incetarea procesului penal.
+entru a pronunta condamnarea instanta trebuie sa constate ca sunt realizate
cumulativ conditiile/
a% fapta exista,
b% fapta constituie infractiune
c% fapta a fost savarsita de inculpat.
Ac"itarea se pronunta de catre instanta de judecata cand aceasta constata
existenta unuia din cazurile/
a% fapta nu exista
b% fapta nu este prevazuta de legea penala,
c% fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei
infractiuni, d% fapta nu a fost saCarsita de catre inculpati,
e% faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii, f%
exista vreuna din cauzele care inlatura caracterul penal al faptei.
+otrivit art. )23 alin. 3, in cazul in care instanta a pronuntat incetarea procesului
penal, dispunand, totodata, inlocuirea raspunderii penale, se aplica o sanctiune
cu caracter administrativ din cele prevazute in art. -$ din C. penal#3%.
---------------
pag. -.--5 #2% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat,
&ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 2$3
#)% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura Constant,
Sibiu, 2003, pag. )3.-)35
1ex, $--., pag. $22-$2).
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $52-$5)
,eliberarea asupra laturii civile a cauzei si solutionarea acesteia
,reptul celui vatamat prin infractiune de a urmarii tragerea la raspundere civila pe cale
judiciara a faptuitorului se materializeaza pe plan procesual in exercitiu unei actiuni
civile#$%. Asa fiind, actiunea civila, ca institutie a dreptului procesual penal, este mijlocul
legal prin care o persoana care a suferit un prejudiciu material sau moral prin infractiune
cere repararea acestuia in cadrul procesului penal. Ca actiune judiciara, actiunea civila
este, in esenta, o institutie de drept civil, devenind o institutie a dreptului procesual in
masura in care este exercitata in cadrul unui proces penal#2%.
Actiunea civila este definita ca fiind mijlocul legal cel mai important de proteguire prin
constrangere judiciara a drepturilor civile incalcate sau a intereselor ocrotite de lege. +e
calea actiunii civile, un subiect de drept 'persoana fizica sau persoana juridica% cere
organului de jurisdictie fie recunoastere unui drept subiectiv preexistent ori constituirea
unei situatii juridice noi, fie incetarea piedicilor puse in exercitare dreptului sau de catre
o alta persoana sau plata unei despagubiri atunci cand instituirea si executarea unor
asemenea obligatii este necesara in vederea realizarii dreptului respectiv#)%.
,upa rezolvarea laturii penale a cauzei in cazul retinerii comiterii infractiunii,
completul delibereaza si asupra recuperarii pagubei produse prin infractiune,
aceasta reprezentand o obligatie#2%. Astfel, va trebui sa stabileasca daca exista o
paguba, daca aceasta a fost cauzata prin infractiune 'existenta raportului de
cauzalitate%, intinderea acesteia, temeiul legal al raspunderii inculpatului si a partii
responsabile civilmente si modalitatile de reparare. in final va trebui sa stabileasca
daca se impune luarea, revocarea sau mentinerea masurilor de siguranta#3%.
Solutiile de condamnare si in parte cele de incetare a procesului penal nu influenteaza
rezolvarea laturii civile, inculpatul fund obligat la reparatii civile in masura in care
raspunde din punct de vedere civil. Astfel, de cate ori inculpatul este condamnat si se.
constata ca prin infractiunea retinuta s-a produs un prejudiciu, el va fi obligat sa-l repare.
,e asemenea, cauze ca prescriptia, amnistia, moartea inculpatului, care impiedica
exercitarea actiunii penale si determina incetarea procesului penal nu se rasfrang
asupra solutionarii laturii civile, neducand la stingerea actiunii civile si exonerarea de
raspundere civila. Instanta e obligata a solutiona cauza si sub aspect civil desi fapta e
amnistiata, neputand rezerva partii civile calea unei actiuni civile separate#4%.
1egea prevede posibilitatea ca instanta sa disjunga actiunea civila si sa amane
judecarea acesteia cand rezolvarea pretentiilor civile ar provoca intarzierea
solutionarii actiunii penale 'art. )2.%.
,aca instanta admite actiunea civila, examineaza si necesitatea luarii masurilor
asiguratorii privind reparatiile civile, daca asemenea masuri nu au fost luate anterior.
,ispozitiile din "otarare privind luarea masurilor asiguratorii sunt executorii.
Cand instanta nu s-a pronuntat asupra actiunii civile, masurile asiguratorii se mentin.
Aceste masuri inceteaza de drept daca persoana vatamata nu introduce actiune in fata
instantei civile in termen de )0 de zile de la ramanerea definitiva a "otararii#.%.
---------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea, $--4,
pag. 22-. #2% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal, +artea generala, &ditura
1umina 1ex, 8ucuresti 200$, pag. 203
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 2)4-2).
#2% ;ribunalul Suprem, sect, pen.dec.nr. 244=$-5$, 0evista 0omana de
,rept, nr. $$=$-5$, pag. 33.
#4% ;rib >ud.;imis, dec. pen. nr. 253=$-.0, 0evista 0omana de ,rept, nr.
$$=$-.0, pag. $45-$4-.
3$ Adoptarea 0otararii
Sentinta penala - generalitati
Sentinta penala este "otararea care inc"eie judecata in prima instanta, prin care
aceasta "otaraste asupra invinuirii aduse inculpatului, pronuntand, dupa caz,
condamnarea, ac"itarea sau incetarea procesului penal. ;ot prin sentinta se va
"otari si desesizarea primei instante dar prin aceasta nu se solutioneaza, ci doar
se reia ciclul procesual. Sentintele trebuie sa intruneasca urmatoarele trasaturi/
1- sentintele prin care se solutioneaza fondul cauzei nu sunt definitive, fiind
reglementata posibilitatea atacarii lor printr-o cale ordinara de atac 'apelul sau recursul%,
2- sa fie legale si temeinice. ,aca impotriva lor nu se exercita caile de atac, intra in
puterea lucrului judecat si asupra lor opereaza prezumtia absoluta de adevar judiciar.
,atorita acestui fapt "otararea devine opozabila cu efecte erga ornnes, in caz de
condamnare fiind rasturnata prezumtia de nevinovatie iar in caz de ac"itare devenind un
atestat de nevinovatie. ,aca se exercita caile de atac "otararea trebuie sa fie invulnerabila
atat sub aspectul stabilirii adevarului 'temeinica% cat si suc aspectul aplicarii in cauza in mod
corect a dispozitiilor procedurale cat si a celor de drept material 'legala%,
3- sa fie educative. Solutia ce se pronunta, reflectand triumful adevarului si
al legii, impotriva cebr ce au comis infractiuni, trebuie sa starneasca ecou in
randul celor tentati sa incalce legea, realizand preventia generala.
Continutul "otararilor judecatoresti penale trebuie sa corespunda realizarii
urmatoarelor obiective#$%/
4- sa permita verificarea daca judecata s-a desfasurat cu respectarea legalitatii si
in special a dispozitiilor care garanteaza drepturile partilor si asigura stabilirea
adevarului,
5- sa constituie o garantie ca nimic din ceea ce formeaza obiectul judecatii
nu este lasat de catre instanta in afara examinarii si ca solutia pronuntata este
rezultatul firesc al acestei examinari,
6- sa asigure exacta executare a celor "otarate de instanta.
,atorita prezumtiei de legalitate si adevar, ca trasaturi ale "otararii primei
instante, sentinta se pre nunta in numele legii, unele dispozitii avand aplicare de
indata iar altele dupa ramanerea definitiva a acesteia.
+articularitatile sentintei penale trebuie privite atat in raport cu oricare dintre
actele procesuale si procedurale ce se dau in tot cursul procesului penal 'fie in
cursul urmaririi penale, fie in cursul judecatii% cat si in raport cu celelalte "otarari
judecatoresti la care se refera art. )$$ alin. 2 si ) C. pr. pen. 'decizii sau
inc"eieri%. Acestea sunt, in principal, urmatoarele/
1) este actul procesual prin care se realizeaza pentru prima data aplicarea legii
penale persoanei cu privire la care se presupune ca a savarsit o infractiune. ,e
esenta sentintei este condamnarea, ca unica modalitate de infaptuire a justitiei in
cauzele penale, nu ac"itarea sau incetarea procesului penal prin care se infirma
invinuirea fie pe motivul lipsei de temei, fie pe acela al lipsei de obiect,
2) se pronunta in numele legii. &a trebuie sa fie legala, deoarece este rezultatul unei
activitati procesuale$ cu privire la care se presupune ca se desfasoara conform legii si
aplica in mod corect legea penala si cea civila, daca este cazul. 1egalitatea sentintei
este, insa, relativa, putand fi infirmata prin exercitarea cailor de atac prevazute de lege,
3) este, in principiu, fondata. 1egea presupune ca sentinta prin care se transeaza in
primul grad in fond c"estiunile de fapt referitoare la existenta faptei si vinovatia
faptuitorului, exprima adevarul cu privire la faptele cauzei, aplica o pedeapsa just
individualizata in raport cu criteriile generale sau speciale de individualizare si
agrumenteaza in mod convingator solutia adoptata 'prin trimitere explicita la mijloacele
de proba administrate in cauza, in conformitate cu legea%. Caracterul fondat al sentintei
este, insa, prezumat doar in mod relativ, deoarece el poate fi infirmat de instanta ierar"ic
superioara in urma exercitarii uneia din caile de atac prevazute de lege,
4) este, de regula, nedefinitiva. In principiu, sentinta penala este nedefinitiva deoarece,
ca urmare a regulii celor trei grade de jurisdictie , ea este supusa in principiu a doua cai
ordinare de atac/ apelul si recursul. Caracterul nedefinitiv al sentintei se intinde pana la
expirarea termenului de apel sau de recurs, dupa caz, iar daca s-a declarat apel sau
recurs, in tot cursul judecatii apelului sau recursului. Sentinta penala se definitiveaza
doar daca se. respinge atat apelul declarat impotriva sentintei primei instante cat si
recursul impotriva deciziei instantei de apel ori, in anumite cazuri prevazute de lege 'de
pilda, in cazul infractiunilor contra ordinii si disciplinei militare sanctionate de lege cu
pedeapsa inc"isorii de cel mult doi ani, sau a sentintelor pronuntate de curtile de apel si
Curtea *ilitara de Apel ori a sentintelor pronuntate de sectia penala sau militara a Curtii
Supreme de >ustitie% daca se respinge recursul declarat impotriva sentintei penale.
+rin exceptie de la aceasta regula, sentinta penala este definitiva nefiind
supusa nici apelului si nici recursului in cazurile prevazute de lege 'de pilda,
sentinta de declinare a competentei%,
5) are un caracter educativ. +rin continutul sau sentinta penala trebuie sa manifeste
rolul educativ atat asupra partilor 'persoanelor implicate in procesul penal% cat si asupra
celorlalte persoane cu consecinte in privinta profilaxiei speciale si generale. +entru
aceasta, insa, "otararea primei instante trebuie sa fie legala si sa dea satisfactie cerintei
ca orice persoana vinovata de savarsirea unei infractiuni sa fie pedepsita potrivit
vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.
---------------
#$% S. 9a"ane, Structura si continutul "otararilorjudecatoresti in lumina prevederilor
noului cod de procedura penala, 0evista 0omana de ,rept, nr. 4=$-4-, pag. 22.
Structura "otararilor judecatoresti pronuntate in prima instanta
Complexitatea problemelor existente in cuprinsul "otararii judecatoresti a
impus reglementarea unei anumite structuri a acestora. Astfel, potrivit art. )32,
"otararea prin care instanta penala solutioneaza fondul cauzei trebuie sa
contina o parte introductiva, o expunere si dispozitivul.
+artea introductiva, cunoscuta in literatura de specialitate si sub denumirea de
practicaua sau expozeul, poate fi intocmita in doua variante, in functie de
momentul cand a avut loc pronuntarea.
In art. )33 C. proc. pen. se prevede ca partea introductiva a "otararii contine
mentiunile prevazute in art. )03 C. proc. pen. care se refera la inc"eierea de
sedinta. Aceasta in cazul in care pronuntarea are loc in aceeasi zi si nu s-a dispus
amanarea pronuntarii. ,aca se dispune amanarea pronuntarii aceasta se va face
prin inc"eiere care va cuprinde mentiunile prevazute de art. )03 C. proc. pen.
,aca pronuntarea a avut loc in alta zi, existand o inc"eiere de sedinta, partea introductiva a
"otararii se limiteaza numai la mentiunile aratate in art. )33 alin. 2 C. proc.civ..
1ipsa din partea introductiva a sentintei a unor mentiuni esentiale cum sunt cele
privind numele si prenumele judecatorilor si al procurorului, precum si cele referitoare
la prezenta inculpatului arestat preventiv si participarea aparatorului atunci cand
asistenta juridica este obligatorie potrivit legii sau daca sedinta de judecata a fost sau
nu publica este de natura sa atraga sanctiunea nulitatii absolute a judecatii, daca
aceste mentiuni nu pot fi constatate in celelalte parti ale sentintei ori din cuprinsul
inc"eierii de sedinta#$%. +artea a doua a "otararii, denumita expunere, considerente
sau partea demonstrativa, trebuie sa cuprinda potrivit art. )34, urmatoarele/
1- datele privind identitatea partilor. Inscrierea acestor date este obligatorie
pentru a nu se face confuzie intre persoanele care trebuie trase la raspundere si
cele ce urmeaza a fi despagubite civil, "otararea de condamnare care ou
cuprinde datele necesare identificarii inculpatului este nula#2%.
2- descrierea faptei care face obiectul invinuirii, cu aratarea timpului si
locului unde a fost savarsita, precum si incadrarea juridica data acesteia prin
actul de sesizare. Se va retine care sunt premisele invinuirii ce rezulta din actul
de sesizare scris 'rec"izitoriu, plangere prealabila%,
3- analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale
a cauzei, cat si a celor care au fost inlaturate, motivarea solutiei cu privire la
latura civila a cauzei, precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se
sprijina solutia data. Se face astfel, pe baza probelor retinute, demonstratia
concluziei la care s-a ajuns exprimata in minuta si apoi in dispozitivul "otararii.
4- aratarea temeiurilor de drept care justifica solutiile date in cauza.
In caz de condamnare expunerea mai trebuie sa mai cuprinda/
1- fapta sau fiecare fapta retinuta de instanta in sarcina inculpatului,
2- forma si gradul de vinovatie,
3- circumstantele agravante sau atenuante,
starea de recidiva,
1- timpul care se deduce din pedeapsa pronuntata
2- actele din care rezulta durata acesteia.
In caz de infractiune continuata, daca se retine numai o parte din actele materiale,
instanta va arata in expunere care sunt actele retinute si care sunt inlaturate,
pronuntand doar o solutie de condamnare nu si una de ac"itare, pentru ca aceleiasi
fapte nu ii poate da doua solutii/ de condamnare si ac"itare#)%.
,aca se dispune incetarea procesului penal sau ac"itarea, expunerea va cuprinde
in mod obligatoriu prezentarea cazului de impiedicare a punerii in miscare a actiunii
penale sau a exercitiului acesteia care atrage solutia procesuala respectiva
'prevazut de art. $0 lit. f%-j% sau de nepedepsire prevazut de art. $0 lit a%-e% C. pr.
pen.% insotit de o analiza a probelor din care se deduce existenta lui.
+entru a fi valabila expunerea trebuie sa fie concordanta cu dispozitivul sau cu
minute in ipoteza in care se constata ca-sanctiunile cuprinse in expunere conduc la
o alta solutie decat cea prevazuta in dispozitiv exista motiv de apel sau de recurs,
dupa caz#2%. ,ispozitivul "otararii este prefigurat in mod logic si in expunerea
"otararii, instanta aratand, in analiza pe care o face cauzei in considerente
'expunere%, argumentele care sustin solutia cu privire la toate aspectele cauzei.
,ispozitivul consta in reproducerea in finalul "otararii a minutei redactate in urma
deliberarii si citite in sedinta publica cu ocazia pronuntarii. In acest sens, in art. )0-
se arata ca dispozitivul este rezultatul deliberarii consemnat in minuta.
Cuprinsul dispozitivului/
1- datele prevazute in art. .0 C. proc. pen. privitoare la persoana
inculpatului. Aceste date sunt necesare pentru a se evita confuziile privind
persoana careia ii este opozabila sentinta,
2- solutia data de instanta cu privire la infractiune, indicandu-se in caz de condamnare
denumirea acesteia si textul de lege in care se incadreaza. incadrarea va cuprinde nu
numai textul de baza in temeiul caruia se pronunta condamnarea, ci si textele referitoare la
cauzele de agravare sau atenuare a pedepsei din partea generala a Codului penal3. Cand
instanta face aplicarea art. 54#. C. pen., dispozitivul va mentiona daca cel condamnat va
executa pedeapsa in unitatea unde isi desfasoara activitatea sau la alta unitate. Cand
instanta face aplicarea art. 54#$ C. pen., dispozitivul va mentiona masurile de
supraveg"ere, prevazute in art. 54#) alin. '$% C. pen., la care trebuie sa se supuna
condamnam , precum si obligatiile stabilite de instanta potrivit art. 54#) alin. ')% C. pen.,
3- in caz ce ac"itare sau incetare a procesului penal, cauza pe care se
intemeiaza, potrivit art. $$ sau alta dispozitie prevazuta de Codul penal sau legi
speciale,
4- solutia data privind repararea pagubei materiale si a daunelor morale. Aceasta
trebuie sa constituie pentru partea civila titlu executoriu pentru intreaga suma#4%, trebuie
dispus modul in care coinculpatii raspund in cazul cauzarii unui prejudiciu unic#.% sau cu
privire la inscrisurile ce se desfiinteaza#5%. In cazul in care partile s-au impacat, au
convenit asupra modului de rezolvare a actiunii civile - in sensul ca inculpatul se obliga a
plati partii civile, cu titlu de despagubiri o numita suma -, obligatia asumata de inculpat
trebuie trecuta si in dispozitivul sentintei prin care se pronunta incetarea procesului
penal, pentru ca in caz de neindeplinire, sa poata forma obiectul unei executari silite#-%.
,ispozitivul trebuie sa mai cuprinda dupa caz, cele "otarate de instanta cu privire la/
deducerea retinerii si arestarii preventive, indicandu-se partea din pedeapsa executata in
acest mod,
1- masurile preventive,
2- masurile asiguratorii,
3- c"eltuielile judiciare,
4- restituirea lucrurilor ce nu sunt supuse confiscarii,
5- rezolvarea oricarei alte probleme privind justa solutionare a
cauzei. +ractica judiciara a statuat cu privire la diversele omisiuni
astfel#$0%/
omisiunea de a se mentiona in dispozitiv confiscarea speciala a lucrului
dobandit prin infractiune atrage nulitatea sentintei si rejudecarea cauzei#$$%.
atrage nulitatea sentintei si omisiunea de a se arata in cuprinsul dispozitivului
care sunt actele a caror anulare s-a dispus in rezolvarea actiunii civile#$2%
omisiunea de a trece in dispozitiv datele privitoare la persoana inculpatului nu
este sanctionata cu nulitate decat daca s-ar pretinde ca faptuitorul este o alta
persoana decat inculpatul#$)%
6- este nula "otararea daca s-a omis sa se treaca denumirea infractiunii si
textul de lege in baza caruia s-a dispus condamnarea#$2%
7- nu este nula "otararea daca instanta nu a individualizat in dispozitiv drepturile
interzise ca pedeapsa complimentara ci s-a limitat la indicarea textelor
corespunzatoare#$3%
8- in dispozitiv trebuie sa existe o mentiune cu privire la obligarea la
despagubiri civile, c"iar daca paguba a fost acoperita in cursul procesului#$4%
instanta trebuie sa prevada in dispozitiv ridicarea sec"estrului asigurator daca
bunurile sustrase au fost restituite in natura#$.% si sa dispuna restituirea
bunurilor ridicate de la inculpat daca nu au fost supuse confiscarii#$5%
nu atrage desfiintarea "otararii neindicarea in dispozitiv a persoanei careia urmeaza
sa i se plateasca despagubirile civile, cand acest lucru se arata in considerente#$-%
9- nu atrage desfiintarea "otararii neindicarea in dispozitiv a cat anume din
suma pe care urmeaza a o plati inculpatul reprezinta despagubiri si cat
reprezinta c"eltuieli de judecata, daca in considerente se specifica#20%
10- omisiunea de a se mentiona in dispozitiv numele partii responsabile
civilmente, obligata la despagubiri, prejudiciaza interesul partii civile,
impiedicand-o sa puna in executate "otararea#2$%
11- omisiunea de a se arata in dispozitiv ca pronuntarea s-a facut in sedinta
publica nu atrage desfiintarea "otararii, daca nu s-a cauzat o vatamare partii#22%
+otrivit art. )3. alin. 2, dispozitivul trebuie sa cuprinda intotdeauna mentiunea ca
"otararea este supusa apelului sau dupa caz, recursului, cu aratarea termenului
in care poate fi exercitat, precum si mentiunea datei cand "otararea a fost
pronuntata si ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica.
+otrivit art. )35, dispozitivul "otararii se pronunta in sedinta publica. ,upa pronuntare,
presedintele explica partilor prezente ca pot declara apel sau, dupa caz, recurs.
---------------
1ex, $--., pag. $45.
#2% ;ribunalul Suprem, sect. pen., dec. nr. $042=$-34, Culegere de ,ecizii din
anul $-34, vol. II, pag. 33), ;ribunalul Suprem, sect. pen., dec. nr. 4.)=$-4$,
1egalitatea populara nr. $$=$-4$, pag. $03.
#)% A se vedea. ;ribunalul Suprem, s. pen., dec. nr. $-.2=$-.2, Culegere de
,ecizii, pag. 200.
1ex, $--., pag. $4-.
#3% A se vedea. ;ribunalul Suprem, s. pen., dec. nr. $20=$-.., Culegere de
,ecizii, pag. )4-.
#4% A se vedea, ; *.8., s. a II-a pen., dec. nr. 30.=$-55.
#.% A se vedea. ; *.8., s. a II -a pen., dec. nr. -0.=$-55 si ;.*.8., s. a II-a pen.,
dec. nr. $22-=$-54.
#5% A se vedea. ; *.8., s. a II -a pen., dec. nr. $22-=$-54.
#-% A se vedea. ; *.8., s. a II -a pen., dec. nr. 203=$-.4, 0evista 0omana de
,rept, nr. 3, $-... pag. 4-.
#$0% Conform <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. $.$-$.2.
#$$% a se vedea, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. )42=$-52 in
Culegere de decizii pe anul $-52, pag. ))0
#$2% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2.2)=$-52, in Culegere de
decizii pe anul $-52, pag. ))$.
#$)% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 244-=$-.4, in Culegere de
decizii te amil $-.4, pag. 2.0.
#$2% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. $252=$-53 in 0evista
0omana de ,rept nr. 2=$-54, pag. .)
#$3% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 405=$-.-, in Culegere de
decizii pe anal $-.-, pag. )34.
#$4% ;ribunalul Suprem, sectia civila, decizia nr. 2)5=$-5) in 0epertoriu alfabetic
de practica judiciara in materie penala pe anii $-5$ -$-53, pag. $22.
#$.% ;ribunalul jud. Sibiu, decizia penala nr. )2)=$-.5 in 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii $-.4 -$-50, pag. $22
#$5% ;ribunalul jud. Covasna, decizia penala nr. 2=$-4-, pag. $5$
#$-% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 3)0=$-.$, in 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-.$ -$-.3, pag. 20-
#20% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2.20=$-.2 in 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-.$ -$-.3, pag. 20-.
#2$% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2)5=$-5) in 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-5$ -$-53, pag. 252.
#22% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 22.2=$-5$ in 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-5$ -$-53, pag. $2),
;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 222)=$-.4 in Culegere de decizii
pe anul $-.4, pag. 2.2, ;ribunalul jud. ;imis, decizia penala nr. -3.=$-.0, cit.
de *. +opovici in studiul In legatura cu pronuntarea "otararii in sedinta
publica, in 0evista 0omana de ,rept nr. )=$-.2, pag. --.
&$ *UDECATA IN
APEL
Generalitati
7otiune, trasaturi
Apelul penal este reglementat de prevederile art. )4$-)53 C. proc. pen. in
Capitolul II intitulat Caile de atac ordinare! in care a fost introdusa Sectiunea I
Apelul!, prin inlocuirea Sectiunii I 0ecursul! care a devenit Sectiunea a II-a, cu
un nou cuprins. Apelul este o cale de atac ordinara, de fapt si de drept, care
poate fi folosita impotriva "otararilor pronuntate asupra fondului de catre o
instanta inferioara, dupa desesizarea acesteia, pentru ca pricina sa fie supusa
unei noi judecati, in vederea indreptarii "otararii atacate#$%.
+rin apel se poate face o reexaminare a cauzei si a judecatii anterioare de catre
instanta superioara in grad. Apelul presupune o noua judecata in fond privind
ansamblul c"estiunilor de fapt si de drept si tinde spre reformarea "otararii date
in prima instanta in cazul in care acesta nu reflecta adevarul#2%.
7oua lege de organizare judecatoreasca reintroduce apelul ca o cale ordinara
de atac, imbogatind posibilitatile de exercitare a controlului judiciar asupra
"otararilor pronuntate dupa judecarea cauzei in fond de catre prima instanta.
In aceasta reglementare apelul face parte din desfasurarea normala, obisnuita a
procesului penal, impiedicand ramanerea definitiva a "otararii date in prima instanta#)%.
Intrucat apelul corespunde celui de-al doilea grad de jurisdictie in fond, a fost criticat
de unii autori din literatura de specialitate#2% pe motiv ca nu poate garanta mai bine
legalitatea si temeinicia "otararilor penale bienale si prelungeste inutil desfasurarea
procesului si rezolvarea definitiva a cauzei penale. Alti autori#3%, arata ca,
dimpotriva, reintroducerea apelului in procedura penala romana reprezinta o
garantie in plus pentru o mai buna judecata, intrucat este evident ca doua instante
de fond vor gresi mai putin in privinta c"estiunilor de fapt sau de drept decat una
singura. &l este conceput ca cea mai eficace cale de atac, fiind mult mai putin
formalist decat recursul, care are o reglementare speciala.
,in definitie si reglementare se pot scoate in evidenta urmatoarele trasaturi#4%/
- este o cale de atac ordinara. Codul de procedura penala roman a introdus- o intre
caile ordinare de atac deoarece se poate folosi impotriva "otararilor nedefinitive date in
prima instanta, in vederea neintrarii ii puterea lucrului judecat a sentintelor netemeinice
si=sau nelegale. +rezumtia de greseala ce planeaza asupra "otararilor primei instante,
la care se adauga dreptul de a folosi remediul procesual al apelului ori de cate ori
cineva se considera nedreptatit 'c"iar daca in realitate stirbirea drepturilor si intereselor
nu exista decat in reprezentarea partii despre modul eronat de solutionare al cauzei%,
determina caracterul ordinar al caii de atac a apelului. Aceasta cale de atac se poate
indrepta in principiu impotriva oricarei "otarari judecatoresti nedefinitive, in afara de
cazul cand legea dispune altfel. In legislatia noastra actuala pot fi atacate cu apel
majoritatea "otararilor, pronuntate in prima instanta#.%.
Apelul se deosebeste de caile extraordinare de atac, care nu se pot folosi decat pentru
motive speciale 'prevazute expres de lege% si se refera numai la o parte a "otararii. (iind o
cale ordinara de atac, apelul se inscrie pe linia continuarii procesului penal in fazele sale
ulterioare, care sunt stabilite in mod normal de lege 'apelul si recursul%. &l este desc"is in
mod obisnuit impotriva tuturor "otararilor judecatoresti si urmareste inlocuirea
unei "otarari cu o alta noua. in consecinta, apelul face parte din desfasurarea normala a
procesului penal. ,in aceasta cauza trebuie sa fie exercitat intr-un termen scurt fixat de
lege '$0 zile daca legea nu dispune altfel% si are ca efect imediat suspendarea executarii
"otararii atacate, in afara de cazul cand legea nu dispune altfel
1- este o cale de atac a carei exercitare se poate face intr-un timp scurt '$0
zile%, deoarece nu trebuie sa intarzie tragerea la raspundere a celor vinovati de
comiterea unor infractiuni si repararea prejudiciului cauzat prin infractiune,
2- este o cale de atac ireverentioasa, intrucat se adreseaza nu aceleiasi instante ori
unei instante de acelasi grad, ci unei instante superioare denumita instanta de apel,
care poate fi tribunalul, tribunalul militar teritorial, curtea de apel sau Curtea *ilitara de
Apel 'ies devolvitur ad judicem superiorem%. Superioritatea instantei de apel consta in
aceea ca aceasta este compusa fie dintr-un numar mai mare de judecatori, fie din
judecatori cu mai multa experienta si mai bine pregatiti din punct de vedere profesional,
3- este o cale de reformare, intrucat se adreseaza unei instante imediat superioare
celei care a dat sentinta si, in urma controlului, daca "otararea este considerata nelegala
si=sau netemeinica este desfiintata, in total sau in parte, cauza primind o noua solutionare
data fie de catre instanta de apel, fie de catre instanta careia i se trimite cauza spre
rejudecare,
4- este o cale de atac de fapt si de drept, deoarece prin apel se realizeaza
un control integral asupra judecatii primei instante deoarece se devolueaza
cauza penala de la prima instanta la instanta de control cu toate c"estiunile de
fapt si de drept, controlul avand si un efect extensiv limitat,
5- declanseaza o noua judecata a cauzei in fond. :biectul judecatii in apel consta in
verificarea "otararii atacate pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror
inscrisuri noi, prezentate la instanta de apel, insa in vederea solutionarii apelului, instanta
poate da o noua apreciere probelor din dosarul cauzei si poate administra orice probe noi
pe care le considera necesare. Ca urmare, "otararea primei instante este mentinuta daca
este legala si temeinica 'daca apelul este nefondat%, iar in caz contrar este inlocuita cu alta,
situatie in care instanta de apel procedeaza la o judecata de fond,
6- pune in miscare un control complet asupra "otararii primei instante, cu
privire la orice lipsa de legalitate si temeinicie. Instanta de apel este obligata
ca, in afara de motivele de apel invocate, sa examineze cauza sub toate
aspectele de fapt si de drept, bineinteles cu respectarea limitelor efectului
devolutiv
7- este o cale de atac care se adreseaza oricarei persoane implicate in cauza.
Astfel, apelul poate fi exercitat de procuror in latura penala si civila, partile pot exercita
apelul in latura cauzei in care sunt implicate, martorul, expertul, interpretul si aparatorul
cu privire la c"eltuielile judiciare cuvenite acestora, si mai pot face apel persoanele ale
caror interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei,
8- este o cale de atac simpla, care se poate declara in scris sau oral, se
poate motiva in scris sau oral, cel care a exercitat-o fiind protejat de principiul
neagravarii situatiei in propriul apel.
---------------
#$% A se vedea. 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa
Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 2-.
#2% I. ,eleanu, 6. ,eleanu, Dotararea judecatoreasca, &ditura S&06:-SA;,
$--5, pag. -.
#)% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura <lobal 1ex,
8ucuresti, 2002.
#2% A se vedea, I. Ionescu-,olj, Curs de +rocedura penala romana, 8ucuresti
$-)., pag. 22).
#3% A se vedea, I. ;anoviceanu, 6. ,ongoroz, ;ratat de drept si procedura penala, vol. 6,
8ucuresti, $-.2, pag. 222 -224, ;r. +op, ,reptul procesual penal, vol. I6, pag. )-2, )-.,
6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa Sansa! S.0.1.,
8ucuresti, $--2, pag. )0-)$, 0. Cosneanu, Aspecte teoretice si practice privind institutia
apelului si recursului, in 0evista 0omana de ,rept nr. $=$--4, pag. 33.
vol. II, &d. 1umina 1ex, $--., pag. $-2 si urm.
#.% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. 2)2.
Dotararile supuse apelului
Sentintele
Art. )4$ arata ca sentintele pot fi atacate cu apel. ,in reglementarea cuprinsa in cele
patru alineate ale acestui articol, se constata ca sunt supuse apelului numai
sentintele prin care cauza a fost rezolvata in fond in urma judecatii in prima instanta.
Sentintele de dezinvestire nu pot fi atacate cu apel, potrivit art. )4$ alin. 2 lit. e% ',
modificat prin 1egea )34=2004. Asadar, o prima subliniere care se impune este
aceea ca sunt supuse apelului numai o parte dintre sentintele definite in art. )$$ ', si
anume, acelea prin care cauza este solutionata de prima instanta de judecata#$%.
,eci controlul judecatoresc in apel poate fi decat lansat numai dupa ce prima
instanta s-a desesizat, pronuntand o solutie asupra fondului cauzei, deoarece
inc"eierile date in prima instanta 'care sunt considerate "otarari% pot fi atacate
cu apel numai o data cu fondul @art. )4$ alin. '2% C. proc. pen.A.
In categoria sentintelor intra toate "otararile judecatoresti ale primei instante prin care se
pronunta asupra cauzei deduse in fata sa. Astfel, sunt sentinte cele prin care se da o solutie
de amanare, de ac"itare sau incetarea procesului penal si se solutioneaza si latura civila.
Apelul se poate declara impotriva ambelor laturi sau impotriva unei singure laturi. Sunt
sentinte si cele prin care se rezolva incidente la executarea unei "otarari 'art. 240
' C. proc. pen.%, sentintele date la contestatiile la executare 'art. 24$ ' C. proc. pen.%,
exceptand cazul de la art. 24$ lit. c% ' C. proc. pen., cand contestatia este solutionata de
instanta de apel sau recurs in prima instanta, cererile de reabilitare judecatoreasca 'art. 30$
' C. proc. pen.%, sentinte de solutionare a unor cai extraordinare de atac/ a contestatiei in
anulare pentru cazul prevazut de art. )54 lit. d% C. proc. pen., in procedura de revizuire,
respingerea in principiu a revizuirii @art. 20) alin. ')% ' C. proc. pen.A si admiterea sau
respingerea in fond a revizuirii 'art. 204 ' C. proc. pen.% sunt sentinte apelabile 'art. 20.
' C. proc. pen.%.
&xista "otarari judecatoresti pentru care legea nu specifica felul judecatii 'daca procedura
reprezinta o judecata in prima instanta sau nu%. +roblema prezinta importanta, intrucat in
cazul acestor "otarari, in lipsa precizarilor necesare, urmeaza a se lamuri daca impotriva lor
se poate folosi calea de atac ordinara. Intra in aceasta discutie alaturi de alte "otarari,
de exemplu, "otararea prin care se solutioneaza conflictele de competenta.
C"estiunea s-a analizat in doctrina si s-a ajuns la concluzia ca intr-o asemenea
situatie "otararea nu este susceptibila de a fi atacata pe cale ordinara#2%.
,e la regula ca sentintele prin care cauza a fost judecata in fond la prima
instanta sunt supuse apelului s-au instituit si unele derogari.
Codul de procedura penala stabileste in art. )4$ ' C. proc. pen., modificat prin
1egea )34=2004, sentintele care nu pot fi atacate cu apel, dar sentintele
mentionate nu sunt singurele care nu pot fi astfel atacate. +lecand de la situatia
prezentata anterior se statueaza ca numai legea poate limita situatiile in care o
"otarare judecatoreasca nu poate fi atacata cu apel. Acestea sunt#)%/
1- sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii penale se
face la plangerea prealabila a persoanei vatamate. In acest caz, daca se apreciaza ca
sentinta penala este gresita se poate exercita recurs! cu efectul apelului, fiind considerat de
legiuitor ca fata de gravitatea redusa a faptelor sunt suficiente doua grade de jurisdictie,
2- sentintele pronuntate de tribunalele militare privind infractiunile contra
ordinii si disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inc"isorii de cel
mult 2 ani,
3- sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea *ilitara de Apel. *otivarea
este ca faptele judecate in prima instanta de curtile de apel desi sunt grave, sunt
foarte rare, si sunt judecate de o instanta superioara. +e de alta parte, s-ar incarca
nejustificat rolul Inaltei Curte de Casatie si >ustitie prin faptul ca in apel s-ar rejudeca
fondul cauzelor, ceea ce nu este acceptat nici in legislatia unor state moderne,
4- sentintele pronuntate de sectia penala a inalta Curte de Casatie si
>ustitie. ,in motive organizatorice, la Inalta Curte de Casatie si >ustitie
singura cale de atac care se poate folosi este recursul,
5- sentintele de dezinvestire. Sunt doua categorii de sentinte de dezinvestire/
de declinare de competenta care nu pot fi atacate cu nici o cale de atac ordinara, sentinte de
dezinvestire care pot fi atacate cu recurs, cum este cazul restituiri cauzei procurorului 'art.
))2-)). ' C. proc. pen., articole modifcate si in parte abrogate prin 1egea )34=2004%.
1- inc"eierile date in cauzele in care s-au pronuntat sentintele
nesusceptibile de a fi atacate cu apel, cu exceptia cazurilor prevazute expres de
lege,
2- inc"eierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea, precum si
aceea prin care s-a admis recuzarea 'art. 32 alin. 4 ' C. pr. pen.%,
3- inc"eierile pronuntate in al doilea sau in al treilea grad de jurisdictie,
4- inc"eierile prin care s-a dispus suspendarea judecatii 'art. )0) alin. ) ' C. pr.
pen.%,
5- inc"eierile date in solutionarea plangerilor impotriva masurilor procesuale
luate in prima instanta 'masuri asiguratorii% in conditiile prev. de art. $45 ' C pr.
pen.,
6- inc"eierea prin care s-a confirmat masura internarii medicale ca
masura de siguranta luata anterior in mod provizoriu 'art. $42 alin. 4 C. pr.
pen.%.
7- inc"eierea data in prima instanta prin care se dispune luarea,
revocarea, inlocuirea sau incetarea unei masuri preventive 'art. $2$ alin. $ ' C.
pr. pen., modificat arin 1egea )34=2004%,
8- inc"eierea prin care s-a "otarat asupra prelungirii arestarii preventive
'art. $3- alin. . si 5 C. pr. pen.%,
9- inc"eierea instantei prin care se solutioneaza plangerea impotriva
ordonantei procurorului de admitere sau respingere a cererii de liberare
provizorie 'art. $40#- alin. 2 C. pr. pen.%
---------------
#$% I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $-$.
#2% <r. ;"eodoru, Dotararile penale supuse recursului, 0evista 0omana de
,rept, nr. .=$-4-, pag. 3-4.
Inc"eierile
0egimul atacarii cu apel a inc"eierilor este prevazut in art. )4$ alin. 2, in care se
arata ca inc"eierile date in prima instanta pot fi atacate cu apel numai o data cu
fondul. +rintre asemenea inc"eieri pot fi amintite/
1- inc"eierile prin care instanta s-a pronuntat asupra apararilor formulate de
parti si asupra probelor propuse de ele 'de ex. admiterea sau respingerea cererilor
facute ori exceptiilor ridicate de procuror sau parti - art. )0$, )02 ' din C. proc.
pen.%,
2- inc"eieri prin care se iau unele masuri procesuale,
extinderea actiunii penale cu privire la alte acte materiale sau a procesului
penal cu privire la alte fapte sau persoane, precum si revenirea asupra
extinderii - art. ))3-)). ' din C. proc. pen.%,
- inc"eierea de admitere in principiu a cererii de revizuire#$%.
Inc"eierile care pot fi atacate cu apel pot fi grupate in doua/ inc"eieri supuse
apelului o data cu fondul si inc"eieri atacabile imediat, dar judecate dupa
solutionarea cauzei#2%. a% inc"eieri atacate o data cu fondul
In aceasta categorie intra majoritatea inc"eierilor care se dau in cursul
judecatii si dupa pronuntarea "otararii care servesc la rezolvarea cauzei si
care fac parte integranta din sentinta. +ot fi atacate o data cu fondul/
1- inc"eierile prin care s-a dispus asupra apararilor formulate de parti si
asupra probelor solicitate,
2- inc"eierile prin care s-au admis ori s-au respins cererile si exceptiile
formulate de procuror sau de catre parti 'inaintate conform art. )0$ ' C. proc.
pen.% sau invocate din oficiu,
3- inc"eierile prin care se iau unele masuri procesuale, altele decat cele
preventive 'ex. aplicarea unei masuri asiguratorii prevazute de art. $4) ' C. proc.
pen.%,
4- extinderea actiunii penale sau a procesului penal 'art. ))3-)). ' C. proc.
pen.%,
5- disjungerea actiunii civile 'posibilitate prevazuta de art. )2. C. proc. pen.%,
inc"eierile prin care s-a dispus indreptarea unor erori materiale sau inlaturarea unei
omisiuni vadite 'conform procedurii prevazute la art. $-3-$-4 ' C. proc. pen.%.
6- b% inc"eieri atacate cu apel separat
Sunt inc"eierile prin care se stabilesc c"eltuielile judiciare cuvenite martorului,
expertului, interpretului sau aparatorului. ;itularii acestor pretentii pot ataca
inc"eierea de indata ce s-a dispus asupra c"eltuielilor dar pentru a nu se
tergiversa judecarea cauzei, solutionarea apelurilor acestora se va face dupa
solutionarea cauzei @art. )4) alin. '2% ' C. proc. pen.A. ,aca procesul a fost
suspendat, judecarea apelului se va face inainte de solutionarea cauzei.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. $-2-$-)
#2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag ).$-).2
De"larare
+ersoanele care pot declara apel
+rivire generala
Sub acest aspect se constata ca legea a mentinut aceiasi titulari ca si in cazul
recursului cand acesta avea regimul de singura cale ordinara de atac#$%. Astfel,
pe acest plan, raman a fi pertinente atat problemele de ordin teoretic, cat si cele
de practica judiciara care au insotit tratarea persoanelor care puteau sa atace cu
recurs "otararile judecatoresti pana la introducerea apelului.
,e regula, dreptul de apel apartine fiecarui subiect ale carui drepturi au facut
obiectul judecatii in prima instanta, intrucat fiecare dintre asemenea subiect are
dreptul sa-si gaseasca o justa solutionare iar interesul reprezinta justificarea
fiecarei actiuni in justitie, insa el nu poate fi folosit decat in sfera rolului pe care il
are in raportul procesual penal si numai referitor la acel continut al "otararii
atacate care priveste interesele pe care le reprezinta in procesul penal#2%.
,e aceea o prima garantie a acestor deziderate s-a realizat prin acordarea dreptului
de apel nu numai procurorului si partilor ci si martorilor, expertilor, interpretilor,
aparatorilor cu privire la c"eltuielile judiciare cuvenite, precum si oricaror alte persoane
ale caror interese legitime au fost vatamate prin "otararea instantei.
+otrivit art. )42, pot face apel/ procurorul, inculpatul, partea vatamata, partea civila,
partea responsabila, interpretul, aparatorul, precum si orice alta persoana ale carei
interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.
---------------
#$% +ana la adoptarea 1egii nr. 23 din $--).
#2% I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.$-)
+rocurorul
+otrivi art. $2- din Constitutie si 1egii de organizare judiciara nr. )02=2002,
art.4) lit. f%, procurorii au sarcina sa exercite caile de atac impotriva "otararilor
judecatoresti, in conditiile legii. ,eci, procurorul avand sarcina de a reprezenta
interesele generale ale societatii si de a apara ordinea de drept precum si
drepturile si libertatile cetatenilor este obligat sa examineze toate "otararile
penale si fara a mai fi numai reprezentantul functiei de invinuire sa atace toate
"otararile neconforme cu adevarul si=sau date cu incalcarea legii.
,reptul procurorului de a face apel nu este limitat si subordonat dreptului partilor
de a face apel.
,atorita si faptului ca procurorul nu este parte in proces, el nu are de aparat
interese proprii. +entru a-si putea exercita sarcinile, in Codul de procedura
penala roman s-a prevazut ca procurorul poate exercita apelul in ambele laturi,
atat penala cat si civila, ale procesului penal, astfel#$%/
1- in latura penala, procurorul poate face apel atat impotriva unei "otarari de
ac"itare sau de incetare a procesului penal cat si impotriva unei "otarari de
condamnare, atat in sensul agravarii situatiei inculpatului, cat si in cel al usurarii ei
'ad mitiorem%, indiferent ca infractiunile sunt din cele pentru care actiunea penala se
pune in miscare din oficiu sau la plangerea prealabila a persoanei vatamate, in
deplina concordanta cu dispozitiile art. $2- din Constitutia 0omaniei in care se
prevede ca in activitatea judiciara, *inisterul +ublic reprezinta, interesele generale
ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.
2- in latura civila, procurorul, dupa o parere, nu se poate folosi de calea apelului
decat in situatiile in care potrivit art $. C. pr. pen. actiunea civila se exercita din oficiu
'daca persoana vatamata este o unitate la care se refera art. $23 ' C. pen., o persoana
fizica lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa% ori in
cazurile in care actiunea civila, dobandind un caracter oficial, are ca obiect restituirea
lucrurilor, desfiintarea totala sau partiala a unui inscris ori restabilirea situatiei anterioare
savarsirii infractiunii. in celelalte cazuri, procurorul poate declara apel doar daca exista si
apelul partii civile, in virtutea principiului disponibilitatii care se aplica in materie civila. In
sens contrar se sustine ca procurorul poate declara apel in favoarea partii civile, c"iar in
lipsa acesteia cu conditia ca prin apelul sau procurorul sa nu solicite obligarea
inculpatului la despagubiri civile mai mari decat cele cerute initial de partea civila#2%. In
latura civila, c"iar daca in unele situatii opereaza principiul disponibilitatii, unii autori sunt
de parere ca art. )42 alin. '$% lit. a% ' C. proc. pen., nu contine restrangeri in exercitarea
dreptului de apel de catre procuror, cat si ratiunea legii/ crearea unui mijloc eficient la
dispozitia procurorului pentru indeplinirea rolului sau de aparator al ordinii de drept si al
drepturilor cetatenilor#)%.
Asa fiind, desi procurorul exercita functia acuzarii, nu trebuie sa se conc"ida ca
acesta face apel exclusiv in sensul agravarii situatiei inculpatului. Apelul
procurorului poate avantaja sau dezavantaja situatia oricareia dintre parti, daca
prin rezolvarea cauzei s-a ajuns la o situatie care dupa opinia acestui organ este
nelegala sau netemeinica#2%. Spre exemplu, s-a aratat ca apelul procurorului
pentru majorarea despagubirilor acordate partii civile - persoana fizica cu
capacitate de exercitiu - este admisibil si cand partea civila nu a declarat apel#3%.
Constatand greseli in darea sentintei, procurorul va putea declara apel in favoarea
oricarei parti lezate prin "otarare. In sustinerea apelului c"iar daca in motivare nu au fost
atacate toate incalcarile, procurorul poate sa invoce si alte motive de apel, singura limita
fiind/ atunci cand a declarat apelul in favoarea unei parti nu poate sustine, c"iar daca
sentinta este gresita, motive in defavoare @art. ).2 alin. '2% C. proc. pen.A.
,atorita sarcinilor pe care le are *inisterul +ublic, procurorul poate exercita calea de
atac a apelului si in situatia in care instanta s-a pronuntat in sensul concluziilor formulate
in rec"izitoriul, primand asupra altor argumente indatorirea de obiectivitate si necesitatea
adoptarii doar a solutiilor conforme cu adevarul si legea, cu respectarea garantiilor
procesuale#4%. ,esi procurorul exercita functia acuzarii, nu trebuie sa se conc"ida ca
acesta face apel exclusiv in sensul agravarii situatiei inculpatului. Apelul procurorului
poate avantaja sau dezavantaja situatia oricareia dintre parti, daca prin rezolvarea
cauzei s-a ajuns la o situatie care dupa opinia acestui organ este nelegala sau
netemeinica . Atat timp cat apelul parc"etului vizeaza "otararea in intregul ei fara nici o
limitare, c"iar daca motivele de desfiintare depuse ulterior se refera la unele aspecte
determinate, aceasta nu opreste pe procuror ca in sustinerea apelului sa invoce si alte
motive pentru care pretinde desfiintarea "otararii atacate#.%.
In acest sens procurorul va examina "otararile si personal sau impreuna cu
conducerea parc"etului va stabili si va exercita apelul. ,aca concluziile sale au
fost libere, in cazul exercitarii cailor de atac functioneaza principiul subordonarii
ierar"ice fiind obligat sa exercite o cale de atac din dispozitia procurorului
ierar"ic superior, cu exceptia situatiilor cand considera dispozitia ilegala.
,reptul persoanei vatamate de a denunta vatamarea ce i s-a cauzat in drepturile sale
procesuale si de la regula acoperirii neregularitatii actelor nelegale, dispozitiile art.
$-. alin. 2 ' permit luarea in considerare din oficiu a incalcarilor legii daca anularea
actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei#5%.
---------------
1ex, $--., pag. 20)-202.
#2% 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa
Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 30-3$.
#)% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag
).$-).2. #2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.
+aidea, $--4, pag. 223. #3% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr.2-.4=$-54, 0evista
0omana de ,rept, nr.5=$-5.. p..3.
#4% A se vedea 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa
Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 2..
#.% ;rib. Suprem, sect. pen. dec. nr. $-42=$-.3, 0evista 0omana de ,rept
nr.4=$-.4, p.3)
#5% 6z., in acest sens/ 6. +apadopol, *. +opovici, 7ota, in 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-4--$-.3, pag. 2.0,
6. +apadopol, *. +opovici, 7ota, in 0epertoriu alfabetic de practica judiciara
in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. )32-)3).
Inculpatul
(iind persoana care poate fi trasa atat la raspundere penala, cat si la raspundere
civila, inculpatul, potrivit art. )42 lit. b, poate face apel in ceea ce priveste latura
penala si latura civila a cauzei. ,e asemenea, inculpatul poate face apel impotriva
sentintei de ac"itare sau de incetare a procesului penal, in ceea ce priveste
temeiurile ac"itarii sau incetarii procesului penal in vederea crearii unei situatii mai
avantajoase 'de ex. in locul ac"itarii pe motiv ca fapta nu e prevazuta de legea
penala sa obtina o ac"itare pe motivul nesavarsirii faptei%#$%.
Apelul sau este personal si independent, ceea ce inseamna ca el nu va putea ataca decat
acele capete din "otarare care privesc doar situatia sa proprie, atat in latura
penala cat si in latura civila, nu si in situatia altor personae. ,e pilda, inculpatul
nu va putea critica sentinta pentru ca/
1- un alt inculpat a fost condamnat sau ac"itat gresit ori pentru ca a
incalcat dreptul de aparare#2%
2- pentru ca nu s-a extins procesul penal cu privire la alte persoane care
au participat la comiterea infractiunii#)%
3- pentru ca prima instanta a omis sa-l oblige la despagubiri
alaturi de el pe un coinculpat#2%
4- pentru ca prima instanta n-a introdus in cauza in calitate de parte
responsabila civilmente o persoana ori desi a introdus-o n-a obligat-o la
despagubiri#3%
In acelasi timp, s-a mai decis ca inculpatul nu ar putea ataca o "otarare judecatoreasca
sub aspectul laturii civile, atunci cand solutia primei instante este cea la care el insusi a
ac"iesat, facand o tranzactie cu partea civila#4%. 0eamintim in acest sens ca tranzactia
este contractul prin care partile sting un proces inceput sau preintampina nasterea unui
proces prin concesii reciproce, constand in renuntari reciproce la pretentii, ori in
prestatii noi promise sau savarsite de o parte in sc"imbul renuntarii de catre cealalta
parte la dreptul ce este litigios sau indoielnic#.%.
+revazand posibilitatea ca inculpatul sa poata ataca cu apel o "otarare de ac"itare,
legea a avut in vedere "otararea sau partea din "otarare prin care insusi inculpatul a
fost ac"itat. In aceasta privinta vor aparea ca intemeiate solutiile pronuntate in practica
judiciara potrivit carora, prin apelul declarat de inculpat, "otararea nu poate fi criticata
pentru motivul ca prima instanta ar fi ac"itat, in mod gresit, un alt inculpat#5%.
Art. )42 alin. 2 prevede ca, pentru inculpat, apelul poate fi declarat si de catre
reprezentantul legal, de catre aparator si de sotul inculpatului. (ata de aceasta
dispozitie legala, tatal inculpatului major nu poate declara apel pentru acesta
din urma, neavand calitatea de reprezentant legal, de aparator sau de sot,
singurele situatii care, potrivit dispozitiilor sus-mentionate, ar fi indreptatit sa se
exercite aceasta cale de atac pentru inculpat#-%.
----------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag.
223. #2% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. )2)=$-.2, in Culegere de decizii
pe anul $-.2, pag. .0, ;ribunalul jud. ;ulcea, decizia penala nr. $$.=$-.5, in 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-.4 -$-50, pag. )3)
#)% ;ribunalul mun. 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. -.=$-53, in 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-5$-$-53, pag. $$2
#2% ;ribunalul reg. <alati, decizia penala nr. 235-=$-3. in 1egalitatea
populara nr. 4=$-35, pag. .2.
#3% ;ribunalul reg. Constanta, decizia penala nr. $432=$-34 cu nota de &m. +runescu,
in 1egalitatea populara nf. 2=$-3., pag. 222-22-, ;ribunalul Suprem, sectia penala,
decizia nr. )$25=$-.3 in 0evista 0omana de ,rept nr. $=$-.., pag. 4., ;ribunalul jud.
;imis, decizia penala nr. -52=$-52, in 0evista 0omana de ,rept nr. .=$-5), pag. 43.
#4% ;ribunalul mun. 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. )4$=$--$, in Culegere de decizii pe
anul $--$, pag. .-, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. $244=$-5), in Culegere de
decizii pe anul $-5), pag. 245, ;ribunalul Suprem Sectia militara, decizia nr.
35=$-5), in Culegere de decizii pe anul $-5), pag. 2.0, ;ribunalul Suprem,
sectia penala, decizia nr. 52=$-5$, in Culegere de decizii pe anul $-5$, pag. )25,
;ribunalul Suprem, sectia militara, decizia nr. 5-=$-50, in 0evista 0omana de
,rept nr. $2=$-5$, pag. $02. #.% <abriel 8oroi, ,umitru 0adescu, Codul de
procedura civila comentat si adnotat, &ditura All, 8ucuresti, $--4, pag. )2).
#5% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. )2)- din $-.2, in 0evista
0omana de ,rept, nr. $0, $-.3, pag. .0.
#-% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.$-2
+artea vatamata ca titulara a apelului
+otrivit art. )42 alin. '$% lit. c% C. proc. pen. partea vatamata poate face apel in
cauzele in care actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila, dar
numai in ceea ce priveste latura penala.
Se poate observa ca apelul partii vatamate este dublu conditionat, pe de o
parte, infractiunea care face obiectul cauzei trebuie sa fie dintre cele pentru
care este necesara plangerea prealabila a persoanei vatamate, iar pe de alta
parte, apelul trebuie sa vizeze numai latura penala a cauzei#$%.
,in interpretarea textului citat rezulta ca partea vatamata este limitata in
exercitarea dreptului de apel de doua conditii, care sunt cumulative/
1- pot fi atacate cu apel de catre partea vatamata acele "otarari judecatoresti
date in cauze in care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila.
2- in cauzele unde poate declara apel acesta se poate referi numai la latura
penala. ,eci, se va putea declara impotriva unei sentinte de ac"itare, incetare a
procesului penal sau, in caz de condamnare pentru sc"imbarea temeiurilor
condamnarii, aplicarea unei pedepse mai grave, retinerea unor circumstante
agravante etc. 7u se poate face apel pentru sc"imbarea temeiurilor condamnarilor
dintr-o infractiune la care actiunea penala se pune in miscare la plangerea
prealabila a persoanei vatamate intr-o infractiune ce se urmareste din oficiu, pentru
ca s-ar depasi limitele apelului stabilit de lege pentru partea vatamata#2%.
&xista posibilitatea ca partea vatamata sa cumuleze si calitatea de parte civila,
atunci cand a suferit si o vatamare materiala. In aceasta ipoteza, partea vatamata
poate ataca prin intermediul caii de atac a apelului, "otararea primei instante, atat
sub aspectul laturii penale cat si sub aspectul laturii civile. Se impune a face aici o
referire si la implicatiile unei ,ecizii a Curtii Constitutionale a 0omaniei#)% cat
priveste dreptul partii vatamate de a exercita caile de atac - apelul si recursul.
---------------
#$% <". *ateut, Calea de atac ordinara a apelului in procedura penala
romana 'I%, in ,reptul, Anul 6, Seria a III-a, nr. 2=$--2, pag. 23
#2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag ).2
#)% &ste vorba de ,ecizia CC. nr. 254=$--5, publicata in *onitorul :ficial al 0omaniei,
+artea I, nr. $03=04.0).$--5. A se vedea si C. Savin, 7econstitutionalitatea art. )42 lit
c% si art. )53#3 combinat cu art. )42 lit. c% C. proc. pen. - in 'cu% referire la dreptul partii
vatamate de a exercita caile de atac ale apelului si recursului, in ,reptul, Anul GI, Seria a
III-a, nr. 2=2000, pag. $2$-$22, 1upascu, 0.. Cu privire la dreptul partii vatamate,
constituita parte civila, de a declara apel sau recurs si cu privire la latura penala a
cauzei, in ,reptul, Anul IG, Seria a III-a, nr. 2=$--5, pag. .2-.., 1upascu 0., +artea
vatamata. 0ecurs inadmisibil in ,reptul, Anul IG, Seria a III-a, nr. -=$--5, pag. $)2-$)2.
+artea civila si partea responsabila civilmente
Avand interes in rezolvare actiunii civile, partea civila si partea responsabila
civilmente, potrivit art. )42 alin. '$% lit d% C. proc. pen. pot face apel in ceea ce
priveste latura civila a cauzei.
Calitatea de parte civila trebuie dobandita in termenele prevazute de lege. ,aca
o persoana nu s-a constituit parte civila in termen legal nu se va putea constitui
parte civila prin declaratia de apel si nici in cazul in care desi s-a constituit parte
civila in termen legal a revenit sau a renuntat la despagubiri#$%.
Intr-o opinie, intrucat legea nu face distinctie in functie de modul in care se dobandeste
calitatea de parte civila in procesul penal, nu numai partea civila in sensul art. 22 alin. )
C. pr. pen. 'persoana vatamata care s-a constituit ca parte civila% ci si partea civila in
sensul art. $. C. pr. pen. 'introdusa in procesul penal din oficiu, c"iar in absenta
constituirii% are dreptul sa declare apel impotriva "otararii primei instante, in ceea ce
priveste latura civila a cauzei#2%. In opinia contrara s-a considerat ca unitatile la care se
refera art. $23 ' C. penal, persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sau cele cu
capacitatea de exercitiu restransa, nu pot declara apel impotriva sentintei primei
instante, prin care nu li s-a acordat despagubiri, deoarece le lipseste insasi calitatea de
parte civila ceruta de art. )42 alin. $ lit. d% ' C. pr. pen.%#)%
In raport cu dispozitiile legii rezulta ca partea civila nu poate invoca in apelul
sau aplicarea gresita a legii penale, deoarece aceasta vizeaza latura penala a
cauzei. In acest sens, partea civila nu poate cere prin apelul sau aplicarea
confiscarii speciale in baza art. $$5 ' din C. penal, deoarece aceasta masura de
siguranta vizeaza latura penala a cauzei#2%.
(ara indoiala ca apelul partii civile, potrivit legii, trebuie sa vizeze numai latura civila a
cauzei. In mod practic, insa, este posibil ca si in apelul sau, in anumite situatii, pentru
corecta solutionare a laturii civile, partea civila sa critice aspecte legate de latura penala
a cauzei, daca acestea au rezonante asupra modului de rezolvare a laturii civile. ,e
pilda, partea civila ar putea declara apel impotriva "otararii de ac"itare pronuntata pe
temeiul inexistentei faptei sau al necomiterii ei de catre inculpat, cu precizarea ca
reexaminarea ei se va face numai in ceea ce priveste laturi civila, fara a se putea ajunge
la condamnarea inculpatului#3%. S-a subliniat in mod just ca apelul partii civile prin care
se tinde la modificarea temeiului de drept al unei "otarari de ac"itare pentru ca fapta nu
exista ori nu a fost savarsita de inculpat ori c"iar a unei "otarari de incetare a procesului
penal sau de condamnare, in masura in care, bineinteles, acesta se rasfrange asupra
solutiei actiunii civile, nu este conditionat de existenta unui apel al procurorului. in cazul
in care in urma judecarii apelului partii civile, instanta retine alta stare de fapt, va
desfiinta "otararea, insa numai, sub aspectul laturii civile. In acest caz, daca se ajunge
la concluzia ca fapta exista sau ca a fost comisa de inculpat, procurorul general poate fi
sesizat eventual, pentru promovarea unui recurs in anulare, instanta neavand, insa,
posibilitatea sa-l condamne pe inculpat in apelul partii civile#4%.
In orice caz, partea civila si partea responsabila civilmente nu ar putea ataca cu
apel aspecte ce vizeaza latura penala a procesului in ipoteza in care latura civila
a fost disjunsa si nu a fost inca rezolvata#.%.
Argumente in favoare/ apelul este judecat tot de instanta penala si nu vizeaza o
"otarare penala definitiva. Altfel, in actuala reglementare se lipseste partea civila
de un grad de jurisdictie, situatie care nu s-ar intampla in cazul unui litigiu civil.
+artea responsabila civilmente are in aceleasi limite ca partea civila drept de
apel, in plus aceasta putind invoca ca nu a fost introdusa legal in procesul penal.
+otrivit art. )42 alin. '2% ' C. proc. pen., apelul poate fi declarat pentru partea civila si
partea responsabila civilmente de catre reprezentantul legal si de catre aparator.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag ).3
1ex, $--., pag. 2$$, nota de subsol )20.
#)% 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa
Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 35.
#2% ;rib. jud. ;imis, dec. pen. nr. 423 din $-.-, in 0evista 0omana de ,rept, nr.
3, $-50, pag. 42, ;rib. jud. ;imis,;rib. jud. ;imis, dec. pen. nr. 423 din $-.-, in
0evista 0omana de ,rept, nr. 3, $-50, pag. 42, ;rib. jud. ;imis, dec. pen. nr. 2-0
din $-50, in 0evista 0omana de ,rept, nr. 2, $-5$, pag. 4-.
#3% in acest sens, a se vedea, 6. ,ongoroz, nota la decizia nr. 23)$=$-22 a Curtii de
Casatie II, in +andectele romane, $-2), pag. $$$, 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul
penal, Casa de editura si presa Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 4$ -4), C.
Stanescu, In legatura cu recursul partii civile impotriva unor "otarari de ac"itare a
inculpatului, in 1egalitatea populara nr. $$=$-34, pag. $254, ,. 6. *i"aescu,
0ecursul penal, &ditura stiintifica, 8ucuresti, $-42, pag. 4., 8. ,iamant, Al
Stacescu, nota la decizia penala nr. 3$5=$-.2 a ;ribunalului jud. Sibiu, in 0evista
0omana de ,rept nr. 3=$-.), pag. $)), ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr.
2323=$-4-, in Culegere de decizii pe anul $-4-, pag. 2)$.
1ex, $--., pag. 2$2.
#.% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 332=$-52, in Culegere de decizii
pe anul $-52, pag. ))2.
*artorul, expertul, interpretul si aparatorul
*artorul, expertul, interpretul si aparatorul au drept de apel limitat cu privire la
c"eltuielile judiciare cuvenite acestora @art. )42 alin. '$% lit. e% ' C. proc. pen.A. S-a
creat aceasta posibilitate pentru a nu se introduce o actiune civila pentru drepturi
privitoare la c"eltuielile judiciare 'c"eltuieli de deplasare, de intretinere, venitul
de care au fost lipsite, salariul ori onorariul cuvenit%.
Aceste persoane nu vor putea critica fondul rezolvarii cauzei atat in latura penala
cat si in cea civila si nu au dreptul ca partile de a li se comunica "otararea#$%.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag ).3
,reptul de a face apel al oricarei persoane ale carei interese legitime au fost
vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei#$%
+otrivit art. )42 lit. e ', poate face apel orice persoana ale carei interese
legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.
Aceasta reglementare vadeste conceptia legiuitorului de a nu limita sfera titularilor
apelului numai la subiectii procesuali care au participat in cauza penala, lasand
posibilitatea, in mod practic, oricarei persoane vatamate in drepturile sale, prin
desfasurarea procesului penal, sa ceara anularea actului sau masurii dispuse de
instanta si prin care i-au fost prejudiciate interese legitime.
,in modul de redactare a textului legii, in opinia noastra, de regula, in ipoteza pe care o
analizam, apelul este declarat impotriva inc"eierilor sau actelor instantei prin care au
fost vatamate interese legitime ale unor persoane straine de cauza penala#2%.
Apelul fiind o cale de atac ordinara prin care se realizeaza controlul jurisdictional s-a
cristalizat de multa vreme si s-a admis in toate sistemele procesuale conceptia ca el
poate fi exercitat de procuror si parti. Codul nostru actual a largit aceasta conceptie
permitand declararea apelului, in anumite cazuri si de catre martoriexperti, interpreti,
aparatori, cu privire la c"eltuielile judiciare cuvenite acestora, precum si de orice alte
persoane ale caror interese legitime au fost vatamate prin "otararea instantei#)%.
Sub aspectul obiectului pe care- l are apelul unei asemenea persoane, subliniem ca nu
sunt vizate, printr-un asemenea apel, aspecte legate de fondul cauzei. : asemenea
concluzie rezulta, credem, din pozitia specifica a persoanei in raport cu actiunile
rezolvate in procesul penal, si anume, acest titular al apelului nefiind parte in proces, nu
are drepturi si obligatii care izvorasc din rezolvarea actiunilor in procesul penal si, in
consecinta, vatamarea ce i s-a produs nu este legata de fondul cauzei.
+oate exercita apel o persoana, c"iar straina de cauza, daca instanta a dispus
gresit confiscarea speciala a unui obiect pe care l-a socotit al inculpatului si care
in realitate apartinea apelantului, in astfel de cazuri, in lipsa prevederilor art.)42
lit. e, persoana ar fi trebuit sa introduca o actiune civila, pe care sa o intenteze
pe cale separata#2%. In temeiul aceleiasi norme pot declara apel si persoanele
carora li s-a aplicat o amenda judiciara, daca aceasta a fost mentinuta in urma
cererii de scutire sau reducere introdusa in conformitate cu art.$-- ' c. pr.pen.
In practica s-a decis ca persoanele care nu au calitatea nici de inculpati, nici de
parti civilmente responsabile si ale caror interese legitime au fost vatamate prin
aplicarea unui sec"estru penal pe bunuri care - potrivit sustinerilor acestor
persoane - le apartin in exclusivitate, au drept de apel in baza art.)42 lit. e#3%.
In practica judiciara s-a apreciat, in mod corect, ca nu poate face apel potrivit art. )42 lit. e,
impotriva sentintei de ac"itare acela care a reclamat o persoana pentru marturie
mincinoasa. Intr-o asemenea situatie, apelul este inadmisibil intrucat pe de o parte celui
care a reclamat nu i s-a vatamat un interes legitim, iar pe de alta parte, nu poate fi
considerat ca atare interesul sau de a obtine condamnarea unui martor pentru marturie
mincinoasa spre a putea cere, ulterior, pe acest temei, revizuirea "otararii respective#4%.
Intrucat in dispozitiile legii 'art. )42 lit. e% se arata ca orice persoana ale carei interese
legitime au fost vatamate poate face apel, apreciem ca si persoanele juridice pot folosi calea
de atac a apelului, daca sunt realizate conditiile prevazute de lege. Astfel, unele instante s-
au pronuntat in sensul ca centrul de reeducare a minorilor are calitatea de a declara apelul
impotriva sentintei prin care instanta de fond a respins cererea sa de prelungire a internarii
unui minor, cand aceasta era necesara pentru realizarea scopului internarii#.%. In cazul
persoanelor ale caror interese legitime au fost vatamate printr-un act sau o masura a
instantei, poate face apel si reprezentantul legal sau aparatorul.
---------------
#$% 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa Sansa! S.0.1.,
8ucuresti, $--2, pag. 42-4., <". *ateut, Calea de atac ordinara a apelului in
procedura penala romana 'I%, in ,reptul, Anul 6, Seria a III-a, nr. 2=$--2, pag. 24.
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002.
#)% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag.
222. #2% 6. ,ongoroz s. a., 7oul cod de proceduri penala si codul de procedura penala
anterior, prezentare comparativa. 8ucuresti, &ditura +olitica, $-4-, pag.2-2.
#3% ;ribunalul Suprem, sect. pen., dec. nr. -.2=$-.$, 0evista 0omana
de ,rept, nr.2=$-.2, pag.$45-$4-.
#4% ;rib. jud. Alba, dec. pen. , nr. 4.. din $-.3, in 0evista 0omana de ,rept, nr.
., $-.4, pag. 4$.
#.% ;.m. 8ucuresti, s. a II-a pen., nr. 25$ din $-.4, in 0evista 0omana de ,rept,
nr. 3, $-.., pag. .$, in sens contrar, ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr.
250$ din $-.), in 0evista 0omana de ,rept, nr. $, $-.2, pag. $25.
Termenul de apel
*odul de calcul
In art. )4) ' C. proc. pen. sunt stabilite trei moduri de calcul, in raport de
calitatea apelantului si de faptul daca subiectii procesuali au participat
sau nu la dezbateri. a% +rocurorul
,aca a participat la dezbateri termenul curge de la pronuntare. ,aca nu a participat la
dezbateri, participarea nefiind obligatorie potrivit art. )$3 ' C. proc. pen., termenul de
apel curge de la inregistrarea la parc"et a adresei de trimitere a dosarului, instanta
avand obligatia in aceste cazuri sa trimita, dupa redactarea "otararii, de indata, dosarul
procurorului. ,upa expirarea termenului de apel, procurorul este obligat, indiferent
daca a declarat apel sau nu, sa restituie dosarul instantei.
In legatura cu calcularea termenului, pentru procuror exista o particularitate de care
urmeaza a se tine seama si in ce priveste momentul epuizarii termenului 'dies ad Juem%.
+otrivit art.$5. alin. 2, actele procurorului capata data certa prin trecerea lor in registrul de
iesire al unitatii *inisterului +ublic si daca data este inauntrul termenului cerut de lege,
actul se considera realizat in termen. 0egula nu se aplica insa in cazul exercitarii cailor de
atac. +entru ca apelul sa nu fie tardiv procurorul trebuie sa sesizeze inauntrul
termenului legal insasi instanta#$%.
+rin derogarea stabilita de art. $5. alin. '2% ' C. proc. pen., in cazul cailor de atac,
apelul exercitat de procuror trebuie inaintat instantei inauntrul termenului legal, nefiind
luata in considerare data din registrul de iesire al unitatii ca la celelalte acte#2%.
b% *omentul de la care curge termenul de apel pentru parti
+entru parti, momentul de la care curge termenul de apel este in functie de
prezenta sau absenta acestora la dezbateri sau la pronuntare.
Astfel, potrivit art. )4) alin. ) ', pentru partea care a fost prezenta la
dezbateri sau la pronuntare, termenul curge de la pronuntare.
In practica judiciara s-a apreciat, in mod corect, ca, in cazul inculpatului
reprezentat la prima instanta de aparator, acesta trebuie considerat ca a fost
prezent in instanta, iar termenul de apel curge de la pronuntare#)%.
In practica s-a ridicat problema de a sti care sunt consecintele nerespectarii de
catre instanta a obligatiei de comunicare a "otararii. ,ecizia a fost ca o
comunicare facuta eronat la o alta adresa 'desi aceasta era cunoscuta din dosar%,
duce la concluzia ca termenul de apel nu a expirat, c"iar daca, in raport cu data la
care s-a facut comunicarea nelegala, acest termen a fost cu mult depasit#2%.
+entru partile care au lipsit atat la dezbateri, cat si la pronuntare, precum si pentru
inculpatul detinut, ori pentru inculpatul militar in termen, militar cu termen redus, rezervist
concentrat, elev al unei institutii militare de invatamant, ori pentru inculpatul internat intr-un
centru de munca si reeducare sau intr-un institut medical educativ care au lipsit la
pronuntare, termenul curge de la comunicarea copiei de pe dispozitiv. in aceasta ultima
ipoteza, termenul de apel curge de la comunicarea legal indeplinita. 7u exista nici un
impediment ca inainte de a i se face comunicarea partea sa declare apel#3%.
+lecand de la acesta reglementare, in practica judiciara s-a stabilit ca institutia
comunicarii "otararii este o formalitate esentiala pentru curgerea termenului de apel,
daca partile au lipsit atat de la dezbateri cat si de la pronuntare, ori daca inculpatul
detinut, militar in termen, militar in termen redus, rezervist concentrat, etc., au lipsit de la
pronuntare, iar aceasta formalitate nu ar putea fi inlocuita de imprejurarea luarii la
cunostinta de catre parte, pe orice cale, de pronuntarea si continutul "otararii#4%. +e
aceeasi linie de idei, intr- o speta, s-a decis ca, din moment ce sentinta de condamnare
a inculpatului, care a lipsit atat la judecata cat si la pronuntare, nu a fost comunicata
acestuia prin trimiterea unei copii de pe dispozitiv, conform art. )40 alin. $ 'C. pr. pen.,
ceea ce rezulta din inexistenta la dosar a dovezii de primire ori a procesului-verbal de
predare, inculpatul luand cunostinta de condamnare numai ca urmare a apelului facut
de parc"et, impotriva sentintei, este drept sa declare apti, c"iar daca apelul declarat de
procuror a fost intre timp solutionat#.%. Intr-o alta speta, s-a decis, la fel, ca faptul ca
inculpatul a "iat cunostinta de condamnare cu ocazia judecarii apelului declarat de
procuror nu inlatura obligatia primei instante de a-i comunica o copie de pe dispozitiv si
nu poate atrage, pentru inculpat, consecinta pierderii termenului de apel, care, potrivit
legii, se calculeaza, in ceea ce il priveste, numai de la comunicate#5%.
In mod corect, in practica judiciara s -a aratat ca inculpatul care a lipsit atat la
judecata cat si la pronuntare, luand cunostinta de condamnarea sa numai ca
urmare a apelului facut de +arc"et impotriva acestei sentinte, este in drept sa
declare apel, c"iar daca intre timp apelul facut de procuror a fost solutionat#-%.
Astfel, in art. )3. alin. final se arata, intre altele, ca dispozitivul "otararii trebuie sa
cuprinda intotdeauna mentiunea ca "otararea este supusa apelului, cu aratarea
termenului in care poate fi exercitat si mentionarea datei cand "otararea a fost
pronuntata, si ca pronuntarea s-a facut in sedinta publica. In legatura cu aceasta
reglementare se pune intrebarea care sunt consecintele asupra exercitarii dreptului
de apel in cazul in care instanta a indicat gresit momentul de la care curge termenul
de apel, in ipoteza in care partea interesata a fost prezenta la dezbateri. Apreciem
ca o asemenea greseala, strecurata in redactarea "otararii, nu modifica termenul de
apel care curge, in cazul dat, potrivit art. )4), de la pronuntarea "otararii#$0%.
c% *omentul de la care curge termenul de apel pentru alte persoane.
+entru martori, experti, interpreti si aparatori apelul poate fi exercitat de indata dupa
pronuntarea inc"eierii prin care s-a dispus asupra c"eltuielilor judiciare si cel mai tarziu
in $0 zile de la pronuntarea sentintei prin care s-a solutionat cauza. >udecarea apelului
se face, insa, numai dupa solutionarea cauzei, in afara de cazul cand procesul a fost
suspendat 'art. )4) alin. final C. pr. pen.%. ,esi, legea nu prevede nimic in legatura cu
momentul de cand incepe sa curga termenul de declarare a apelului pentru persoana
ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei
la care se refera art. )42 alin. $ lit f% ' C. pr. pen., se aplica aceeasi regula ca in cazul
martorului, expertului, interpretului si aparatorului. ,eci, si pentru aceste persoane
apelul poate fi introdus cel mai tarziu intr-un termen de $0 zile de la pronuntarea,
sentintei prin care s-a solutionat cauza#$$%.
>udecarea apelului, pentru a nu se intarzia procesul, se face numai dupa
solutionarea cauzei, afara de cazul cand procesul a fost suspendat.
Se precizeaza ca, intrucat aceste persoane nu sunt parti in procesul penal,
instanta nu este obligata sa le comunice copie dupa dispozitivul "otararii#$2%.
Indiferent de titularul apelului si indiferent de momentul din care termenul de apel incepe
sa curga, acesta este un termen procedural si se calculeaza potrivit dispozitiilor art. $54
'. In consecinta, si in privinta acestui termen opereaza prorogarea legala. Astfel, daca
termenul de apel a expirat intr-o zi nelucratoare, potrivit art. $54 alin. final, termenul
expira la sfarsitul primei zile lucratoare care urmeaza#$)%.
d% +entru persoanele ale caror interese au fost vatamate printr-o masura sau
printr-un act al instantei, nu se prevede momentul de la care curge termenul de
apel. Intrucat acestea nu sunt parti in proces, instanta nu este obligata sa le
comunice o copie de pe dispozitivul "otararii. In aceasta situatie, apelul poate fi
declarat in termen de cel mult $0 zile de la pronuntarea sentintei#$2%.
In cazul infractiunilor flagrante, termenul de apel si de recurs este de trei zile de la
pronuntare, conform art. 2.. alin. '$% C. proc. pen., numai daca urmarirea si
judecata au fost efectuate potrivit procedurii speciale prevazute in art. 243 si urm.
din acelasi cod. ,aca s-a urmat procedura de drept comun, temenele de apel si de
recurs sunt cele prevazute in art. )4) si, respectiv, in art. )53#) ' C. proc. pen.
---------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. 23$.
#2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag ).3
#)% ;rib. jud. Suceava, dec. pen. nr. )4) din $-4-, in 0evista 0omana de ,rept,
nr. ., $-4-, pag. $.2, ;ribunalul Suprem, sectia penala, d. nr. $0 din $-.-, in
0evista 0omana de ,rept, nr. $$=$-.-, pag. .).
#2% ;ribunalul Suprem, sect. milit.dec.nr.)0=$-.., 0evista 0omana de ,rept,
nr.2=$-.5, p.3..
1ex, $--., pag. 222-22).
#4% a se vedea, Cas. II, decizia penala nr. 25.3=$-)-, cit de I. Stoenescu, I. 6agner, <.
6. +rotopopescu in Codul de proceduri penala adnotat, vol. II, 8ucuresti, &ditura
juridica, $-2., pag. 2$2, Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala,, decizia nr. $25=$--),
citata de 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa Sansa!
S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. , pag. .-. in sens contrar, Curtea Suprema, sectia penala,
decizia nr. $00=$-3$, in >ustitia noua nr. . -5=$-3$, pag. 5)-, Curtea Suprema, sectia
penala, decizia nr. $50=$-3$, in >ustitia noua nr. . -5=$-3$, pag. 5)-
#.% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, inc"eierea din 23.0--2 data in dosar nr.
325=$--), cu nota de 6. +apadopol, in Curtea de Apel 8ucuresti, Culegere de practica
judiciara penala pe anul $--2, &ditura Continent GGI, 8ucuresti, pag. $2 -$3.
#5% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. $25=$--), cu nota de 6.
+apadopol, in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--), pag. 22-24.
#-% Curtea de Apel 8ucuresti, s. I pen., inc"eierea din 23.0--2, in Culegere de
practica judiciara penala pe anul $--2 'Curtea de Apel 8ucuresti%, &ditura
Continent GGI, 8ucuresti, $--3, pag. $2.
#$0% C.S.>., S. pen., dec. pen. nr. 22-=22.02.$--4, in 8uletinul >urisprudentei, $--4,
Curtea de Apel ;imisoara, dec. pen. nr. $$)=24.02.$--4, in C. Crisu, St. Crisu,
0epertoriu de practica si literatura juridica $--2-$--., &ditura Argessis, $--5, pag. -5.
#$$% 6. +apadopol, <. ;urianu, 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura
si presa Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 5$ -52, I. 7eagu, ,rept procesual penal,
+artea speciala, vol. I, &ditura :scar +rint, $--2, pag. 32-, <"eorg"ita *ateut,
+rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d. 1umina 1ex, $--., pag. 222-22).
#$2% 6z., in acest sens/ C.A.8., S. I pen, inc"eierea din 23 ianuarie $--2,
pronuntata in ,osarul nr. 3$5=$--), in Culegere 6, pag. $2.
#$)% ;ribunalul Suprem, sectia penala, d. nr. $24) din $-5), in 0evista 0omana
de ,rept, nr. ., $-52, pag. .0.
#$2% C.A.8., s. I pen., inc"eierea din 23 ianuarie $--2 'dosar nr. 3$5=$--)%,
Culegere 6, pag. $2.
0epunerea in termen
In materia termenelor procedurale functioneaza principiul continuitatii lor, ele
neputand fi intrerupte si nici suspendate.
In vederea ocrotirii drepturilor subiectilor procesuali, legea a prevazut posibilitatea
suspendarii curgerii termenului de exercitare a dreptului de apel cand cel interesat
dovedeste ca neexercitarea caii de atac s-a datorat unor cauze temeinice de impiedicare. In
asemenea situatii, partea interesata este repusa in dreptul de a promova apelul. in acest
sens, in dispozitiile Codului de procedura penala sunt reglementate institutiile repunerii in
termen si apelului peste termen. 0epunerea in termen este prevazuta in art. )42, in care se
arata ca apelul introdus dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca fiind
facut in termen daca instanta de apel constata ca intarzierea a fost determinata de o cauza
temeinica de impiedicare iar cererea a fost facuta in cel mult $0 zile de la inceperea
executarii pedepsei sau a despagubirilor civile.
In vederea repunerii in termen, instanta de apel trebuie sa constate existenta
cumulativa a doua conditii, si anume/
- intarzierea in declararea apelului a fost determinata de o cauza temeinica de
impiedicare. Cauza de impiedicare va fi, in genere, un caz fortuit sau de forta
majora 'un accident, o boala grava, o calamitate care te izoleaza de exterior, de
legaturile postale, sau comunicarea dispozitivului s-a facut la o alta adresa%.
,incolo de dezvoltarile cu caracter general de mai sus, este de retinut ca Curtea de
apel are latitudinea de a aprecia de la caz la caz, daca situatia invocata de apelant
constituie in mod efectiv o cauza de impiedicare a declararii apelului, indiferent daca
este sau nu o piedica de natura strict materiala#$%. Spre exemplu, intr-un caz s-a decis
ca sunt indeplinite conditiile repunerii in termenul de apel daca vina de a nu introduce
apelul in termen apartine avocatului inculpatului#2%. Solutia a fost criticata pe buna
dreptate, deoarece, c"iar daca s-a retinut ca cererea a fost predata avocatului acesta
avea obligatia sa dovedeasca faptul ca s-a aflat in imposibilitate de a depune apelul la
posta sau la grefa judecatoriei din motive mai presus de vointa lui#)%. Alta, este, insa,
situatia in care prima instanta, facand pronuntarea in absenta partii, fie a trecut in mod
eronat in condica de sedinta rezultatul deliberarii, fie nu l-a trecut deloc, punand astfel
partea in imposibilitatea de a cunoaste solutia data cauzei#2%.
Aceasta cauza datorita careia nu s-a putut exercita in termen calea de atac va trebui
dovedita si instanta nu va pasi la judecarea apelului pana nu se va pronunta asupra
existentei acestei imprejurari#3%. +reluand consideratii din ,reptul civil, putem arata
doar cu titlu orientativ ca forta majora se defineste ca fiind o imprejurare de origine
externa, cu caracter exceptional, care este absolut imprevizibila si inevitabila. +entru
ca un eveniment sau o imprejurare sa fie calificate caz de forta majora este necesar
sa indeplineasca urmatoarele trei conditii#4%/ sa fie externa, imprevizibila si
inevitabila 'irezistibila%. Cu titlu de exemplu, poate sa constituie forta majora un
eveniment natural sau de alta natura, cum ar fi o catastrofa naturala, un cutremur, o
inundatie, o ploaie torentiala, un incendiu catastrofal, o conflagratie#.% - in masura in
care sunt intrunite conditiile pe care le-am specificat mai sus.
,upa cum s-a aratat intr-o decizie a ;ribunalului Suprem#5%, !in cazul unor alunecari
de teren frecvente, susceptibile deci de a fi prevazute, urmarile lor pagubitoare pot fi
prevenite si evitate/ Astfel, daca se invedereaza puternica probabilitate a producerii
unei alunecari de teren, caracterul imprevizibil al fenomenului se inlatura!. Cu alte
cuvinte, atunci cand anumite rezultate pagubitoare pot fi cunoscute si evitate, dar nu
au fost evitate, nu ne aflam intr-un caz de forta majora.
7u este insa mai putin adevarat ca insasi calificarea ca !forta majora! a unor
situatii sau fenomene este relativa/ ceea ce astazi este de neinvins, maine poate
fi stapanit de om#-%. Aprecierea invincibilitatii imprejurarii se realizeaza in
abstracto, avand in vedere conditia si posibilitatea unei persoane capabile, care
depune diligenta si prudenta maxima de care este in stare#$0%.
0evenind in domeniul procedurii penale, intr-o speta s-a considerat ca exista motiv de
repunere in termen si atunci cand inculpatul, desi prezent la dezbaterea fondului cauzei
a fost In imposibilitate sa afle Kn termen util solutia, deoarece completul de judecata a
amanat pronuntarea de . ori timp de o luna si jumatate, avand nevoie de timp pentru
deliberare, aflandu-se din aceasta cauza, intr-o situatie derutanta#$$%. Solutia a fost
criticata, tinand seama si de faptul ca nesocotirea prevederilor art. )04 C. pr. pen. -
potrivit carora, pentru motive temeinice, deliberarea si pronuntarea pot fi amanate
cel mult $3 zile - nu este de natura sa atraga sanctiuni procesuale. 1a fel, nu ar
putea fi considerate motive de repunere in termen nici imprejurarea ca partea nu a
primit invoire de a pleca de la locul de munca#$2% si nici cea a lipsei conducatorului
unei societati pe o anumita perioada de timp, deoarece in primul caz nu exista nici
un impediment ca cererea de apel sa fie depusa dupa orele de program 'de pilda, la
o unitate postala%, iar in al doilea caz, ca atributiunile conducatorului unitatii sa fie
exercitate, pe timpul absentei sale, de catre inlocuitorul sau#$)%.
Cererea de apel sa fi fost facuta in cel mult $0 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a
despagubirilor civile. +rin inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile partea
interesata ia cunostinta de existenta "otararii. ;ermenul de $0 zile corespunde cu termenul
care este stabilit la un apel declarat in conditii normale. In cazul in care impotriva inculpatului
se porneste executarea atat i pedepsei cat si a despagubirilor civile, termenul va curge de la
data primei executari, cand afla de existenta "otararii.
+entru repunerea in termen, legea conditioneaza introducerea ererii intr-un interval care sa
nu depaseasca $0 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile. In
practica mai vec"e s-a decis ca solicitantul repunerii in termen trebuie sa dovedeasca si
faptul ca cererea a fost facuta dupa inceperea executarii pedepsei, dar nu mai tarziu de $0
zile de la acest moment#$2%. Asa cum s-a aratat, solutia este restrictiva, fiindca nimic nu se
opune ca repunerea in termen sa fie ceruta si inainte de inceperea executarii pedepsei,
'oricand dupa epuizarea termenului de apel%, dar nu mai tarziu de termenul limitat de $0 zile
de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile#$3%.
+ana ce instanta va stabili ca sunt indeplinite conditiile pentru repunerea in
termen, executarea "otararii va continua pentru a nu se transforma aceasta
institutie intr-un artificiu ce intarzie tragerea la raspundere a celor vinovati.
In cazul in care instanta constata existenta unui motiv de suspendare a executarii,
va putea dispune suspendarea executarii "otararii, in baza art. )42 alin. '2% C. proc.
pen#$4%. ,upa admiterea cererii de repunere in termen, apelul se considera declarat
in termen si va produce aceleasi consecinte ca in conditii normale.
In raport cu continutul timp!, termenul prevazut de art. )42 ' este un termen maxim,
fiind indicat intervalul cel mai mare de timp in care poate fi efectuat actul, in consecinta,
cererea de repunere in termen poate fi facuta si inainte de inceperea executarii
pedepsei sau a despagubirilor civile#$.%. In raport cu aceste consideratii, apare ca
nelegala "otararea instantei prin care se arata ca cel care solicita repunerea in termen
trebuie sa faca dovada ca cererea a fost facuta dupa inceperea executarii pedepsei, dar
nu mai tarziu de $0 zile de la acel moment. Aceasta solutie este gresita, deoarece
termenul de $0 zile este prevazut numai pentru situatia in care impotriva celui care face
apel a inceput executarea "otararii, cel impotriva caruia nu a inceput executarea putand
face apel si inainte de expirarea acestui interval de timp#$5%.
---------------
1ex, $--., pag. 22..
#2% A se vedea, Curtea de Apel, Suceava, sectia penala, decizia nr. 230=20.$--4 cit. de
6. ;imofte in +robleme de drept procesual penal din practica instantelor din raza de
activitate a Curtii de Apel Suceava, in ,reptul nr. 4=$--., pag. -$ --2.
#)% 6. ;imofte, +robleme de drept procesual penal din practica instantelor din
raza de activitate a Curtii de Apel Suceava, in ,reptul nr. 4=$--., pag. -2.
#2% a se vedea, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2.$=$-.., in
0epertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-.4 -$-50, pag.
)30, ;ribunalul jud. ;imis, decizia penala, nr. 243=$-.0 in 0evista 0omana de ,rept
nr. $$=$-.0, pag. $.$, ;ribunalul mun. 8ucuresti, sectia II penala, decizia nr.
)0.=$--0 cu nota de 6. +apadopol, in Culegere de practica judiciara in materie
penala pe anul $--0, pag. $)2. in acelasi sens, 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul
penal, Casa de editura si presa Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 53
#3% A se vedea, C.S.>., s. pen., doc. nr. 2542=$--., 8uletinul >urisprudentei,
$--., pag. )-$, )-2.
#4% 1iviu +op, ;eoria generala a obligatiilor, &ditura 1umina 1ex, $--5, pag.
).0. #.% C. Statescu, C. 8arsan, ;eoria generala a obligatiilor, &ditura All,
$--2, pag. 24.. #5% ;ribunalul Suprem, sectia civila, dec. nr.
$0-4=$2.0..$-.5, in 0evista 0omana de ,rept nr. $=$-.-, pag. 33.
#-% Sanda <"impu, Ion ;raian Stefanescu, Serban 8eligradeanu, <"eorg"e
*o"anu, ,reptul muncii, ;ratat, vol. I, &ditura Stiintifica si &nciclopedica,
8ucuresti, $-.5, pag. )$..
#$0% Alexandru ;iclea, Contractul individual de munca, &ditura 1umina 1ex,
200), pag. )30.
#$$% Curtea de Apel Constanta, decizia penala nr. 22)=5.$2.$--3 in 0evista
0omana de ,rept nr. 5=$--4, pag. $40.
#$2% ;ribunalul mun. 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. .23=$--$ in
Culegere de decizii pe anul $--$, pag. 22$.
#$)% ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. .=$-.. in 0evista 0omana de
,rept nr. 4=$-.., pag. 4)
#$2% ;rib.*un.8ucuresti, sect. I, pen.dec.nr.30=$-.2 'cu nota critica de Aurelian
+opa%, 0evista 0omana de ,rept, nr.$0=$-.2, p.$44.
#$3% 6ezi, 6. +apadopol. *. +opovici, 7ota in 0epertoriu alfabetic de practica
judiciara in materie penala pe anii $-4--$-.3, pag.).3.
$--4, pag. 232.
#$.% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
#$5% ;.*. 8ucuresti, sectia penala, d. nr. 30 din $-.2, in 0evista 0omana de
,rept, nr. $0, $-.2, pag. $44., ;ribunalul Suprem. sectia penala, d. nr. $002
din $-.3, in 0evista 0omana de ,rept, nr. 2, $-.4, pag. .0.
Apelul peste termen
?n alt remediu procesual, prevazut de art. )43 ' C. proc. pen. 'modificat prin 1egea
)34=2004%, menit sa redea partilor care au pierdut termenul de apel posibilitatea de
a declansa controlul instantei superioare este apelul peste termen.
+entru a putea exercita apelul peste termen, legea prevede realizarea cumulativa a doua
conditii, si anume, partea sa fi lipsit atat de la judecata, cat si la pronuntare si apelul sa fie
declarat cel mai tarziu in $0 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a
inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile.
1- Conditia ca partea sa fi lipsit la judecata a primit interpretari diferite in
literatura juridica si practica judiciara. Astfel, unele instante au aratat ca aceasta
conditie nu trebuie inteleasa ca referindu-se la toate termenele de judecata, ci
numai la data cand au avut loc dezbaterile in prima instanta.
In literatura de specialitate, absenta partii la judecata este interpretata in sensul ca
partea a lipsit la toate termenele de judecata. Acest punct de vedere este socotit ca fiind
temeinic deoarece numai in aceasta ipoteza sunt premise care sa fundamenteze
prezumtia ca partea nu a luat cunostinta de judecata si nici de "otararea pronuntata. ,e
altfel, aceasta concluzie se desprinde si dintr-o interpretare sistematica a dispozitiilor art.
)43 '. In acest sens, trebuie observat ca legiuitorul a folosit expresia partea a lipsit atat
la judecata, cat si la pronuntare!, spre deosebire de situatiile cand legea a avut in vedere
absenta partii numai la dezbateri si la pronuntare! 'art. )4) alin. ) '%#$%.
2- impotriva partii sa inceapa executarea pedepsei sau sa inceapa
executarea dispozitiilor privind despagubirile civile. In consecinta, celelalte parti
nu pot beneficia de aceasta institutie.
Cererea de apel trebuie sa fie facuta cel mai tarziu in $0 zile de la inceperea
executarii. 1a depunerea cererii de declarare a unei cai de atac aceasta nu
trebuie intitulata apel peste termen!, instanta avand obligatia sa examineze
conditiile in care a fost depusa si, daca indeplineste conditiile prevazute de art.
)43 ' C. proc. pen., sa o solutioneze ca atare, ca apel peste termen.
&fectul apelului peste termen este ca acesta nu este suspensiv de executare prin simpla
declarare, in cazul in care constata ca declaratia poate fi intemeiata, instanta de apel va
putea dispune suspendarea executarii "otararii atacate @art. )43 alin. ')% ' C. proc. pen.A.
Cand s-a declarat apel peste termen, folosirea caii de atac este fara efect
asupra ramanerii definitive a "otararii, "otararea atacata intrand in puterea
lucrului judecat la data expirarii termenului de apel ordinar2.
In cazurile in care sunt indeplinite cumulativ cele doua conditii cerute in cazul apelului
peste termen, si din cererea partii rezulta critica pe care aceasta o adreseaza "otararii
instantei de fond pentru nerespectarea dispozitiilor legale privind judecata in prima
instanta, respectiva cerere trebuie valorificata ca un apel peste termen, c"iar daca
partea a intitulat-o contestatie la executare, revizuire sau contestatie in anulare#)%. In
sens mai larg, cererea partii care foloseste institutia nu trebuie intitulata in mod necesar
!apel peste termen!, fiind de obligatia instantei sa-l considere ca atare, daca sunt
satisfacute conditiile prevazute de art. )43 'c. pr. pen. In practica s-a decis, ca daca
inculpatul a lipsit la judecata si pronuntare si a declarat apel dupa epuizarea termenului
legal, dar inainte de inceperea executarii "otararii, instanta nu avea dreptul sa respinga
apelul ca tardiv, avand obligatia solutionarii lui din oficiu, ca un apel peste termen#2%.
In asemenea situatii, determinant este continutul real al cererii, si nu modul cum aceasta
a fost intitulata, formularea eronata a cererii sau depunerii ei la alta instanta decat cea
competenta neputand sc"imba natura juridica a institutiei apelului peste termen daca,
evident, sunt indeplinite conditiile prevazute in art. )43. ?neori partile folosesc gresit cai
extraordinare de atac impotriva "otararilor ramase definitive in fata primei instante, in
cauze judecate si pronuntate in lipsa lor. in practica s-a statuat, ca desi partile intitulau
impropriu cererile lor drept cai de atac extraordinare, acestea trebuie considerate apeluri
peste termen, daca sunt intrunite conditiile legale ale folosirii institutiei. <resita
denumire a actului prin care se exercita o cale de atac nu sc"imba caracterul
acesteia, atunci cand ea este data prin lege#3%.
Ca si in cazul repunerii in termen, suspendarea executarii "otararii in cazul
apelului peste termen nu opereaza ope legis. In acest sens, in art. )43 se arata
ca apelul declarat peste termen nu suspenda executarea, aceasta ramanand la
aprecierea instantei de apel 'art. )43 alin. final%#4%.
---------------
#$% +entru dezvoltari a se vedea I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea
generala, ;ratat, &ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.202 si urm.
#)% Curtea de Apel 8ucuresti, s. a II-a pen., d. nr. $$3=$--2, in Culegere de
practica judiciara penala 'Curtea de Apel 8ucuresti%, &ditura Continent GGI,
8ucuresti, $--3, pag. 20.
#2% ;ribunalul Suprem,sect.pen.dec.nr.4.5=$-.2, Culegere de ,ecizii, din
anul $-.2, pag. 235.
#3% 6ezi, ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec.nr.$002=$-.3, 0evista 0omana de
,rept, nr. 2=$-.4, pag. .0, ;ribunalul Suprem, sect. pen.dec.m. $34$=$-.$,
0evista 0omana de ,rept, nr.-=$-.$, pag.$42 etc.
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.203-204
,eclararea apelului
In vederea declansarii judecatii in apel, este necesar ca cel care are drepturi de
a face apel sa-si manifeste vointa in acest sens.
Actul procedural in care se consemneaza declaratia de apel este o cerere scrisa
care trebuie semnata de persoana care face declaratia 'art. )44 alin. $ '%.
Intrucat cererea de apel se depune totdeauna in scris, cu exceptia mentionata se presupune
ca ea se redacteaza si se semneaza de catre cel interesat. 1egea a reglementat minutios
acele situatii in care apelantul nu poate semna actul prin care se declara apelul. Astfel,
art.)44 alin. 2 prevede ca pentru persoana care nu poate sa semneze, cererea va fi atestata
de un grefier de la instanta a carei "otarare se ataca sau de aparator. Atestarea cererii poate
fi facuta si de primarul sau secretarul consiliului local din localitatea de domiciliu a
apelantului, ori de functionarul desemnat de acestia. C"iar daca cererea scrisa nu este
semnata sau atestata in modul mentionat, ea se va lua in considerare, deoarece la termenul
de judecata poate fi confirmata in instanta de parte ori de reprezentantul ei#$%.
---------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. 232.
&xercitarea si instanta la care se depune apelul
&xercitarea caii de atac a apelului este un drept procesual si o facultate a persoanelor
prevazute in art. )42 C. proc. pen., si se declara, potrivit art. )44 C. proc. pen.,
prin cerere scrisa. +entru a rezulta indubitabil ca persoana indreptatita a declarat
apel legea impune ca declaratia de apel sa fie semnata.
Sunt situatii in care cererea nu este semnata din diferite motive. +entru
persoana care nu poate sa semneze, cererea va fi atestata de un grefier de la
instanta a carei "otarare se ataca sau de aparator, in situatia in care cererea se
depune personal. in situatia in care declaratia se trimite prin posta, atestarea se
poate face de primarul sau secretarul consiliului local, ori de functionarul
desemnat de acestia, din localitatea unde domiciliaza.
In cazul in care cererea de apel a ramas nesemnata sau neatestata ea poate fi
confirmata in instanta de o parte ori de reprezentantul ei.
+entru realizarea operativitatii in procesul penal, legea prevede ca procurorul si
oricare dintre partile prezente la pronuntarea "otararii pot declara apel oral in
sedinta in care s-a pronuntat "otararea. Actul procesual in care se consemneaza in
aceasta situatie declaratia de apel este un proces-verbal intocmit de instanta.
Art. )4. alin. $ prevede ca cererea de apel se depune la instanta a carei "otarare se
ataca. Cererea poate fi depusa insa si la instanta ierar"ic superioara celei a carei
"otarare se ataca, dar inauntrul termenului legal, exista o asemenea posibilitate,
deoarece dispozitiile legale in aceasta materie nu prevad ca declaratia de apel sa fie
facuta, sub sanctiunea nulitatii, la instanta a carei "otarare se ataca#$%.
+ersoana care se afla in stare de detinere poate depune cererea de apel si la
administratia locului de detinere. Si in aceasta ipoteza, daca apelul se declara
oral, aceasta se constata intr-un proces-verbal#2%.
1egea nu precizeaza in ce constau motivele de apel. ,e aceea, s-a aratat ca apelul se
poate face pentru orice motive. *otivele de apel pot fi/ de fapt si de drept#)%.
&le pot consta in urmatoarele categorii de erori/
1- erori de fapt 'error facti%,
2- erori de drept 'error legis%, care pot fi/
3- erori de drept material 'error juris materialis%,
4- erori de procedura 'error juris processualis%.
*otivele de fapt sunt cele desprinse in genere din gresita apreciere a probelor
ori a faptelor si imprejurarilor cauzei sau din insuficienta mijloacelor de proba
administrate ori din neconcordanta acestora cu starea de fapt retinuta, etc.
*otivele de drept constau in orice violare sau gresita aplicare a legii penale
'de drept material sau de procedura%#2%.
1ocul unde se depune cererea de apel este instanta a carei "otarare se ataca.
Aceasta instanta va aduna toate cererile de apel si le va inainta impreuna cu
dosarul cauzei la instanta ierar"ic superioara, instanta a carei "otarare se ataca
nu are nici un drept de cenzura asupra formei si nici a respectarii termenului de
apel, fiind obligata sa trimita declaratia instantei ierar"ic superioare care va
aprecia asupra legalitatii si a respectarii termenului.
+ersoana care se afla in stare de detinere poate depune cerere de apel si la administratia
locului de detinere. In cazul in care persoana detinuta declara oral apelul, administratia
locului de detinere va intocmi in proces -verbal care va constitui declaratia de apel. ,upa
inregistrarea si atestarea cererii de apel si, in conditiile art. $5. ' C. proc. pen., ori daca s-a
intocmit proces-verbal, aceste acte se inainteaza de indata instantei a carei "otarare se
ataca.
+ersoanele aflate in alte localitati pot declara apel prin scrisoare recomandata,
sau c"iar prin telegrama care va fi confirmata in instanta de parte sau de
reprezentantul ei. *ilitarii aflati in cazarma pot inregistra declaratia de apel la
comandamentul unitatii lor. In aceste cazuri, declaratia de apel se considera in
termen daca a fost inregistrata sau atestata inauntrul termenului, c"iar daca la
instanta cererea a ajuns dupa expirarea termenului 'art. $5. C. proc. pen.%#3%.
Cererea de apel inregistrata sau atestata in conditiile prevazute de lege ori
procesul-verbal intocmit de administratia locului de detinere se inainteaza
instantei a carei "otarare este atacata.
+rimind apelul declarat in conditiile mentionate mai sus, prima instanta, la care
se declara apelul, are obligatia de a inainta dosarul instantei ierar"ic superioare.
Aceasta obligatie revine instantei de fond si in cazul in care apelul este tardiv,
verificarea legalitatii declararii apelului fiind de competenta exclusiva a instantei
competente sa solutioneze calea de atac#4%.
---------------
#$% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. 2323 din $-4-, in 0evista
0omana de ,rept, nr. $2, $-4-, pag. $.-.
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.20.
1ex, $--., pag. 2)).
#2% A se vedea, Curtea de Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr.
$25=A=$--3 in Curtea de Apel 8ucuresti, Culegere de practica judiciara penala
pe anul $--3, &ditura Continent GGI, 8ucuresti, $--4, pag. $..
#3% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag
).5-).- #4% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. .0$ din $-.$, in 0evista
0omana de ,rept, nr. ., $-.$, pag. $40.
0enuntarea la apel
In dispozitiile art. )45 alin. $ ', se arata ca, dupa pronuntarea "otararii si pana la
expirarea termenului de declarare a apelului, partile pot renunta in mod expres la
aceasta cale de atac.
,in continutul textului de lege mentionat mai sus rezulta ca institutia renuntarii la
apel functioneaza numai pentru parti, nu si pentru ceilalti titulari ai apelului
prevazuti in art. )42. ,e lege ferenda, insa, s-ar impune modificarea expresa a
acestui text, in sensul de a se acorda acest drept oricaruia dintre titularii dreptului
de apel aratati in art )42 ' C. pr. pen., respectiv in afara partilor, procurorului,
martorilor, expertilor, interpretilor si aparatorului cu privire la c"eltuielile de judecata
si onorariilor cuvenite acestora sau oricaror persoane ale caror interese au fost
vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei#$%.
0enuntarea la apel exprima dorinta partii ca "otararea sa ramana definitiva
fata de ea la data expirarii termenului de exercitare a caii de atac, fiind un
indemn pentru celelalte parti de a proceda la fel.
Asupra renuntarii, cu exceptia apelului care priveste latura civila a cauzei, se
poate reveni inauntrul termenului pentru declararea apelului 'art. )45 alin. 2%.
0ezulta ca renuntarea la apel confera caracter definitiv laturii civile a "otararii.
Se poate observa ca dispozitiile art. )45 alin. 2 'privind imposibilitatea revenirii
asupra renuntarii la apel in ceea ce priveste latura civila a cauzei, se adauga ca
o modalitate in plus in ceea ce priveste ramanerea definitiva a "otararilor
judecatoresti ale primei instante fata de momentele prevazute in art. 2$4 #2%
In art. )45 alin. final se arata ca renuntarea sau revenirea asupra renuntarii
poate sa fie facuta personal sau prin mandatar special si este neconditionata.
0enuntarea la apel este dublu conditionata#)%/
1- ea poate avea loc numai in interiorul termenului de apel, adica dupa
pronuntarea "otararii si pana la expirarea termenului, nu se rjoate renunta la calea
de atac cu anticipatie, inainte de a se fi pronuntat o "otarare judecatoreasca, la fel,
nu e posibila o asemenea declaratie nici dupa epuizarea termenului, pentru ca
nimeni nu poate renunta la un drept din exercitarea caruia a decazut,
2- renuntarea trebuie facuta expres, respectiv in termeni care sa nu fie
ec"ivoci sau legati de conditionari, de pilda, nu se poate renunta la calea de
atac, cu conditia ca o alta parte din proces sa nu declare apel.
;ermenul in care se poate face renuntarea la apel este situat intre pronuntarea
"otararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului.
Asupra renuntarii, cu exceptia apelului care priveste latura civila a cauzei, se
poate reveni inauntrul termenului pentru declararea apelului.
In ce priveste latura penala a procesului, renuntarea nu este definitiva, putandu-se
reveni inauntrul termenului pentru declararea apelului. 0evenirea asupra renuntarii
poate sa fie facuta in aceleasi conditii, personal de parte sau prin mandatar special#2%.
---------------
1ex, $--., pag. 22-, nota de subsol )--.
pag. 233. #2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
0etragerea apelului
Spre deosebire de renuntarea la apel, retragerea apelului presupune existenta unui
apel declarat. 0etragerea apelului poate fi facuta atat de catre parti, cat si de
procuror, spre deosebire de renuntarea la apel, care poate fi facuta numai de parti.
+otrivit art. )4- alin. $, pana la inc"iderea dezbaterilor la instanta de apel,
oricare dintre parti isi poate retrage apelul declarat. 0etragerea trebuie sa fie
facuta personal de parte sau prin mandatar special, iar daca partea se afla in
stare de detinere, printr-o declaratie atestata sau consemnata intr-un proces-
verbal de catre conducerea locului de detinere. ,eclaratia de retragere se
poate face fie la instanta a carei "otarare a fost atacata, fie la instanta de apel.
,eclaratia de retragere trebuie sa fie facuta personal de parte sau prin mandatar
special, iar daca partea se afla in stare de detinere, printr-o declaratie atestata
sau consemnata intr-un proces-verbal de catre conducerea locului de detinere.
Simpla retragere a apelului facuta c"iar de aparator, fara a prezenta un mandat
special nu poate fi considerata legala. Asa s-a "otarat intr-o speta in cate
inculpatii lipsa in calea de atac nu au formulat nici o critica la adresa primei
"otarari, iar aparatorul lor a declarat oral ca acestia isi retrag recursul#$%.
In ceea ce priveste latura civila, apelul poate fi retras de reprezentantii
legali, cu respectarea conditiilor prevazute de legea civila.
Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul sau
legal. In art. )4- alin. 2 se arata ca reprezentantii legali pot retrage apelul cu
respectarea, in ceea ce priveste latura civila, a conditiilor prevazute de legea civila.
,eclaratia de retragere se face fie la instanta a carei "otarare se ataca fie la instanta
de apel. ,aca cererea de retragere a apelului este depusa la prima instanta, aceasta
o va trimite impreuna cu intreg dosarul cauzei instantei de apel, singura competenta a
lua act de retragere, intrucat prima instanta, prin darea "otararii, s-a dezinvestit de
judecarea cauzei#2% . Instanta superioara, luand act de retragerea apelului pronunta in
acest sens o decizie in aplicarea dispozitiilor din art.)5$ alin. 2 c. pr. pen#)%.
Consecinta retragerii apelului este ca instanta sesizata nu poate proceda la
judecarea si solutionarea acestuia. ;otusi, in cazul in care partea apreciaza ca
apelul declarat de procuror este in favoarea sa si acesta a fost retras de
procurorul ierar"ic superior, poate sa si-l insuseasca, c"iar daca nu a declarat
calea de atac, caz in care instanta va trece la judecarea apelului.
In cazul in care partea si-a retras apelul si celelalte apeluri au fost respinse, aceasta nu
va mai putea exercita calea de atac a recursului, recursul fiind inadmisibil#2%.
--------------
#$% ;rib. Suprem, sect. pen.dec.nr.23)-=$-.-, 0evista 0omana de ,rept
nr..=$-50, pag. 3..
#2% I. +opa, ,. 6. *i"aescu, ?nele implicatii ale retragerii recursului penal la
prima instanta, 0evista 0omana de ,rept, nr.$2=$-.), pag. -4-$0).
#)% 6. ,ongoroz s. a., 7oul cod de proceduri penala si codul de procedura penala
anterior, prezentare comparativa. 8ucuresti, &ditura +olitica, $-4-, pag. )02.
#2% C.S.>., s. pen., dec. nr. -$=$--3, 0epertoriu de practica si literatura
juridica, $--2-$--., C. Crisu, pag. $0$.
&fectele apelului
&numerare
,eclaratia de apel, in cazul in care este admisibil si este exercitat in
termenul legal, produce urmatoarele efecte 'art. ).0-).) ' C. proc. pen.%/
1- efectul suspensiv,
2- efectul devolutiv,
3- neagravarea situatiei in propria cale de atac,
4- efectul extensiv.
&fectul suspensiv
Apelul declarat in termen este suspensiv de executare, atat in ce priveste latura penala,
cat si in latura civila, afara de cazul cand legea dispune altfel. &ste o consecinta a
prezumtiei de nevinovatie#$%, potrivit careia o persoana este considerata nevinovata
pana cand vinovatia sa nu a fost stabilita printr-o "otarare definitiva de condamnare 'si
intrucat declararea apelului duce la continuarea procesului penal%.
Se accepta deci ideea ca dispozitiile din "otararea primei instante pot fi
modificate in urma controlului exercitat de instanta de apel.
&xecutarea dispozitiilor "otararii este suspendata in totalitate, cu exceptia
cazurilor prevazute de lege, in perioada termenului de apel, fata de toate partile
din proces. ,upa exercitarea apelului in termen se suspenda executarea
"otararii fata de partea care a declarat apel si calitatea sa procesuala, pana la
solutionarea cauzei in apel sau retragerea apelului.
+entru partile care nu au declarat apel sau fata de care apelul declarat nu se
refera, "otararea este executorie la data expirarii termenului de apel. ,in acest
punct de vedere, efectul suspensiv al apelului poate fi total sau partial, limitat la
anumite dispozitii din "otararea atacata#2%.
&fectul suspensiv al apelului opereaza daca aceasta cale de atac este admisibila,
declarata in termen si nu exista vreo dispozitie legala care prevede altfel.
Astfel, un apel inadmisibil, declarat de o persoana fara calitate 'partea vatamata
declara apel intr-o cauza unde actiunea penala se exercita din oficiu%#)%, nu poate
duce la suspendarea executarii "otararii. ,aca apelul nu este declarat in termenul
prevazut de lege, nu produce nici un efect, deci nu va avea nici efect suspensiv.
In acest caz "otararea primei instante se poate pune in executare de indata,
independent de introducerea apelului, este de mentionat in asemenea situatii, ca desi
"otararea devine executorie imediat, cele dispuse nu capata autoritate de lucru judecat
decat dupa solutionarea apelului si ramanerea definitiva a "otararii#2%.
,esigur, partea poate fi repusa in termen. Cum am mai aratat, in acest caz apare ca
nelegala "otararea instantei prin care se arata ca cel care solicita repunerea in termen
trebuie sa faca dovada ca cererea a fost facuta dupa inceperea executarii pedepsei,
dar nu mai tarziu de $0 zile de la acel moment. Aceasta solutie este gresita, deoarece
termenul de $0 zile este prevazut numai pentru situatia in care impotriva celui care face
apel a inceput executarea "otararii, cel impotriva caruia nu a inceput executarea putand
face apel si inainte de expirarea acestui interval de timp#3%.
Ce se intampla in caz de apel peste termenL +e de o parte reamintim ca in sens mai
larg, cererea partii care foloseste institutia nu trebuie intitulata in mod necesar !apel
peste termen!, fiind de obligatia instantei sa-l considere ca atare, daca sunt satisfacute
conditiile prevazute de art. )43 c. pr. pen. In practica s-a decis, ca daca inculpatul a
lipsit la judecata si pronuntare si a declarat apel dupa epuizarea termenului legal, dar
inainte de inceperea executarii "otararii, instanta nu avea dreptul sa respinga apelul ca
tardiv, avand obligatia solutionarii lui din oficiu, ca un apel peste termen#4%.
In cazul in care partea este repusa in termen, sau se considera ca este un apel peste
termen, suspendarea "otararii atacate este lasata la aprecierea instantei de apel 'art. )42
alin. 2 'si art. )43 alin. 2 '%, instanta are dreptul, dupa lamurirea acestor situatii, sa
suspende, daca este cazul, exercitarea "otararii atacate. Suspendarea se va face in raport
de calitatea procesuala a celui ce a declarat apel, in latura penala sau civila, si in
raport de latura atacata a procesului, efectul fiind total sau partial. ,aca procurorul
sau inculpatul, a declarat apel fara rezerve, atat in latura penala cat si in latura civila
a procesului, va fi suspendata executarea tuturor dispozitiilor din "otararea atacata.
---------------
#$% A.St. ;ulbure, +rezumtia de nevinovatie, Contributii la integrarea
europeana, &d. 0ed, Sibiu, $--4, pag. $-2.
1ex, $--., pag. 2)3.
#)% C.A. ;imisoara, dec. pen. nr. $.$=A=$--2, ,reptul nr. $2, $--3, pag. -2.
pag. 23.. #3% ;.*. 8ucuresti, sectia penala, d. nr. 30 din $-.2, in 0evista
0omana de ,rept, nr. $0, $-.2, pag. $44, ;ribunalul Suprem. sectia penala, d.
nr. $002 din $-.3, in 0evista 0omana de ,rept, nr. 2, $-.4, pag. .0.
#4% ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec.nr.4.5=$-.2, Culegere de ,ecizii, din
anul $-.2, pag. 235.
&fectul devolutiv al apelului
Cuvantul devolutiv! isi are originea etimologica in verbul latin devolvo, -vere, -volo,
-volutum, care inseamna a transmite, a face sa treaca ceva de la un subiect la altul.
&fectul devolutiv al apelului nu inseamna, deci, altceva decat transmiterea cauzei de la
prima instanta 'judex a Juo% la instanta de gradul al doilea 'judex ad Juem% cu toate
c"estiunile de fapt si de drept pe care le comporta spre o noua judecata in fond!#$%.
Controlul judiciar asupra "otararilor judecatoresti pronuntate in prima instanta nu se
efectueaza din oficiu, instanta ierar"ic superioara celei care a pronuntat "otararea in
prima instanta procedand la o noua judecata a cauzei numai la cererea titularilor
apelului. ,educem astfel ca prin efectul devolutiv al cererii 'declaratiei% de apel, instanta
de apel capata imputernicirea de a infaptui o noua judecata, verificand, cu aceasta
ocazie, legalitatea si temeinicia "otararii atacate. In virtutea efectului devolutiv, instanta
a carei "otarare se ataca are obligatia sa trimita dosarul instantei competente sa judece
apelul. Avand in vedere ca prin "otararea judecatoreasca sunt rezolvate toate aspectele
privind latura penala si latura civila a cauzei si tinand seama de faptul ca cei vizati prin
"otarare au interese diferite, in functie de pozitia lor procesuala, legiuitorul a inteles sa
transmita instantei de apel dreptul de a face o noua judecata asupra tuturor aspectelor
cauzei judecate in prima instanta sau numai asupra unor aspecte ale acesteia, in
functie de persoana care a declarat apel#2%.
&fectul devolutiv, este guvernat de regula tantum devolutum, Juantum
apellantum 'numai atat este devoluat, cat este apelat sau in apel nu se judeca
decat ceea ce s-a apelat%. ,in acest punct de vedere, in conceptia Codului
nostru de procedura penala, devolutiunea cauzei poate fi#)%/
1- integrala 'ex integro%, cand si apel instanta capata dreptul sa reexamineze
toate aspectele de fapt si de drept care au format obiectul judecatii in prima
instanta,
2- partiala 'in partibus%, cand instanta de apel capata dreptul sa reexamineze numai
unele aspecte de fapt si de drept ce au format obiectul judecatii in prima instanta, atat in
latura
penala cat si in latura civila a cauzei.
Cu privire la devolutiunea partiala, intr-o speta s -a decis ca atunci cand
constata in apelul declarat de procuror, ca prima instanta a facut in mod
nejustificat aplicarea art. .2, .4 C. penal, instanta de control judiciar, admitand
apelul urmeaza a desfiinta in parte sentinta atacata numai cu privire la retinerea
circumstantelor atenuante si la pedeapsa stabilita, a inlatura aplicarea textelor
susmentionate si a reduce durata pedepsei sub minimul special#2%.
,in acest punct de vedere, modul de reglementare a efectului devolutiv in Codul
de procedura penala 'art. ).$ raportat la art. )42% conduce la concluzia ca
devolutiunea poate fi integrala 'ex integro%, cand in apel instanta capata dreptul sa
reexamineze toate problemele care au format obiectul judecatii in prima instanta,
si partiala 'in partibus%, cand instanta de apel capata dreptul sa reexamineze
numai unele dintre problemele care au facut obiectul judecatii in prima instanta#3%.
;rebuie observat ca in cazul acesta, instanta poate sa nu tina cont de sensul in care
s-a declarat apel, putand ca apelul in defavoare sa-l ia ca apel in favoare, micsorand
pedeapsa sau despagubirile stabilite, fiind limitata doar in agravarea situatiei daca
apelul este in favoarea inculpatului @art. ).2 alin. '2% ' C. proc. pen.A.
&xista urmatoarele precizari#4%/
1- in apelul inculpatului se poate repune in discutie atat latura penala cat si latura
civila a cauzei. ,aca apelul este limitat la o latura se va examina numai acea latura a
procesului. In raport de persoana sa apelul este limitat numai la solutia pronuntata fata de
el. Apelul nu va avea consecinte asupra altui inculpat caruia i-ar cere agravarea situatiei.
2- in apelul partii vatamate se examineaza "otararea numai in latura penala 'si a
c"eltuielilor judiciare% si numai in legatura cu fapta prin care i s-a cauzat o vatamare.
3- in apelul partii civile si al partii responsabile civilmente se examineaza
"otararea numai in latura civila si numai aspectele care o privesc pe ea, nu si in
legatura cu situatia altor parti.
4- apelul martorului, al expertului, al interpretului si al aparatorului si apelul
declarat de orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura
sau un act al instantei, dovolueaza cauza numai in legatura cu solutia privitoare la
interesele acestora. Apelul procurorului, insa, produce efect devolutiv nu numai in ceea
ce priveste aspectele ce intereseaza justitia, in general, procurorul, functionand in
cadrul *inisterului +ublic avand obligatia sa-i apere interesele, ci si fata de toate
persoanele ce au fost parti in proces, atat in favoarea cat si in defavoarea lor#.%.
Avand in vedere dispozitiile art. )42 ', in care sunt aratate persoanele care pot face apel
si tinand seama de limitele efectului devolutiv al apelului, limite fixate in art. ).$ alin. $ in
literatura de specialitate s-a aratat, pe buna dreptate, ca, sub aspectul efectului
devolutiv al apelului, titularii caii ordinare de atac pot fi grupati in doua categorii#5%/
5- titularii care, prin calitatea lor procesuala, pot devolua fondul cauzei,
precum si masurile adiacente fondului cauzei/ procurorul si partile,
6- titularii care pot devolua aspecte auxiliare fondului cauzei, aspecte asupra
carora s-a pronuntat prima instanta de judecata/ martorul, expertul, interpretul,
aparatorul, precum si orice alta persoana ale carei interese legitime au fost
vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.
---------------
#$% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d. 1umina 1ex,
$--., pag. 2)4. A se vedea, ;r. +op, ,reptul procesual penal, ;ipografia 7ationala,
Cluj, $-24, pag. vol. I6, $-25, pag. )4., <r. ;"eodoru, &fectul devolutiv al recursului
penal si limitele sale, in 0evista 0omana de ,rept nr. 2=$-.2, pag. $), 7. 6olonciu,
,rept procesual penal, vol. II, 8ucuresti, $-5-, pag. $-$.
1ex, $--., pag. 2).-2)5.
#2% A se vedea, Curtea de Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 2=A=$--) cu nota
de 6. +apadopol, in Curtea de Apel 8ucuresti, Culegere de practica judiciara penala pe anul
$--), Casa de editura si presa Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. $.-$-.
#.% A se vedea, C. <". Sorescu, Apel declarat de parc"et in defavoarea
inculpatului. &fectul devolutiv integral, cu consecinta reformarii "otararii In
favoarea inculpatului, in ,reptul nr. -=$--4, pag. -) --3, 6. +apadopol, C.
;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2,
pag. $2- -$)$, 6. 0. ,umbrava, 7ota la decizia penala nr. 400=$-4- a
;ribunalului jud. :lt, in 0evista 0omana de ,rept nr. $=$-.0, pag. $.4, ;r. +op,
,reptul procesual penal, ;ipografia 7ationala, Cluj, $-24, vol. I6, pag. 2$0.,
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.2$0-2$$
7eagravarea situatiei in propriul apel
+otrivit art. ).2 alin. $, instanta de apel, solutionand cauza, nu poate crea o
situatie mai grea pentru partea care a declarat apel. ,ispozitia de mai sus se
aplica, potrivit art. ).2 alin. 2, si cand apelul a fost exercitat de catre procuror in
favoarea unei parti. Acest efect al apelului are o vec"e aplicabilitate in materia
cailor de atac si este cunoscut sub denumirea de non reformatio in peius.
0atiunea instituirii acestei reguli consta in inlaturarea temerii justitiabililor ca,
eventual, li s-ar agrava situatia in propria lor cale de atac, o asemenea temere
putand determina, implicit, abtinerea de la folosirea cailor de atac si astfel
limitarea controlului judecatoresc ce se realizeaza prin exercitarea acestora#$%.
&xplicatia conceptiei ca instanta de apel solutionand cauza nu poate crea o situatie
mai grea pentru partea care a declarat apel se gaseste in dreptul partilor de a
supune "otararea atacata unui control jurisdictional. (olosirea caii de atac nu poate
crea titularului o situatie mai grea, pentru ca astfel s-ar putea determina abtinerea
partii de la exercitarea drepturilor sale procesuale de teama asumarii acestui risc.
:r, controlul jurisdictional realizat prin apel prezinta o importanta care depaseste
interesele partilor, contribuind la realizarea unui bun act de justitie#2%.
0egula neagravarii situatiei in propriul apel se aplica tuturor titularilor
dreptului, cu exceptia procurorului, care este reprezentantul societatii.
7eagravarea situatiei in propriul apel devine incidenta numai atunci cand apelul este
singular, si cand au fost declarate mai multe apeluri de persoane cu interese comune
sau indiferente fata de cei ce au declarat apel. ,aca sunt mai multe apeluri declarate
de persoane cu interese contrare sau este apelul procurorului in defavoarea celui ce
a declarat apel, nu se aplica regula non reformatio in peius.
&fectul neagravarii situatiei in propriul apel este prelungit de prevederile art. ).2 alin.
'2% C. proc. pen. ,eci, daca procurorul declara apel, pe motivul ca pedeapsa
stabilita este prea grea, adica in favoarea inculpatului, nu poate avea loc o
reformatio in peius) in cazul in care procurorul declara apel pentru agravarea
pedepsei a minima, instanta va putea agrava situatia celui impotriva caruia s -a
declarat apelul, sa o usureze sau sa respinga apelul ca ni intemeiat. +rin a crea o
situatie mai grea pentru parti se intelege, pe langa aplicarea unor pedepse sau
masuri de constrangere, retinerea oricarei imprejurari de fapt sau de drept care ar
agrava situatia juridica a celui in cauza sau diminuarea sau neacordarea unor
despagubiri, majorarea unor obligatii, ci efecte in prezent sau in viitor#2%.
0egula !non reformatio in pejus! este limitata la folosirea caii proprii de atac. +recizarea
devine necesara pentru intelegerea corecta a dispozitiei legale. (olosirea de catre o parte a
unei cai de atac nu exclude posibilitatea agravarii situatiei sale in calea folosita de catre
altcineva. ,e pilda, declarand apel atat inculpatul cat si procurorul situatia inculpatului se
poate agrava. In acest sens, situatia defavorabila nu este o consecinta a apelului declarat de
inculpat - care poate fi respins - ci un efect al admiterii apelului procurorului#3%. 0egula non
reformatio in pejus in procesul penal produce urmatoarele consecinte#4%/
1- limiteaza 'in detrimentul principiului legalitatii si al aflarii adevarului%
posibilitatea instantei de apel de a indrepta "otararile gresite la cazurile in care
s-ar crea o situatie mai favorabila pentru partea care a declarat apel
2- creeaza accesul liber al oricarui titular la folosirea caii de atac a
apelului, contribuind, prin aceasta, la largirea controlului judecatoresc al
instantei de apel asupra "otararilor primei instante.
,ispozitiile art. ).2 C. proc. pen. au aplicare atat in fata instantei de apel, cat
si in fata instantei sesizate dupa admiterea apelului, desfiintarea sentintei si
restituirea cauzei fie primei instante, pentru rejudecare, fie procurorului pentru
refacerea sau completarea urmaririi penale#.%.
In practica judiciara s-a considerat, in mod just, ca, desi legea nu prevede expres,
poate beneficia de extindere nu numai o parte care nu a exercitat deloc calea de
atac, ci si cea care a exercitat-o, insa, tardiv, deoarece nu i se poate crea acesteia
din urma o situatie mai grea. intr-adevar, ar fi inec"itabil ca o parte care a ramas
pasiva, nedeclarand apel sa beneficieze de extinderea apelului facut de o alta parte
din acelasi grup procesual, iar partii care a introdus apel dupa expirarea termenului
legal sa i se refuze acest beneficiu#5%. Aceeasi solutie se impune si in cazul partii
care a renuntat la apel ori si-a retras apelul declarat#-%.
Sunt de precizat urmatoarele#$0%/
3- pentru partea responsabila civilmente o agravare a situatiei s-ar produce
daca ar fi obligata la plata unor despagubiri sau c"eltuieli judiciare, in solidar cu
inculpatul, desi prin sentinta atacata nu s-au retinut aceste obligatii, sau daca se
majoreaza despagubirile civile sau c"eltuielile judiciare fata de cele stabilite initial.
4- in apelul partii vatamate, cand actiunea penala s-a pus in miscare la
plangerea
prealabila, s-a apreciat ca s-ar putea da o solutie conforma cu legea si adevarul,
c"iar si in favoarea inculpatului, de ac"itare, de incetare a procesului penal sau de
micsorare a pedepsei, deoarece aplicarea corecta a legii penale nu depinde de
interesele nelegitime ale partii vatamate, daca apelul sau recursul procurorului in
defavoarea unei parti poate fi admis si in favoarea acestuia, o situatia similara
trebuie sa se aplice, in latura penala, si in apelul sau recursul partii vatamate.
- in apelul martorului, al expertului, al interpretului, al aparatorului, al persoanei
vatamate in interesele sale legitime printr-un act sau o masura a instantei
judecatoresti, nu se poate inlatura sau micsora ceea ce li s-a acordat prin "otararea
atacata iar daca se contesta amenda aplicata aceasta nu poate fi majorata.
&fectul extensiv este limitat atat prin regula non reformatio in pejus, prin
inadmisibilitatea determinarii unei situatii mai grele, cat si prin efectul devolutiv.
,e pilda, daca a declarat apel partea civila, extinderea procesului nu poate
avea loc decat in latura civila fata de partea civila care nu a declarat apel#$$%.
Au existat in practica si imprejurari mai putin evidente in ce priveste starea de agravare
a situatiei partii in propria cale de atac, in legatura cu care raspunsul este mai dificil de
dat in general% fiind, de avut in vedere situatia particulara din speta. Aceasta explica
punctele de vedere contradictorii din practica judiciara cat si din teorie in anumite cazuri.
,e pilda, s-a discutat daca in apelul inculpatului, care solicita sa i se sc"imbe locul de
munca, constituie o agravare a situatiei lui faptul ca instanta superioara l-ar obliga sa
efectueze munca intr- o alta unitate, cand prima instanta "otarase prestarea la locul de
munca avut de inculpat inainte de condamnare#$2%.
Cu privire la problema ce parte din "otarare, respectiv considerentele sau
dispozitivul, trebuie avuta in vedere la aplicarea principiului non reformatio in
peius s-a considerat ca nu se incalca prevederile art. ).2 C. proc. pen. atunci
cand, mentinand solutia primei instante, instanta superioara releva, in motivarea
deciziei sale, deficiente ale "otararii atacate pe care nu le poate inlatura datorita
pro"ibitiei instituita prin textul sus-mentionat#$)%.
---------------
#$% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag.
23-. #)% <". C"ivulescu, +rincipiul non reformatio in peius in reglementarea noului Cod
de procedura penala, in 0evista 0omana de ,rept, nr. $2, $-4-, pag. 52.
#2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag )52
pag. 23--240.
1ex, $--., pag. 22)-222.
#.% 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa
Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. $2$.
#5% ;ribunalul Suprem, compl. militar, decizia nr. 2.=$-.2, in Culegere de decizii pe
anul $-.2, pag. 240, Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. 242=$--3
cu nota de 6. +apadopol, in Curtea de Apel 8ucuresti, Culegere de practica judiciara
pe anul $--3, &ditura Continent GGI, 8ucuresti, $--4, pag. $5 -$-.
#-% in acelasi sens, a se vedea, A. +antelimenescu, In legatura cu obligatia
instantei de recurs de a examina tntrega cauza, in >ustitia noua nr. )=$-43, pag.
$$), <. 8ota, nota la decizia penala nr. $22)=$-4- a ;ribunalului ,obrogea in
1egalitatea populara nr. -=$-4$, pag. 43.
#$0% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag )52
#$$% A se vedea, Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. $0-=A=$--2, in
Curtea de Apel 8ucuresti, Culegere de practica judiciara penala pe anul $--2, &ditura
Continent GGI, 8ucuresti $5. In acelasi sens, <". C"ivulescu, &fectul extensiv al
recursului penal si limitele sale, in 0evista 0omana de ,rept nr. 4=$-4-, pag. .2
#$2% 6ezi ;rib. >ud. ;imis, dec.pen.nr.-4=$-.5, 0evista 0omana de ,rept,
nr.$$=$-.5, pag. 33, cu nota critica de 7. Ionescu.
#$)% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag )52
&fectul extensiv al apelului
?rmarind pronuntarea unei solutii ec"itabile in cauzele penale in care exista mai
multe parti care apartin aceluiasi grup procesual, legiuitorul a instituit instrumentul
juridic al extinderii apelului, instrument prin care se da cauzei o rezolvare
concordanta cu interesele tuturor partilor ce alcatuiesc grupul procesual#$%
In dispozitiile art. ).) se arata ca instanta de apel examineaza cauza prin
extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care aceasta nu
se refera, putand "otari si in privinta lor, fara sa poata crea acestor parti o
situatie mai grea. ;emeiul juridic al efectului extensiv consta in necesitatea de a
da o rezolvare concordanta cauzelor penale in care exista grupuri procesuale si
el se aplica exclusiv partilor, neputand viza situatia altor apelanti 'martori,
experti, interpreti sau alti titulari indicati de art. )42 lit. e% c.pr.pen.%#2%.
Situatia stabilita de art. ).) C. proc. pen este impusa in cauzele in care sunt mai multi
inculpati care au participat la comiterea aceleiasi fapte sau la comiterea acelorasi fapte,
sau mai multe parti civile sau parti responsabile civilmente cu interese comune, care
formeaza fiecare un grup Iconsortium litis%, intre care exista o solidaritate, si care
impune in cazul in care s-a declarat apel numai de unul din subiecti, pentru a nu se da o
"otarare contradictorie, ca instanta de apel, in cazul in care considera apelul intemeiat,
sa "otarasca si in privinta partilor care nu au declarat apel sau la care nu se refera
acesta. Acest efect este un remediu procesual menit sa inlature situatiile inec"itabile
care ar fi generate de ramanerea definitiva a sentintei penale ca urmare a neexercitarii
apelului, fata de partile care nu au declarat apel, si modificarea sentintei fata de cei din
acelasi grup procesual ca urmare a exercitarii apelului.
1imita stabilita de lege este, ca si in cazul in care partea a declarat apel, sa
nu creeze partilor fata de care s-a extins apelul o situatie mai grea#)%.
Asadar, efectul extensiv este limitat atat prin regula non reformatio in pejus, prin
inadmisibilitatea determinarii unei situatii mai grele, cat si prin efectul devolutiv. ,e
pilda, daca a declarat apel partea civila, extinderea procesului nu poate avea loc
decat in latura civila fata de partea civila care nu a declarat apel#2%.
Apelul nu poate fi extins asupra partilor cu interese contrare, deoarece
acestora li s-ar crea o situatie mai grea, ceea ce legea nu ingaduie.
&xtinderea apelului cu privire la partile care nu au declarat apel sau la care acesta nu se
refera este obligatorie, urmarindu-se astfel pronuntarea unor solutii legale si
temeinice. &xaminarea completa a dosarului si extinderea efectelor apelului are
loc indiferent de solutia ce se da cu privire la partea care l-a declarat c"iar si in
cazul in care apelul acesteia a fost respins#3%.
In literatura de specialitate s-a subliniat ca extinderea nu este conditionata de admiterea
caii de atac fata de partea care a declansat-o, aratandu- se, in argumentare, ca in
conceptia Codului de procedura penala in vigoare spre deosebire de reglementarea
anterioara, nu se mai vorbeste de extinderea efectelor caii de atac, ci numai de
examinarea cauzei prin extindere. :r, in aceste conditii nu efectele sunt cele care
profita partii care nu a declarat apel, ci insusi faptul declararii, apelului de catre o parte
care apartine aceluiasi grup procesual. ,eci, ceea ce are efect extensiv este insusi
exercitarea dreptului de apel in forma prevazuta de lege, nu doar rezultatul apelului in
plus, in sprijinul acestui punct de vedere s -a mai invocat si unitatea "otararii
judecatoresti, care face necesara examinarea de catre instanta de apel a intregii pricini
in complexul sau, c"iar daca este sesizata doar cu apelul unei singure parti#4%.
&xtinderea din oficiu a apelului este posibila cand instanta a fost legal investita cu
judecarea lui. in cazul in care apelul declarat de procuror in defavoarea inculpatului a
fost retras de procurorul unitatii ierar"ic superioare, apelul nu poate fi insusit de inculpat.
intr-o asemenea ipoteza, instanta nu poate, conform dispozitiilor art. ).), sa examineze
cauza prin extindere cu privire la inculpatul care nu a declarat apel, cum gresit s -a
procedat in practica judiciara#.%. Criticand o asemenea solutie, in doctrina s-a aratat, pe
buna dreptate, ca apelul declarat de procuror si retras de procurorul ierar"ic superior
poate fi insusit de oricare dintre parti numai daca a fost declarat in favoarea sa, in caz
contrar neputand a fi insusit de parte, instanta nu mai este investita cu judecarea lui si,
in consecinta, apelul, care de fapt este inexistent, nu poate fi extins#5%.
In cazul intervenirii unei legi mai favorabile ulterior judecarii cauzei in prima instanta, s -
a "otarat ca nu exista nici un impediment ca normele acesteia sa fie aplicate ca urmare
a efectului extensiv ai apelului si inculpatului care nu a declarat apel#-%.
+entru ca efectul extensiv sa se aplice, este necesar sa fie indeplinite
urmatoarele conditii#$0%/
1- sa existe un apel valabil declarat de partea care face parte dintr-un grup
procesual
2- sa existe parti care au interese comune 'de ex./ apelul declarat de
inculpat cand se refera la intinderea prejudiciului poate profita nu numai
coinculpatilor - care au savarsit fapta ci si partii responsabile civilmente#$$%,
3- sa existe o unitate procesuala. +artile sa fie judecate deodata 'in acelasi dosar%, sa
existe utilitate functionala. : cale de atac este valabila numai daca este utila partii care nu a
exercitat-o. Astfel, apelul exercitat de un inculpat care a fost condamnat, nu poate fi util, sub
aspectul laturii civile, unui inculpat care a fost ac"itat si neobligat la despagubiri.
4- apelul declarat sa fie de natura sa creeze o situatie mai buna partilor care nu au
declarat apel sau partilor la care apelul nu se refera. Sub acest aspect, in mod corect
s-a subliniat#$2% ca extinderea nu este conditionata de admisibilitatea caii de atac fata
de partea care a declarat-o, fiind deci, posibila si extinderea unui apel respins.
In cazul apelului facut de procuror, in favoarea unei parti, acesta poate fi
extins si la partile la care acesta nu se refera, dar care fac parte din grupul
procesual legat prin solidaritate procesuala.
---------------
#$% <". C"ivulescu, &fectul extensiv al recursului si limitele sale, in 0evista
0omana de ,rept. nr. 4=$-4-, pag. .)-.2.
#2% <". 8renciu, 6. +anturescu, Consideratii asupra efectului extensiv al
recursului penal, 0evista 0omana de ,rept, nr.2=$-.3, pag.$0-$).
#2% A se vedea, Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. $0-=A=$--2,
in cit. supra., pag. $5. in acelasi sens, <". C"ivulescu, &fectul extensiv al
recursului penal si limitele sale, in 0evista 0omana de ,rept nr. 4=$-4-, pag. $2
#3% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. 2533 din $-.$, in Culegere de
,ecizii $-.$, pag. 254, dec. nr. 55 din $-.0, in 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. ).0, d. nr. 2. din
$-.2, in Culegere de ,ecizii $-.2, pag. 240
#4% a se vedea, <". 8renciuu, 6. +anturescu, Consideratii asupra efectului extensiv al
recursului, in 0evista 0omana de ,rept nr. 2=$-.3, pag. $0, <r. ;"eodoru, I. *oldovan,
,rept procesual penal, &d. ,idactica si +edagogica, 8ucuresti, $-.-, pag. 253, 7.
6olonciu, ;ratat de procedura penala, partea speciala, &ditura +aidea, 8ucuresti, $--2,
pag. $-4, <. 1avrov, ,espre extinderea recursului penal, in >ustitia noua nr. 2=$-40,
pag. 2-0-2-$, nota la decizia nr. 242=$--3 a Curtii de Apel 8ucuresti, sectia I penala, in
Curtea de Apel 8ucuresti, Culegere de practica judiciara in materie penala pe anul
$--3, pag. $- -20, +lenul ;ribunalului Suprem, decizia de indrumare nr. )=$-40, in
Culegere de practica judiciara penala pe anul $-40, pag. 42, 6. +apadopol, C. ;urianu,
Apelul penal, Casa de editura si presa Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. $42.
#.% ;rib. jud. 8istrita-7asaud. dec. pen. nr. $2 din $-4-, in 0evista 0omana de
,rept, nr. 3=$-4-, pag. $43.
#5% :. +op, 7ota, in 0evista 0omana de ,rept, nr. 3=$-4- p $44-$4.
#-% +len. ;rib. Suprem, dec. indrum., nr.)=$-40, 1egal.pop.nr.)=$-40, pag. 43, indrumarea
data anterior actualului cod ramane in vigoare, dispozitiile legale ale art. ).) avand acelasi
continut de principiu cu cele din art.)5) al fostului cod '6ezi <. Antoniu, 6. +apadopol, *.
+opvici, 8. Stefanescu, Indrumarile date de +lenul ;ribunalului Suprem si noua legislatie
penala, &d. Stiintifica, 8ucuresti, $-.$, pag. )22-)22.
vol. II, &d. 1umina 1ex, $--., pag. 224-225.
#$$% <r. ;"eodoru, op. cit., pag. ))-, comentariu la ;ribunalul Suprem, dec. de
indr. nr. 23=$-42, Culegere de ,ecizii, $-42, pag. ))-.
#$2% A se vedea 7. 6olonciu, ;ratat de procedura penala, partea speciala,
&ditura +aidea, 8ucuresti, $--2, pag. $-4-$-..
*ude"are
+rivire generala
>udecarea apelului este disciplinata, in mare masura, de aceleasi norme care prevad
modul de desfasurare a judecatii in prima instanta. in acest sens, trebuie
subliniat faptul ca sunt aplicabile la judecarea apelului dispozitiile generale
referitoare la judecata, dispozitii prevazute in art. 25.-)$2
Sub aspectul periodizarii desfasurarii judecatii cauzelor penale, in apel se poate
spune ca sunt intalnite aceleasi etape procesuale, adica o etapa premergatoare,
sedinta de judecata propriu-zisa si solutionarea apelului. Se cuvine a fi precizat
faptul ca, in ceea ce priveste sedinta de judecata in apel, pot fi distinse anumite
particularitati in raport cu sedinta de judecata in prima instanta#$%.
Specific judecarii apelului este lipsa de la sedinta a momentului cercetarii judecatoresti,
intrucat in apel, cu exceptia inscrisurilor, nu se administreaza noi probe 'art.).5 '%#2%.
---------------
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. 245.
*asurile premergatoare sedintei de judecata in apel
Ca in cazul judecatii in prima instanta, judecata in apel este precedata de
anumite activitati care au menirea de a pune dosarul in stare de judecata. Intre
aceste masuri premergatoare se inscrie fixarea termenului de judecata, precum
si fixarea completului de judecata.
In privinta termenului de judecata, in art. ).3 alin. $ se arata ca presedintele
instantei de apel, primind dosarul, fixeaza termen pentru judecarea apelului. ,esi in
lege nu se fac nici un fel de precizari in privinta aspectelor de care trebuie sa se tina
seama la fixarea termenului de judecata a apelului, consideram ca presedintele
instantei va stabili termenul tinand seama de ordinea intrarii dosarelor#$%.
In legatura cu aceasta, legea prevede ca citarea este obligatorie. &ste vorba de
citarea partilor fata de care apelul poate avea un efect. ,e pilda, in apelul
inculpatului care nu a fost obligat la despagubiri, nu vor fi citate nici o parte
civila, care nu a atacat "otararea si nici partea responsabila civilmente#2%. 1ipsa
de la judecata a celorlalte parti regulat citate, indiferent ca sunt apelanti sau
intimati, nu impiedica judecarea apelului, dispozitiile art. 2-$ alin.5 'aplicandu-se
corespunzator#)%. 1a fel, este obligatorie si prezenta inculpatului minor, sub
sanctiunea nulitatii absolute, cu exceptia cazului in care se face dovada ca
acesta se sustrage de la judecata 'art. 252 alin. $ 'si art. 2-) ' C. pr. pen.%#2%.
Si la judecata in apel sunt aplicabile dispozitiile art. 2-), in care se arata ca
judecata in cauzele inecare sunt inculpati arestati preventiv se face de urgenta
si cu precadere. Asadar, presedintele instantei primind dosarele in care sunt
inculpati arestati, va fixa termene de judecata de urgenta si cu precadere. ,e
asemenea potrivit dispozitiilor art. )$) alin. 2, in cauzele in care inculpatul este
trimis in judecata in stare de arest, presedintele instantei, la primirea dosarului,
fixeaza un termen care nu poate fi mai mare de 25 de ore.
;ermenul de judecata se fixeaza cu precadere si atunci cand unii dintre
inculpati sunt detinuti in alta cauza.
+artile dobandesc in apel denumiri noi, in raport de pozitia sa procesuala. Astfel,
apelantul este persoana care a declarat apel, iar daca apelul se refera la anumite
persoane acestea se vor numi intimati in cauza nu vor fi citate decat partile ale caror
interese sunt in discutie ca urmare a apelului Astfel, s-a decis in mod intemeiat ca, in
cazul in care inculpatul a declarat apel, invocand gresita individualizare a pedepsei, nu
s-a cauzat nici o vatamare partii vatamate sau partii civile, astfel ca neindeplinirea
procedurii de citare a acestora nu poate impiedica judecarea apelului.
In cazul in care inculpatul este in stare de detinere, judecata apelului nu poate avea loc
decat in prezente acestuia, sanctiunea fiind nulitatea absoluta a deciziei date in apel, ca
urmare se va dispune aducerea acestuia de catre administratia locului de detinere.
+otrivit art. ).4 C. proc. pen., participarea procurorului la judecarea apelului este
obligatorie, oricare ar fi obiectul cauzei. ,ispozitia vine in completarea si
precizarea concluziilor ce se degaja din interpretarea a fortiori a art. )$3
c.pr.pen., potrivit caruia prezenta procurorului la instantele superioare este
obligatorie in prima instanta totdeauna. ,aca aceasta regula este valabila pentru
judecarea in prima instanta, ea se impune cu atat mai mult in apel#3%.
,eci acesta va trebui sa faca selectia cauzelor din lista cauzelor din ziua in care
este repartizat sa participe la judecata si va avea timp la dispozitie sa studieze
dosarele pentru a putea sa aiba o participare documentata.
*artorii, expertii, interpretii sau alte persoane vor fi citate numai in masura
in care prezenta lor este necesara ca urmare a judecarii apelului declarat
de ei sau daca se dispune reascultarea lor#4%.
---------------
#2% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, inc"eierea din 2.$--), cit. de 6.
+apadopol, C. ;urianu, in op. cit., pag. $52.
pag. 24.. #2% Curtea Suprema de >ustitie, decizia penala nr. 3$4=$--$ in ,reptul
nr. 2=$--2, pag. -2, ;ribunalul mun. 8ucuresti, sectia a II-.penala, decizia nr.
.2)=$--2 in Culegere de practica judiciara penala, 8ucuresti, $--), pag. 240.
pag. 24.. #4% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
Sedinta de judecata in apel
Sedinta de judecata in apel prezinta unele particularitati fata de sedinta de
judecata in prima instanta, atat sub aspectul participantilor la sedinta de
judecata, cat si sub aspectul etapelor procesuale ale sedintei de judecata.
1. +articipantii la judecarea apelului
In vederea exercitarii dreptului lor, partile sunt citate pentru a participa la
sedinta de judecata in apel 'art. ).3 alin. 2%.
Citarea este obligatorie. &ste vorba de citarea partilor fata de care apelul poate
avea un efect. ,e pilda, in apelul inculpatului care nu a fost obligat la
despagubiri, nu vor fi citate nici o parte civila, care nu a atacat "otararea si nici
partea responsabila civilmente#$%. 1ipsa de la judecata a celorlalte parti regulat
citate, indiferent ca sunt apelanti sau intimati, nu impiedica judecarea apelului,
dispozitiile art. 2-$ alin. 5 ' aplicandu-se corespunzator#2%. 1a fel, este
obligatorie si prezenta inculpatului minor, sub sanctiunea nulitatii absolute, cu
exceptia cazului in care se face dovada ca acesta se sustrage de la judecata
'art. 252 alin. $ si art. 2-) C. pr. pen.%#)%.
---------------
#$% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, inc"eierea din 2.$--),
cit. de 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si
presa Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. $52.
+aidea, $--4, pag. 24..
#)% Curtea Suprema de >ustitie, decizia penala nr. 3$4=$--$ in ,reptul nr.
2=$--2, pag. -2, ;ribunalul mun. 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr.
.2)=$--2 in Culegere de practica judiciara penala, 8ucuresti, $--), pag. 240.
2. 6erificarile prealabile sedintei de judecata
Se verifica daca /
completul de judecata este legal constituit cu numarul de judecatori
prevazut de lege, cu participarea procurorului si a grefierului,
1- daca partile interesate si celelalte persoane au fost legal citate, este
vorba de apelanti si intimati. ?nele persoane pot sa aiba ambele calitati.
daca inculpatul detinut este prezent,
2- daca este asigurata asistenta juridica, in cazurile cand aceasta este
obligatorie si aparatorul este prezent.
Cand una din partile implicate in apel nu este citata sau inculpatul detinut
nu este adus ori nu este prezent aparatorul in cauzele in care prezenta
acestora este obligatorie, cauza se amana pentru alta data, altfel
judecata este lovita de nulitate absoluta#$%.
,aca nu sunt motive de amanare, se trece la verificarea regularitatii
apelului. In cadrul acestei verificari se va stabili
3- daca "otararea atacata este supusa apelului,
4- daca apelul este declarat de titularul dreptului de apel sau
reprezentantul legal sau special al acestuia,
5- daca apelul este in termen sau trebuie analizat daca este un apel
peste termen sau se cere repunerea in termen.
>udecata se va desfasura numai dupa ce se va dispune de catre instanta de
apel repunerea in termen si se va admite ca sunt indeplinite conditiile pentru
apelul peste termen. In cazul cand apelul este apreciat ca tardiv, instanta de
apel nu va mai analiza motivele ci va respinge apelul ca inadmisibil,
judecata desfasurandu-se numai cu privire la celelalte apeluri.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu,
2003, pag )52
3. ,esfasurarea judecarii apelului
>udecarea apelului in sedinta cunoaste aceleasi activitati de inceput cu
caracter preliminar si organizatoric ca si sedinta in prima instanta, cu
excluderea aspectelor care nu sunt corespunzatoare apelului 'de pilda,
nu se face strigarea nominala a martorilor si inlaturarea lor din sala de
sedinta, deoarece in apel nu se audiaza martori%. Acesta rezulta implicit
din inceputul dispozitiei art. ).. c. pr. pen.#$%
In art. ).5 alin. $ ' se arata ca instanta, judecand apelul, verifica
"otararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a
oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta de apel. Apelul constituind o
repetare a judecarii fondului cauzei, legea 'art. ).5 alin. 2% prevede
posibilitatea ca instanta sa administreze orice noi probe pe care le
considera necesare. In mod practic, la judecarea apelului se poate vorbi
de o completare a cercetarii judecatoresti efectuate in prima instanta.
&ste interesant a se urmari delimitarea notiunii de !inscris nou!, pentru a se putea
trage concluzii cu privire la faptul daca termenul este folosit in sens restrans sau
larg. in materie civila, s-a statuat constant ca termenul este folosit in acceptiunea
notiunii ca mijloc de proba, precizand ca !nu pot fi privite ca inscrisuri, ci raman tot
probe testimoniale - deci neadmisibile in recurs - declaratiile date de martori, c"iar
in forma autentica, dupa justificarea cauzei la prima instanta!#2%.
1a fel, s-a considerat ca raportul unui expert exprimat in scris asupra
unei probleme de specialitate, nu poate constitui un inscris nou#)%.
In materia penala, o parte a doctrinei a infirmat aceasta pozitie inclinand spre o
acceptiune mai larga a notiunii, care porneste de la principiul ca in procesul penal
toate probele sunt admise, daca legea nu le interzice expres#2%. S-a conc"is, ca
constituie inscrisuri noi si acelea care cuprind declaratia unui martor, punctul de
vedere al unui expert intr-o c"estiune de specialitate etc., c"iar daca acestea
reprezinta consemnari extrajudiciare. in sustinerea criticilor sale, titularul caii de atac
poate prezenta in instanta superioara orice inscrisuri care ar constitui probe noi#3%.
In opinii mai recente, avand un serios suport de argumente, sfera notiunii de
!inscrisuri noi! a fost redusa in oarecare masura. Astfel, s-a sustinut ca pot constitui
inscrisuri noi numai acelea care puteau fi administrate inca la judecarea cauzei in
prima instanta, !noutatea! lor constand in neinfatisarpa acestora la judecata cauzei
in prima instanta. ,e asemenea, s-a precizat ca prin notiunea respectiva trebuie
intelese numai actele si documentele care se cuprind in categoria inscrisurilor ca
mijloace de proba in sensul legii de procedura penala 'certificate, adeverinte, fise,
caracterizari%, acte autentice sau sub semnatura privata emanate de la parti,
scrisori, c"itante, evidente etc, care au fost cunoscute de prima instanta in
momentul pronuntarii#4%.
In privinta dezbaterilor ca moment procesual al judecarii cauzelor penale in apel, art.
).. fixeaza o alta ordine a luarilor de cuvant in comparatie cu cea existenta in
cadrul dezbaterilor la sedinta de judecata in prima instanta. Astfel, in timp
ce la judecata in prima instanta in cadrul dezbaterilor se da cuvantul in
ordine/ procurorului, partii vatamate, partii civile, partii responsabile
civilmente si inculpatului, la dezbaterea apelului se da cuvantul in
urmatoarea ordine/ apelant, intimat si la urma procurorului.
,aca apelul este declarat de procuror sau daca intre apelurile declarate
se afla si apelul procurorului primul cuvant il are acesta.
Ca si la judecata in prima instanta, procurorul si partile au dreptul la
replica cu privire la c"estiunile noi ivite cu ocazia dezbaterilor. Si in
cazul apelului, inculpatul are ultimul cuvant.
In ipoteza in care sunt mai multi apelanti printre care si procurorul, ordinea in
cuvantul apelantilor este determinata de ordinea dezbaterilor de la prima
instanta, dupa care fiecare parte va avea cuvantul in apelul ce il priveste.
S-a exprimat parerea ca, cu ocazia dezbaterilor judiciare, si instanta poate
sa puna, din oficiu, in discutie orice c"estiune care ar conduce la
solutionarea justa a apelului#.%.
In cadrul dezbaterilor, sunt supuse discutiilor motivele de apel invocate
de procuror si de parti, motive asupra carora, potrivit art. ).5 alin. 2,
instanta este obligata sa se pronunte#5%.
*otivele de apel, potrivit art. ).2, se formuleaza in scris, prin cererea
de apel si printr-un memoriu separat, care trebuie sa fie depus la
instanta de apel cel mai tarziu in ziua judecatii#-%.
*otivele de apel se pot formula si oral in ziua judecatii.
In acest sens pana la inc"iderea dezbaterilor, procurorul poate formula si
alte motive decat cele formulate prin adresa de motivare a apelului inaintata
instantei, c"iar daca motivele orale nu coincid cu cele scrise#$0%.
---------------
+aidea, $--4, pag. )4..
#2% +len. ;rib. Suprem, dec. indrum. nr.G=$-3), Culegere de ,ecizii pe anii
$-32-$-32, vol. I pag. $$.
#)% *ircea +asca, In legaturi cu !inscrisurile! care se pot produce ca probe
noi in fata instantei de recurs, 0evista 0omana de ,rept, nr..=$-52, p.$$-$2.
#2% S. 9a"ane, ,rept procesual penal, &d. ,idactica si +edagogica,
8ucuresti, $-4), pag. 25).
generala, vol. II, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0, pag. 2)2.
#4% <r. ;"eodoru, I. *oldovan, ,rept procesual penal, &d.
,idactica si +edagogica, 8ucuresti, $-.-, pag. 255.
#.% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. 23-.
#5% ;ribunalul Suprem, sectia penala, d. nr. 505 din $-50, in 0evista
0omana de ,rept, nr. $, $-5$, pag. $$5
#-% ;rib. jud. Suceava, dec. pen. nr. 4.. din $-5), 0evista 0omana de ,rept nr. $,
$-53, pag. 4-.
#$0% I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat,
&ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.22$-222
Solutionare
Cele doua solutii posibile
+rincipalele solutii pe care le poate pronunta instanta de apel, in urma
deliberarii, sunt doua/
1- respingerea apelului si mentinerea "otararii atacate,
2- admiterea apelului.
(iecare din aceste solutii cunoaste mai multe variante in raport de motivele de
respingere sau admitere a apelului.
,aca in cauza au fost declarate mai multe apeluri, fiecare trebuie sa primeasca o
solutie, in raport de pozitia procesuala si motivele invocate sau interesul procesual al
acestora. In cazul apelului declarat de procuror, c"iar in defavoare, acesta fiind
aparatorul intereselor societatii, c"iar daca motivele invocate sunt respinse si este
admis apelul uneia din parti pentru alte motive, trebuie admis si apelul *inisterului
+ublic, pentru ca, oricare ar fi motivele invocate de apelant, instanta este obligata,
potrivit art. ).$ alin. '2% C. proc. pen., sa examineze cauza din oficiu si sub celelalte
aspecte de fapt si de drept#$%. Apelul inadmisibil ca si apelul tardiv nu produc efectul
extensiv al apelului. ,aca apelul introdus de un membru al unui grup procesual
'consortium litis% a fost respins ca inadmisibil, instanta nu examineaza situatia celorlalti
membri ai grupului cu privire la care exista o indivizibilitate de imprejurari#2%.
---------------
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. 2.$.
0espingerea apelului
In cazul in care apelul este tardiv sau inadmisibil, ori in cazul in care "otararea atacata
este legala si temeinica instanta respinge apelul, mentinand "otararea atacata.
a% 0espingerea apelului tardiv
1egea prevede pentru declararea apelului, un interval de timp care nu poate fi
depasit. &xercitarea apelului dupa expirarea termenului de apel, daca nu are loc o
repunere in termen sau un apel peste termen, duce la respingerea apelului ca tardiv.
0eamintim in acest sens ca/
$% instanta de apel are latitudinea de a aprecia de la caz la caz, daca situatia invocata de
apelant constituie in mod efectiv o cauza de impiedicare a declararii apelului, indiferent
daca este sau nu o piedica de natura strict materiala#$%. Spre exemplu, intr-un caz s-a
decis ca sunt indeplinite conditiile repunerii in termenul de apel daca vina de a nu
introduce apelul in termen apartine avocatului inculpatului#2%. Solutia a fost criticata pe
buna dreptate, deoarece, c"iar daca s-a retinut ca cererea a fost predata avocatului
acesta avea obligatia sa dovedeasca faptul ca s-a aflat in imposibilitate de a depune
apelul la posta sau la grefa judecatoriei din motive mai presus de vointa lui#)%. Alta, este,
insa, situatia in care prima instanta, facand pronuntarea in absenta partii, fie a trecut in
mod eronat in condica de sedinta rezultatul deliberarii, fie nu l-a trecut deloc, punand
astfel partea in imposibilitatea de a cunoaste solutia data cauzei#2%.
2% +entru a putea exercita apelul peste termen, legea prevede realizarea cumulativa
a doua conditii, si anume, partea sa fi lipsit atat de la judecata, cat si la pronuntare si
apelul sa fie declarat cel mai tarziu in $0 zile de la inceperea executarii pedepsei sau
a inceperii executarii dispozitiilor privind despagubirile civile.
In sens mai larg, cererea partii care foloseste institutia nu trebuie intitulata in mod
necesar !apel peste termen!, fiind de obligatia instantei sa-l considere ca atare, daca
sunt satisfacute conditiile prevazute de art. )43 ' c. pr. pen. In practica s-a decis, ca
daca inculpatul a lipsit la judecata si pronuntare si a declarat apel dupa epuizarea
termenului legal, dar inainte de inceperea executarii "otararii, instanta nu avea
dreptul sa respinga apelul ca tardiv, avand obligatia solutionarii lui din oficiu, ca un
apel peste termen#3%. 0espingerea apelului ca tardiv se face de plano, deoarece
instanta nu mai poate examina legalitatea si temeinicia "otararii atacate, nefiind in
mod legal investita cu dreptul de control al "otararii primei instante, intrate in puterea
lucrului judecat prin neexercitarea in termen a apelului#4%.
In cazul respingerii apelului ca tardiv, "otararea primei instante ramane
definitiva la data expirarii termenului de apel 'art. 2$4 pct. 2 lit. a '%.
b% 0espingerea apelului ca inadmisibil
Apelul este inadmisibil cand nu este incuviintat de lege. Aceste situatii se refera fie la
imprejurarea ca legea nu prevede exercitarea caii de atac '"otarare de declinare de
competenta, decizia de stramutare sau "otararea de regulator de competenta, exista
autoritate de lucru judecat "otararea fiind definitiva etc.% ori nu indrituieste o persoana sa
exercite calea de atac 'fie ca se refera la situatiile cand persoana nu are calitate
procesuala sau a declarat apel cu privire la unele aspecte cure ii depaseau pozitia
procesuala%#.%. ,aca in cursul judecatii in prima instanta persoana vatamata a declarat
ca revine asupra cererii facute la urmarirea penala de a i se acorda despagubiri civile si
sustine ca nu mai are pretentii fata de inculpat, prin aceasta pierde calitatea de parte
civila si in consecinta apelul sau in contra sentintei prin care nu i s -au acordat
despagubiri este inadmisibil#5%. Subliniem ca apelul inadmisibil ca si apelul tardiv nu
produc efectul extensiv al apelului. ,aca apelul introdus de un membru al unui grup
procesual 'consortium litis% a fost respins ca inadmisibil, instanta nu examineaza situatia
celorlalti membri ai grupului cu privire la care exista o indivizibilitate de imprejurari#-%.
c% 0espingerea apelului ca neintemeiat
Spre deosebire de respingerea apelului ca tardiv sau inadmisibil, in cazul respingerii
apelului ca neintemeiat, instanta face o judecata de valoare asupra "otararii atacate.
Instanta nu poate respinge ca neintemeiate apelurile procurorului si ale partii civile
declarate impotriva unei sentinte de ac"itare, pe considerentul ca, dupa pronuntarea
solutiei, a intervenit amnistia si, in consecinta, continuarea procesului penal ar putea fi
ceruta numai de catre inculpat. Intr-o atare situatie, instanta de apel, indiferent
de pozitia inculpatului, are obligatia sa verifice daca solutia de ac"itare
pronuntata de prima instanta este sau nu legala sau temeinica#$0%.
+ractica judiciara poate fi obligata sa rezolve si situatii in care respingerea apelului este
necesara, desi paradoxal calea de atac e admisibila in principiu, folosita in termen, si
imprejurarile invocate demonstreaza nelegalitatea "otararii atacate. Astfel, s-a decis ca
inculpatul condamnat care a introdus o contestatie la executarea ce a fost respinsa, a
decedat mai inainte de solutionarea caii de atac declarate impotriva sentintei de
respingere a contestatiei, aceasta cale urmeaza a se respinge ca fara obiect#$$%.
--------------
1ex, $--., pag. 22..
#2% A se vedea, Curtea de Apel, Suceava, sectia penala, decizia nr. 230=20.$--4 cit.
de 6. ;imofte in +robleme de drept procesual penal din practica instantelor din raza
de activitate a Curtii de Apel Suceava, in ,reptul nr. 4=$--., pag. -$ --2.
#)% 6. ;imofte in +robleme de drept procesual penal din practica instantelor din
raza de activitate a Curtii de Apel Suceava, in ,reptul nr. 4=$--., pag. -2.
#2% a se vedea, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr. 2.$=$-.., in
0epertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-.4 -$-50,
pag. )30, ;ribunalul jud. ;imis, decizia penala, nr. 243=$-.0 in 0evista 0omana
de ,rept nr. $$=$-.0, pag. $.$, ;ribunalul mun. 8ucuresti, decizia nr. )0.=$--0
cu nota de 6. +apadopol, in Culegere de practica judiciara in materie penala pe
anul $--0, pag. $)2. in acelasi sens, 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal,
Casa de editura si presa Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 53
#3% ;ribunalul Suprem,sect.pen.dec.nr.4.5=$-.2, Culegere de ,ecizii, din
anul $-.2, p.235.
#4% ,. 6. *i"aescu, 0ecursul penal, &ditura stiintifica, 8ucuresti, $-42, pag. $5$.
#.% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura
#5% ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec.nr.4042=$-.$, 0evista 0omana de ,rept,
nr.4=$-.2, pag.$4-.
#-% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag.
2.$. #$0% C.A.8., s. a II-a pen., dec. nr. 42=$--2, 'cu nota critica% Culegere 6, pag. $3.
#$$% ;ribunalul Suprem, sect. pen., dec. nr.5$.=$-.3, 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii $-4--$-.3, pag. )3$.
Admiterea apelului
In cazul in care in urma judecatii in apel instanta de control constata greseli ale
sentintei, fie sub aspectul starii de fapt retinute, fie sub aspectul legalitatii, sau
greseli mixte, va desfiinta sentinta primei instante si va pronunta o noua
"otarare, care va inlocui "otararea primei instante.
In caz de admitere a apelului, potrivit art. )52 ' C. proc. pen., "otararea atacata se
desfiinteaza in intregime sau partial, dar in limitele efectelor devolutiv, extensiv si al
efectului neagravarii situatiei ii propriul apel. ,esfiintarea partiala a "otararii se poate
referi la unele fapte sau persoane, ori numai in ce priveste latura penala sau
civila, daca aceasta nu impiedica justa solutionare a cauzei#$%.
+otrivit art. ).- pct. 2, la admiterea apelului pot fi pronuntate doua solutii/
1- admiterea apelului cu solutionarea cauzei de catre instanta de apel
2- admiterea apelului cu rejudecarea cauzei de catre instanta a carei
"otarare a fost desfiintata sau de catre alta instanta.
Avand in vedere titularii apelului precum si drepturile lor in ceea ce priveste atacarea
"otararii penale si tinand seama de efectele devolutiv si extensiv ale apelului, legea a
prevazut posibilitatea ca "otararea sa fie desfiintata numai cu privire la unele fapte
sau persoane, ori numai in ceea ce priveste latura penala sau civila.
a% ,upa desfiintarea sentintei primei instante, se reformeaza solutia acesteia
pronuntandu-se o noua "otarare prin care se solutioneaza fondul cauzei. +entru a
se ajunge la aceasta solutie instanta de control fie reapreciaza probele
administrate, fie ca se administreaza probe noi ori da o noua incadrare juridica
faptelor sau stabileste alte pedepse sau da o alta rezolvare laturii civile. +rin decizia
pronuntata se pune capat judecatii in apel, deoarece aceasta nu se face in doi
timpi/ a bruierea apelului printr-o decizie pentru a se administra noi probe si apoi,
dupa administrarea probelor, sa se pronunte o alta decizie asupra fondului cauzei.
In caz de reformare totala instanta de apel va putea dispune urmatoarele solutii/
3- in latura penala/ condamnarea, ac"itarea, incetarea procesului penal,
4- in latura civila/ admiterea sau respingerea actiunii civile.
In caz de reformare partiala, instanta de apel, avand in vedere principiul non
reformatio in pzius, va putea sa sc"imbe incadrarea faptei retinute in sarcina
inculpatului, va reindividualiza pedeapsa, c"iar va putea sc"imba forma de
executare, iar in latura civila va putea modifica cuantumul despagubirilor#2%.
In conformitate cu dispozitiile art. ).- pct. 2 lit. a, instanta de apel desfiinteaza
sentinta primei instante, pronuntand o noua "otarare si procedeaza potrivit art.
)23 si urmatoarele privind judecata in fond. In consecinta, instanta de apel
poate pronunta oricare dintre solutiile pe care le poate pronunta prima instanta,
apreciind asupra temeiniciei sau netemeiniciei invinuirii si dispunand, dupa caz,
condamnarea, ac"itarea sau incetarea procesului penal#)%.
0eformarea poate fi totala sau partiala.
1- in caz de reformare totala, instanta de apel, poate pronunta o decizie de
condamnare, de ac"itare sau de incetare a procesului penal in latura penala si
de admitere sau de respingere a actiunii civile in latura civila.
2- in caz de reformare partiala, instanta de apel agraveaza sau atenueaza
pedeapsa, modifica cuantumul despagubirilor ori sc"imba incadrarea juridica a faptei#2%.
Indiferent ca a avut sau nu loc o noua judecare a fondului cauzei, din moment ce s-a
admis apelul si s-a desfiintat "otararea primei instante, in pronuntarea noii "otarari,
instanta de apel va proceda potrivit art. )23-)3) ', avand la indemana toate solutiile de
rezolvare a actiunii penale 'condamnare, ac"itare si incetare a procesului penal% dar si
cele referitoare la actiunea civila ori la alte aspecte care tin de solutionarea cauzei#3%. b%
,upa desfiintarea sentintei primei instante, se dispune rejudecarea cauzei de catre
instanta a carei "otarare a fost desfiintata in urmatoarele situatii, potrivit art. ).-
pct. 2 lit. b /
3- pentru motivul ca judecarea cauzei la acea instanta a avut loc in lipsa unei parti
nelegal
citate,
1- parea legal citata a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta
despre aceasta imposibilitate,
2- prin "otarare nu a fost rezolvat fondul cauzei.
3- instanta care a pronuntat "otararea atacata cu apel nu era competenta
potrivit legii. ,aca "otararea a fost desfiintata pentru caz de incompetenta, se
dispune rejudecarea de catre instanta competenta.
In primele trei cazuri rejudecarea cauzei va avea loc la instanta a carei "otarare a fost
desfiintata, iar in cazul al patrulea rejudecarea cauzei va avea loc in fata instantei care,
potrivit legii, este competenta sa rezolve cauza penala. In acest din urma caz nu se poate
face rejudecarea de catre instanta a carei "otarare a fost desfiintata deoarece, in mod
practic, s-ar repeta greseala in ceea ce priveste competenta#4%. Instanta de trimitere fiind
totdeauna prima instanta 'sau una corespunzatoare acesteia, dar competenta%, va judeca
potrivit tuturor regulilor aplicabile judecatii in prima instanta pronuntand o sentinta, care
potrivit tezei generale consacrate de art. )4$ se va putea ataca din nou cu apel#.%.
S-a exprimat in literatura juridica opinia ca instanta, de apel poate desfiinta
"otararea atacata In intregime sau partial, nu numai in limitele efectului
devolutiv si a celui extensiv la care se face referire expres in lege, ci si in
limitele efectului neagravarii situatiei partii in propriul apel.
*ai mult, regula non reformatio in pejus se aplica si in urma desfiintarii cu restituirea
cauzei, la reluarea urmaririi penale, astfel incat procurorul daca reluarea s-a dispus in
urma admiterii apelului inculpatului, nu va putea trimite in judecata pe inculpat pentru o
acuzare mai grava 'de pilda, pentru alte acte materiale ale aceleiasi infractiuni, o
forma calificata sau agravata a infractiunii initiale ori o noua infractiune%.
,e asemenea, instanta de apel poate desfiinta "otararea primei instante si
numai cu privire la modul de solutionare a unei c"estiuni de fond 'de pilda, in
legatura cu modul de individualizare a sanctiunii penale aplicate%#5%.
,esi legea nu mentioneaza care este categoria de competenta care a fost
incalcata in acest caz la admiterea apelului, socotim, in acord cu opinia
exprimata in literatura de specialitate, ca textul art. ).- pct. 2 lit. b ', ipoteza
finala, se refera la competenta dupa materie sau calitatea persoanei#-%.
: parte lipsa la proces se considera ca a fost nelegal citata daca/ nu s-a emis
citatie, daca citatia emisa nu cuprinde toate mentiunile prevazute de lege privind
calitatea celui citat, locul unde sa se prezinte data, dovada de primire sau
procesul-verbal de inmanare sau de afisare nu au fost indeplinite potrivit legii,
citatia a fost trimisa in alte locuri decat la adresa sau la resedinta indicata sau a
fost data altor persoane decat cele aratate in cuprinsul legii#$0%.
---------------
Constant, Sibiu, 2003, pag. )5..
pag )5. #)% 6asile +apadopol, Corneliu ;urianu, Apelul penal, Casa de
&ditura si +resa Sansa S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 22$
#2% A se vedea. Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. 2=$--3 in Curtea
deMApel 8ucuresti, Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3, &ditura Continent
GGI, 8ucuresti, $--4, pag. $3, 6. +apadopol, nota critica la decizia nr. $0=A=$--3
a Curtii de Apel 8ucuresti, sectia I penala, in Curtea de Apel 8ucuresti, Culegere
de practica judiciara penala pe anul $--2, &ditura Continent GGI, 8ucuresti,
$--3, pag. $4. #3% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.
+aidea, $--4, pag. 2.2. #4% I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea generala,
;ratat, &ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.22.
pag. 2.2. #5% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. 24).
#-% I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.22..
pag )5.-)55
3$ *UDECATA IN RECURS
.$ Generalitati
+ersoanele care au drepturi si obligatii stabilite printr-o "otarare judecatoreasca
pronuntata in apel sau in prima instanta, cand "otararea nu este susceptibila de apel,
pot considera ca acest act procesual este afectat in mod real de un viciu sau eroare si
pot cere, ca atare, o noua examinare a cauzei pentru inlocuirea primei "otarari cu o
noua "otarare. In vederea exercitarii unui control asupra "otararilor judecatoresti
pronuntate in prima instanta legea a pus la indemana celor interesati un instrument
procesual prin folosirea caruia se asigura o mai buna infaptuire a actului de justitie.
*ijlocul procesual prin care se asigura acest deziderat este recursul, care are ca
ratiune si finalitate indreptarea unor greseli comise de instanta sau de parti cu
ocazia primei judecati sau a celei efectuate in apel.
0ecursul este reglementat in capitolul III al ;itlului I din +artea Speciala sectiunea II 'art.
)53#$-)53#$- C. proc. pen.%, introduse prin 1egea nr. 23=$--) pentru modificarea si
completarea Codului de procedura penala#$% si completate recent prin 1egea )34=2004.
In succesiunea normala a procedurii judiciare recursul urmeaza apelului si in aceasta
ordine reprezinta cel de- al treilea grad de jurisdictie. : asemenea alcatuire a procesului
nu este insa obligatorie, iar uneori nici nu se poate realiza, intrucat legea nu permite
apelarea anumitor "otarari judecatoresti. Dotararile care nu pot fi atacate cu apel, nu pot
ramane insa pronuntate in prima si ultima instanta!, pentru ca numarul gradelor de
jurisdictie s-ar reduce la unul singur. In aceste cazuri recursul va fi posibil si fara
interventia prealabila a apelului. Singura cale de atac ordinara impotriva "otararii
pronuntate in prima instanta si neapelabila ramane recursul. In aceste cazuri recursul
reprezinta al doilea si ultimul grad de jurisdictie#2%.
In literatura sunt date diferite definitii. 0ecursul este o cale de atac ordinara de
anulare, partial devolutiva si in mod exceptional extensiva, destinata a repara
erorile de drept comise de instantele de fond, in "otararile date#)%.
&l corespunde celui de-al doilea grad de jurisdictie si de aceea se indreapta impotriva
"otararilor judecatoresti date in ultimul grad de fond, pentru erorile de drept pe
care le contine.
;ermenul de recurs in casatie este imprumutat din dreptul francez. 0ecursul fiind o
cale ordinara de atac, se deosebeste de recursul special, cale de atac conferita de
lege procurorului general al +arc"etului de pe langa inalta Curte de Casatie si
>ustitie sau recursului in interesul legii pe care il poate exercita ministrul justitiei.
ordine reprezinta cel de- al treilea grad de jurisdictie. : asemenea alcatuire a
procesului nu este insa obligatorie, iar uneori nici nu se poate realiza, intrucat legea nu
permite apelarea anumitor "otarari judecatoresti. Dotararile care nu pot fi atacate cu
apel, nu pot ramane insa pronuntate in prima si ultima instanta!, pentru ca numarul
gradelor de jurisdictie s-ar reduce la unul singur. In aceste cazuri recursul va fi posibil
si fara interventia prealabila a apelului. Singura cale de atac ordinara impotriva
"otararii pronuntate in prima instanta si neapelabila ramane recursul. In aceste cazuri
recursul reprezinta al doilea si ultimul grad de jurisdictie#2%.
Caile de atac sunt calificate ca extraordinare, daca ele pot fi executate numai in
cazurile si in conditiile specificate de lege. Codul de procedura penala califica apelul
si recursul ca fiind cai ordinare, iar contestatia in anulare, revizuirea, recursul in
interesul legii sunt calificate ca extraordinare. Importanta practica a clasificarii cailor
de atac in ordinare si extraordinare vizeaza, in principal, urmatoarele aspecte#3%/
1) executarea "otararii penale este suspendata pe durata termenului in care
poate fi exercitata calea de atac ordinara, iar apoi pe timpul judecarii acesteia,
in vreme ce caile de atac extraordinare nu au, in principiu, efect suspensiv,
2) cat timp este desc"isa calea ordinara de atac, nu se poate recurge la o cale de
atac extraordinara, insa caile de atac extraordinare se pot folosi concomitent,
3) in unele situatii, calea de atac extraordinara devine inadmisibila, daca partea interesata
putea sa invoce motivul prin intermediul caii de atac ordinare, dar nu a facut-o.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.2)0
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. 250.
#)% +entru o definitie, in parte asemanatoare, <". *ateut, 7oua reglementare a recursului in
procedura penala romana 'I%, in ,reptul, Anul 6I, Seria a III-a, nr. 2=$--3, pag. 2).
pag. 250. #3% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
;rasaturile caracteristice ale recursului
- 0ecursul, ca a doua cale ordinara de atac, este admisibil in cazurile prevazute de lege.
1egea stabileste, spre deosebire de apel unde se examineaza cauza sub toate aspectele,
in limitele efectului devolutiv de fapt si de drept, fara a se limita la criticile din motivele de
apel, ca instanta de recurs examineaza cauza in limitele cazurilor de casare prevazute de
art. )53#- C. proc. pen. 1egea stabileste 2$ motive de recurs si in afara acestora instanta
nu se poate pronunta c"iar daca constata si alte greseli. Aceasta limitare nu o gasim in
cazul cand recursul este singura cale de atac ordinara.
ordine reprezinta cel de- al treilea grad de jurisdictie. : asemenea alcatuire a
procesului nu este insa obligatorie, iar uneori nici nu se poate realiza, intrucat legea nu
permite apelarea anumitor "otarari judecatoresti. Dotararile care nu pot fi atacate cu
apel, nu pot ramane insa pronuntate in prima si ultima instanta!, pentru ca numarul
gradelor de jurisdictie s-ar reduce la unul singur. In aceste cazuri recursul va fi posibil
si fara interventia prealabila a apelului. Singura cale de atac ordinara impotriva
"otararii pronuntate in prima instanta si neapelabila ramane recursul. In aceste cazuri
recursul reprezinta al doilea si ultimul grad de jurisdictie#$%.
1- 0ecursul nu pune in miscare o noua judecata a cauzei in fond, ci doar
o verificare a "otararii atacate pe baza lucrarilor si a materialului din dosarul
cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta de recurs. Instanta de
recurs nu judeca procesul, ci "otararea judecatorilor, ea controleaza aceste
"otarari in raport cu legea. Instanta de recurs este obligata sa se pronunte
numai asupra motivelor de recurs, invocate de procuror si de parti.
2- 0ecursul este o cale de atac usor accesibila, care poate fi exercitata de catre
parti, la termen fix si in forme procesuale simple. &xercitarea caii de atac a apelului
este usurata partilor si de aplicarea regulii neagravarii situatiei in propria cale de atac.
3- 0ecursul este o cale de atac ireverentioasa pentru ca se adreseaza
instantelor judecatoresti superioare, celor care au judecat apelul 'cand recursul
este a doua cale de atac% sau primei instante 'cand este singura calc de atac%.
In aceste temeiuri, se considera ca recursul este o cale de atac ordinara,
ireverentioasa, cu caracter mixt/ de anulare si uneori de reformare a "otararilor
gresite, partial devolutiva, admisibila numai in cazurile prevazute de lege#2%.
----------------
#$% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. 250.
#2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag ).$-).2
Caracterizarea recursului
0ecursul prezinta urmatoarele trasaturi/
1) este o cale de atac ordinara ca si apelul, intrucat si el este un act obisnuit in
desfasurarea normala a procesului penal, se efectueaza intr-un termen fix, stabilit de
lege 'de regula $0 zile% si inlatura posibilitatea ca "otararea din ultimul grad de fond
sa devina definitiva si executorie. In literatura de specialitate s-a remarcat ca, in mod
exceptional, recursul se poate indrepta si impotriva unei "otarari definitive si
executorii. Astfel, potrivit art. )53#) coroborat cu art. )43 C. pr. pen., partea care a
lipsit atat de la judecata cat si de la pronuntare poate declara recurs peste termen in
cel mult $0 zile de la data inceperii executarii pedepsei sau a obligarii la despagubiri
civile. ,e aceea, s-a propus, de lege ferenda ca recursul peste termen sa fie
reglementat ca un caz de repunere in termenul de recurs#$%,
2) este o cale de atac, in principal, de drept, intrucat provoaca, de regula, un control
partial, numai in drept. Aceasta este, in esenta, ceea ce caracterizeaza recursul in raport
cu apelul in ceea ce priveste limitele in care se produce devolutia. Asadar, daca apelul
devolueaza cauza atat in fapt cat si in drept, sub toate aspectele, recursul o devolueaza
cu precadere in drept. &l repune in discutie nu intreaga cauza, ci numai c"estiunile de
drept sau de drept si de fapt si pentru motive bine determinate. &l poate avea loc numai
pentru nulitati de fond si de forma, adica pentru erori de drept substantiale 'materiale% si
procesuale 'formale%#2%. Starea de fapt nu este supusa controlului instantei de recurs.
In mod exceptional, recursul poate fi si o cale de atac de fapt sau de fapt si de drept cum
sunt, de pilda, cazurile in care se poate face recurs pe motiv ca s-a comis o eroare grava de
fapt! 'art. )53#- alin. $ pct. $5 C. pr. pen.% ori in care s-au aplicat pedepse gresit
individualizate !'art. )53#- alin. $ pct. $2 C. pr. pen.% ori a fost gresit rezolvata latura civila!
'art. )53#- alin 2 C. pr. pen.% sau instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte in sarcina
inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate...! 'art. )53#-
alin. $ pct. $0 C. pr. pen.% precum si cele in care "otararile judecatoresti nu sunt susceptibile
de a fi atacate cu apel. S-a remarcat faptul ca noua reglementare a recursului, spre
deosebire de reglementarea anterioara, nu mai asimileaza cazurile de casare cu nulitatile de
forma si de fond, intrucat in cuprinsul erorilor de judecata intra, din motivele aratate mai sus,
atat erori de drept cat si de fapt#)%.
1- este, in principiu, o cale de atac de anulare, deoarece tinde la obtinerea
casarii sau anularii atacate. In mod exceptional recursul este si o cale de atac mixta
de anulare si de reformare atunci cand in cazurile prevazute de lege 'art. )53#$3
pct. 2 lit. a% si b% C. pr. pen.% instanta de recurs insasi este cea care pronunta o
solutie asupra fondului cauzei. : asemenea concluzie se impune si in cazul in care
recursul este indreptat impotriva "otararilor nesupuse apelului#2%. 7u aceeasi
calificare se poate acorda, insa, recursului, atunci cand instanta admite recursul,
casand "otararea atacata si dispune rejudecarea de catre instanta de recurs,
deoarece in aceasta situatie se da o singura decizie in solutionarea recursului, care
este doar o decizie de casare, cuprinzand termenul pentru rejudecare si a doua
decizie ce nu priveste recursul 'care a fost anterior admis% ci rejudecarea fondului
cauzei, care se face dupa regulile primei instante 'art. )53#$- C. pr. pen.%#3%
2- este o cale de atac ireverentioasa, intrucat se adreseaza intotdeauna unor instante
judecatoresti superioare 'tribunalul, tribunalul militar teritorial, curtea de apel, curtea militara
de apel si Inalta Curte de Casatie si >ustitie% spre deosebire de alte cai de atac de anulare,
cum este, de pilda, contestatia in anulare, care se adreseaza aceleiasi instante 'instanta de
recurs care a pronuntat "otararea a carei anulare se cere sau instantei la care a ramas
definitiva ultima "otarare, dupa distinctiile facute de art. )5- C. pr. pen,%,
3- nu pune in miscare o noua judecata a cauzei in fond, ci doar o verificare a
"otararii atacate pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror
inscrisuri noi, prezentate la instanta de recurs. Asadar, instanta de recurs este
obligata sa se pronunte numai asupra motivelor de recurs invocate de procuror si de
parti.
+rin derogare de la aceasta regula, atunci cand recursul este indreptat impotriva
"otararilor judecatoresti ale primei instante pentru care legea prevede expres ca nu pot
fi atacate cu apel, nu mai este limitat la cazurile de casare prevazute expres in art.
)53#- C. pr. pen. ci, in aceasta ipoteza, instanta de recurs are obligatia sa examineze
intreaga cauza sub toate aspectele de fapt si de drept, in aceleasi conditii ca instanta de
apel, insa dupa regulile speciale privind judecata recursului, in genere,
4- este o cale de atac usor accesibila. :rice "otarare penala poate fi atacata cu
recurs, de catre orice parte din proces, intr-un termen fix si cu forme procesuale simple.
Accesul
liber al oricarei parti la folosirea acestei cai de atac este usurat si de regula nea-gravarii
situatiei in propriul recurs 'non reformatio in pejus%, care functioneaza in aceleasi conditii
ca in cazul apelului. +rin analogie cu ceea ce se intampla in cazul apelului, putem arata
ca ratiunea instituirii acestei reguli consta in inlaturarea temerii justitiabililor ca, eventual,
li s-ar agrava situatia in propria lor cale de atac, o asemenea temere putand determina,
implicit, abtinerea de la folosirea cailor de atac si astfel limitarea controlului judecatoresc
ce se realizeaza prin exercitarea acestora#4%.
&xplicatia conceptiei ca instanta de recurs solutionand cauza nu poate crea o situatie
mai grea pentru partea care a declarat recursul se gaseste in dreptul partilor de a
supune "otararea atacata unui control jurisdictional. (olosirea caii de atac nu poate
crea titularului o situatie mai grea, pentru ca astfel s-ar putea determina abtinerea partii
de la exercitarea drepturilor sale procesuale de teama asumarii acestui risc. :r,
controlul jurisdictional realizat prin recurs prezinta o importanta care depaseste
interesele partilor, contribuind la realizarea unui bun act de justitie#.%.
0egula neagravarii situatiei in propriul recurs se aplica tuturor titularilor
dreptului, cu exceptia procurorului, care este reprezentantul societatii.
7eagravarea situatiei in propriul recurs devine incidenta numai atunci cand recursul
este singular, si cand au fost declarate mai multe recursuri de persoane cu interese
comune sau indiferente fata de cei ce au declarat recurs. ,aca sunt mai multe
recursuri declarate de persoane cu interese contrare sau este recursul procurorului
in defavoarea celui ce a declarat recurs, nu se aplica regula non reformatio in peius.
0egula !non reformatio in pejus! este limitata la folosirea caii proprii de atac.
+recizarea devine necesara pentru intelegerea corecta a dispozitiei legale.
(olosirea de catre o parte a unei cai de atac nu exclude posibilitatea agravarii
situatiei sale in calea folosita de catre altcineva. ,e pilda, declarand recurs atat
inculpatul cat si procurorul situatia inculpatului se poate agrava. In acest sens,
situatia defavorabila nu este o consecinta a recursului declarat de inculpat - care
poate fi respins - ci un efect al admiterii recursului procurorului#5%.
0egula non reformatio in pejus in procesul penal produce urmatoarele consecinte#-%/
1- limiteaza 'in detrimentul principiului legalitatii si al aflarii adevarului%
posibilitatea instantei de recurs de a indrepta "otararile gresite la cazurile in
care s-ar crea o situatie mai favorabila pentru partea care a declarat recurs
2- creeaza accesul liber al oricarui titular la folosirea caii de atac a
recursului, contribuind, prin aceasta, la largirea controlului judecatoresc al
instantei de recurs asupra "otararilor primei instante.
---------------
#$% a se vedea. <r. ;"eodoru, Consideratii asupra unor dispozitii care
reglementeaza exercitarea recursului in materie penala, Anuarul centrului de
stiinta sociala a ?niversitatii Al I. Cuza! Iasi, sectiunea a III-a, $-54, pag. 243,
,. 6. *i"aescu, 0ecursul penal, &ditura stiintifica, 8ucuresti, $-42, pag. $$0-
$$), 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa Sansa!
S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 5---0.
#2% A se vedea, ;r. +op, ,reptul procesual penal, vol. I6, ;ipografia
7ationala, Cluj, $-24, pag. )3$.
#)% <r. <r. ;"eodoru, Contributii la caracterizarea recursului penal in actuala
reglementare, in 0evista de drept penal nr. $=$--4, pag. )0.
#2% A se vedea 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de editura si presa
Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag )).
#3% in sens contrar, <r. <r. ;"eodoru, Contributii la caracterizarea recursului
penal in actuala reglementare, in 0evista de drept penal nr. $=$--4, pag. )).
pag. 23-. #5% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.
+aidea, $--4, pag. 23--240.
#-% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d. 1umina
1ex, $--., pag. 22)-222.
Dotararile penale supuse recursului
+rivire generala
+otrivit reglementarii recursului, aceasta cale de atac cuprinde, prin cele doua forme de
exercitare, toate "otararile judecatoresti nedefinitive, cu limitarile prevazute de lege.
a. +rima forma a recursului, unde acesta este cea de a doua cale de atac, este
apropiata de forma traditionala, fiind o cale de atac predominanta in drept, prin care se
urmareste realizarea unei uniforme interpretari si aplicari a legii in cauzele penale.
Sentintele prin care se solutioneaza cauza sunt, de regula, supuse apelului.
&le sunt susceptibile direct de recurs numai in situatia in care nu este desc"isa
calea de atac a apelului. +rin aceasta, derogandu- se de la regula enuntata
mai sus, se asigura un control judecatoresc integral si nemijlocit asupra
"otararilor de condamnare, de ac"itare sau de incetare a procesului penal.
+ot fi atacate cu recurs atat latura penala cat si latura civila a cauzei. ,e asemenea,
&ste posibila atacarea separata cu recurs a laturii penale sau a laturii civile a cauzei
In conformitate cu prevederile art. )53#$ C. pr. pen., pot fi atacate cu recurs/
1) sentintele pronuntate de judecatorii in cazurile prevazute de lege,
2) sentintele pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor contra ordinii si
disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inc"isorii de cel mult 2 ani,
3) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea *ilitara de Apel,
4) sentintele pronuntate de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si >ustitie,
d#$% sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii
penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate,
5) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale militare
teritoriale, curti de apel si Curtea *ilitara de Apel.
6)sentintele pronuntate in materia executarii "otararilor penale, afara de cazul
cand legea prevede altfel, precum si cele privind reabilitarea.
7u sunt supuse recursului/
- sentintele care sunt susceptibile de apel si i" privinta carora persoanele prevazute in
art. )42 C. pr. pen. 'oricare din persoanele care pot face apel, potrivit legii, inclusiv
procurorul% nu au folosit calea apelului, ori cand apelul a fost retras, daca legea prevede
aceasta cale de atac 'art. )53#$ alin. ultim C. pr. pen., asa cum a fost modificat prin
1egea nr. $2$=$--4%. +rin aceasta dispozitie este consacrat principiul potrivit
caruia nu se poate face recurs omisso medio
In consens cu prevederile legale, in practica judiciara s-a considerat ca este
inadmisibil recursul declarat de inculpat impotriva "otararii primei instante daca, desi
acesta a declarat apel, si l-a retras#$%. ,e asemenea, s-a mai decis ca inculpatul nu
poate folosi calea de atac a recursului daca apelul acestuia a fost respins ca tardiv,
deoarece in aceasta situatie apelul se considera ca inexistent#2%.
Aceasta inseamna, ca, de regula, nu se poate recurge la o cale de atac, trecand sau sarind
peste alta, care, legal, are prioritate, in acest fel, nu se poate recurge la recurs, sarind peste
apel daca "otararea este susceptibila de a fi atacata cu apel. Atata vreme, insa, cat una din
persoanele prevazute in art. )42 C. pr. pen. a declarat apel, aceasta imprejurare profita
tuturor celorlalte persoane, carora le este desc"isa calea de atac a recursului, fara, insa, ca
aceasta sa vizeze si sentintele primei instante. In acest sens, art. )53#$ alin. ultim C. pr. pen.
prevede expres ca impotriva deciziilor pronuntate in apel, persoanele prevazute in art. )42,
c"iar daca nu au folosit apelul pot declara recurs!,
b. In cea de a doua forma, in care recursul este a doua cale de atac, acesta
imbraca forma apelului, si nu este limitat la motivele de casare prevazute pentru
prima forma a recursului, aratate in art. )53#- C. proc. pen., iar instanta este
obligata ca, in afara temeiurilor invocate si a cererilor formulate de recurent, sa
examineze cauza sub toate aspectele de fapt si de drept, solutiile fiind diferite
de cele din apel, in recurs avand o alta reglementare.
,e asemenea, sunt supuse recursului si deciziile pronuntate de instanta de
apel in rezolvarea cererii sau propunerii de liberare conditionata, precum si
in solutionarea cererii de reabilitare.
Stabilirea formei de recurs aplicabile se face dupa natura "otararii atacate. In
cazul in care se ataca cu recurs deciziile instantei de apel, acesta este cea de a
doua cale de atac. In cazul sentintelor si al inc"eierilor, unde legea prevede ca se
pot ataca numai cu recurs, acesta este singura cale de atac ordinara#)%.
In practica judiciara s-a remarcat ca, in lumina prevederilor art. )53#$ C. pr. pen., din
categoria "otararilor care nu pot fi atacate cu recurs sunt omise deciziile prin care apelul
a fost respins ca tardiv#2%, astfel incat, intr-o asemenea situatie recursul poate fi respins
ca nefondat, nu ca inadmisibil. In argumentarea acestui punct de vedere s-a aratat ca un
apel declarat tardiv nu poate fi considerat un apel nedeclarat, astfel incat partii care nu
s-a folosit de calea apelului in termenul legal nu i se poate refuza dreptul de a face
recurs#3%. ;otodata, s-a mai sustinut in mod judicios ca recursul este admisibil, in
principiu, doar in cazul in care se critica doar decizia instantei de apel, respectiv insasi
solutia de respingere a apelului ca tardiv. ,aca insa, se critica sentinta primei instante,
care a ramas definitiva la expirarea termenului de apel, recursul este inadmisibil#4%.
---------------
#$% a se vedea, Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, decizia nr. -$=$-.0$.$--3,
in ,reptul nr. 2=$--4, pag. $22, Curtea de Apel 8ucuresti sectia a 6I-a penala, decizia
nr. 22=$--3 in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3, pag. $23, Curtea de
Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 2)$=$--2, in Culegere de practica
judiciara penala pe anul $--2, pag. $.., Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala,
decizia nr. $5)=$--2, in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--2, pag. $.0.
#2% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. $04=$--3 in Curtea de
Apel 8ucuresti Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3, &ditara
Continent GGI, 8ucuresti, $--4, pag. $3$.
#)% <r. ;"eodoru, Dotararile penale supuse recursului, in 0evista 0omana de
,rept, nr. ., $-4-, pag. )-22$.
#2% A se vedea Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. $04=$--3, cu
nota de 6. +apadopol, in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3, pag.
$3$ -$32, Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. 3$.=$--3, cu nota de
6. +apadopol, in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3, pag. $-2 -$-3,
Curtea de Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. )2=$--3, cu nota de 6.
+apadopol, in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3, pag. $.), ,
Curtea de Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 2$2=$--2, in Culegere de
practica judiciara in materie penala pe anul $--2, pag. $.3, Curtea de Apel Craiova,
decizia penala nr. $22=$--3 in 0evista juridica a :lteniei nr. $ -2=$--3, pag. $$2, in
sens contrar, Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, decizia nr. 2-4.$--2 in
,reptul nr. $2=$--2, pag. 5$, Curtea de Apel, 8ucuresti, sectia I penala, decizia
3$.=$--3 cu nota de 6. +apadopol, Culegere de practica judiciara in materie penala
pe anul $--3, 8ucuresti, $--4, pag. $-2 -$-3, Curtea de Apel Constanta, decizia
penala nr. 5)=$--2 in Culegere de jurisprudenta, &ditura ,obrogea, $--2, pag. 5..
#3% A se vedea, D. ,iaconescu, Cu privire la admisibilitatea recursului in situatia
in care apelul a fost declarat tardiv, in ,reptul nr. 5=$--3, pag. 42.
#4% 6. +apadopol, nota la decizia penala nr. 3$.=$--3 a Curtii de Apel 8ucuresti, sectia I
penala, in Culegere de practica judiciara in materie penala pe anul $--3, pag. $-2-$-3.
Sentintele
Sentintele prin care se solutioneaza cauza sunt, de regula, supuse apelului. &le sunt
susceptibile de recurs numai in situatia in care nu este desc"isa calea de atac a
apelului. +rin aceasta se asigura un control judecatoresc integral asupra "otararilor
de condamnare, de ac"itare sau de incetare a procesului penal. +ot fi atacate cu
recurs atat latura penala cat si latura civila a cauzei. ,e asemenea, este posibila
atacarea separata cu recurs a laturii penale sau a laturii civile a cauzei.
In conformitate cu prevederile art. )53#$ din C. proc. pen., pot fi atacate cu recurs/
1) sentintele pronuntate de judecatorii in cazurile prevazute de lege,
2) sentintele pronuntate de tribunalele militare in cazul infractiunilor contra ordinii si
disciplinei militare, sanctionate de lege cu pedeapsa inc"isorii de cel mult 2 ani,
3) sentintele pronuntate de curtile de apel si Curtea *ilitara de Apel,
4) sentintele pronuntate de sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si >ustitie,
d#$% sentintele privind infractiunile pentru care punerea in miscare a actiunii
penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate,
5) deciziile pronuntate, ca instante de apel, de tribunale, tribunale militare
teritoriale, curti de apel si Curtea *ilitara de Apel.
6)sentintele pronuntate in materia executarii "otararilor penale, afara de cazul
cand legea prevede altfel, precum si cele privind reabilitarea.
In consens cu prevederile legale, in practica judiciara s-a considerat ca este inadmisibil
recursul declarat de inculpat impotriva "otararii primei instante daca, desi acesta a
declarat apel, si l-a retras#$%. ,e asemenea, s-a mai decis ca inculpatul nu poate
folosi calea de atac a recursului daca apelul acestuia a fost respins ca tardiv,
deoarece in aceasta situatie apelul se considera ca inexistent#2%.
Aceasta inseamna, ca, de regula, nu se poate recurge la o cale de atac, trecand sau sarind
peste alta, care, legal, are prioritate, in acest fel, nu se poate recurge la recurs, sarind peste
apel daca "otararea este susceptibila de a fi atacata cu apel. Atata vreme, insa, cat una din
persoanele prevazute in art. )42 C. pr. pen. a declarat apel, aceasta imprejurare profita
tuturor celorlalte persoane, carora le este desc"isa calea de atac a recursului, fara, insa, ca
aceasta sa vizeze si sentintele primei instante. In acest sens, art. )53#$ alin. ultim C. pr. pen.
prevede expres ca impotriva deciziilor pronuntate in apel, persoanele prevazute in art. )42,
c"iar daca nu au folosit apelul pot declara recurs!,
+e langa acestea, mai sunt prevazute de Codul de procedura penala si alte situatii/
- sentintele de dezinvestire pronuntate de judecatorii, tribunale, curti de apel si
Curtea *ilitara de Apel si de Inalta Curte de Casatie si >ustitie, cand au judecat in
prima instanta 'art. ))2-)). C. proc. pen., articole partial modificate prin legea
)34=2004%. In aceste cazuri se includ si sentintele de restituire pronuntate in temeiul
art. )00 alin. '2% C. proc. pen., cand instanta constata ca sesizarea nu s-a facut
potrivit legii, iar neregularitatea nu poate fi inlaturata de indata si nici prin acordarea
unui termen in acest scop, sau de trimitere de catre instanta organului competent a
plangerilor gresit indreptate 'art. 253 C. proc. pen.%. Sentintele de restituire sau de
trimitere a cauzei la procuror 'art. 253, )00, ))2 -)). C. pr. pen.% pot fi atacate cu
recurs, insa, numai de procuror si de inculpatul arestat in cauza#)%
---------------
#$% a se vedea, Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, decizia nr. -$=$-.0$.$--3,
in ,reptul nr. 2=$--4, pag. $22, Curtea de Apel 8ucuresti sectia-a 6ia penala, decizia
nr. 22=$--3 in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3, pag. $23, Curtea de
Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. 2)$=$--2, in Culegere de practica
judiciara penala pe anul $--2, pag. $.., Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala,
decizia nr. $5)=$--2, in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--2, pag. $.0.
#2% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. $04=$--3 in Curtea
de Apel 8ucuresti Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3,
&ditara Continent GGI, 8ucuresti, $--4, pag. $3$.
1ex, $--., pag. 2-0.
,eciziile instantelor de apel ce pot fi atacate cu recurs
0ecursul, ca cea de a doua calc de atac care se apropie de forma traditionala,
este indreptat impotriva deciziilor instantelor de apel. In art. )53#$ alin. '$% lit. e%
C. proc. pcn. se stabileste ca sunt atacabile cu recurs deciziile pronuntate, ca
instante de apel, de/ tribunale 'art. 2. pct. ) C. proc. pen.%
1- tribunalele militare teritoriale 'art. 25 pct. ) C. proc. pen.%
2- curtile de apel 'art. 25#$ pct. ) C. proc. pen.%
3- Curtea *ilitara de Apel 'art. 2- pct. 2 lit. b% C.
proc. pen.%. 7u se pot ataca cu recurs/
deciziile prin care s-a dispus rejudecarea cauzelor, deoarece prin aceasta decizie
se reia ciclul procesual in fata instantei care a gresit sau a instantei competenta
@cazul de la art. ).- pct. 2 lit. b% C. proc. pen.A. In cazul in care, prin decizia
pronuntata in apel, se dispune rejudecarea cauzei numai cu privire la solutia data
laturii civile, cea privind actiunea psnala fiind mentinuta, decizia poate fi atacata
cu recurs in ceea ce priveste solutionarea laturii penale#$%.
1- deciziile prin care s-a luat act de retragerea apelului, daca legea prevede
aceasta cale de atac,
2- deciziiile instantei de recurs,
3- deciziile instantei de recurs in anulare sau de recurs in interesul legii,
4- deciziile prin care s-a rezolvat contestatia in anulare care se
refera la o "otarare pronuntata in recurs#2%,
5- deciziile prin care au fost solutionate conflicte de competenta#)%.
In practica judiciara s-a remarcat ca, in lumina prevederilor art. )53#$ C. pr. pen., din
categoria "otararilor care nu pot fi atacate cu recurs sunt omise deciziile prin care apelul
a fost respins ca tardiv#2%, astfel incat, intr-o asemenea situatie recursul poate fi respins
ca nefondat, nu ca inadmisibil. In argumentarea acestui punct de vedere s-a aratat ca un
apel declarat tardiv nu poate fi considerat un apel nedeclarat, astfel incat partii care nu
s-a folosit de calea apelului in termenul legal nu i se poate refuza dreptul de a face
recurs #3%. ;otodata, s-a mai sustinut in mod judicios ca recursul este admisibil, in
principiu, doar in cazul in care se critica doar decizia instantei de apel, respectiv insasi
solutia de respingere a apelului ca tardiv. ,aca insa, se critica sentinta primei instante,
care a ramas definitiva la expirarea termenului de apel, recursul este inadmisibil#4%.
---------------
#$% C.S.>., s. pen., dec. nr. .0$=$--2, ,reptul, nr. )=$--3, pag. -).
#2% C.S.>.. s. pen., dec. nr. 4)$=$--4, ,reptul $--4. pag. 2$3.
#)% C.S.>.. s. pen., dec. nr. 400=$--., 8uletinul >urisprudentei $--., pag. )5)-)52.
#2% A se vedea Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. $04=$--3, cu nota
de 6. +apadopol, in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3, pag. $3$ -$32,
Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. 3$.=$--3, cu nota de 6. +apadopol,
in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3, pag. $-2 -$-3, Curtea de Apel
8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. )2=$--3, cu nota de 6. +apadopol, in Culegere
de practica judiciara penala pe anul $--3, pag. $.), Curtea de Apel 8ucuresti, sectia a
II-a penala, decizia nr. 2$2=$--2, in Culegere de practica judiciara in materie penala pe
anul $--2, pag. $.3, Curtea de Apel Craiova, decizia penala nr. $22=$--3 in 0evista
juridica a :lteniei nr. $-2=$--3, pag. $$2, in sens contrar, Curtea Suprema de >ustitie,
sectia penala, decizia nr. 2-4.$--2 in ,reptul nr. $2=$--2, pag. 5$, Curtea de Apel,
8ucuresti, sectia I penala, decizia 3$.=$--3 cu nota de 6. +apadopol, Culegere de
practica judiciara in materie penala pe anul $--3, 8ucuresti, $--4 pag. $-2-$-3, Curtea
de Apel Constanta, decizia penala nr. 5)=$--2 in Culegere de jurisprudenta, &ditura
,obrogea, $--2, pag. 5.. #3% A se vedea, D. ,iaconescu, Cu privire la admisibilitatea
recursului in situatia in care apelul a fost declarat tardiv, in ,reptul nr. 5=$--3, pag. 42.
#4% 6. +apadopol, nota la decizia penala nr. 3$.=$--3 a Curtii de Apel 8ucuresti, sectia I
penala, in Culegere de practica judiciara in materie penala pe anul $--3, pag. $-2-$-3.
Inc"eierile
In ceea ce priveste atacarea cu recurs a inc"eierilor, regula este aceea potrivit
careia inc"eierile pot fi atacate cu recurs numai o data cu sentinta sau cu decizia
recurata. Ca urmare, recursul declarat impotriva sentintei sau deciziei se socoteste
facut si impotriva inc"eierilor, c"iar daca acestea au fost date dupa pronuntarea
"otararii 'art. )53#$ alin. ) din C. proc. pen.%. In aceasta categorie intra#$%/
1) inc"eierile care solutioneaza c"estiuni premergatoare fondului cauzei si au
fost date in timpul judecatii, respectiv/
- inc"eieri prin care instanta dispune asupra administrarii probelor, asupra
cererilor formulate de parti, precum si asupra exceptiilor ridicate de acestea
in temeiul art. )0$ alin. $, 2 si ) C. proc. pen.
- inc"eierile prin care instanta ia masuri pentru buna desfasurare a procesului
penal, cum sunt cele privind respingerea cererii de privind extinderea actiunii
penale sau a procesului penal,
- inc"eierile prin care se solutioneaza unele probleme in caile de atac extraordinare,
cum sunt, de exemplu, cele privind admiterea, in principiu, a revizuirii,
2) inc"eierile care au fost date dupa pronuntarea sentintei sau deciziei de
recurare 'bunaoara, inc"eierea de inlaturare a unei omisiuni vadite sau de
indreptare a erorii materiale%.
Spre deosebire de apel, la care nu se manifesta abateri de la regula ca inc"eierile se ataca
odata cu fondul cauzei, in cazul recursului exista derogari anume prevazute de lege, cand
se permite atacarea separata a unei inc"eieri, fara a fi necesara desfasurarea integrala a
judecatii in gradul de jurisdictie corespunzator si abia ulterior, odata cu sentinta sau decizia
sa fie atacate toate "otararile adiacente, asa cum consacra teza generala#2%. ;otusi sunt si
inc"eieri date de instanta de apel, care pot fi atacate cu recurs. In aceste cazuri recursul are
trasaturile apelului. Aceste inc"eieri sunt/
1) inc"eierile prin care s-a dispus in apel luarea, prelungirea, revocarea,
inlocuirea sau incetarea unei masurii preventive, ori revocarea liberarii
provizorii sub control judiciar sau pe cautiune @art. $2$, art. $3- alin. '.%A,
2) inc"eierile prin care se confirma masura internarii medicale 'art. $42 alin.
ultim C. proc. pen.%,
3) inc"eierea prin care se ia de catre instanta de apel o masura asiguratorie @art. $45 alin.
'2% C. proc. pen.A,
4) inc"eierile prin care s-a dispus suspendarea judecatii in conformitate cu
art. )0) C. proc. pen.
,e la aceasta regula, exista urmatoarele exceptii/
- inc"eieri pentru care legea prevede expres ca nu pot fi atacate cu recurs,
- inc"eieri care pot fi atacate cu recurs separat, care se judeca imediat,
inainte de pronuntarea sentintei sau deciziei de recurare,
- inc"eieri care pot fi atacate cu recurs separat, dar care urmeaza a fi >udecat
numai dupa pronuntarea sentintei sau deciziei.
7u pot fi atacate cu recurs urmatoarele inc"eieri/
- inc"eierile prin care s-a admis ori s-a respins abtinerea sau s-a admis recuzarea 'art.
32 alin. 4 din C. proc. pen.%, singura ipoteza in care, in materia recuzarii, inc"eierile pot
fi atacate cu recurs este aceea in care cererea de recuzare a fost respinsa,
inc"eierile date in cauzele penale in care s-au pronuntat sentinte sau decizii
susceptibile de a fi atacate cu apel.
+ot fi atacate cu recurs separat, care se judeca imediat, urmatoarele inc"eieri/
1- inc"eierea prin care s-a respins cererea de recuzare 'art.32 alin. final%,
2- inc"eierea prin care se dispune luarea, revocarea, inlocuirea sau
incetarea de drept a masurilor preventive 'art. $2$%,
3- inc"eierea prin care s-a solutionat cererea de prelungire a arestarii
preventive 'art. $3- alin. . si 5%,
4- inc"eierea prin care s-a confirmat masura provizorie a internarii medicale
'art. $42 alin. ultim%,
5- inc"eierea prin care s-a solutionat plangerea impotriva masurilor asiguratorii 'art.
$45%,
6- inc"eierea prin care s-a suspendat judecata in prima instanta 'art. )0)%.
---------------
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. 2-0.
;itularii recursului
+otrivit art. )53#2 din C. proc. pen., pot face recurs persoanele aratate in art. )42 din
C. proc. pen., care se aplica in mod corespunzator. ,eci, cele expuse cu privire la
titularii dreptului de apel sunt valabile, cu adaptarile de rigoare, si pentru recurs.
Aceste persoane sunt/
1) procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila,
2) inculpatul, in ce priveste latura penala si latura civila, in cazul in care sunt mai
multi inculpati in cauza, prin recursul declarat de un inculpat, acesta nu poate
critica "otararea pentru motivul ca ar fi fost a citat gresit un alt inculpat#$%,
3) partea vatamata, in ce priveste latura penala, daca partea vatamata s-a constituit
si parte civila, poate ataca cu recurs, atat latura penala cat si latura civila#2% ,
4) partea civila in latura civila, recursul in acest caz nu va viza nici un aspect
din latura penala. ,aca actiunea penala s-a pus in miscare ca urmare a
plangerii prealabile a persoanei vatamate care s-a constituit si parte civila, cele
doua calitati cumulandu-se, se poate ataca cu apel sentinta sau decizie - atat
in ansamblul ei, cat si partial - asupra unei singure laturi a procesului#)%.
5) partea responsabila civilmente, in ce priveste latura civila,
6)martorul, expertul, interpretul si aparatorul, in ce priveste c"eltuielile judiciare
cuvenite acestora,
7) orice persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau act
al instantei#2%. ,aca actiunea penala nu a fost pusa in miscare la plangerea prealabila
a persoanei vatamate, aceasta nu poate ataca cu recurs "otararea nici ca persoana
ale carei interese au fost vatamate - invocand ca faptuitorul este foarte periculos - sau
ca a comis infractiunea de marturie mincinoasa, spre a putea cerc ulterior, pe acest
temei, revizuirea "otararii date in procesul in care s-a facut marturia#3% .
+entru a se putea declara recurs de catre persoanele autorizate de lege,
acestea trebuie sa indeplineasca in principiu doua importante conditionari/
sa fi avut calitatea de parte in cauza in momentul cand s-a pronuntat "otararea
care face obiectul recursului,
1) titularul sa aiba un interes real in exercitarea caii de atac si in obtinerea pe
calea casarii a unei alte "otarari.
Aceste conditionari se aplica in mod corespunzator si procurorului. Cu privire ia primul
aspect al problemei edificator este urmatorul exemplu. ,aca impotriva unei sentinte
declara apel numai procurorul pe latura penala, evident ca fata de partea civila
"otararea ramane definitiva cu privire la latura civila. In aceste conditii, partea civila nu
mai poate face recurs impotriva deciziei pronuntate in apel, c"iar daca ar avea un
interes care s-ar repercuta asupra drepturilor sale dobandite anterior, pentru ca nu era
parte in cauza in momentul cand s-a dat in apel decizia care formeaza obiectul caii de
atac urmatoare#4%. In afara de procuror, pentru celelalte persoane recursul poate fi
declarat de catre reprezentantul legal si aparator, iar pentru inculpat, si de sotul
acestuia. In lumina dispozitiilor art. )53#$ alin. 2, titularii recursului amintiti mai sus, pot
declara recurs impotriva deciziilor pronuntate in apel, c"iar daca nu au folosit calea de
atac a apelului, insa doar daca prin decizia pronuntata in apel a fost modificata solutia
din sentinta si numai cu privire la aceasta modificare#.%.
---------------
#$% ;rib. Suprem, s. pen.. dec. nr. )2)-=$-.2, Culegere de ,ecizii, pag. 32-. #2%
;ribun. *un. 8ucuresti, s. I. pen., dec. nr. 2)$=$--$, Culegere II, pag. 222. #)%
;rib. Suprem, s. pen., dec. nr. 2)5=$-.-, Culegere de ,ecizii, pag. ).3.
#3% ;.j. Alba, dec. pen. nr. 44.=$-.3, 0evista 0omana de ,rept, nr. ., $-.4, pag.
4$. #4% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea,
$--4, pag. 2-2. #.% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat,
&ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.2)..
%$ De"larare
;ermenul de recurs
In procesul penal, termenul general de exercitare a cailor de atac ordinare, este de
$0 zile. +otrivit art. )53#) C. proc. pen., si in cazul recursului termenul comun este
de $0 zile, iar in anumite situatii in care nu este judecat fondul sau se impune o
judecare alerta, legea stabileste un termen mai scurt, de 22 ore sau de ) zile.
Cazurile pentru care este stabilit un termen de 22 ore sunt urmatoarele#$%/
1. Inc"eierea prin care se dispune, in timpul urmaririi penale, luarea masurii arestarii
preventive a invinuitului sau inculpatului, impotriva inc"eierii prin care se dispune
revocarea, inlocuirea, incetarea sau prelungirea arestarii preventive, precum si impotriva
inc"eierii de respingere a propunerii de arestare preventiva. Invinuitul sau inculpatul si
procurorul pot face recurs la instanta superioara in termen de 22 de ore de la pronuntare,
pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa. 'alin. $ al articolului $20#) %
2. Inc"eierea data in prima instanta si in apel, prin care se dispune luarea, revocarea,
inlocuirea, incetarea sau mentinerea unei masuri preventive ori prin care se
constata incetarea de drept a arestarii preventive, poate fi atacata separat, cu
recurs, de procuror sau de inculpat. ;ermenul de recurs este de 22 de ore si curge
de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru cei lipsa 'art. $2$%,
c. Inc"eierea prin care s-a admis ori s-a respins cererea de liberare provizorie. +oate face
recurs invinuitul sau inculpatul ori procurorul, la instanta superioara. ;ermenul de recurs
este de 22 de ore si curge de la pronuntare, pentru cei prezenti, si de la comunicare, pentru
cei lipsa 'art. $40#-. 0ecursul impotriva inc"eierilor privind liberarea provizorie% +entru
unele cazuri urgente, legea reglementeaza si un termen de recurs exceptional mai scurt
decat cel de $0 zile, dar mai lung de 22 de ore. &ste vorba de termenul de 25 de ore sau
de ) zile, pe care il intalnim in materia recursului declarat impotriva/
1. sentintelor sau deciziilor pronuntate potrivit procedurii privind judecarea
infractiunilor flagrante 'art. 2.. - ) zile%,
2. sentintelor pronuntate in cazul liberarii conditionate 'art. 230 alin. 2 - ) zile% etc.
;ermenul de recurs se socoteste pe zile libere si curge potrivit dispozitiilor legale privind
curgerea termenului de apel 'de la pronuntare, de la inregistrarea la parc"et a adresei
de trimitere a dosarului ori de la comunicarea copiei de pe dispozitiv, dupa caz%.
Institutiile repunerii in termen si recursului peste termen sunt reglementate dupa regulile
instituite de art. )42 si )43 din C. proc. pen. privind repunerea in termen si apelul peste
termen, care se aplica in mod corespunzator 'art. )53#) alin. 2 din C. proc. pen.%#2%.
---------------
#$% C.S.>., s. pen., dec. nr. 22-=$--4, 8uletinul >urisprudentei., $--4, pag. 2$0-2$$.
;ribun. *un. 8ucuresti, s. a II-a pen., dec. nr. .23=$--$, Culegere II, pag. 22$
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.2)5
(orma recursului
In ceea ce priveste forma in care se declara recursul, cele prevazute de art. )44 si
)4. din C. proc. pen. privind declararea apelului se aplica in mod corespunzator.
Cererea de recurs se va depune fie la prima instanta, fie la instante de apel, dupa
caz, in functie de gradul instantei 'de fond% care a pronuntat "otararea atacata.
Instanta de recurs
+otrivit art. 2.-2- din C. proc. pen., instantele de recurs sunt urmatoarele/
1) tribunalul,
2) tribunalul militar teritorial,
3) Curtea de Apel,
4) Curtea *ilitara de Apel,
5) Inalta Curte de Casatie si >ustitie.
*otivarea recursului
(ormularea motivelor de recurs
+otrivit art. )53#$0 din C. proc. pen., recursul trebuie motivat.
,in formularea legii, rezulta ca motivarea recursului este obligatorie.
7emotivarea conduce la anularea recursului declarat 'nulitate relativa%.
,aca recursul este motivat in scris, atunci motivele de recurs pot fi cuprinse in
cererea de recurs 'unui singur act% sau printr-un memoriu separat, memoriu care
va trebui depus la instanta de recurs cu cel putin 3 zile inaintea primului termen
de judecata. Acest termen este de regresiune si se calculeaza pe zile libere.
7edepunerea motivelor de recurs inauntrul acestui termen legal sau nemotivarea
recursului determina o limitare a examinarii cauzei deoarece in cazul in care nu sunt
respectate conditiile prevazute in alin. $ si 2, motivarea in scris si termenul de
depunere a recursului, instanta ia in considerare numai cazurile de casare care,
potrivit art. )53- alin. ), se iau in considerare din oficiu#$%.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag 2$3
*otivele de recurs
In principiu, motivele nu pot fi decat de drept, fiind determinate expres de lege
'art. )53#- alin. $ pct. $-2$ din C. proc. pen.%. *otivele recursului nu pot consta
in erori de fapt 'errores facti%, cu exceptia erorii grave 'art. )53#- pct. $5 din C.
proc. pen.%, ci numai in erori de drept 'errores juris%.
&rorile de drept pot fi/
a% erori de drept formal sau procesual 'errores in
procedendo%, b%erori de drept material sau substantial
'errores in judicendo%. *otivele de recurs pot fi/
1- formale sau de procedura 'vitia in procedendo%,
2- substantiale sau de judecata 'vitia in judicendo sau in decidendo%.
Sinteza motivelor de recurs
*otivele formale de recurs 'errores juris in procedendo% sunt urmatoarele#$%/
1) 7u au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie dupa
calitatea persoanei.
2) Instanta nu a fost sesizata legal
3) Instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile art. 2-2 alin.
2 care consacra obligativitatea unicitatii si continuitatii completului de judecata in tot
cursul judecarii unei cauze sau a existat un caz de incompatibililate
4) Sedinta de judecata nu a fost publica in afara de cazurile cand legea prevede altfel.
5) >udecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului cand
aceasta este obligatorie, potrivit legii.
6) >udecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era obligatorie.
7) >udecata s-a facut fara efectuarea anc"etei sociale in cauzele cu infractori minori.
8) 7u a fost efectuata expertiza psi"iatrica a inculpatului in cazurile si in
conditiile prevazute de art. $$. alin. $ si 2 din C. proc. pen.
9)Dotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea solutiei
contrazice dispozitivul "otararii sau acesta nu se intelege
10) Instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului prin
actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri
esentiale pentru parti, de natura sa garanteze drepturile lor si sa influenteze solutia
procesului.
11)Instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv.
12) Apelul s-a judecat in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata, a fost
in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta
imposibilitate.
---------------
#$% +entru dezvoltari/ I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.220-223, <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala,
+artea speciala, vol. II, &d. 1umina 1ex, $--., pag. )02, 7. 6olonciu, ;ratat de
+rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. 2-- si urm., A. S. ;ulbure,
+rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura Constant, Sibiu, 2003.
1) 7u au fost respectate dispozitiile privind competenta dupa materie dupa
calitatea persoanei
7ecompetenta materiala sau personala 'ratione materiae si ratione
personae% a instantelor de fond se sanctioneaza cu nulitatea absoluta 'art.
$-. alin. 2 C. pr. pen.%. Incalcarea normelor procedurale privind competenta
teritoriala nu constituie motiv de recurs deoarece nu face parte dintre
motivele prevazute expres in art. )53#- C. pr. pen., fiind de natura sa atraga
doar nulitatea relativa in conditiile art. $-. alin. $ si 2 C. pr. pen.#$%.
0eamintim in acest sens ca competenta materiala si cea teritoriala sunt forme
generale si necesare de competenta, orice legislatie stabilind, pentru fiecare
organ judecatoresc, sfera de cauze penale pe care este abilitata sa le judece, in
raport de natura si gravitatea infractiunii, precum si circumscriptia sa teritoriala.
Aceste doua forme de competenta sunt concurente pentru ca trebuie stabilite
deodata atunci cand se savarseste o infractiune si se pune problema care
instanta este competenta sa judece in prima instanta#2%. &xista c"iar
unanimitate de vederi in a considera competenta materiala si teritoriala ca forme
fundamentale, unii autori marginindu-se numai la ele si apreciind ca celelalte
forme constituie in realitate aspecte deosebite sau particulare ale acestora#)%.
Cu privire la nulitatile absolute si relative, este de reamintit ca in dreptul
procesual penal roman existenta nulitatilor ca sanctiuni procedurale este
strans legata de existenta unei vatamari procesuale, vatamare care trebuie
sa se fi produs prin efectuarea unui act in conditii nelegale, in acest sens, in
art. $-. alin. $ se arata ca incalcarile dispozitiilor legale care reglementeaza
desfasurarea procesului penal atrag nulitatea actului numai atunci cand s-a
adus o vatamare care nu poate fi inlaturata decat prin anularea acelui act#2%.
7ulitatile pot produce foarte multe consecinte juridice. ,intre efectele
generale cele mai de seama mentionam#3%/
a% Actele nule sunt inapte de a produce efecte juridice. 1ipsa de
valabilitate juridica a actelor nule se produce ex tunc de la efectuarea
actelor si nu ex nunc de la constatarea nulitatii.
7ulitatea actului declarat ca atare se rasfringe si asupra altor acte cu care cu
care primul se gaseste in legatura cauzala. Intre actele procesuale nu exista
numai o succesiune cronologica, ci si o legatura cauzala. +entru actele
subsecvente nulitatea opereaza indirect, 'nu deriva din indeplinirea conditiilor
cerute de art. $-.% efectul rezultand din raportul de cauzalitate.
2) &xista in general obligatia de refacere a actului declarat nul. Consecinta
se produce indiferent de faptul ca nulitatea are caracter absolut sau relativ.
0efacerea, desi obligatorie, in principiu nu are loc in cazul existentei unor
piedici obiective 'de exemplu, reaudierea martorului decedat%.
---------------
#$% Curtea de Apel ;imisoara, decizia penala nr. 2.)=0=22.02.$--4 in
,reptul nr. $=$--., pag. $25.
Constant, Sibiu, 2003, pag. $)3
#)% S. 9a"ane, ,rept procesual penal, &d. ,idactica si +edagogica,
8ucuresti, $-4), pag. $00, *. *. 8asarab, ,rept procesual penal, vol.
I, ;ipografia ?niv. 8abes-8olCai, Cluj 7apoca, $-.), pag. $32.
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag. 2.0.
#3% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d.
+aidea, $--4, pag. 2.5-2.-.
2) Instanta nu a fost sesizata legal
Se au in vedere normele ce privesc incalcari privind#$%/ sesizarea primara care se
face prin rec"izitoriu 'art. 242-242 C. proc. pen.% ori prin plangere prealabila a partii
vatamate, sesizarea complementara care se face in cursul judecatii prin extinderea
actiunii penale si extinderea procesului penal pentru alte fapte sau alte persoane
'art. ))3, ))4, )). C. proc. pen., modificate prin legea )34=2004%, sesizare
neoriginara sau atipica cum este/ desfiintarea "otararii cu trimitere din apel @art. ).-
alin. '2% C. proc. pen., modificat prin legea )34=2004A, casarea cu trimitere din recurs
'art. )53#$3 modificat C. proc. pen.%, declinarea de competenta 'art. 22 C. proc.
pen.%, "otararea de rezolvare a conflicteler de competenta @art. 2) alin. '-% C. proc.
pen.A, stramutarea cauzei penale @art. 33 alin.
'2% modificat prin 1egea )34=2004 C. proc. pen.A, sesizarea in cadrul
procedurilor judiciare, cum este sesizarea pentru prelungirea arestarii
preventive, punerea in libertate s.a.m.d.
Incalcarea dispozitiilor referitoare la sesizarea instantei se sanctioneaza
cu nulitatea absoluta 'art. $-. alin. 2 C. pr. pen.%. In anumite cazuri, legea
permite acoperirea nulitatii, si anume/ daca actul de sesizare este
neregulat intocmit in conditiile art. )00 si ale art. )44 alin. ')% C. proc. pen.
S-a considerat ca sesizarea instantei are prioritate in raport cu
compunerea completului de judecata, intrucat art. )53#- C. pr. pen.
cuprinde o ordine de preferinta a cazurilor de casare#2%.
---------------
#$% conform A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant,
Sibiu, 2003, pag. 222 si urm.
#2% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. 43=$--3, cu
nota de 6. +apadopol, in Curtea de Apel 8ucuresti, Culegere de practica
judiciara penala pe anul $--3, pag. $2. -$25.
3) Instanta nu a fost compusa potrivit legii ori s-au incalcat prevederile art. 2-2 alin.
2 care consacra obligativitatea unicitatii si continuitatii completului de judecata in
tot cursul judecarii unei cauze sau a existat un caz de incompatibililate#$%
Acest motiv se refera la urmatoarele#2%/
1- gresita compunere a instantei. Aceasta are in vedere atat aspectul constitutiv
cat si cel functional al notiunii de compunere, 'compunerea instantei fiind o
conditie esentiala a judecatii, neregularitatea ei genereaza o nulitate absoluta,
care se poate invoca in orice moment si se poate lua in considerare si din oficiu
6a fi lovita de nulitate "otararea adoptata de un numar diferit de judecatori decat
cel prevazut de lege. &ste lovita de nulitate absoluta "otararea daca a fost
prezent in complet, c"iar la un singur termen de judecata, un judecator care nu
a dobandit sau a pierdut aceasta calitate, din judecatori incompatibili, de
asemenea cand la deliberare si la darea "otararii au participat alti judecatori sau
un numar diferit de judecatori de cei care au participat la dezbaterile judiciare
@art. 2-2 alin. ')% si art. )0. alin. $ C. proc. pen.A#)%.
2- incalcarea principiului continuitatii completului de judecata. ,aca
"otararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la
dezbaterea cauzei in fond, sanctiunea este nulitatea absoluta a judecatii.
Aceasta violare a legii trebuie sa rezulte din insasi "otararea care se ataca
cu recurs,
3- existenta unui caz de incompatibilitate. &ste vorba de cazurile
de incompatibilitate prevazute expres in art. 24,2.,25, 2- si 32 C.
pr. pen. Incompatibilitatea se sanctioneaza cu nulitatea relativa.
Incompatibilitatea este o institutie prin intermediul careia anumite
persoane din cadrul organelor care desfasoara procesul penal sau care
ajuta la solutionarea acestuia, sunt impiedicate sa participe la activitatea
procesuala. Incompatibilitatea nu reprezinta o negare a competentei, insa
cei incompatibili nu au dreptul sa desfasoare activitatea procesuala, daca
se afla in una din cauzele prevazute de lege#2%.
In reglementarea actuala pot fi incompatibili/ judecatorul, procurorul,
grefierul de sedinta, organul de cercetare, expertul si interpretul.
$. Incompatibilitatea judecatorului
1) >udecatorii care sunt soti sau rude apropiate intre ei nu pot face parte din
acelasi complet de judecata 'art. 24%. In practica acest caz a fost amplificat
prin analogie, decizandu-se ca deoarece sotia unui membru din complet a
intocmit, in calitate de procuror, actul de sesizare al instantei, judecatorul
respectiv devine incompatibil, fiind presupus ca este interesat sa promoveze
solutia preconizata de sotia sa, prin actul de trimitere in judecata#3%.
2) >udecatorul care a luat parte la solutionarea unei cauze nu mai poate participa
la judecarea aceleiasi cauze intr-o cale de atac sau la judecarea cauzei dupa
desfiintarea "otararii cu trimitere in apel sau dupa casarea cu trimitere in
recurs 'art. 2. alin. $, modificat prin 1egea )34=2004%#4%.
3) Se afla in situatie de incompatibilitate judecatorul care si-a exprimat anterior
parerea cu privire la solutia ce ar putea fi data in cauza 'art. 2. alin. 2 %.
In practica s-a considerat ca un judecator care, fara a examina fondul cauzei,
s-a pronuntat numai cu privire la incompetenta organului de urmarire penala si
a dispus restituirea pentru refacerea urmaririi penale, nu se poate considera ca
si-a exprimat parerea si deci este compatibil sa judece cauza dupa revenirea ei
la instanta#.%. ,e asemenea, judecatorii care au respins o propunere de
liberare conditionata nu sunt incompatibili a solutiona propunerea ulterioara,
deoarece ei examineaza imprejurari noi, care nu existau cu ocazia primei
pronuntari#5%. >udecatorul care a participat la judecarea unui proces civil
stabilind ca intre parti exista grave neintelegeri locative, dispunand evacuarea
uneia dintre parti, nu poate judeca aceeasi cauza sub aspectul sau penal, al
unor infractiuni locative, pentru ca si-a exprimat anterior parerea#-%.
4) >udecatorul este, de asemenea, incompatibil daca a pus in miscare actiunea
penala sau a dispus trimiterea in judecata ori a pus concluzii in calitate de
procuror la instanta de judecata, a solutionat propunerea de arestare preventiva
ori de prelungire a arestarii preventive in cursul urmaririi penale 'art. 25 alin. $ lit.
1) , modificat prin 1egea )34=2004%. In privinta lor se presupune o inclinatie
acuzatoriala in solutionarea cauzei, datorita functiei indeplinite anterior#$0%.
5) &ste incompatibil judecatorul care a fost reprezentant=aparator al vreuneia
dintre parti 'art. 25 alin. $ lit. b %. Instanta suprema a decis ca nu este nevoie
ca aparatorul sa fi indeplinit anumite activitati in exercitarea asistentei, fiind
suficient sa fi fost angajat sau desemnat in aceasta calitate#$$%.
6)&ste incompatibil judecatorul care a fost intr-o cauza expert sau martor
'art. 25 alin. $ lit. c%.
7) &ste incompatibil judecatorul daca, din anumite imprejurari, rezulta ca este
interesat sub orice forma, el, sotul sau vreo ruda apropiata 'art. 25 alin. $ lit. d%.
2. Incompatibilitatea procurorului, grefierului, si a organelor de cercetare
penala 'art. 24, 25, 2- C. proc. pen.%
1) procurorul si grefierul de sedinta nu pot participa la constituirea
instantei, daca sunt soti sau rude apropiate intre ei sau cu vreunul din
membrii completului de judecata.
2) sunt incompatibili, procurorul, persoana care efectueaza cercetarea
penala si grefierul de sedinta, daca/
- au avut calitatea de aparator sau reprezentant al vreuneia
din parti, - au avut calitatea de expert sau martor,
exista imprejurari din care rezulta ca sunt interesati sub orice forma, ei,
sotul sau vreo ruda apropiata.
- sotul, ruda sau afinul sau, pana la gradul al patrulea inclusiv, a
efectuat acte de urmarire penala, a supraveg"eat urmarirea penala, a
solutionat propunerea de arestare preventiva ori de prelungire a
arestarii preventive, in cursul urmaririi penale,
- este sot, ruda sau afin, pana la gradul al patrulea inclusiv, cu una dintre parti sau
cu avocatul ori mandatarul acesteia,
1- exista dusmanie intre el, sotul sau una dintre rudele sale pana la
gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti, sotul sau rudele acesteia
pana la gradul al treilea inclusiv,
2- este tutore sau curator al uneia dintre parti,
3- a primit liberalitati de la una dintre parti, avocatul sau mandatarul acesteia.
c% procurorul care a participat ca judecator la solutionarea cauzei in prima
instanta, nu poate pune concluzii la judecarea ei in apel sau in recurs
d% persoana care a efectuat urmarirea penala este incompatibila sa
procedeze la completarea sau refacerea acesteia, cand completarea sau
refacerea este dispusa de catre instanta. Incompatibilitatea referindu-se la
orice organ de urmarire penala, se extinde si asupra procurorului, atunci
cand acesta a efectuat personal urmarirea penala si cauza a fost restituita
de instanta in vederea completarii sau refacerii urmaririi#$2%.
---------------
#$% C.A.8., Sectia II-a pen., decizia nr.$2$4=$---, C.A.8., Culegere de practica
judiciara in materie penala pe anul $---, &ditura 0osetti, 200$, pag. )$4.
1umina 1ex, $--., pag. )03-)04.
#)% conform 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea
generala, &d. +aidea, $--4, pag. $34.
#2% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal , +artea generala, &ditura
#3% ;rib. >ud. Dunedoara, dec. pen. nr.452=$-52, 0evista 0omana
de ,rept nr.$2=$-5), pag.5.-55.
#4% 1ucian (atu, Incompatibilitatea judecatorului in cazul casarii cu
trimitere, 0evista 0omana de ,rept nr. $=$-45, pag. 45-.).
#.% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr.25-=$-.-, 0evista 0omana de
,rept nr.l $=$-.-, pag..0
#5% ;rib. *un. 8uc., inc"eierea din 2 septembrie $-.3, dosar
nr.))02=$-.3, 0evista 0omana de ,rept nr.2=$-.4. pag.33.
#-% ;rib. Suprem, dec. pen., nr.$230=$-4., 0evista 0omana de ,rept nr.
$$=$-4., pag.$)2-$)3.
#$0% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d.
+aidea, $--4, pag. )2).
#$$% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr.2$3)=$-.), 0evista 0omana
de ,rept nr.$=$-.2, pag.$22.
#$2% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. $232=$-.., Culegere de ,ecizii
$-.., pag. )30.
4) Sedinta de judecata nu a fost publica in afara de cazurile cand legea
prevede altfel.
+rincipiul publicitatii sedintei de judecata asigura controlul opiniei publice asupra
justitiei si garanteaza aplicarea principiului dreptului la aparare este consacrat in
art. $2. din Constitutie, in art. $ din 1egea 7r. )02=2002 privind organizarea
judiciara cat si in art. 2-0 C. proc. pen.
+ublicitatea sedintei de judecata desemneaza posibilitatea pe care o are
orice persoana 'interesata sau neinteresata% de a asista la desfasurarea
activitatilor procesuale ori procedurale specifice judecatii#$%. Aceasta nu
implica prezenta in sala de judecata a altor persoane decat cele interesate
in cauza ci doar asigurarea accesului liber a publicului. ,in motive morale,
minorilor sub $4 ani le este interzisa asistenta la sedinta de judecata.
Acordand o importanta deosebita publicitatii sedintelor de judecata, legea a
prevazut sanctiunea nulitatii absolute pentru cazurile in care au fost incalcate
dispozitiile legale privind publicitatea sedintelor de judecata 'art. $-. alin. 2 %.
+entru a se crea posibilitatea verificarii respectarii dispozitiilor legale privind
publicitatea sedintei de judecata, in dispozitiile art. )03 alin. $ lit. b si )33 se
arata ca "otararile judecatoresti trebuie sa cuprinda, intre alte mentiuni, si pe
aceea daca sedinta de judecata a fost sau nu publica. In acest sens, in
practica judiciara s-a aratat ca in cazul in care partea introductiva din
"otarare nu cuprinde nici o mentiune cu privire la publicitatea sedintei de
judecata - astfel ca nu se poate cunoaste daca procesul s-a desfasurat sau
nu in sedinta publica - "otararea este nula#2%. 7u aceeasi solutie se impune
insa in cazul in care lipseste mentiunea ca "otararea pronuntata s-a facut in
sedinta publica. In acest caz, s-a decis ca nu este atrasa nulitatea absoluta,
ci doar nulitatea relativa daca sunt indeplinite conditiile legale#)%.
+ublicitatea sedintei de judecata este o regula care trebuie respectata la
realizarea oricarei activitati procesuale. ,e aceea, incalcarea acestei
reguli, de exemplu, la termenele la care au fost c"emate partile sau la
efectuarea expertizei, conduce la sanctiunea nulitatii absolute#2%.
+rincipiul publicitatii se refera numai la sedinta de judecata nu si la alte
activitati ale judecatii din afara sedintei, care sunt secrete sau publice,
dupa caz. Astfel, deliberarea este secreta, fara nici o exceptie, inclusiv in
cauzele penale care s-au judecat in sedinta publica, dimpotriva,
pronuntarea "otararii este totdeauna publica, c"iar in cauzele in care
sedinta s-a desfasurat in secret in integralitatea sa#3%. &ste de remarcat
ca dispozitiile art. 253 c. pr. pen., care prevad ca in cauzele cu minori
sedinta nu este publica, nu se refera la momentul pronuntarii#4%.
Ca exceptie de la principiul publicitatii, insasi Constitutia 0omaniei, in
articolul $24 admite ca sedintele de judecata sunt publice, ca exceptia
cazurilor prevazute de lege!. &xceptiile de la principiul publicitatii pot privi
fie caracterul secret al judecatii, fie nepublicitatea sedintei de judecata#.%
'art. 2-0 alin. 2-2 si 253 C. pr. pen.%. Astfel#5%/
A. Caracterul secret
Caracterul secret al judecatii poate privi/
1) minorii sub $4 ani, care, potrivit art. 2-0 alin. $ partea finala C. pr.
pen., nu pot asista la sedinta de judecata!,
2) situatiile in care instanta, la cererea procurorului, a partilor sau din oficiu,
poate declara sedinta secreta pentru tot cursul sau sau pentru o anumita
parte a judecarii cauzei'spre exemplu la ascultarea inculpatului sau a unui
martor%, daca judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere/
unor interese de stat 'de pilda, in cazul infractiunilor contra sigurantei stanllui, contra
sigurantei nationale sau contra capacitatii de aparare a patriei%,
1- moralei 'de pilda, in cazul infractiunilor privitor la viata sexuala%,
2- demnitatii sau vietii intime a unei persoane 'de pilda, in cazul
infractiunilor contra demnitatii persoanei%.
8. 7epublicitatea
+otrivit art. 253 alin. 2 C. pr. pen., sedinta in care are loc judecarea
infractorului minor nu este publica.
1a aceasta sedinta pot asista, in afara de parti, un delegat al autoritatii tutelare,
parintii minorului, iar daca este cazul tutorele, curatorul sau persoana in ingrijirea ori
supraveg"erea careia se afla minorul, aparatorii partilor, precum si alte persoane cu
incuviintarea instantei, a caror prezenta este considerata necesara.
: asemenea reglementare se explica prin aceea ca datorita varstei inculpatului
'minor% prezenta publicului in sedinta de judecata ar putea influenta negativ
relatarile acestuia, precum.si comportarea lui in cursul judecatii#-%. In ipoteza in
care sunt trimisi in judecata un major si un minor, judecata se va face in sedinta
publica#$0%. Astfel, art. 254 C. pr. pen. prevede expres ca atunci cand in
aceeasi cauza sunt mai multi inculpati, dintre care unii minori si altii majori si nu
este posibila disjungerea, instanta judeca... dupa procedura obisnuita...!.
---------------
1umina 1ex, $--., pag. 3.
#2% ;ribunalul jud. ;imis, dec. pen. nr.5$2 din $-4-, in 0evista 0omana de
,rept, nr.$2, $-4-, pag. $50.
#)% a se vedea, Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, decizia nr.
$434=5.04.$--3, in Curtea Suprema de >ustitie, 8uletinul >urisprudentei, Culegere
de decizii pe anul $--3, &ditura +roema, 8aia *are, $--4, pag. 2)- -220
#2% ;ribunalul Suprem, sectia penala, dec. nr. $5. din $-.), in 0evista
0omana de ,rept, nr.4, $-.), p.$)5, ;ribunalul Suprem, sectia penala,
dec. nr. )-5 din $-.2, in 0evista 0omana de ,rept, nr. -, $-.2, pag. 45.
+aidea, $--4, pag. $3$.
#4% *i"ai +opovici, In legatura cu pronuntarea "otararii in sedinta
publica, 0evista 0omana de ,rept, nr. )=$-.2, pag. ---$02.
#.% A se vedea, ;ribunalul Suprem, sectia penala, decizia nr.
$553=$-.5 in 0evista 0omana de ,rept! nr. 3=$-.-, pag. 4$.
1umina 1ex, $--., pag. 4--.
#-% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. 5.
#$0% ;ribunalul jud. 8i"or, decizia penala nr. 2).=$-.2 in 0evista
0omana de ,rept! nr. $=$-.3, pag. 44.
5) >udecata a avut loc fara participarea procurorului sau a inculpatului cand
aceasta este obligatorie, potrivit legii.
;extul legal nu poate fi extins si la situatiile de neparticipare la judecata a altor persoane
a caror prezenta este obligatorie ori cu privire la care n-a fost indeplinita procedura de
citare, deoarece pentru aceste cazuri exista motiv de casare distinct 'de pilda, cel
prevazut in art. )53 pct. 2$ C. pr. pen., cand judecata in prima instanta sau in apel a
avut loc fara citarea legala a unei persoane...!#$%,
Aici este vorba de#2%/
- reaua constituire a instantei.
+articiparea procurorului la judecata cand participarea acestuia este
obligatorie potrivit legii este sanctionata cu nulitatea absoluta 'art. $-.
alin. 2 C. pr. pen.%, - prezenta inculpatului.
In vederea garantarii dreptului de aparare al inculpatului, absenta
acestuia de la judecata cand prezenta lui este obligatorie, constituie
motiv de casare, fiind de natura sa atraga sanctiunea nulitatii absolute.
---------------
#$% A se vedea, Curtea de Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala,
decizia nr. $32=$--2, in Culegere de decizii pe anul $--2, pag. $45.
1umina 1ex, $--., pag. )0..
6) >udecata a avut loc in lipsa aparatorului, cand prezenta acestuia era obligatorie
;exul art. )53#- alin. $ pct. 4 C. pr. pen., in actuala reglementare, a fost
corelat cu prevederile art. $-. alin. 2 si ) C. pr. pen. referitoare la nulitatile
absolute prin intermediul 1egii nr. $2$=$--4, constituind motiv de casare
nerespectarea tuturor dispozitiilor legale privind asistenta juridica
obligatorie a inculpatului atat in cursul judecatii, cat si in cursul urmaririi
penale, consecinta fiind aceeasi/ nulitatea absoluta#$%.
Articolul $.$ alin. 2 Cod procedura penala, modificat prin 1egea )34=2003,
prevede ca asistenta juridica este obligatorie cand invinuitul sau inculpatul este/
1) minor internat intr-un centru de reeducare sau intr-un institut medical
educativ *inorul beneficiaza de asistenta juridica obligatorie daca aceasta
stare a invinuitului sau inculpatului exista in cursul procesului penal.
*inoritatea din momentul savarsirii infractiunii este irelevanta sub aspectul
asistentei juridice obligatorii#2%. *inorul beneficiaza de asistenta juridica
obligatorie daca a avut starea respectiva in momentul sesizarii instantei, c"iar
daca ulterior, in cursul judecatii, a devenit major 'art. 25) alin. 2 c. pr. pen%.
Atunci cand minorul lipseste de la judecata el nu poate fi asistat de aparatorul
din oficiu si nici reprezentat, in caz contrar, judecata fiind lovita de nulitate.
7erespectarea dispozitiilor legale privind asistenta juridica a invinuitului si
inculpatului minor la prezentarea materialului de urmarire penala este
sanctionata cu nulitate absoluta si duce la restituirea cauzei la procuror
pentru refacerea urmaririi penale#)%.
2) cand este retinut sau arestat, c"iar in alta cauza
Asistenta juridica este obligatorie numai
in caz de arestare, dispozitia legala fiind
incidenta deopotriva in cazul retinerii
invinuitului. Asistenta juridica este
obligatorie si atunci cand invinuitul sau
inculpatul se afla in executarea unei
sanctiuni contraventionale cu inc"isoarea, intrucat legea nu face distinctie
intre categoriile de arestare si in toate cazurile de privare de libertate
imposibilitatea exercitarii plenare a dreptului de aparare impune
interventia obligatorie a aparatorului#2%.
In literatura de specialitate s-a ridicat problema daca asistenta este obligatorie
cand inculpatul se afla in executarea unei pedepse cu inc"isoare
contraventionala si raspunsul a fost afirmativ#3%, aducandu-se si argumentul ca
pe de o parte legea nu face distinctie intre categoriile de arestare si retinere, iar
pe de alta parte in toate cazurile de privare de libertate imposibilitatea exercitarii
plenare a dreptului de aparare impune interventia obligatorie a aparatorului#4%.
3) cand fata de acesta a fost dispusa masura de siguranta a internarii
medicale sau obligarea la tratament medical c"iar in alta cauza
4) cand organul de urmarire penala sau instanta apreciaza ca invinuitul sau
inculpatul nu si-ar putea face singur apararea. : cauza poate fi simpla dar datorita
nivelului cultural slab, inculpatul nu-si poate face singur apararea. ,in momentul
constarii de catre organul judiciar a acestei stari, asistenta devine obligatorie#.%.
5) in alte cazuri prevazute de lege.
Situatiilor in care asistenta juridica a invinuitului sau inculpatului este
obligatorie in tot cursul procesului penal li se adauga, pentru faza de
judecata, un singur caz, prevazut de art. $.$ alin. )#5%.
---------------
#$% A se vedea, 6. +apadopol, nota la decizia nr. $25=$--3 a Curtii de Apel
8ucuresti, in Curtea de Apel 8ucuresti, Culegere de practica judiciara in
materie penala pe anul $--3, &ditura Continent GGI, 8ucuresti, $--4, pag.
$40 -$4$, C. Ionescu, 0ecursul in procesul penal potrivit reglementarii
actuale, in 0evista de drept penal! nr. $=$--2, pag. -4.
+aidea, $--4, pag. 203-204.
#)% ;ribunalul Suprem dec. de indrumare nr. )=$-.2, Culegere de ,ecizii
$-.2. pag. 2-, Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, dec. nr. 54$
din 0$.04.$--2, A se vedea Culegerea de ,ecizii. $--2. &d +roema, 8aia
*are. $--3, pag. $44 - $4..
#2% <". *ateut, Aparatorul subiect al procesului penal, in lumina ultimelor
modificari legislative 'II%, ,reptul nr. 4=$--4, pag. )4, I. ,umitru,
:bligativitatea asistentei juridice in cazul cand invinuitul este retinut, in
,reptul nr. 4=$--3. pag. 35.
#3% 6asile ;entea, *. ;unaru, In legatura cu intinderea asistentei juridice
obligatorii in cursul urmaririi penale, 0evista 0omana de ,rept, nr.
$$=$-.3, pag. $5-2$.
+aidea, $--4, pag. 204.
#.% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu,
2003, pag. -).
#5% Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, dec. nr. $.$2 din $--2, nepublicata
udecata s-a facut fara efectuarea anc"etei sociale in cauzele cu infractori minori
,ispozitiile art. 252 C. pr. pen., care instituie obligativitatea efectuarii
anc"etei sociale in cauzele cu infractori minori sunt sanctionate cu
nulitate absoluta 'art. $-. alin. 2 C. pr. pen.%,
7) 7u a fost efectuata expertiza psi"iatrica a inculpatului in cazurile si in
conditiile prevazute de art. $$. alin. $ si 2 din C. proc. pen.
In legatura cu expertizele psi"iatrice obligatorii in practica judiciara s-au ridicat
numeroase probleme. Astfel, spre deosebire de constatarea medico-legala,
instanta suprema a decis in mod constant obligativitatea expertizei psi"iatrice
in cazul omorurilor deosebit de grave aflate, in stadiul tentativei motivand ca
legea nu face deosebire daca fapta a fost sau nu consumata#$%.
Simpla afirmatie sau invocare a apararii ca ar fi necesara o expertiza psi"iatrica,
intrucat exista indoieli cu privire la starea psi"ica a inculpatului nu este suficienta
pentru a deveni aplicabile dispozitiile art. $$. c. pr. pen. referitoare la
obligativitatea expertizei#2%. Indoielile trebuie sa fie determinate de situatia din
dosar#)% ori sa aiba sorgintea in probele administrate in cauza#2%. ,aca
apararea, solicitand expertiza psi"iatrica, a prezentat in cauza acte medicale din
care rezulta ca inculpatul atat anterior procesului cat si in cursul acestuia sufera
de maladii psi"ice grave, care pot pune in discutie existenta discernamantului,
dispunerea expertizei este obligatorie#3%.
+ractica judiciara a insistat asupra respectarii conditiilor in care expertiza
obligatorie urmeaza a se efectua#4% 'realizarea unor observatii prin internarea
expertizatului si supunerea lui la investigatiile clinice si de laborator necesare,
examinarea psi"ica imediat dupa identificarea inculpatului, consultarea
dosarului cu privire la antecedentele medicale ale expertizatului etc%#.%.
---------------
#$% 6ezi, ,ec. pen. nr. 30.=$-.2, 0evista 0omana de ,rept nr. 5=$-.2, pag.
4-, dec. pen. nr. .0-=$-.2, 0evista 0omana de ,rept nr. -=$-.3, pag. .2,
dec. pen. nr. $$.=$-5$, 0evista 0omana de ,rept nr. $0=$-5$, pag. .).
#2% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. 2$-5=$-.), 0evista 0omana de
,rept, nr. $0=$-.2, pag. .2.
#)% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. $-20=$-50, 0evista 0omana de
,rept nr. 4=$-5$, pag. 5..
#2% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. $2-0=$-50, 0evista 0omana de
,rept nr. -=$-5$, pag. .0.
#3% ;rib. *un. 8ucuresti, sect. II pen., dec. nr. $4-2=$-5$, 0evista
0omana de ,rept nr. 4=$-52, pag. -2--3.
#4% ;rib. Suprem, sect. pen., dec. nr. $2$-=$-.-, 0evista 0omana de
,rept nr. $=$-50, pag. 4..
#.% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d.
+aidea, $--4, pag. )55.
8) Dotararea nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea
solutiei contrazice dispozitivul "otararii sau acesta nu se intelege
Acest motiv cuprinde in realitate doua cazuri#$%/
- nemotivarea "otararii judecatoresti.
:bligatia motivarii este impusa sub sanctiunea nulitatii
relative.7erespectarea ei constituie motiv de casare.
In practica, obligatia prescrisa de lege pentru instante de a-si motiva "otararile
lor permite instantelor de control de a le controla. ,e aceea, in cazul lipsei,
insuficientei sau obscuritatii motivelor, instanta de recurs anuleaza "otararea,
fiindca in aceste conditii misiunea sa esentiala, de a controla "otararea primei
instante sau a instantei de apel, devine imposibil de realizat.
7emotivarea ca o omisiune esentiala, apare astfel ca un viciu de procedura
'formal%, intrucat se materializeaza in insasi sentinta sau decizia atacata,
aparand ca rezultat al unei redactari gresite din partea judecatorilor. Intr-o
speta, s-a decis ca atata vreme cat in cuprinsul deciziei atacate cu recurs se
mentioneaza doar ca apelul partii civile a fost respins ca nefondat, fara
argumentare, "otararea atacata este viciata de cazul de casare prev. de art.
)53#- 'nemotivarea% si constatandu-se ca fondul cauzei nu a fost rezolvat, in
temeiul art. )53#$3 pct. 2 lit. c% C pr. pen., dosarul se va trimite spre
rejudecarea apelului instantei a carei "otarare a fost casata#2%
In acest context, s-a aratat ca nu numai nemotivarea ci si motivarea insuficienta
sau motivarea in termeni generali, vagi, reprezinta motiv de casare#)%,
1- contrazicerea motivarii cu dispozitivul "otararii sau
neintelegerea acesteia. Ilustram cu doua cazuri/
2- intr-o prima speta, Curtea de Apel ;imisoara, examinand solutia
pronuntata de ;ribunalul Arad, constata ca desi aceasta instanta s-a
ocupat in considerente de despagubirile ce s-ar cuveni partii civile si a
facut un calcul al acestora, in minuta si in dispozitivul deciziei nu s-a mai
specificat ca inculpatul este obligat la plata acestor despagubiri%#2%
3- In alt caz s-a considerat ca exista contradictie intre motivarea
solutiei si dispozitivul "otararilor supuse recursului, atunci cand gresit s-a
dispus ac"itarea inculpatului, facandu-se referire la art. $0 lit. d% C. pr.
pen., fara a se preciza care anume element constitutiv lipseste in loc de
art. $0 lit. a% C. pr. pen., constatand inexistenta faptei#3%.
---------------
1umina 1ex, $--., pag. )0--)$0.
#2% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. 2$-=$--3, in
Culegere de practica judiciara in materie penala pe anul $--3,$--4 pag. $5$
#)% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. )0-.
#2% A se vedea, Curtea de Apel ;imisara, decizia penala,
20.=0=$--3, in ,reptul! nr. -=$--4, pag. $)5
#3% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala, decizia nr. )23=22.04.$--4,
cu nota de ,. 1upascu, in ,reptul nr. $$=$--., pag. $0$ -$0)
Instanta nu s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in sarcina inculpatului
prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra
unor cereri esentiale pentru parti, de natura sa garanteze drepturile lor si sa
influenteze solutia procesului.
Acest caz in care se poate faca recurs consta in omisiunea instantei de
fond de a se pronunta#$%/
1- asupra unei fapte imputate inculpatului. Instanta de fond a omis sa
judece, sa statueze, sa se pronunte cu privire la vreuna din faptele retinute in
sarcina inculpatului. In aceasta situatie, lipseste, pur si simplu, judecata,
2- asupra unor probe administrate. In acest caz instanta trece sub tacere faptul
ca a administrat anumite probe sau le mentioneaza doar, fara sa le evalueze. ,e
pilda, inculpatul si-a intemeiat apararea pe depozitia unui martor sau a unor
martori, dar instanta de fond nu se ocupa de aceste depozitii si nu se pronunta
asupra valorii acestui mijloc de proba, ori desi in cursul urmaririi penale s-a
efectuat o expertiza te"nica care a concluzionat ca manevrele efectuate de
inculpat au fost corecte si ca in conditiile date acesta nu a putut evita accidentul,
instantele nu s-au pronuntat cu privire la concluziile expertizei#2% etc.
3- asupra unor cereri esentiale ale partilor, de natura sa garanteze drepturile lor
si sa influenteze solutia procesului, este vorba de cereri referitoare la un drept
sau o facultate acordata de lege partilor. &le trebuie sa fie formulate cu
respectarea conditiilor legale, iar instanta sa omita a se pronunta asupra lor sau
sa le respinga, fara a arata motivele 'de pilda, o cerere de probatiune sau o
cerere de suspendare a executarii pedepsei sub supraveg"ere#)% ori de
suspendare conditionata a executarii pedepsei#2% etc.%. :rice impiedicare de a
folosi o facultate acordata de lege in cursul procesului si brice omisiune de a
decide asupra unei cereri indreptate in acest scop, constituie motiv de casare.
+entru a opera acest caz de casare, legea mai pretinde ca cererile esentiale ale
partilor, destinate sa garanteze drepturile lor, sa fie apte sa influenteze solutia
procesului. Astfel, cererea trebuie sa fie de asa natura incat sa se poata aprecia
ca, daca s-ar fi admis, ar fi sc"imbat solutia cauzei 'de pilda, inculpatul sau
oricare din celelalte parti, a cerut incuviintarea unor probe cu martori sau a unei
expertize asupra careia instanta de fond nu s-a pronuntat ori le-a. respins, sau
desi anterior le-a incuviintat, ulterior a revenit asupra lor in mod nejustificat, fara
aratarea motivelor ori cu motivarea ca probele propuse sau incuviintate nu ar fi
concludente. (acand recurs, partea va trebui sa arate ce aparare s-a sprijinit pe
proba cu martori sau cu expertiza cerute si sa demonstreze faptul ca depozitiile
acestor martori, daca ar fi fost audiati sau concluziile raportului de expertiza, ar fi
putut sc"imba solutia cauzei%.
Spre exemplu, intr-o speta solutionata de instanta suprema s-a dispus, in cursul
cercetarii judecatoresti in prima instanta efectuarea unei expertize medico-legale
pentru a se stabili starea sanatatii partii vatamate si daca, urmare a agresiunii
suferite i s-a redus capacitatea de munca si in ce proportie. &xpertiza a fost
efectuata dar prima instanta, constatand ca aceasta nu raspunde obiectivelor
stabilite, a dispus Completarea ei. Acest supliment de expertiza, n-a fost, insa,
efectuat, desi instanta a facut adrese in acest sens laboratorului de expertiza
medico-legala, iar la termenul de judecata, desi partile nu au renuntat la
acest supliment de expertiza, a pasit la judecata. Apelul partilor a fost
respins, pronuntandu-se, in acest fel, o "otarare casabila ca si cea a primei
instante, care a trecut la judecarea cauzei, fara a se pronunta asupra unor
probe esentiale pentru partea civila#3%.
---------------
1umina 1ex, $--., pag. )$0-)$$.
#2% Curtea Suprema de >ustitie, sectia militari, decizia nr. )=$--3 in
Curtea Suprema de >ustitie, 8uletinul jurisprudentei, Culegere de
decizii pe anul $--3, &ditura +roema 8aia *are, $--4, pag. 225.
#)% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, 53=$--3, cu nota de 6.
+apadopol, in Culegere de practica judiciara in materie penala pe anul $--3,
pag. $2--$30. #2% Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia
24-=$--3 in Culegere de practica judiciara in materie penala pe anul $--3,
pag. $-0-$-$, Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. $2=$--)
in Culegere de practica judiciara in materie penala pe anul $--), pag. 20-,
Curtea de Apel 8ucuresti, sectia a II-a penala, nr. 22)=$--2, in Culegere de
practica judiciara in materie penala pe anul $--2, pag. 200.
#3% A se vedea Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala,
decizia nr. )2=$).02.$--3, in ,reptul nr. 2=$--4, pag. $2$
11) Instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv
&ste vorba de cazul in care calea de atac este primita si supusa
dezbaterii, c"iar daca, ulterior, s-a respins in fond#$%.
In materia termenelor procedurale functioneaza principiul continuitatii
lor, ele neputand fi intrerupte si nici suspendate.
In vederea ocrotirii drepturilor subiectilor procesuali, legea a prevazut
posibilitatea suspendarii curgerii termenului de exercitare a dreptului de apel
cand cel interesat dovedeste ca neexercitarea caii de atac s-a datorat unor
cauze temeinice de impiedicare. In asemenea situatii, partea interesata este
repusa in dreptul de a promova apelul. In acest sens, in dispozitiile Codului de
procedura penala sunt reglementate institutiile repunerii in termen si apelului
peste termen. 0epunerea in termen este prevazuta in art. )42, in care se arata
ca apelul introdus dupa expirarea termenului prevazut de lege este considerat ca
fiind facut in termen daca instanta de apel constata ca intarzierea a fost
determinata de o cauza temeinica de impiedicare iar cererea a fost facuta in cel
mult $0 zile de la inceperea executarii pedepsei sau a despagubirilor civile.
?n alt remediu procesual, prevazut de art. )43 C. proc. pen., menit
sa redea partilor care au pierdut termenul de apel posibilitatea de a
declansa controlul instantei superioare este apelul peste termen.
In sens mai larg, cererea partii care foloseste institutia nu trebuie intitulata in mod
necesar !apel peste termen!, fiind de obligatia instantei sa-l considere ca atare,
daca sunt satisfacute conditiile prevazute de art. )43 c. pr. pen. In practica s-a decis,
ca daca inculpatul a lipsit la judecata si pronuntare si a declarat apel dupa
epuizarea termenului legal, dar inainte de inceperea executarii "otararii,
instanta nu avea dreptul sa respinga apelul ca tardiv, avand obligatia
solutionarii lui din oficiu, ca un apel peste termen#2%.
?neori partile folosesc gresit cai extraordinare de atac impotriva "otararilor
ramase definitive in fata primei instante, in cauze judecate si pronuntate in
lipsa lor. In practica s-a statuat, ca desi partile intitulau impropriu cererile lor
drept cai de atac extraordinare, acestea trebuie considerate apeluri peste
termen, daca sunt intrunite conditiile legale ale folosirii institutiei. <resita
denumire a actului prin care se exercita o cale de atac nu sc"imba
caracterul acesteia, atunci cand ea este data prin lege#)%.
---------------
#$% A se vedea, 6. ;imofte, nota critica, la decizia nr. 20=$..0$.$--2 a Curtii
de Apel Suceava, sectia penala, in ,reptul nr. $0 -$$=$--2, pag. $0-. >n
acelasi sens, 6. +apadopol, nota la decizia nr. 2-=$--2 a Curtii de Apel
8ucuresti, sectia a Ii-a penala, in Culegere de practica judiciara in materie
penala pe anul $--2# 8ucuresti, $--3, pag. $25 -$2-, 6. +apadopol, nota, la
decizia nr. .2=$--2 a Curtii de Apel 8ucuresti, in Culegere de practica
judiciara in materie penala pe anul $--2, 8ucuresti, $--3, pag. $34 -$35, I. 7.
1ungulescu, I. *. ,ragomirescu, 0ecursul in materie penala, 8ucuresti, $-24,
pag. )$2, ;r. +op, op. cit, voi. I6, Cluj, pag. 23), 6. +anturescu, Codul de
procedura penala adnotat, 8ucuresti, $-20, pag. 2$-.
#2% ;ribunalul Suprem,sect.pen.dec.nr.4.5=$-.2, Culegere de ,ecizii,
din anul $-.2, pag. 235.
#)% 6ezi, ;ribunalul Suprem, sect. pen., dec.nr.$002=$-.3, 0evista
0omana de ,rept, nr. 2=$-.4, pag. .0, ;ribunalul Suprem, sect. pen.,
dec. nr. $34$=$-.$, 0evista 0omana de ,rept, nr.-=$-.$, p.$42 etc.
12) Apelul s-a judecat in lipsa unei parti nelegal citate sau care, legal citata,
a fost in imposibilitate de a se prezenta si de a instiinta instanta despre
aceasta imposibilitate#$%.
Cu titlu exemplificativ s-a considerat ca exista lipsa de procedura in
urmatoarele cazuri#2%/
1- daca judecarea cauzei a avut loc in lipsa partii, in alt loc decat sediul
instantei, iar partea a fost citata la sediul ei ori nu a fost citata deloc,
considerandu-se ca din moment ce a fost prezenta la un termen anterior
la sediu, are termenul in cunostinta
2- daca partea, in declaratiile date, a indicat pe langa domiciliu si o alta
adresa unde locuieste, insa instanta nu l-a citat la ambele adrese,
3- daca partea fiind internata in spital nu a fost citata prin administratia
spitalului, c"iar in cazul in care a fost prezenta la unul din temenele anterioare,
daca, desi domiciliul partii este cunoscut, procedura de citare s-a
facut prin afisarea citatiei la sediul primariei, etc%.
*otivele substantiale de recurs 'errores juris in judicendo% sunt urmatoarele#)%/ a%
7u sunt intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni sau instanta a
pronuntat o "otarare de condamnare pentru o alta fapta decat cea pentru care
condamnatul a fost trimis in judecata, cu exceptia cazurilor prevazute in art.
))2-)). din C. proc. pen. 'sc"imbarea incadrarii juridice, extinderea actiunii
penale pentru alte acte materiale, extinderea procesului penal pentru alte
fapte ori extinderea procesului penal cu privire la alte persoane%#2%.
Acest motiv de casare cuprinde doua cazuri#3%/
- cand sunt nu intrunite elementele constitutive ale unei infractiuni.
&ste vorba de cazul in care, desi, in "otarare se face referire la infractiune, nu au
fost stabilite, insa, faptele sau imprejurarile de fapt care corespund elementelor
constitutive ori circumstantelor agravante sau atenuante ale infractiunii
respective. :r, instanta de fond este obligata sa arate care anume fapte
corespund diferitelor elemente constitutive ale infractiunii si care sunt mijloacele
de proba cu care le-a constatat. 1ipsa elementelor constitutive ale infractiunii
constituie o nulitate relativa de fond si conduce la casarea "otararii,
1- cand instanta a pronuntat o "otarare de condamnare pentru o alta
fapta decat cea pentru care condamnatul a fost trimis in judecata.
Acest caz in care se poate face recurs este o aplicatie logica a principiului
potrivit caruia investirea instantei se face in rem si in personam, precum si a
regulii dupa care, in procedura penala nu exista judecata fara urmarire. 1egea
are in vedere o alta fapta, nu o alta incadrare juridica, decat aceea rezultata din
actul de sesizare, fiindca o alta incadrare a aceleiasi fapte este permisa.
b% Inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de
legea penala. Acest caz vizeaza ipoteza in care lipseste o trasatura
esentiala a infractiunii, si anume, prevederea faptei de legea penala.
c% S-au aplicat pedepse gresit individualizate, in raport de prevederile art.
$2 Cod penal, sau in alte limite decat cele prevazute de lege. In acest
caz, instanta de fond nu s-au respectat limitele legale ale pedepsei.
In sistemul nostru de drept penal cu pedepse relativ determinate,
pedeapsa se aplica de catre judecator in limitele fixate de lege.
Aceste limite sunt/
2- minimul si maximul general,
3- minimul si maximul special prevazut pentru fiecare
infractiune in textul incriminator.
7erespectarea acestor limite este motiv de casare.
d% +ersoana condamnata a fost inainte judecata in mod definitiv pentru
aceeasi fapta exista o cauza de inlaturare a raspunderii penale,
pedeapsa a fost gratiata ori a intervenit decesul inculpatului.
e% In mod gresit inculpatul a fost ac"itat pentru motivul ca fapta savarsita
de el nu este prevazuta de legea penala sau in mod gresit s-a dispus
incetarea procesului penal pentru motivul ca nu exista autoritate de lucru
judecat sau o cauza de inlaturare a raspunderii penale ori a intervenit
decesul inculpatului sau pedeapsa a fost gratiata.
Asa cum condamnarea gresita constituie, asa cum am vazut, motiv de
casare, la fel si eroarea in ac"itare sau incetarea procesului penal conduce
la anularea "otararii pentru o cauza legala inexistenta. Aceasta poate fi/
4- fapta este prevazuta de legea penala,
5- nu exista autoritate de lucru judecat,
nu exista nici o cauza de inlaturare a raspunderii penale,
1- nu a intervenit decesul inculpatului,
2- pedeapsa nu a fost gratiata.
f% (aptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica.
Incadrarea juridica este o c"estiune de drept si, prin urmare, supusa controlului
instantei de recurs. +rin aceasta nu se atinge fondul, intrucat c"estiunea de fond
consta in constatarea existentei sau inexistentei faptei imputate inculpatului,
precum si a tuturor imprejurarilor de fapt. Aprecierea daca aceasta fapta
constituie infractiune si ce anume infractiune, este o c"estiune de drept.
,aca instanta de fond a incadrat fapta constatata 'retinuta% intr-o formula
juridica, alta decat cea justa, inseamna ca a dat faptei o incadrare juridica
gresita. Asa cum constant s-a admis in literatura juridica, notiunea de incadrare
juridica! include toate textele legale la care seM face referire atunci cand se
procedeaza la incadrarea faptei intr-o formula juridica, adica nu numai textele
principale 'norme de incriminare, ci si textele adiacente 'de pilda, cele privitoare
la starea de recidiva, concursul de infractiuni sau infractiunea continuata, una
sau alta din formele participatiei penale, ramanerea faptei in faza de tentativa
etc.%, pentru ca numai in acest fel se realizeaza o caracterizare completa clin
punct de vedere juridic al infractiunii#4%
7) Cand "otararea este contrara legii sau cand prin "otarare s-a facut
o gresita aplicare a legii.
8) S-a comis o eroare grava de fapt.
9)>udecatorii de fond au comis un exces de putere in sensul ca au
trecut in domeniul altei puteri constituite in stat.
10) A intervenit o lege penala mai favorabila condamnatului.
---------------
#$% A se vedea si C.A.8., S. a II-a penala, d.p. nr. $055=$---, in
Culegere ...!, $---, pag. ).). nr. $0.
#2% A se vedea, St. ,anes, Apel judecat cu procedura incompleta, in ,reptul
nr. $=$--4, pag. $$5 -$22, 6. +apadopol, C. ;urianu, Apelul penal, Casa de
editura si presa Sansa! S.0.1., 8ucuresti, $--2, pag. 223-224
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.223-230
#2% C.A.8., sectia a II-a penala, d.p. nr. $0-$=$---, in Culegere ...!,
$---, pag. ))3, nr. -2
1umina 1ex, $--., pag. )$2-)$3.
#4% A se vedea, <. *arcov, ,espre incadrarea juridica in dreptul penal, in 0evista
0omana de ,rept! nr. 2=$-4., pag. $05. In acelasi sens, Curtea de Apel 8ucuresti,
sectia I penala, decizia nr. $2)=$--3 Ju nota de 6. +apadopol, in Culegere de
practica judiciara in materie penala pe anul $--3, pag. $3. -$40 'S-a decis ca o
caracterizare eronata a recidivei ca fiind postexecutorie in loc de
postcondamnatorie constituie cazul de casare prev. de art. )53 pct $. C. pr. pen.%,
Curtea de Apel 8ucuresti, sectia I penala, decizia nr. 332.$--3, in Culegere de
practica judiciara pe anul $--3, 8ucuresti, $--4, pag. $-4 'S-a considerat ca
exista cazul de casare prev. in art )53 pct $. C. pr. pen. in situatia in care
cererea de contopire a fost respinsa, desi pedepsele a caror contopire se solicita
au fost aplicate pentru infractiuni concurente%.
&fectele recursului
0ecursul produce urmatoarele efecte/
a% efectul suspensiv de executare,
+otrivit art. )53#3 C. pr. pen., recursul este suspensiv de executare atat in ceea
ce priveste latura penala, cat si in ceea ce priveste latura civila, in afara de cazul
cand legea dispune altfel.
In legatura cu aceasta dispozitie legala. In literatura de specialitate s-a subliniat, in mod
just, ca ea reprezinta dreptul comun in materie deoarece ori de cate ori legea nu prevede
expres o derogare, recursul este suspensiv de executare. +lecand de la aceasta regula, s-
a considerat pe buna dreptate, ca in privinta liberarii provizorii sub control judiciar sau pe
cautiune, recursul suspenda executarea conform principiului inscris in art. )53#3 C. pr.
pen., deoarece, prin art. $40#5 C. pr. pen. nu se deroga de la aceasta. :r, in lipsa unei
prevederi exprese in art. $40#5 C. pr. pen. care sa deroge de la principiul efectului
suspensiv al recursului, acesta suspenda executarea "otararii atacate#$%.
In materia prelungirii arestarii preventive a inculpatului, contrar regulii mentionate mai
sus, art. $3- alin. - C. pr. pen. astfel cum a fost completat prin 1egea nr. $2$=$--4
prevede ca recursul declarat impotriva inc"eierii prin care s-a dispus respingerea
prelungirii arestarii preventive nu este suspensiv de executare!. : asemenea dispozitie
a fost criticata, pe buna dreptate, deoarece nu se poate vorbi de caracterul suspensiv al
recursului declarat de procuror impotriva inc"eierii de respingere a cererii de prelungire
a duratei arestarii preventive, dupa expirarea mandatului de arestare, masura arestarii
incetand de drept conform art. $20 alin. $ lit. a% C. pr. pen. S-a considerat ca singura
solutie este fixarea termenului de judecare a recursului inauntrul perioadei de
arestate#2%. &xista situatii, cand caracterul suspensiv al recursului este limitat la ipoteze
foarte inguste cu privire la persoana care exercita recursul. Spre exemplu, art. 230 alin.
2 prevede ca recursul declarat impotriva unei "otarari prin care instanta se pronunta
asupra liberarii conditionate, suspenda executarea numai daca este introdus de
procuror. +entru ratiuni identice limitarea la calea de atac exercitata numai de procuror
este prevazuta si in cazul introducerii unui apel#)%.
+rin derogare de la regula efectului suspensiv al recursului, recursul nu suspenda
executarea dispozitiilor din "otararea atacata, in urmatoarele cazuri#2%/
1- toate cazurile de competenta 'in recurs% a Inaltei Curti de Casatie si
>ustitie, cu exceptia cazurilor prevazute de lege,
2- luarea prin inc"eiere a unei masuri preventive 'art. $2$ alin. ) C. pr. pen.%,
3- confirmarea masurii internarii medicale provizorii, 'art. $42 alin. 4 C. pr.
pen.%,
4- suspendarea judecarii 'art. )0) alin. ) C. pr. pen.%,
5- liberarea conditionata, cu exceptia recursului declarat de procuror 'art.
230 alin. 2 C. pr. pen.%
6- contestarea masurii asiguratorii 'art. $45 alin. 2 C. pr. pen.%,
b% efectul devolutiv,
0ecursul, spre deosebire de apel, nu poate
avea efect devolutiv integra%, ci numai
partial#3%. Instanta judeca recursul numai cu privire la/
1- persoana care l-a declarat 'spre exemplu, s-a decis ca instanta de recurs, in lipsa
apelului si a recursului procurorului, in recursul partii vatamate, nu poate sa sc"imbe
incadrarea juridica a faptei din vatamare corporala in tentativa de omor si sa trimita cauza la
procuror pentru efectuarea urmaririi penale si investirea legala a instantei competente#4%
2- persoana la care se refera declaratia de recurs
3- numai in raport cu calitatea pe care recurentul o are in proces 'art. )53#2
c.pr.pen.%.
4- motivele de casare prevazute expres de lege#.%
Sub aceste aspecte exista un paralelism intre calea de atac a recursului si a
apelului, intrucat privitor la cea din urma norma sus-amintita este in esenta
aceeasi cu cea din art. ).$ alin. $5.
,e la aceste principii exista o singura situatie de exceptie. Astfel, recursul declarat
impotriva unei "otarari care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat
la motivele de casare prevazute de lege, iar instanta este obligata ca, in afara
temeiurilor invocate si a cererilor formulate de recurent, sa examineze intreaga
cauza sub toate aspectele si in acest caz. devolutia este integrala, cu privire atat la
c"estiunile de fapt cat si la cele de drept. ,e asemenea, instanta de recurs are
obligatia de a examina cauza sub toate aspectele "otararii atacate, c"iar daca prin
recurs nu au fost invocate decat unele temeiuri sau nu au fost formulate decat
unele cereri#-%. Aceasta ultima varianta a recursului il apropie ca natura juridica de
apel, transformandu-l in singurul remediu ordinar, posibil si care realizeaza
totdeauna si exclusiv un sistem de jurisdictie in dublu grad#$0%.
c% efectul extensiv,
?rmarind pronuntarea unei solutii ec"itabile in cauzele penale in care exista mai
multe parti care apartin aceluiasi grup procesual, legiuitorul a instituit instrumentul
juridic al extinderii recursului, instrument prin care se da cauzei o rezolvare
concordanta cu interesele tuturor partilor ce alcatuiesc grupul procesual#$$%.
Astfel, art. )53#. alin. $ C. pr. pen. prevede ca instanta de recurs examineaza cauza prin
extindere si cu privire la partile care nu au declarat recurs sau ia care acesta nu se refera,
putand "otari si in privinta lor, fara, insa, sa poata crea acestor parti o situatie mai grea.
,e asemenea, procurorul, c"iar dupa expirarea termenului de recurs, poate cere
extinderea recursului declarat de el in termen si fata de alte persoane decat acelea
la care s-a referit, fara a se putea crea acestora o situatie mai grea 'art. )53#. alin.
2 C. pr. pen.%. &fectul extensiv al recursului obliga, deci, instanta de recurs sa
examineze cauza 'sub aspectul motivelor de casare% si cu privire la/
1- partile care nu au declarat recurs,
2- partile la care se refera recursul.
+e cat de necesara aceasta extindere in rezolvarea in conditii egale a situatiilor create
in grupurile procesuale, pe atat se impune folosirea ei exclusiva in folosul celor asupra
carora se rasfrang efectele sale. Ca si in cazul apelului, o anumita limitare a extinderii
se impune si ea consta in necrearea unor situatii mai grave celor care sunt vizati de
extindere. &fectul extensiv nu poate constitui decat un beneficiu de care se bucura
membrii unui grup procesual si niciodata un dezavantaj. Ar fi cu totul inadmisibil, ca
persoane care nu au declarat recurs si cu privire la situatia carora nimeni nu a obiectat
formuland o cale de atac, sa se afle in pozitii care decurg din jocul exclusiv al cailor de
atac exercitate de altii sau impotriva altora#$2%.
d% efectul neagravarii situatiei in propriul sau recurs.
0egula dupa care, nu se poate agrava situatia partii in propria cale de atac, cunoscuta
sub denumirea de non refoimatio in pejus isi gaseste aplicarea si in materia recursului.
0atiunea instituirii acestei reguli consta in inlaturarea temerii justitiabililor ca, eventual, li
s-ar agrava situatia in propria lor cale de atac, o asemenea temere putand determina,
implicit, abtinerea de la folosirea cailor de atac si astfel limitarea controlului judecatoresc
ce se realizeaza prin exercitarea acestora#$)%. Astfel, pe de o parte se prevede ca
instanta superioara, casand "otararea, nu poate crea o situatie mai grea pentru cel care
a declarat recurs, pe de alta parte se dispune ca in recursul declarat de procuror in
favoarea unei parti, instanta de recurs nu poate agrava situatia acesteia.
0egula este incidenta nu numai in recursul partilor, ci si in recursul martorilor,
expertilor, interpretilor sau aparatorilor sau si a altor persoane corespunzator solutiei
pronuntate. 7eagravarea situatiei partii in propriul recurs isi gaseste aplicare numai
in ipoteza in care exista doar recursul unei singure parti sau mai multor parti ori
persoane, care formeaza un grup cu aceeasi pozitie procesuala#$2%.
---------------
#$% a se vedea, I.(. Ciobanu, 'II%, &ste suspensiv de executare recursul declarat
in conditiile art. $40#5 C. pr. pen.L, in ,reptul nr. 3-4=$--2, pag. $32, I. Ionescu,
0ecursul in procesul penal, in 0evista de drept penal! nr. $=$--2, pag. -2, 6.
+avaleanu, &fectul suspensiv al recursului in cazul masurilor preventive, in
,reptul nr. 5=$--4. pag. $$) -l $3, in sens contrar, a se vedea, *. (lorescu, *.
Iordac"e 'I%, &ste suspensiv de executare recursul declarat in conditiile art
$40#5 C. pr. pen.L, in ,reptul nr. 3 -4=$--2 pag. $32 -$32%.
#2% a se vedea, C. +aduraru, Caracterul suspensiv al recursului declarat de
procuror impotriva inc"eierii prin care s-a respins prelungirea arestarii
preventive, in ,reptul nr. .=$--., pag. .$-.2.
pag. 2-3. #2% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. ))2-))).
#3% A se vedea, I. Ionescu, 0ecursul in procesul penal potrivit reglementarii actuale, in
0evista de drept penal! nr. $=$--2, pag. 5., <". *ateut, 7oua reglementare a
recursului in procedura penala, 'I%, in ,reptul nr. 2=$#-3, pag. 2) si urm, 6. +apadopol.
nota la decizia nr. 35)=$--3 a Curtii de Apel 8ucuresti, sectia I penala, in Culegere de
practica judiciara in materie penala pe anul $--3, 8ucuresti, $--4, pag. 200 -20$.
#4% Curtea de Apel 8acau, decizia penala nr. 3$=$--), in ,reptul nr. -=$--2, pag.
-) --2. #.% Curtea de Apel Constanta, decizia penala nr. 2$2=2.$$.$--3, in
,reptul nr. 3=$--4, pag. $)0.
pag. 2-3. #-% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. ))2-))3.
$--4, pag. 2-4.
#$$% <". C"ivulescu, &fectul extensiv al recursului si limitele sale, in 0evista
0omana de ,rept, nr. 4, $-4-, pag. .)-.2.
#$2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag.
2-4-2-..
#$)% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, tratat, &ditura
#$2% Curtea de Apel Constanta, decizia penala nr. .=$).0$. $--3, in ,reptul nr.
)=$--4, pag. $$2-$$)
>udecarea recursului
:biectul judecatii in recurs
+otrivit art. )53#2 C. proc. pen., instanta, judecand recursul, verifica "otararea atacata pe
baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la
instanta de recurs!. (iind o cale de atac predominant in drept si doar exceptional in fapt,
'pct. $0, $2, $5% recursul ramane, in esenta, o cale de atac indreptata impotriva unor
"otarari date cu incalcarea dispozitii or legale. +rin exercitarea in asemenea conditii a
recursului nu se declanseaza o noua judecata, instanta de recurs nejudecand un proces, ci
doar "otararea pronuntata in cauza, in acest sens, instanta de recurs este obligata sa se
pronunte asupra tuturor motivelor invocate de procuror si de parti, pronuntandu-se
intotdeauna si asupra cazurilor care se iau in considerare din oficiu#$%.
---------------
+rocedura de judecata
>udecarea recursului se face atat potrivit normelor generale de judecata
cat si dupa normele speciale cuprinse in art. )53#$- art. )53#2.
>udecata in recurs prezinta urmatoarea structura#$%/
1- masuri premergatoare,
2- sedinta de judecata,
3- deliberarea si pronuntarea "otararii.
,upa investirea instantei de recurs prin declararea recursului si primirea
dosarului cauzei, presedintele fixeaza termenul pentru judecata.
+otrivit art. )53#$ alin. $ judecarea recursului se face cu citarea partilor. +entru
aceasta se aplica toate dispozitiile privind citarea incidente la judecarea cauzelor
penale in prima instanta si in apel.
&xista totusi anumite situatii cand judecarea recursului poate avea loc si in lipsa
inculpatului detinut, 'ca exceptie de la regula din art.)53#$$ alin. 2 Cod de
procedura penala% si anume la judecarea recursului declarat impotriva
inc"eierilor privind masurile preventive#2%.
+articiparea procurorului la judecarea recursului este obligatorie in toate cazurile 'art.
)53#$ alin. 2%. Aceasta dispozitie venind in precizarea principiului dupa care prezenta
procurorului este obligatorie in solutionarea cailor de atac, mentioneaza ca, practic,
prezenta procurorului in recurs este obligatorie oricare ar fi obiectul cauzei#)%.
+resedintele instantei de recurs, primind dosarul, va fixa termen pentru judecarea
recursului si, in acest sens, va putea delega pe unul din judecatori sa faca un raport
scris asupra recursului @art. )53#$2 alin. '$% C proc. pen.A. Intocmirea raportului scris
constituie o facultate si nu o obligativitate impusa de lege, indiferent de
complexitatea cauzelor atacate cu recurs. 0aportul scris trebuie sa cuprinda, pe
scurt, obiectul procesului, solutiile pronuntate de instante si faptele ret nute de ultima
instanta, in masura in care sunt necesare solutionarii recursului. ,e asemenea,
raportul trebuie sa mai cuprinda observatii asupra conditiilor de admisibilitate a
recursului, precum si expunerea motivelor de recurs, cu referiri, daca este cazul, la
jurisprudenta si doctrina, fara a se arata opinia raportorului#2%.
+artile dobandesc in recurs calitati procesuale specifice, adaptate acestei cai
de atac si anume/
1- recurent 'partea care a declarat recurs%,
2- intimat 'partea la care se refera recursul declarat%.
+rezenta inculpatului aflat in stare de detinere la judecarea recursului este obligatorie
'art. )53#$ alin. 2%. Aceasta dispozitie face ca principiul potrivit caruia arestatul nu poate
fi judecat niciodata in lipsa sa aiba deplina aplicabilitate si in recurs#3%.
In ceea ce priveste structura sedintei de judecata in recurs, se desprind
doua particularitati, care o deosebesc si de sedinta de judecata in apel#4%/
1- lipsa cercetarii judecatoresti,
2- existenta unui raport 'a carui intocmire, am precizat, nu este obligatorie#.%.
,eliberarea, luarea "otararii si pronuntarea acesteia in recurs nu imbraca aspecte
deosebite, acestea facandu-se conform regulilor care guverneaza judecata in fond
sau in apel 'art. )0., )05 C. proc. pen.%. In luarea "otararii instanta de recurs va
verifica "otararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a
oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta de recurs, verificarea facandu-se prin
prisma cazurilor in care se poate face recurs, conform legii. ,upa judecarea
recursului, completul de judecata delibereaza in secret, in camera de consiliu, in
vederea adoptarii unei solutii din cele prevazutele lege.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.23-
pag 2$4 #)% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat,
&ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002.
#2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag 2$5
1ex, $--., pag. )2$.
#.% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. )03.
-$ Solutionare
Instanta de recurs va putea adopta una din solutiile prevazute de lege numai cu respectarea
dispozitiilor privind efectul devolutiv, extensiv si al neagravarii situatiei in propriul recurs.
,aca a fost investita cu mai multe recursuri le va solutiona pe fiecare, nefiind obligatorie
adoptarea aceleiasi solutii pentru fiecare recurs declarat in aceeasi cauza. Astfel, un recurs
poate fi admis, iar altul poate fi respins sau admis partial. ,aca recursul constituie singura
cale de atac prevazuta de lege impotriva unei "otarari, acesta nu va mai fi limitat la motivele
de casare prevazute de art. )53 C. proc. pen.
Solutiile care pot fi adoptate la judecata in recurs sunt prevazute de art. )53#3
C. proc. pen., respectiv respingerea recursului sau admiterea sa#$%.
---------------
0espingerea recursului
0espingerea recursului si mentinerea "otararii atacate pot avea loc atunci cand/
1- recursul este tardiv sau inadmisibil,
2- recursul este nefondat.
a% ?n recurs este tardiv atunci cand/
1- nu a fost declarat in termenul legal '$0 zile, ) zile sau 22 ore%
2- cand nu poate fi considerat ca recurs peste termen
3- nu s-a admis repunerea in termen.
Spre exemplu, s-a decis ca daca inculpatul, desi aflat in stare de aresta fost prezent in fata
curtii de apel cu ocazia dezbaterii apelului, cat si a pronuntarii deciziei si a declarat recurs
impotriva "otararii curtii de apel, lucru consemnat in procesul-verbal, insa, ulterior, primind
comunicarea copiei de pe dispozitiv a declarat inauntrul termenului de recurs ca nu mai
intelege sa-si mentina declaratia de recurs impotriva "otararii curtii de apel, dar, apoi, a
revenit la aceasta renuntare dupa ce expirase termenul de declarare a recursului, acesta
trebuie respins ca tardiv in temeiul art. )53#$3 alin. $ pct. $ lit. a% C. pr. pen.#$% ;ermenele
de declarare a recursului fiind prevazute sub sanctiunea decaderii, nerespectarea acestor
termene atrage pierderea dreptului de a mai declara recurs.
b% 0ecursul este inadmisibil atunci cand a fost declarat impotriva unei "otarari in privinta
careia nu este admisa calea de atac a recursului sau cand recursul este declarat de o
persoana care nu are calitatea de a declara recurs sau care, desi are dreptul de a declara
recurs, nu o face in limita prevazuta de lege. ,e exemplu, se declara recurs impotriva unei
"otarari definitive, sau a fost declarat recurs de catre partea vatamata intr-o cauza in care
actiunea penala se pune in miscare din oficiu ori a fost declarat recurs numai de partea
civila in latura penala. Cand se intituleaza calea de atac declarata apel desi legea prevede
numai recurs se va lua in considerare declaratia ca recurs.
In literatura de specialitate s-a subliniat ca recursul este inadmisibil daca apelul a fost
respins ca tardiv, deoarece verificarea daca apelul a fost declarat in termen este atributul
exclusiv al instantei de recurs, astfel incat nimic nu impiedica instanta de recurs sa
aprecieze sa retina ca apelul a fost gresit respins ca tardiv fiind exercitat in termen, ceea ce
face ca recursul sa fie admisibil#2%. Instanta suprema a decis insa ca prin neexercitarea in
termen a apelului, sentinta intra in puterea lucrului judecat si in consecinta impotriva ei
nu mai, poale fi folosita calea ordinara de atac a recursului#)%. In practica
judiciara s-a decis#2%/
1- este inadmisibil recursul partii vatamate intr-o cauza in care actiunea
penala a fost pusa in miscare din oficiu
2- este inadmisibil recursul introdus impotriva unei sentinte susceptibile de
apel, cu privire la care nu s-a folosit calea de atac a apelului#3%
3- aceeasi solutie se impune cu privire la recursul declarat de fiul inculpatei,
acesta din urma nefiind mentionat printre persoanele care pot declara recurs in
art. )42 alin. ultim C. pr. pen.#4%
4- este inadmisibil si recursul declarat impotriva unor inc"eieri prin care au
fost respinse cereri in legatura cu luarea, revocarea, inlocuirea sau incetarea
unei !masuri preventive sau suspendarea judecatii#.%.
5- fata de prevederile art. )53#$ alin. 2 C pr. pen. potrivit careia nu pot fi atacate cu
recurs sentintele in privinta carora partile nu au folosit calea apelului, ori cand apelul a
fost retras, este inadmisibil recursul declarat de inculpat contra sentintei impotriva
careia si-a retras apelul, iar apelul declarat de procuror a fost respins ca nefondat#5%.
c% 0ecursul este nefondat si, deci, va fi respins cand criticile formulate de
recurenti nu sunt intemeiate si nici nu se constata existenta unor motive de
casare care trebuie invocate din oficiu, stabilindu-se ca "otararea pronuntata
in cauza este legala si temeinica#-%.
---------------
#$% a se vedea Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, decizia nr.
2253=20.0-.$--3, in ,reptulM! nr. 4=$--4, pag. $$3 -$$4, Idem, in Curtea
Suprema de >ustitie, 8uletinul >urisprudentei, Culegere de decizii pe anul $--3,
&ditura +roema. 8aia *are, $--4, pag. 22)-223.
#2% a se vedea, D. ,iaconescu, Cu privire la admisibilitatea recursului in situatia in
cate apelul a fost declarat tardiv, in ,reptul nr. nr. 5=$--3, pag. 42 -42.
#)% Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, decizia nr. 2-4=)$.0).$--2, in
,reptul nr. $2=$--2, pag. 5$.
#2% Conform <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. )2.-)25.
#3% Curtea de Apel Suceava, decizia penala nr. 40=$).02.$--3, cit. de 6. ;imofte, in
?nele probleme privind inadmisibilitalea recursului penal in practica sectiei penale a
Curtii de Apel Suceava, in ,reptul nr. 5=$--4 pag. $$5, Curtea Suprema de >ustitie,
sectia penala, decizia nr. $224=..0-.$--2 in ,reptul nr. .=$--3, pag. -2 --), Curtea
Suprema de >ustitie, decizia nr. $)3.=2..0-.$--2 in ,reptul nr. 5=$--3, pag. -.,
Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, decizia nr. $2-2= $2.0-.$--2 in ,reptul
nr. 5=$--3, pag. -., Curtea Suprema de >ustitie, sectia I penala, decizia nr. 4.=$--3,
in Culegere de practica judiciara penala pe anul $--3, 8ucuresti, $--4, pag. $25.
#4% Curtea de Apel Suceava, decizia penala nr. 24.=3.$0.$--2, cit. de 6. ;imofte
in ?nele probleme privind inadmisibilitalea recursului penal in practica sectiei
penale a Curtii de Apel Suceava, in ,reptul nr. 5=$--4, pag. $$..
#.% Curtea Suprema de >ustitie, sectia penala, decizia nf. 2043=$-.0..$--3, in
,reptul nr. 5=$--4, pag. $2), Curtea de Apel ;imisoara, decizia penala nr.
2)-=$..$$.$--4, in ,reptul, nr. $=$--., pag. $25.
#5% Curtea Suprema de >ustitie, decizia nr. -$=$--3, in Curtea Suprema de
>ustitie, 8uletinul >urisprudentei. Culegere de decizii pe anul $--3, &ditura
+roema, 8aia *are, $--4, pag. 222-22).
#-% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag 2$5.
Admiterea recursului
Casarea "otararii atacate
+otrivit art. )53#3 si )53#., admitand recursul, instanta caseaza
"otararea atacata. Casarea poate fi totala sau partiala.
Casarea totala este limitata doar de efectul devolutiv si de efectul extensiv al
recursului. ,esi legea nu prevede expres, consideram ca se va tine seama in
mod obligatoriu si de efectul neagravarii situatiei in propriul recurs#$%.
In caz de casare totala, "otararea se anuleaza in intregime, dar in limitele
aratate mai sus. Casarea partiala are un caracter limitat, fiind supuse anularii
doar anumite aspecte ale "otararii instantei de fond, celelalte fiind mentinute.
1imitarea casarii partiale se face la urmatoarele aspecte/
1- numai cu privire la anumite fapte sau persoane,
2- numai in ce priveste latura penala sau civila.
Casarea are caracter partial cand cauza de nulitate se refera numai la unele dispozitii
ale "otararii atacate. In asemenea cazuri dispozitiile "otararii care nu au facut obiectul
casarii isi conserva intreaga autoritate. ,e exemplu, in practica s-a decis ca daca printr-
o decizie de casare s-a stabilit ca inculpatul sub aspectul despagubirilor raspunde
pentru o parte a pagubei provocate, instanta de trimitere nu poate stabili, potrivit legii
civile, ca intre fapta inculpatului si rezultatele acesteia in intregime nu exista un raport de
cauzalitate#2%. Cand instanta de fond a dispus sau a mentinut arestarea inculpatului,
instanta de recurs poate mentine masura arestarii in caz de casare a "otararii#)%.
Instanta de recurs, procedand la casarea unei "otarari, poate/
1- sa inlocuiasca in mod direct solutia pronuntata de instanta inferioara fara
o rejudeeare a fondului cauzei @art. )53#3 pct. 2 lit. a% si b% C. proc. pen.A,
2- sa retina cauza pentru a fi rejudecata in fond @art. )53#3 pct. 2 lit. d% C. proc.
pen.A,
3- sa trimita cauza spre rejudeeare la instanta a carei "otarare a fost casata
@art. )53#3 pct. 2 lit. c% C proc. pen.A.
---------------
1ex, $--., pag. )2-.
pag. )$2. #)% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.242-243.
Solutii date in urma casarii
,upa casare instanta de recurs poate acorda
urmatoarele solutii/ a% *entine "otararea primei instante
Aceasta solutie se dispune atunci cand apelul a fost gresit admis. Apelul este gresit
admis daca a fost introdus tardiv, a fost inadmisibil sau nefondat, potrivit legii#$%.
0eamintim in acest sens ca/
1- legea prevede pentru declararea apelului, un interval de timp care nu poate fi
depasit. &xercitarea apelului dupa expirarea termenului de apel, daca nu are loc o
repunere in termen sau un apel peste termen, duce la respingerea apelului ca tardiv.
2- apelul este inadmisibil cand nu este incuviintat de lege. Aceste situatii se refera fie la
imprejurarea ca legea nu prevede exercitarea caii de atac '"otarare de declinare de
competenta, decizia de stramutare sau "otararea de regulator de competenta, exista
autoritate de lucru judecat "otararea fiind definitiva etc.% ori nu indrituieste o persoana sa
exercite calea de atac 'fie ca se refera la situatiile cand persoana nu are calitate procesuala
sau a declarat apel cu privire la unele aspecte cure ii depaseau pozitia procesuala%#2%.
Se va casa "otararea pronuntata de catre instanta de apel, fiind mentinuta
"otararea primei instante. Instanta de apel trebuia sa pronunte respingerea
apelului astfel exercitat si nu admiterea lui. Instanta de recurs va solutiona fondul
cauzei prin mentinerea sentintei penale a primei instante, o noua rejudeeare in
fond a cauzei de catre instanta de recurs nefiind necesara.
b% ac"ita pe inculpat sau dispune incetarea procesului penal in cazurile
prevazute in art. $$ pct. 2 C. proc. pen.
Ac"itarea inculpatului de catre instanta de recurs are loc cand se constata
existenta unei situatii din cele prevazute in art. $0 lit. a-e, iar incetarea
procesului penal are loc in celelalte cazuri 'art. $0 lit. f-j%. Ac"itarea poate
surveni in urma condamnarii inculpatului sau incetarii procesului penal de catre
instantele de fond, ori in urma ac"itarii pentru alte temeiuri decat cele juste.
Incetarea procesului penal se poate dispune daca, anterior, instanta de fond l-a
condamnat ori l-a ac"itat pe inculpat sau daca a incetat procesul penal pentru
alte temeiuri decat cele corecte#)%.
Cand recursul este singura cale de atac ordinara si al doilea grad de jurisdictie
ac"itarea se poate pronunta si pentru inexistenta faptei, nevinovatia inculpatului, lipsa
pericolului social al faptei savarsite @art. $0 lit. a%, b#$%, c% C. proc. pen.A, iar incetarea
procesului penal si pentru inlocuirea raspunderii penale @art. $0 lit. i% C. proc. pen.A #2%.
,aca se pronunta ac"itarea pentru lipsa pericolului social al faptei sau incetarea
procesului penal pentru inlocuirea raspunderii penale, instanta de recurs va
aplica una dintre sanctiunile administrative prevazute de art. -$ C. pen.
c% Caseaza "otararea dispunand rejudecarea cauzei de catre instanta a carei
"otarare a fost casata sau de catre instanta competenta
1imitele rejudecarii inscrise in art. )53 pentru recurs sunt in principiu reglementate
asemanator cu limitele rejudecarii cauzelor in apel, astfel cum se dispune in art. )53
c. pr. pen. Instanta de rejudecare trebuie sa se conformeze "otararii instantei de
recurs, in masura in care situatia de fapt ramane cea avuta in vedere la solutionarea
recursului, daca in cauza nu se administreaza probe noi, instanta care rejudeca nu
poate da alta apreciere aceluiasi material probator existent in dosar si stabili alta
situatie de fapt. In consecinta, conformarea la depozitiile si evaluarile date prin
decizia de casare sunt obligatorii pentru orice judecata subsecventa#3%.
Se impune adoptarea acestei solutii atunci cand/
3- exista vreunul din cazurile de nulitate absoluta prevazute de art. $-. alin. '2% C.
proc.
pen., respectiv cand s-au incalcat dispozitiile relative la competenta dupa materie si
calitatea persoanei, la sesizarea instantei si la compunerea acesteia, la publicitatea
sedintei de judecata, la participarea procurorului, prezenta inculpatului si asistarea
acestuia de catre aparator, cand aceasta este obligatorie conform legii, si la efectuarea
anc"etei sociale in cauzele cu infractori minori,
1- exista nulitate relativa prevazuta expres de lege/ cand judecata a avut loc in lipsa
unei parti ne legal citate sau care, legal citata a fost in imposibilitate de a se prezenta si de
a instiinta instanta despre uceasta imposibilitate 'daca judecata in lipsa a avut loc la prima
instanta aceasta trebuie invocati in apel, altfel se acopera% sau cand partii i s-a respins
in .mod nejusti ficat o cerere de amanari si din aceasta cauza nu a putut sa-si faca
apararea 'presupune prezentarea unei asemenea cereri, cererea a fost gresit respinsa,
desi temeiul amanarii cauzei exista, iar in consecinta partea nu a putut, a-si faca apararea%,
2- prin "otarare nu a fost rezolvat fondul cauzei. In aceasta situatie instanta de
fond sau de apel fie a omis solutionarea actiunii penale si civile, fie le-a lasat
nesolutionate.
,aca "otararea a fost casata pe motiv de necompetenta, rejudecarea cauzei se
va face de catre instanta competenta.
Aceasta solutie se adopta atunci cand au fost incalcate dispozitiile relative la
competenta dupa materie sau dupa calitatea persoanei. 0eamintim in acest sens ca
sub aspectul ei obiectiv, competenta materiala este indrituirea= indatorirea unei instante
de a judeca si de a solutiona cauzele penale care i-au fost repartizate prin lege. Sub
aspect subiectiv, competenta materiala este indrituirea=indatorirea unei instante de a
judeca si solutiona in concret o anumita cauza penala din cele repartizate de lege.
Competenta personala este criteriul legal potrivit caruia unele organe judiciare
solutioneaza anumite cauze penale in raport cu anumite calitati pe care le au
faptuitorii. ,esi principiul egalitatii in fata legii si a autoritatilor judiciare exprima
cerinta judecarii infractorilor de catre aceeasi instante de judecata, indiferent
de situatia personala, majoritatea legislatiilor moderne reglementeaza
competenta si in raport de anumite calitati ale persoanei celui in cauza#4%
Spre exemplu, infractiunile de dezertare sau insubordonare in competenta
instantelor militare si nu a celor civile. Si totusi, c"iar si aceasta competenta
este circumstantiata, ca in urmatoarele exemple desprinse din practica/
3- elevii liceelor militare nu au calitatea de militari neindeplinind
serviciul militar in fortele armate si de aceea nu intra in competenta
instantelor militare dupa calitatea persoanei#.%
4- cand militarul care a comis o infractiune care nu avea nici o legatura cu
atributiunile de serviciu 'omor prin imprudenta intr-un accident de circulatie% a fost trecut
in rezerva pana la sesizarea instantei, competenta revine judecatoriei si nu instantei
militare#5%
5- este irelevant ca in momentul judecatii inculpatul nu mai are calitatea de
militar, din moment ce fapta a fost savarsita in cadrul exercitarii sarcinilor de
serviciu, fostul militar va fi judecat in asemenea cazuri tot de instanta militara-.
0espectarea competentei materiale este necesara pentru ca numai astfel se
realizeaza, in cadrul sistemului de organe, activitatea procesuala la nivel
corespunzator. Intru cat ierar"izarea organelor este strict stabilita de lege, abatere
de la dispozitiile care reglementeaza competenta materiala nu este ingaduita. ,e
aceea unii au dat acestei competente denumirea de competenta absoluta#$0%.
,eci, daca instanta de recurs constata necompetenta primei instante sau a instantei de
apel, va proceda la casarea "otararii si efectuarea unei noi judecati de catre
instanta care are competenta materiala, potrivit legii. ,aca dosarul ar fi trimis
instantei care a judecat cauza desi era necompetenta sub aspect material, s-ar
repeta greseala care a condus la casarea "otararii si rejudecarea cauzei#$$%.
,aca recursul este indreptat impotriva "otararii primei instante, dar si impotriva "otararii
pronuntate in apel, in situatia admiterii recursului cu trimitere spre rejudecare, cauza se
trimite la prima instanta, daca ambele "otarari au fost casate. ,aca numai "otararea
data in apel a fost casata cauza se trimite la instanta de apel pentru rejudecare. 0ezulta
ca se va trimite cauza spre rejudecare acelei instante a carei "otarare a fost casata.
Cand Inalta Curte de Casatie si >ustitie este instanta de recurs, si aceasta,
admitand recursul, caseaza "otararea atacata pe motivul ca este necesara
administrarea de probe, dispune rejudecarea de catre instanta a carei
"otarare a fost casata sau cand interesele justitiei o cer, de catre o alta
instanta egala in grad cu cea care a pronuntat "otararea casata#$2%.
d% dispune rejudecarea de catre instanta de recurs
Aceasta solutie se dispune in toate celelalte cazuri decat cele care atrag
rejudecarea, de catre instanta a carei "otarare a fost casata sau de catre
instanta competenta, potrivit legii. In acest caz, instanta de recurs, casand
"otararea si retinand cauza spre rejudecare, se pronunta si asupra probelor ce
urmeaza a fi administrate, fixand termen pentru rejudecare#$)% 'art. )53#4%.
0ejudecarea cauzei de catre instanta de recurs are loc, deci, in alta sedinta
decat aceea in care s-a judecat recursul.
Separarea recursului de rejudecare se explica prin faptul ca fiecare
reprezinta stadii procesuale distincte. C"iar daca instanta care judeca
aceste stadii este aceeasi, ea are functional atributii diferite#$2%.
,eliberand asupra recursului, instanta procedeaza, cand este cazul, la fel ca
in situatia apelului, la aplicare dispozitiilor referitoare la#$3%/
1- reluarea dezbaterilor,
2- repararea pagubei,
3- masurile asiguratorii,
4- c"eltuielile judiciare,
5- orice alte probleme de care depinde solutionarea corecta a recursului.
---------------
1ex, $--., pag. )30.
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.243
#2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag 2$-
pag. )$). #4% 6. +avaleanu, ,rept procesual penal, +artea generala, &ditura
#.% ;rib. Suprem sect. milit., dec. nr. -.=$-.4, 0evista 0omana de ,rept nr.
.=$-.., pag. .$.
#5% ;rib. Suprem, sect. milit., dec. nr. )0=$-5), 0evista 0omana de ,rept nr.
4=$-52, pag. 44.
#-% ;rib. Suprem, sect. milit., dec. nr. .4=$-5$, 0evista 0omana de ,rept nr.
$0=$-52, pag. 42-43.
#$0% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea generala, &d. +aidea,
$--4, pag. 250.
#$$% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
pag 220-22$
#$)% <"eorg"ita *ateut, +rocedura penala, +artea speciala, vol. II, &d.
1umina 1ex, $--., pag. )32.
#$2% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
#$3% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
4$ CAILE
E5TRAORDINARE DE
ATAC
Scurta privire generala
Autoritatea de lucru judecat impiedica atacarea pe cai obisnuite a "otararilor
judecatoresti care au aceasta putere. 7umai o imprejurare deosebita permite supunerea
lor unei examinari ulterioare si doar printr-o procedura care are caracter exceptional.
0ealizarea justitiei a demonstrat, ca in unele situatii - cu atat mai rare cu cat activitatea
procesuala s-a infaptuit mai bine - apar totusi imprejurari, care invedereaza caracterul
nelegal si gresit al unor "otarari definitive. ,e aici izvoraste necesitatea existentei
remediului in masura sa permita supunerea acestor cauze unei noi proceduri judiciare,
spre a se indrepta eventualele greseli din activitatea anterioara de jurisdictie. 0emediul
procedural consta in instituirea unor cai de atac extraordinare#$%.
Acestea sunt/
1- revizuirea
2- contestatia in anulare
3- recursul in interesul legii
+rin intermediul acestor cai procesul nu trece intr-o alta faza, ci se reia repetand un
ciclu care de regula a mai fost parcurs. Asa se explica faptul, ca dupa admiterea
caii de atac extraordinare subzista posibilitati pentru reluarea urmaririi penale, a
judecatii in prima instanta, a apelului si c"iar a recursului ordinar. (iecare cale
extraordinara de atac promoveaza o etapa de judecata distincta situata in afara
ciclului ordinar, avand insa efectul readucerii cauzei in ciclul obisnuit#2%.
---------------
pag. )$3. #2% <r. ;"eodoru, I. *oldovan, ,rept procesual penal, &d. ,idactica si
+edagogica, 8ucuresti, $-.-, pag.)02.
.$ Contestatia in anulare
7otiune
Contestatia in anulare este reglementata in Codul nostru de procedura penala
in art. )54-)-2 din Codul de proc.. pen.
(olosirea contestatiei in anulare este prevazuta in anumite cazuri expres aratate
in lege. ,e asemenea, in lege sunt reglementate aspectele privind titularii acestei
cai de atac, termenele de exercitare a caii de atac si procedura de solutionare.
+rin aceasta cale extraordinara de atac se solicita instantei a carei "otarari este
definitiva si data cu incalcarea normelor de procedura sau ca urmare a
pronuntarii impotriva unei persoane a doua "otarari definitive pentru aceeasi
fapta, sa revina si sa pronunte o "otarare legala. Sunt stabilite patru cazuri de
contestatie in anulare#$%, pe care le vom analiza.
In activitatea sa, si instanta de recurs poate gresi uneori, fie prin nerespectarea unor
dispozitii legale dupa care se desfasoara procesul penal, fie prin nerezolvarea cauzei in
deplina concordanta cu materialele aflate la dosar. &ste deci posibil ca instanta de recurs
sa pronunte o "otarare nelegala si netemeinica, dar care, fiind definitiva, nu poate fi
atacata cu o cale ordinara de atac. Asemenea "otarari judecatoresti nu pot fi lasate insa sa-
si produca efectele juridice, legiuitorul punand la dispozitia celor interesati contestatia in
anulare, care este o cale extraordinara de atac. In lumina celor aratate mai sus, contestatia
in anulare apare ca un mijloc procesual prin care se pot repara erori de neinlaturat pe alte
cai, fiind o cale de anulare pentru vicii, nulitati privind actele de procedura, motivul
contestatiei nu il poate constitui o nulitate care ar privi fondul cauzei. Contestatia in anulare
este o cale de atac prin care cei ce au pierdut anumite drepturi sau prerogative din cauza
unui act procedural nul sunt repusi in aceste drepturi#2%. Contestatia in anulare este o cale
de atac extraordinara avand o natura juridica mixta de anulare si retractare#)%. Caracterul de
anulare rezulta din scopul urmarit prin exercitarea acestei cai de atac, si anume, anularea
"otararii. Caracterul de cale de atac de retractare rezulta din faptul ca insasi instanta care a
dat "otararea este pusa in situatia de a controla conditiile in care a dat "otararea si de a o
infirma eventual#2%.
Caracterul de anulare al acestei cai de atac extraordinare deriva din imprejurarea ca prin
exercitarea ei se urmareste desfiintarea "otararii definitive constatate, ca o consecinta a
indeplinirii unor acte procedurale cu incalcarea legii. Anularea are drept efect repunerea
cauzei in aceeasi etapa a judecatii in aceasta s-a aflat inainte de ramanerea definitiva a
"otararii#3%, 'in cele mai multe cazuri se reia judecata in recurs%.
Contestatia in anulare are drept temei numai nulitatea actelor de procedura atacate
'errores in procedento%, nu si gresita solutionare a fondului cauzei 'errores in
judicando%#4%. : data constatata nulitatea actului procesual, "otararea atacata nu mai
este verificata cu privire la alte aspecte de legalitate sau temeinicie, neputandu-se
ajunge pe aceasta cale procesuala la reformarea "otararii. In consecinta, contestatia in
anulare este o cale de retractare, care pune instanta in situatia de a verifica ea insasi
conditiile legale in care a dat "otararea si de a o infirma eventual, fara insa a putea
extinde controlul asupra temeiniciei sau legalitatii solutiei pronuntate#.%.
Contestatia in anulare nu trebuie confundata cu contestatia la executare, care nu este
o cale de atac, ci un mijloc de rezolvare a incidentelor ce se pot ivi la executare#5%.
Competenta de solutionare a contestatiei in anulare este data instantei care a
pronuntat "otararea definitiva, provocand un autocontrol judecatoresc, de aici
caracterul de cale de atac de retractare al contestatiei in anulare
+rimele trei cazuri de contestatie in anulare se refera la error in procedendo
iar ultimul caz se refera la error in iudicando#-%.
In urma constatarii de catre instanta a existentei motivelor invocate intre cazurile de
anulare prevazute de art. )54 lit. a% si b% C. proc.. pen., respectiv cand procedura de
citare a partii pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs nu
s-a indeplinit potrivit legii! si situatia cand partea dovedeste ca la termenul la care s-a
judecat cauza de catre instanta de recurs a fost in imposibilitate de a se prezenta si de
a incunostinta instanta de aceasta impiedicare!, aceasta va dispune anularea "otararii
atacate si repunerea cauzei in aceeasi etapa a judecatii in care s-a aflat inainte de
ramanerea definitiva a "otararii.
---------------
pag )). #2% I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat,
&ditura <lobal 1ex, 8ucuresti, 2002.
#)% 6 6. ,ongoroz, S. 9a"ane, I. :ancea, I. (odor, 7. Iliescu, C. 8ulai, 0.
Stanoiu, 6. 0osca, &xplicatii teoretice ale Codului penal roman. +arte generala,
vol. I, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0, pag. )$5, ;r. +op, ,reptul procesual
penal, vol. I6, ;ipografia 7ationala, Cluj, $-24, pag. 32).
#3% <r. ;"eodoru, I. *oldovan, ,rept procesual penal, &d. ,idactica si
+edagogica, 8ucuresti, $-.-, pag. )02.
#4% ;r. +op, ,reptul procesual penal, vol. I6, ;ipografia 7ationala, Cluj, $-24,
pag. 32). #.% ,.6. *i"aescu, 6. 0amureanu, Caile extraordinare de atac in
procesul penal, &d. Stiintifica, 8ucuresti, $-.0, pag. $--20.
#-% I. 7eagu, ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
Cazuri legale de exercitare a contestatiei in anulare
Cazurile de exercitare a contestatiei in anulare sunt limitativ stabilite de
Codul de procedura penala, deci nu pot fi retinute de instanta si alte cazuri.
,at fiind caracterul ei de cale extraordinara de atac, contestatia in anulare trebuie
folosita numai in cazuri cu totul deosebite, aceasta contribuind la consolidarea
principiului stabilitatii "otararilor judecatoresti definitive si irevocabile. +otrivit art.
)54, impotriva "otararilor penale definitive se poate face contestatie in anulare in
urmatoarele cazuri/ $.2.$%. Cand procedura de citare a partii pentru termenul la care
s-a judecat de catre instanta de recurs nu a fost indeplinita conform legii
Acest motiv de contestatie in anulare este intemeiat daca#$%/
a% +rocedura de citare a partii, pentru termenul la care s-a judecat cauza de catre
instanta de recurs, nu a fost indeplinita potrivit legii. +rin indeplinirea procedurii de
citare se intelege efectuarea tuturor operatiunilor prevazute de lege pentru a
incunostinta, in termen, partea, despre termenul de judecata a recursului.
7eindeplinirea procedurii legale de citare trebuie sa aiba loc in cadrul judecarii recursului.
,aca viciile de citare apar la o alta judecata, ele pot fi remediate prin intermediul, dupa caz,
al apelului sau recursului. ,aca viciul de citare se produce insa intr-o etapa procedurala in
care neobservarea ei a dus la o "otarare definitiva, singurul remediu procedural ramane
folosirea caii de atac extraordinare a contestatiei in anulare. in consecinta se poate introduce
o contestatie nu numai impotriva unei decizii pronuntate in recurs, ci de asemenea impotriva
deciziei date in cazul rejudecarii dupa casare#2%. <ama situatiilor incepe cu insasi omisiunea
citarii si continua cu orice alte nerespectari procedurale care au determinat absenta partilor.
+ot constitui vicii ale unei corecte citari/ mentiunile gresite trecute intr-o citare cu privire la
calitatea procesuala a partii 'in recursul procurorului inculpatul a fost citat din eroare ca
inculpat ac"itat, dar c"emat a raspunde in recursul partii civile%#)%, indicarea gresita a
adresei inculpatului 'care a determinat afisarea citatiei intr-un loc unde acesta era
necunoscut%#2%, c"emarea gresita a inculpatului pentru o alta data decat cea la care are loc
sedinta de judecata#3%, neindicarea locului unde partea urmeaza sa se prezinte in cazul
recursului care nu se judeca la sediul
instantei#4%.
2) +artea nu a fost prezenta la judecarea cauzei de catre instanta de recurs. 7otiunea de
parte! are un sens mai larg decat partile din procesul penal!, prin aceasta intelegandu-se
toti subiectii procesuali care au fost implicati in recurs in calitate de recurent sau intimat
'martor, expert, interpret sau alta persoana ale carei interese legitime au fost vatamate
printr-o masura sau act al instantei%#.%. 7u pot invoca aceasta cauza partile care desi nu au
fost legal citate s-au prezentat, nici partea care a fost reprezentata in recurs de avocat care
a pus concluzii in numele sau#5%. In asemenea caz, partea nu are un temei efectiv de a
introduce contestatie, nefiind vatamata in mod real#-%.
3) 1ipsa partii sa se fi produs in fata instantei de recurs, cand au avut loc dezbaterile
judiciare, fie in stadiul judecarii recursului fie la rejudecarea cauzei, dupa casare, de
catre instanta de recurs#$0%. 7elegala citare poate fi invocata numai de partea fata
de care viciul a produs vatamarea. Corect s-a aratat in practica judiciara ca referirea
la !procedura de citare a partii! exclude posibilitatea ca inculpatul contestatar sa
invoce drept temei de contestatie nelegala citare in recurs a partii civile#$$%.
$.2.$%. Cazul de contestatie in anulare cand partea dovedeste ca la termenul la
care s-a judecat cauza de catre instanta de recurs aceasta era in imposibilitate
de a se prezenta si de a incunostinta instanta despre aceasta impiedicare.
Cerintele art. )54 lit. b sunt cumulative, astfel ca pentru admiterea contestatiei
in anulare nu este suficient sa se faca dovada imposibilitatii de prezentare, ci
contestatarul sa dovedeasca, pe langa aceasta, si imposibilitatea dea
incunostinta instanta despre impiedicarea de a se prezenta#$2%.
Acest caz presupune intrunirea cumulativa a trei conditii/
1) +rocedura de citare a partii! a fost indeplinita, potrivit legii, dar partea nu a
fost prezenta la termenul cand a avut loc sedinta de judecata de dezbatere a
recursului sau de rejudecare a cauzei dupa casare de catre instanta de recurs,
2) +artea a fost in imposibilitate de a se prezenta la termenul de judecata a
recursului sau la rejudecarea cauzei dupa casare.
+entru a constitui o cauza de contestatie, lipsa nu trebuie sa fie imputabila nici
partii. ,aca partea nu s-a prezentat in recurs din vina proprie, nu poate invoca vreo
vatamare procedurala in judecarea sa in lipsa si, ca atare, nu are la indemana
vreun remediu procesual. Imposibilitatea de prezentare a partii sa fie datorata unor
imprejurari care, in functie de realitatea concreta raportata la fiecare caz in parte,
pot fi apreciate ca avand un caracter exceptional, de neinvins, sa nu fie prevazute in
mod normal de parte, ca aflarea inculpatului in stare de detinere, de internare intr-
un spital in stare grava, o epidemie ce a necesitat masuri de carantina, intreruperea
circulatiei ca urmare a unei inzapeziri, inundatii, incorporarea, concentrarea unei
persoane. 7u constituie imposibilitati de prezentare cazurile previzibile,
3) +artea trebuie sa dovedeasca imposibilitatea de a instiinta instanta de
recurs despre impiedicarea de a se prezenta la judecata.
1egea foloseste conjunctia si! intre imposibilitatea de a se prezenta a partii si de a
incunostinta instanta de recurs de aceasta impiedicare. ,aca nu si-a indeplinit aceasta
obligatie, de a incunostinta instanta de imposibilitatea de a se prezenta, lasand ca procesul
sa fie solutionat in lipsa sa, partea este in culpa si nu-i este ingaduit sa atace "otararea
atunci cand constata ca solutia nu-i este favorabila#$)%. In cazuri concrete, instanta va
aprecia, de la caz la caz, daca exista toate conditiile de admisibilitate a contestatiei. Cazul de
contestatie analizat este dublu conditionat/ partea trebuie sa dovedeasca imposibilitatea
prezentarii sale, trebuie sa se faca totodata dovada imposibilitatii incunostintarii instantei
despre impiedicarea intervenita. ,ovada imposibilitatii prezentarii neurmata de dovada
imposibilitatii de incunostintare a instantei despre impiedicarea prezentarii nu duce la
admiterea contestatiei#$2%.
$.2.). Cazul de contestatie in anulare prevazut in art.)54 lit. c
+otrivit art.)54 lit. c, poate fi facuta contestatia in anulare cand instanta de recurs
nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele
prevazute in art. $0 alin. $ lit. f%-i#$% , cu privire la care existau probe in dosar.
>udecand recursul, instanta trebuie sa verifice legalitatea si temeinicia "otararii
atacate, ea avand obligatia ca, in limitele devolutiunii, sa analizeze toate
aspectele care privesc buna rezolvare a cauzei. Intre altele, instanta trebuie sa
se pronunte asupra tuturor motivelor de casare a "otararii, atat in situatia in care
motivele au fost invocate de parti, cat si din oficiu.
Asadar, termenul folosit de lege nu s-a pronuntat! trebuie inteles intr-un sens larg,
adica o omisiune a instantei de a da raspuns unor motive de casare, motive care
duceau la incetarea procesului penal, indiferent daca motivele au fost invocate sau
nu de parti. +entru a se putea retine acest caz de contestatie, legea fixeaza cerinta
ca la dosar sa fi !existat probe cu privire la cauza de incetare a procesului penal,
aceasta cerinta urmand a fi interpretata in functie de cauza de incetare a procesului
penal cu privire la care instanta trebuie sa se pronunte#$3%.
In legatura cu existenta la dosar! a probelor necesare pronuntarii incetarii
procesului, aceasta depinde de motivul concret de incetare. Astfel, se Npoate face
contestatie cand instanta de recurs, nu a pronuntat incetarea procesului penal desi
la dosar a existat actul de deces al inculpatului. ,impotriva, in cazul unei amnistii nu
se poate pretinde, evident, ca dosarul cauzei sa cuprinda si legea de amnistie.
Actele de clementa trebuie cunoscute de instanta si nu se poate cere partii dovada
ca organele judiciare au avut cunostinta despre ele. Ceea ce se poate pretinde cel
mult, este ca partea sa dovedeasca faptul ca i dosar existau probele din care
instanta putea conc"ide, ca dispozitiile legii de amnistie sunt aplicabile#$4%.
,educem astfel ca si conditii ale admisibilitatii contestatiei in anulare pentru acest
motiv/ a% : omisiune a instantei de recurs de a se pronunta asupra unei cauze de
incetare a procesului penal prevazute de art. $0 lit. f%-i#l% C. proc.. pen..
,eci, motivul poate fi invocat ca urmare a judecarii recursului, in ambele forme/
1- ca singura cale de atac
2- in situatia cand este a doua cale de
atac. Aceasta cauza poate exista in doua
situatii/
3- cand motivul a fost invocat in recurs sau
4- in cazul in care instanta de recurs trebuia sa-l ia in considerare din oficiu. In cazul in
care recursul este a doua cale de atac, in art. )53#- pct. $3 C. proc.. pen. este prevazuta o
parte din cazurile cand instanta trebuie sa pronunte incetarea procesului penal.
(aptul ca nepronuntarea poate fi si rezultatul neanalizarii acestor cazuri din oficiu,
rezulta din caracterul devolutiv al caii de atac a recursului, cand este singura cale de
atac ordinara inscrisa in art. ).$ alin. '2% combinat cu art. )53#4 alin. ')% C. proc. pen.,
potrivit carora instanta de recurs este obligata ca, in afara temeiurilor invocate si
cererilor formulate de recurent, sa examineze intreaga cauza sub toate
aspectele si in cazul in care recursul este a doua cale de atac ordinara, tot din
efectul devolutiv inscris in art. )53#4 alin. '2% C. proc. pen., care limiteaza acest
efect la motivele de casare inscrise in art. )53#- C. proc. pen., si din obligatia
instantei de recurs inscrisa in art. )53 alin. ')% C. proc. pen., potrivit careia
motivele prevazute de acelasi articol la alin. '$% pct. $3 se iau in considerare din
oficiu numai cand au influenta asupra "otararii in defavoarea inculpatului.
b% 1a dosar sa fi existat probe cu privire la acea cauza de incetare. Sigur ca aceasta
conditie trebuie interpretata in functie de cauza de incetare a procesului penal Se
apreciaza ca nu ar fi eficient sa nu se retina diferite cauze de incetare pentru ca la
instanta de recurs nu s-au depus unele acte, cum este cazul in care faptuitorul a
decedat sau ca instanta nu a avut cunostinta de aparitia unei legi de amnistie.
,aca actul a fost depus la registratura si acesta nu a ajuns la dosar datorita
culpei personalului administrativ, se considera ca proba exista la dosarul
instantei de recurs si cererea este admisibila#$.%.
$.2.2. Cazul de contestatie in anulare prevazut in art. )54 lit. d
+otrivit art.)54 lit. d, poate fi facuta contestatia in anulare cand impotriva unei
persoane s-au pronuntat doua "otarari definitive pentru aceeasi fapta.
In practica se poate ajunge la acest caz de contestatie in anulare cand au fost incalcate
dispozitiile legale privind autoritatea de lucru judecat#$5%. Invocarea autoritatii lucrului
judecat intr-o cauza necesita existenta unei "otarari definitive intr-un proces anterior. In
timp ce pentru invocarea autoritatii de lucru judecat se cere o singura "otarare definitiva,
pentru existenta acestui caz de contestatie urmeaza ca ambele "otarari sa fie definitive.
,aca exista o singura "otarare definitiva, al doilea proces poate fi stins prin
ordonanta de incetare a urmaririi penale data de procuror sau prin "otararea de
incetare a procesului penal pronuntata de instanta#$-%.
0eglementarea acestui caz de contestatie a condus la instituirea unui remediu
procesual prin care partea interesata obtine restabilirea legalitatii incalcate prin
nesocotirea principiului non bis in idem.
+entru a se retine acest caz de contestatie in anulare, este necesara existenta
cumulativa a doua conditii si anume#20%/
1- sa existe o "otarare penala definitiva,
2- sa existe identitate de obiect si persoana, adica in cadrul celei de a doua
judecati sa fi fost inculpata aceeasi persoana care a mai fost judecata, iar obiectul
cauzei sa-l constituie aceleasi fapte pentru care inculpatul a fost judecat.
7u poate fi retinut acest caz de contestatie in anulare in ipoteza in care impotriva
contestatarului s-a pronuntat o "otarare civila prin care acesta a fost condamnat
la inc"isoare contraventionala, fiindca cele doua "otarari nu sunt, ambele,
penale#2$%. +entru primele doua cazuri, procurorul nu poate face contestatie in
anulare, pentru ca, nefiind citat in cauza nu se comit nici incalcari cu privire la
procedura de citare. Se reaminteste ca procurorul participa la judecarea
recursului in mod obligatoriu, fara a fi citat 'art.)53#$$ alin. final%.
Cazul de contestatie prevazut de art. )54 lit. d nu trebuie confundat cu cazul de revizuire
stabilit de art.)-2 lit. e, referitor la caracterul neconciliant a doua "otarari definitive. in
cazul invocarii ultimului motiv de contestatie, cele doua "otarari definitive de regula nu
se conciliaza, cea de-a doua cuprinzand o solutie diferita fata de prima "otarare. ;otusi,
cele doua situatii sunt diferite ca natura juridica, intrucat in cazul revizuirii, pentru ca
neconciliabilitatea sa constituie motiv de revizuire, se cere "otararilor sa priveasca
persoane diferite si acelasi fapt ori aceeasi persoana dar fapte diferite#22%, pe cand in
cazul contestatiei in anulare identitatea de fapte si persoane trebuie sa subziste spre a
se putea retine autoritatea de lucru judecat#2)%.
Cu privire la posibilitatea partilor de a face contestatie in anulare, trebuie aratat
ca este necesara o "otarare a instantei de recurs in care partea sa fie implicata
ca recurenta sau ca intimata.
In cazul in care unul dintre inculpati nu a declarat recurs, nu a fost real implicat
'intimat% in recursurile declarate de celelalte parti si nici nu s-a facut o extindere a
acestor recursuri in ceea ce il priveste, acel inculpat nu poate uza de calea
extraordinara a contestatiei in anulare#22%.
e% cand, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de catre instanta
de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este
obligatorie potrivit art. )53#$2 alin. $#$ ori art. )53#$4 alin. $.
Cu ocazia judecarii recursului, instanta este obligata sa procedeze la ascultarea
inculpatului prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse in +artea speciala, titlul II, capitolul II,
atunci cand acesta nu a fost ascultat la instantele de fond si apel, precum si atunci cand
aceste instante nu au pronuntat impotriva inculpatului o "otarare de condamnare.
Instanta apreciaza necesitatea prezentei partilor, art. $5) permitand aducerea oricarei
persoane la judecata prin mandat de aducere, daca ascultarea sau prezenta ei este
necesara si anterior fiind citata aceasta nu s-a prezentat. Aducerea silita a inculpatului
nu este conditionata de prealabila sa citare, neurmata de prezentare. ,aca in interesul
judecatii instanta considera necesara prezenta inculpatului, emite de la inceput un
mandat de aducere, fiind insa obligata sa motiveze aceasta masura deosebita#23%.
,e asemenea, cand instanta de recurs caseaza "otararea si retine cauza spre
rejudecare potrivit art. )53#$3 pct. 2 lit. d%, se pronunta prin decizie si asupra
probelor ce urmeaza a fi administrate, fixand termen pentru rejudecare. 1a termenul
fixat pentru rejudecare, instanta este obligata sa procedeze la ascultarea inculpatului
prezent, potrivit dispozitiilor cuprinse in +artea speciala, titlul II, capitolul II, atunci
cand acesta nu a fost ascultat la instantele de fond si apel, precum si atunci cand
aceste instante nu au pronuntat impotriva inculpatului o "otarare de condamnare.
7erespectarea acestor prevederi este motiv de contestatie in anulare.
---------------
#2% ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec.nr.)-)$=$-.2, 0evista 0omana de ,rept,
nr.4=$-.0, pag. $.2.
#)% ;rib. 0eg. Iasi, dec.nr.23.=$-42, >ustitia 7oua nr.2=$-43, pag.$.$.
#2% ;rib.0eg.Suceava,dec.pen.nr.2$25=$-43, >ustitia 7oua, nr.$2=$-44,
pag. $40. #3% ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec.nr.520=$-4- 'nepublicata%
#4% ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec.nr.)-)$=$-.2, 0evista 0omana de ,rept, nr.
-=$-.), pag. $34.
#.% ;ribunalul Suprem, s. pen., dec. nr. $-24=$-.2, Culegere de ,ecizii, pag. 3)5. #5%
C.A.8., s. I pen., dec. nr. .$=$--4, 0evista de ,rept public, nr. 2, $--4, pag. $$$.
#-% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4,
pag. )24. #$0% ;.*.8., s. I pen., decizia nr. 352=$--2, Culegere III, pag. 54
#$$% ;rib. *un. 8ucuresti, sect. II, dec.nr.24).=$-L3, 0evista 0omana de
,rept, nr. )=$-.4, pag.42.
#$2% C.A.8., S. l-a pen., d.p. nr.2$=$---, in C.A.8., Culegere de practica
judiciara penala - $--5, &ditura 0osetti, 8ucuresti, $002, pag. 23). ;rib.
8ucuresti., Sec. pen., dec. pen. nr.403=$---, in ;.8., Culegere de jurisprudenta
penala - $---, 0.A. *onitorul :ficial. 8ucuresti, $---, pag. 20..
#$)% C.A.8., s. a II-a pen., dec. nr. 3-5=$--4, 0evista de ,rept +ublic, nr. 2,
$--., pag. $24.
#$2% ;rib. >ud.. ,olj, dec.pen.nr.$402=$-4-, 0evista 0omana de ,rept,
nr..=$-.0, pag.$52.
#$3% I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.2.5.
$--4, pag. )2-.
#$.% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003,
pag 2)0 #$5% C. Apel +loiesti, Sec. pen., d.p. nr.245=$).05.$--, in Curtea de
Apel +loiesti, 8uletinul >urisprudentei - $--4, &ditura 1umina 1ex, $--., pag. -4.
#$-% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea,
$--4, pag. ))0.
#2$% ;ribunalul Suprem, sec. pen., dec. nr. 55=$-.., in 0epertoriu alfabetic de
practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. .-, <r.<r.;"eodoru,
Aspecte ale raportului dintre raspunderea penala si raspunderea contraventionala,
in 0evista 0omana de ,rept, nr.4, $-.), p.52-53, I.+oenaru, Aspecte ale raportului
dintre raspunderea penala si raspunderea contraventionala, in 0evista 0omana de
,rept, nr.4, $-.), pag. 52-53. #22% <". C"ivulescu, 6. Socec, 0evizuirea in dreptul
procesual penal, &d. Stiintifica, 8ucuresti, $-4$, pag. $-.
#2)% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea,
$--4, pag. ))$.
#22% C.A.8., S.a II-a p., dec. pen. nr.3.0=$--5, in C.A.8., Culegere de practica
judiciara penala - $--5, &ditura All 8ecH, $---, pag. .2, ;ribunalul Suprem,
S.pen., dec. nr.$-24=$-.2, in 0evista 0omana de ,rept, nr.2, $-.3, pag.4-.
$--4, pag. $.3.
>udecarea contestatiei in anulare
Dotararile penale impotriva carora se poate face contestatie in anulare
In raport de cazurile de exercitare a contestatiei in anulare, in art. )5- C. proc.
pen. sunt stabilite de doua categorii de "otarari definitive ce pot fi atacate#$%/
: prima categorie este data de primele art. )54 lit. a%, b%, c%, e% C. proc. pen.,
cand pot fi atacate cu contestatie in anulare numai "otararile penale pronuntate
de instanta de recurs.
Cum judecata in recurs poate sa includa doua decizii penale, una prin care se
solutioneaza recursul si alta prin care se solutioneaza cauza la rejudecare dupa casare,
sunt susceptibile de a fi atacate cu contestatie in anulare atat decizia penala prin care a
fost respins recursul sau a fost admis numai in parte, mentinandu-se unele dispozitii ale
"otararii atacate, precum si decizia prin care, dupa casare, s-a rejudecat cauza de catre
instanta de recurs si s-a pronuntat o noua decizie asupra fondului,
1) A doua categorie o constituie cazul de contestatie in anulare @art. )54 lit. d% C.
proc. pen.A cand aceasta se poate exercita impotriva ultimei "otarari ramase
definitive. 1a fel, in acest caz, se apreciaza ca prima "otarare intrata in puterea
lucrului judecat se bucura de prezumtia de adevar judiciar.
Cazul de contestatie prevazut de art. )54 lit. d nu trebuie confundat cu cazul de
revizuire stabilit de art. )-2 lit. e , referitor la caracterul neconciliant a doua "otarari
definitive. In cazul invocarii ultimului motiv de contestatie, cele doua "otarari
definitive de regula nu se conciliaza, cea de-a doua cuprinzand o solutie diferita fata
de prima "otarare. ;otusi, cele doua situatii sunt diferite ca natura juridica, intrucat in
cazul revizuirii, pentru ca neconciliabilitatea sa constituie motiv de revizuire, se cere
"otararilor sa priveasca persoane diferite si acelasi fapt ori aceeasi persoana dar
fapte diferite#2%, pe cand in cazul contestatiei in anulare identitatea de fapte si
persoane trebuie sa subziste spre a se putea retine autoritatea de lucru judecat#)%.
---------------
#2% <". C"ivulescu, 6. Socec, 0evizuirea in dreptul procesual penal, &d.
Stiintifica, 8ucuresti, $-4$, pag. $-.
#)% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. ))$.
;itularii contestatiei in anulare
+otrivit art. )5. C. proc. pen., titularii contestatiei in anulare sunt de doua
categorii, dupa motivele invocate/
1) +artile din proces - inculpatul, partea vatamata, partea civila si partea
responsabila civilmente - pot face contestatie in anulare pentru oricare din cele
patru motive. +rin parti vom intelege si celelalte categorii de persoane ce pot
declara recurs. Se impune a fi realizata cerinta ca respectivele persoane sa fi
fost implicate in proces in calitate de recurent sau intimat,
2) +rocurorul poate folosi numai in doua cazuri de contestatie in anulare @art. )54 lit. c% si
4) C. proc. pen.A. S-a limitat posibilitatea procurorului de a exercita contestatia in
anulare, la ultimele doua cazuri, pentru ca acesta trebuie sa contribuie la solutionarea
legala a unei cauze si, de ci, trebuie, cand este cazul, sa se inceteze procesul penal
c"iar daca este o "otarare ce a intrat in puterea lucrului judecat nelegal.
;ermenul de introducere a contestatiei in anulare
Avand in vedere motivele ce pot fi invocate in cazul contestatiei in anulare, se poate
spune ca, in principiu, pentru situatiile prevazute de art. )54 lit.a-c si e ,
contestatarul cunoaste cazurile de contestatie inca de la data definitivarii "otararii.
;inand seama de aceasta situatie cu caracter particular, legiuitorul a prevazut
termene relativ scurte de introducere a cererii de contestatie. Astfel, potrivit art.)55
alin.$, contestatia in anulare pentru motivele aratate in art.)54 lit.a-c% si e% poate fi
introdusa de catre partea impotriva careia se face executarea cel mai tarziu in $0
zile de la inceperea executarii, iar de catre celelalte parti, in termen de )0 de zile de
la data pronuntarii "otararii a carei anulare se cere.
In ceea ce priveste introducerea contestatiei de catre procuror pentru cazul
prevazute art. )53 lit. c% si d% , consideram ca termenul este intotdeauna de )0 de
zile de la data pronuntarii "otararii, deoarece el nu face parte dintre persoanele
impotriva carora se face executarea si, in consecinta, niciodata nu se poate pune
problema termenului de $0 zile de la inceperea executarii.
In mod practic, in cazul in care a inceput executarea "otararii, termenul de
introducere a contestatiei este valabil, deoarece legea prevede cel mai tarziu in $0
zile de la inceperea executarii, or, inceperea executarii poate fi plasata in momente
diferite in raport cu data ramanerii definitive a "otararii. +entru cazul de contestatie
prevazut de art.)54 lit. d, contestatia poate fi introdusa oricand#$%.
----------------
Instanta competenta sa judece contestatia in anulare
+otrivit art. )5- C. proc. pen., competenta de solutionare este stabilita in
concordanta cu natura acestei cai extraordinare de atac, de anulare si de
retractare, dupa cazurile invocate dupa cum urmeaza/
1) +entru cazurile prevazute la art. )54 lit. a%-c%, e% , contestatia se introduce la
instanta de recurs care a pronuntat "otararea a carei anulare se cere,
2) +entru cazul prevazut de art. )54 lit. d%, contestatia in anulare se introduce la
instanta la care a ramas definitiva ultima "otarare. ,eci partea nu poate sa
aleaga "otararea pe care vrea sa o atace, cea de a doua "otarare fiind aceea
care a fost data in pofida interdictiei prevazute de art. $0 lit. j% C. proc. pen.,
incalcand autoritatea lucrului judecat, va fi retractata de instanta care a dat-o si
la care a ramas definitiva, prima instanta, in apel sau in recurs#$%.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag 2)2
>udecata contestatiei in anulare
1a termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare pot fi prezente partile care au
fost citate, precum si procurorul#$%. >udecarea contestatiei in anulare nu poate avea
loc decat in prezenta inculpatului, cand acesta se afla in stare de retinere.
---------------
#$% C.A.8., S. a II-a p., dec. pen. nr.)42=$--., in C.A.8., Culegere de practica
judiciara penala - $--., &ditura Dolding 0eporter, $--5, pag. .4.
Suspendarea "otararii atacate
Intrucat in cadrul contestatiei in anulare se ataca numai "otarari ramase
definitive care sunt executorii, se recunoaste instantei de judecata posibilitatea
de a suspenda executarea "otararii atacate in cazul in care apreciaza ca este
necesar. Suspendarea nu constituie o antepronuntare asupra cererii ci se da
cand din cuprinsul cererii ar rezulta elementele necesare admiterii acesteia.
Conditiile care rezulta din textul art. )-0 C. proc. pen. sunt/
1) Instanta sa fie sesizata cu o cerere de contestatie in anulare. Cererea trebuie sa
cuprinda motivul pe care se intemeiaza si care corespunde celor prevazute de lege
si sa fie insotita, cand este cazul, de actele doveditoare. ,esi nici legea nu specifica
expres, ca in cazul celorlalte cai de atac extraordinare, in literatura de specialitate s-
a precizat si argumentat#$% ca cererea de contestatie trebuie introdusa in scris.
2) Instanta trebuie sa ia concluziile procurorului care pot fi scrise sau orale.
(acem insa precizarea ca din cele cinci motive de contestatie procurorul nu poate
folosi decat cazurile de la art.)54 lit. c si d. Cazurile de contestatie de la literele a%-
c% si e% sunt inoperante in raport de procuror, pentru ca, pe de o parte, acesta nu
este citat in cauza, pe de alta parte, participarea lui in recurs fiind obligatorie,
instanta nu trece la judecarea cauzei in absenta acestuia. ,aca un recurs s-ar
judeca totusi in absenta procurorului, cazul ar constitui o incalcare a legii expres
prevazuta ca motiv de casare in anulare. +rocurorul nu poate folosi primele doua
cazuri de contestatie nici in favoarea partilor. ,aca procurorul observa ca inculpatul
nu a fost legal citat la recurs, nu poate introduce cerere de contestatie invocand
primul caz in folosul partii ale carei drepturi au fost nesocotite, pentru ca motivele
inscrise in art.)54 lit. a si b pot fi invederate numai de cei interesati#2%.
>udecand contestatia, instanta asculta partile si ia concluziile procurorului si, daca
gaseste contestatii intemeiate desfiinteaza prin decizie "otararea a carei anulare se
cere. In urma admiterii contestatiei in anulare, pe temeiul art. )54 lit. a, instanta
urmeaza a desfiinta in intregime decizia instantei de recurs, c"iar in partea privitoare
la inculpatul care nu a facut contestatie si al carui recurs a fost solutionat in lipsa.
: asemenea solutie se impune fata de legatura functionala dintre calea de atac
a contestatiei in anulare si calea de atac a recursului - recurs pe care cea dintai
are menirea de a-l pune in situatia de a fi rejudecat in conditii de legalitate#)%.
Compunerea completului de judecata nu este mentionata in lege, dar practica
judiciara si doctrina au stabilit, pornind de la natura juridica a contestatiei, ca
retractarea "otararii atacate revine unui complet de judecata constituit in acelasi
fel ca cel care a pronuntat "otararea supusa anularii#2%.
,upa desfiintarea "otararii a carei anulare se cere prin contestatie, instanta procedeaza,
fie de indata, fie acordand un termen, dupa caz, la rejudecarea recursului sau la
rejudecarea cauzei dupa casare.
In cazul contestatiei prevazute in art. )54 lit. d, lipseste etapa admiterii in
principiu, proprie cazurilor revazute la art. )54 lit. a%-c%, e% . In cazul de la art. )54
lit. d% , judecarea contestatiei se face cu citarea partilor interesate in cauza in
care s-a pronuntat ultima "otarare 'conform art. )-2 alin. ) C. proc. pen.%.
>udecand contestatia introdusa in baza art. )54 lit. d , instanta asculta partile si
ia concluziile procurorului si, daca gaseste contestatia intemeiata, desfiinteaza
prin decizie sau, dupa caz, prin sentinta ultima "otarare sau acea parte din
"otarare cu privire la care exista autoritate de lucru judecat.
Solutiile pot fi de respingere sau de admitere.
0espingerea contestatiei in anulare are loc atunci cand instanta constata ca
motivele invocate si rit neintemeiate si nedovedite. +entru faptul ca cererea
este inadmisibila sau tardiva, contestatia ar trebui respinsa in cadrul procedurii
admiterii in principiu. Dotararea atacata ramane valabila si este executorie. In
aceasta situatie, daca s-a dispus suspendarea executarii "otararii atacate se va
reveni asupra acesteia, dar oricum suspendarea are efecte, potrivit legii, numai
pana la solutionarea contestat ei 'art. )-0 C. proc. pen.%.
Admiterea contestatiei in anulare are loc cand instanta constata, dupa
dezbateri, ca cererea de contestat e este intemeiata. in acest caz, instanta se
va pronunta prin decizie prin care va dispune admiterea contestatiei in anulare
si desfiintarea "otararii a carei anulare a fost ceruta. ,esfiintarea poate fi totala
sau partiala. ,esfiintarea, in cazul cand in cauza exista o pluralitate de fapte si
de persoane se va limita la faptele si persoanele la care se refera contestatia .
In urma desfiintarii "otararii date de instanta de recurs, cauza este repusa in
stadiul de dezbatere a recursului. 0ejudecarea se face reluand cauza din
stadiul in care aceasta se gasea, fie al analizarii motivelor de recurs, fie al
rejudecarii cauzei, conform art. )53#$3 lit. d% C. proc. pen.
0ejudecarea recursului sau a cauzei dupa casare, in urma admiterii
contestatiei, conform art. )-2 alin. '$% C. proc. pen., se poate desfasura fie de
indata, fie prin acordarea unui termen.
Sentinta data in contestatie este supusa apelului, iar decizia data in apel este
supusa recursului 'art. )-2 alin. 2%. +revederile art. )-2 alin. 2 isi gasesc aplicare
numai in cazul contestatiei in anulare bazata pe art.)54 lit. d , si numai atunci cand
instanta se pronunta asupra unei asemenea contestatii prin sentinta#3%.
(ata de modul in care legea reglementeaza atacarea cu recurs a "otararilor
judecatoresti si tinand seama de dispozitiile art. )-2 alin. 2 , care prevad
posibilitatea atacarii cu apel sau cu recurs a unor "otarari date in rezolvarea
contestatiei in anulare, in literatura de specialitate si in practica judiciara#4% s-a
aratat ca deciziile prin care s-a solutionat contestatia in anulare in cazurile
prevazute in art. )54 lit. a-c 'la care recent se adauga si lit. e , prin modificarea
conform cu 1egea )34=2004% nu sunt supuse nici apelului si nici recursului.
---------------
#$% ,.6. *i"aescu, 6. 0amureanu, Caile extraordinare de atac in procesul
penal, &d. Stiintifica, 8ucuresti, $-.0, pag. 43-44.
#2% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. ))$.
#)% I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura <lobal
1ex, 8ucuresti, 2002.
#2% ,.6. *i"aescu, 6. 0amureanu, Caile extraordinare de atac in procesul
penal, &d. Stiintifica, 8ucuresti, $-.0, pag. .2 si urm.
#3% C.A.8., S. a II-a p., dec. pen. nr.$2)3=$--5, in C.A.8., Culegere de practica
judiciara penala -$--5, &ditura AII 8ecH, $---, pag.-3, ;ribunalul Suprem, Sec.
pen., dec. nr. $$$2=$-.2, in 0evista 0omana de ,rept, nr. $0=$-.2, pag..0.
#4% C.A.8., S. I-a pen., d. pen. nr.$2-=$--5, in C.A.8., Culegere de practica
judiciara penala - $--., &ditura Dolding 0eporter, $--5, pag. -2, ;ribunalul
Suprem, Sec. pen., dec. nr. 20.2=$-.), in 0evista 0omana de ,rept, nr.3, $-.3,
pag. .4. ;ribunalul Suprem, Sec. pen., dec. nr. $.=$-.., in 0evista 0omana de
,rept. nr.2, $-.5, pag. 34, ;ribunalul Suprem, Sec. pen., dec. nr. )52=$-50, in
0evista 0omana de ,rept, nr.-, $-50, pag. 42, ;ribunalul Suprem, Sec. pen.,
dec. nr. $)3$=$-52, in 0evista 0omana de ,rept, nr.3, $-5), pag..4.
%$ Re+izuirea
7otiune si caracterizare
0evizuirea este mijlocul procesual prin care sunt atacate "otararile
judecatoresti definitive care contin grave erori de fapt.
Intrucat revizuirea se foloseste impotriva unor "otarari penale definitive, ea face
parte din caile extraordinare de atac.
:rganele judiciare pot fi duse in eroare de materialul probator apreciat ca o evidenta
expresie a adevarului, dar care in realitate este fructul unor fraude procesuale 'marturii
mincinoase, distrugeri, ascunderi ori substituiri de probe materiale, inscrisuri false,
coruptie procesuala etc.% sau rezultatul inselator al unui concurs de impresionabile
aparente si coincidente considerate mai convingatoare decat orice probe#$%.
Asa fiind, cauzele care pot determina revizuirea se refera la/
1- existenta unor fapte sau imprejurari care nu au fost cunoscute de instanta
la solutionarea cauzei, daca pe baza acestora se poate dovedi netemeinicia
"otararii de ac"itare, de incetare a procesului penal ori de condamnare,
2- elementele noi se datoreaza constatarii ca mijloacele de proba care au stat la
baza "otararii judecatoresti sunt incorecte 'de ex., un martor, un expert sau interpret a
savarsit infractiunea de marturie mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere sau, un
inscris care a servit ca temei al "otararii a carei revizuire se cere a fost declarat fals%,
3- situatia in care un magistrat care a efectuat urmarirea sau a participat la
judecata ori persoana care a efectuat urmarirea penala a savarsit o infractiune in
legatura cu cauza a carei revizuire se cere si care pune la indoiala corectitudinea
solutiei,
4- situatia in care s-au adoptat doua "otarari judecatoresti, date in
cauze diferite, care stabilesc fapte ce se contrazic.
Intrucat imprejurarile in discutie se rasfrang asupra intregii desfasurari a procesului,
incluzand faza de urmarire penala si de judecata este necesar ca desfasurarea acestei cai
de atac sa parcurga neaparat, in mare, aceleasi activitati procesuale pe care le-a parcurs
procesul penal. ,in acest motiv, calea de atac a revizuirii are o parte care se desfasoara in
fata procurorului, fiind asemanatoare cu procedura de redesc"idere a urmaririi
penale, insa solutiile nu mai sunt cele de la terminarea urmaririi penale,
deoarece se verifica o "otarare ramasa definitiva, procurorul fiind obligat sa
inainteze intregul material, continand si concluziile sale, instantei competente
care va revizui "otararea atacata#2%. Calea de atac extraordinara a revizuirii
cunoaste o mare varietate de sisteme, diferentierile de-a lungul vremii si de la o
tara la alta fiind dintre cele mai diferite. Avand in vedere multiple posibilitati de
normare este indicat sa se cunoasca modul in care reglementarea actuala a
cristalizat unele din caracteristicile mai importante ale revizuirii#)%/
1) in sistemul roman actual revizuirea este nediferentiata intelegand prin
aceasta ca ea se poate folosi in orice cauza, indiferent de gravitatea faptei
penale la care se refera "otararea definitiva. Sistemul diferentiat limiteaza de
regula utilizarea revizuirii numai pentru fapte avand o anumita gravitate .
2) 0evizuirea este nelimitata permitand introducerea caii de atac in favoarea cat si in
defavoarea unei parti. Sistemele limitate admit revizuirea numai in favoarea
condamnatului, sacrificand in numele unui umanism gresit inteles adevaratele interese
ale societatii. Acest sistem, tipic mai ales pentru reglementari mai vec"i si regasit atat in
legislatia romana cat si in cea straina , a fost criticat pe buna dreptate aratandu-se ca
adevarul trebuie sa triumfe in toate cazurile si nu numai cand este favorabil inculpatului.
3) 1egislatia romana consacra sistemul revizuirii totale si partiale, care este mai
elastic, sensibil deosebit de aplicarea sistemului de revizuire totala, in care
cererea se admite numai cand vinovatul a fost condamnat sau vinovatul a fost
ac"itat, atunci cand solutia atacata urmeaza a se inlocui cu alta diametral opusa.
4) 0eglementarea noastra actuala admite de multa vreme in materie de
revizuire sistemul competentei unitare. +otrivit acestuia, atat judecarea in
principiu a cererii de revizuire 'judicium rescindens% cat si rejudecarea cauzei in
fond 'judicium rescinssorium% se desfasoara in fata aceleiasi instante, ceea ce
constituie un serios element de simplificare procesuala.
5) Sistemul romanesc de revizuire se caracterizeaza printr-o procedura
mijlocita, constand in efectuarea inaintea judecarii a unor acte de cercetare,
realizate de catre procuror sau de catre organele de cercetare prin delegatie.
Cazul de contestatie prevazut de art. )54 lit. d nu trebuie confundat cu cazul de
revizuire stabilit de art.)-2 lit. e, referitor la caracterul neconciliant a doua "otarari
definitive. In cazul invocarii ultimului motiv de contestatie, cele doua "otarari
definitive de regula nu se conciliaza, cea de-a doua cuprinzand o solutie diferita fata
de prima "otarare. ;otusi, cele doua situatii sunt diferite ca natura juridica, intrucat in
cazul revizuirii, pentru ca neconciliabilitatea sa constituie motiv de revizuire, se cere
"otararilor sa priveasca persoane diferite si acelasi fapt ori aceeasi persoana dar
fapte diferite#2%, pe cand in cazul contestatiei in anulare identitatea de fapte si
persoane trebuie sa subziste spre a se putea retine autoritatea de lucru judecat#3%.
---------------
generala, vol. I, &d. Academiei, 8ucuresti, $-.0, pag. 23..
#2% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, Curs universitar, &ditura Constant, Sibiu,
2003.
#)% Conform 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d.
+aidea, $--4, pag. ))5-))-.
#2% <". C"ivulescu, 6. Socec, 0evizuirea in dreptul procesual penal, &d.
Stiintifica, 8ucuresti, $-4$, pag. $-.
#3% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. ))$.
Dotararile supuse revizuirii
+otrivit art.)-) "otararile penale definitive pot fi supuse revizuirii atat cu privire la
latura penala, cat si cu privire la latura civila#$%.
,e asemenea, legea prevede ca, in situatia in care o "otarare priveste mai multe
infractiuni sau mai multe persoane, revizuirea se poate cere pentru oricare dintre
fapte sau dintre faptuitori.
Sub aspectul provenientei lor, legea precizeaza ca sunt supuse revizuirii numai
"otararile judecatoresti. In consecinta, este inadmisibila, bunaoara, revizuirea unei
ordonante de incetare a urmaririi penale, impotriva masurilor si actelor de urmarire
penala exista calea plangerii prevazuta de art. 2.3 , plangere de care se poate
folosi orice persoana careia i s-a adus o vatamare a intereselor sale legitime#2%.
,esi legea nu precizeaza, in literatura juridica si in practica judiciara#)% s-a
aratat, pe buna dreptate, ca nu pot fi supuse revizuirii decat "otararile
judecatoresti definitive pronuntate de instantele romane.
Sunt supuse revizuirii numai "otararile judecatoresti care contin o rezolvare a
fondului cauzei, deoarece prin revizuire se urmareste inlaturarea erorilor de fapt
pe care le contin "otararile judecatoresti, or, asemenea erori pot fi intalnite numai
in "otararile care rezolva fondul cauzei penale. Sunt "otarari prin care se rezolva
fondul cauzei acelea prin care instanta se pronunta asupra raportului juridic de
drept substantial si asupra raportului juridic procesual penal principal#2%.
0evizuirea poate avea loc atat cu privire la latura penala cat si cu privire la
latura civila. ,aca inculpatul a cerut revizuirea sub ambele aspecte ale cauzei -
penal si civil - c"iar daca procurorul, inaintand cererea instantei, a apreciat ca
revizuirea este necesara numai sub aspect civil, instanta trebuie sa solutioneze
cererea de revizuire cu privire la ambele laturi ale procesului#3%.
---------------
#$% 0evizuire cu privire la latura civila - C.(urtuna, <".8renciu, Actiunea
civila si procesul penal, Craiova, $--3.
#2% ;.j. 8acau, d.p. nr.$$.2 din $-.0, in 0evista 0omana de ,rept, nr.., $-.$,
pag.$40. #)% C.A.Cluj, Sec. pen., d.p. nr.24-=..0..$--5, in CA.Cluj, Culegere de
practica judiciara - $--5, &ditura 1umina 1ex, 2000, pag.))2, ;ribunalul Suprem,
Sec. pen., dec. nr. 3.=$-.$, in 0epertoriu alfabetic de practica judiciara in
materie penala pe anii $-.4-$-50, pag.)54.
#3% ;ribunalul Suprem, s. pen.. compl. milit., dec. nr. $))=$-.), 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-4--$-.3, pag. )52.
Cazurile de revizuire
Intrucat prin revizuire se incearca inlaturarea erorilor judiciare din "otararile
judecatoresti intrate in puterea lucrului judecat, o preocupare a legiuitorul a fost,
in stabilirea cauzelor de revizuire, pastrarea unui ec"ilibru intre doua cerinte/
1- de a se ocroti puterea lucrului judecat si
2- necesitatea inlaturarii erorii judiciare.
S-au ales acele cauze care ajuta la inlaturarea erorii judiciare si care nu duc la
tergiversarea nejustificata a procesului penal prin eventualul abuz al partilor.
,eoarece eroarea judiciara poate aparea atat in favoarea cat si in defavoarea inculpatului, in
ambele cazuri fiind violat principiul aflarii adevarului s-a ajuns, in actuala reglementare, la
consacrarea unitara a tuturor cauzelor de revizuire, atat in cazul revizuirii cerute in favoarea
inculpatului cat si atunci cand este ceruta in defavoarea sa#$%.
,atorita faptului ca revizuirea este o cale extraordinara de atac, legiuitorul a
limitat situatiile in care se poate declansa acest remediu procesual. +otrivit art.
)-2, revizuirea poate fi ceruta cand/
a% s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la
solutionarea cauzei,
Cel mai reprezentativ caz de revizuire, sub aspectul noutatii elementelor care conduc la
inlaturarea erorilor judiciare existente intr-o "otarare definitiva, il constituie descoperirea
de fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei.
,in analiza dispozitiilor art. )-2 rezulta ca revizuirea intemeiata pe descoperirea
de fapte sau imprejurari noi este dublu conditionata, in sensul ca/
1- trebuie sa fie vorba de descoperirea unor fapte sau imprejurari ce nu au
fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei,
2- faptele sau imprejurarile noi sa poata dovedi netemeinicia "otararii
de ac"itare, de incetare a procesului penal sau de condamnare.
Cu privire la prima conditie a acestui caz de revizuire, in literatura de specialitate
s-a aratat, pe buna dreptate, ca expresia fapte sau imprejurari! semnifica probele
propriu-zise adica elementele de fapt cu caracter informativ cu privire la ceea ce
trebuie dovedit in calea de atac a revizuiri#2%. In acest sens constituie fapte sau
imprejurari! orice intamplare, situatie, stare care, in mod autonom sau in
coroborare cu alte probe, poate duce la dovedirea netemeiniciei "otararii de
ac"itare, incetare a procesului penal sau condamnare.
+entru a exista cazul de revizuire care se analizeaza este necesar ca sa fie noi faptele
sau imprejurarile invocate sau faptele probatorii si mijloacele de proba prin care acestea
pot fi administrate in cauza. +ot fi considerate ca noi! si mijloacele de proba care nu au
putut fi cunoscute de instanta la data solutionarii cauzei, desi aceasta cunostea faptele
probatorii. 7u pot fi insa considerate probe noi! in sensul cerut de lege mijloacele de
proba propuse in completarea dovezilor administrate 'bunaoara, propunerea unor
martori noi, care ar cunoaste un fapt discutat in fata instantei de fond#)%.
+ractica judiciara a stabilit ca este inadmisibila cererea de revizuire sprijinita pe aparitia
unor imprejurari noi de natura a inlatura constatarea starii de recidiva#2%, ori a stabilirii starii
de provocare#3%. ;rebuie respins si motivul prin care se pretinde ca revizuentul a avut la
data savarsirii infractiunii discernamant diminuat, pentru ca imprejurarea nu duce
la alta situatie de fapt de natura a determina ac"itarea, ci ar putea avea
consecinte doar asupra cuantumului pedepsei#4%.
2) un martor, un expert sau un interpret a savarsit infractiunea de marturie
mincinoasa in cauza a carei revizuire se cere,
,eclaratia mincinoasa a martorului nu trebuie sa constituie obligatoriu o infractiune,
determinata fiind constatarea pe cale judiciara a denaturarii adevarului. ,aca
martorului, care a facut declaratii mincinoase cu privire la aspecte esentiale ale
cauzei, i s-a aplicat art.$5#$ C. pen., fapta neprezentand gradul de pericol social al
unei infractiuni, imprejurarea poate fi folosita ca motiv de revizuire#.%.
Cand dovada marturiei mincinoase nu se face prin "otarare judecatoreasca sau
ordonanta procurorului, cererea de revizuire nu se poate intemeia exclusiv pe
retractarea declaratiei de catre martorul respectiv. Caracterul mincinos al
declaratiei urmeaza sa rezulte si din alte elemente probatorii#5%.
3) un inscris care a servit ca temei al "otararii a carei revizuire se cere a fost declarat
fals, Cazul este foarte apropiat de cel precedent bazandu-se tot pe faptul ca proba care
a determinat solutionarea eronata a cauzei a fost denaturata. in afara declaratiilor
mincinoase ale unor martori pot duce la erori judiciare si inscrisurile false, de aceea,
regimul juridic al acestui caz de revizuire este conceput in aceleasi conditii.
4) un membru al completului de judecata, procurorul ori persoana care a efectuat acte
de cercetare penala a comis o infractiune in legatura cu cauza a carei revizuire se
cere. Cand cererea de revizuire este intemeiata pe art.)-2 lit. d , instanta are obligatia
sa verifice daca infractiunea savarsita de organul judiciar a determinat nelegalitatea
sau netemeinicia "otararii atacate. In speta, instanta trebuie sa ceara spre verificare
dosarul prin care fostul lucrator din cadrul organului de cercetare fusese condamnat
pentru exercitarea de violente cu ocazia ascultarii unui martor, pentru a putea conc"ide
daca in felul acesta martorul a dat declaratii nereale, de natura a influenta solutia
pronuntata in cauza a carei revizuire se cere#-%.
5) cand doua sau mai multe "otarari judecatoresti definitive nu se pot
concilia. Dotararile inconciliabile supuse revizuirii trebuie sa prezinte
urmatoarele caracteristici#$0%/
1) sa fie definitive, imprejurarea ca pentru infractiunea in legatura cu care a fost
condamnat recurentul se desfasoara un nou proces, impotriva unei alte
persoane, presupusa ca a comis singura fapta respectiva, nu da dreptul la
ducerea cererii de revizuire, decat daca dupa solutionarea definitiva a ultimei
cauze se vor ivi doua "otarari neconciliante#$$%,
2) sa aiba caracter penal#$2%, problema inconciliabilitatii nu se pune intre o
"otarare judecatoreasca penala si una civila, contrarietatea dintre acestea
putand fi rezolvata pe alte cai#$)%, 'recurs in anulare, folosirea primului caz
de revizuire, autoritatea lucrului judecat%.
3) sa contina o rezolvare a fondului, nu se poate retine caracterul neconciliant
dintre o "otarare de declinare de competenta si una care rezolva fondul cauzei
4) sa nu fie atacate concomitent prin alte cai de atac extraordinare, aceasta situatie
desc"izand eventualitatea inlaturarii neconciabilitatii dintre "otarari, face
inaplicabila folosirea temeiului respectiv
e% inconciabilitatea sa rezulte din dispozitivul "otararilor judecatoresti#$2% si sa
se refere la situatii de fapt, nu de drept#$3%.
---------------
#2% C.A.8., S. a II-a p., d.p.nr.$$02=$--5, in C.A.8., Culegere de practica judiciara
penala-$--5, &ditura All 8ecH, $---, pag.243, ,.6. *i"aescu, 6. 0amureanu, Caile
extraordinare de atac in procesul penal, &d. Stiintifica, 8ucuresti, $-.0, pag. $45. #)%
C.A.8., S. a II-a p., d.p. nr.)2=A=$--., in C.A.8., Culegere de practica judiciara
penala - $--., &ditura Dolding 0eporter, $--5, pag.))4, ;rib. 8ucuresti, Sec.
pen., d.p. nr.$20= )0.04.$--., in ;.8., Culegere de practica judiciara penala -
$--., &ditura All 8ecH, $---, pag.)44, ;ribunalul Suprem, Sec. pen., dec. nr.
$-2)=$-.4, in 0evista 0omana de ,rept, nr.$2=$-52, pag....
#2% ;rib. >ud. 8rasov, dec.pen. nr. 504=$-4-, 0evista 0omana de ,rept, nr.
2=$-.0, pag. $45.
#3% ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec. nr. 244)=$-.$, 0evista 0omana de
,rept, nr. 4=$-.2, pag. $.0.
#4% ;rib. >ud. ;imis, dec.pen. nr. 33=$-50, 0evista 0omana de ,rept, nr.
$0=$-50, pag. .$.
#.% ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec. nr. ))-=$-52,0evista 0omana de ,rept, nr.
2=$-5), pag. .4.
pag. )2-. #-% ;ribunalul Suprem, sect. pen., dec.nr. $$)4=$-.3, 0epertoriu
alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii $-.4-$-50, pag. )4$.
$--4, pag. )3$-)32.
#$$% ;rib.0eg.<alati, inc"eierea din $. oct.$-3-, 1egalitatea populara nr.
4=$-40, pag. 5).
#$2% ;ribunalul Suprem, sect.mil., dec. nr. .54=$-.3, 0evista 0omana de
,rept nr. .=$-.4, pag. 4$.
#$)% In doctrina si practica s-a dezbatut mult problema si din punct de vedere
opus, cel al procedurii civile 'vezi, :ctavian <idei, Consideratii asupra revizuirii
unor "otarari definitive potrivnice, 0evista 0omana de ,rept, nr. -=$-50, pag. $--
22%, pentru cazurile cand latura civila este rezolvata separat printr-o "otarare
civila ulterioara, neconcilianta cu "otararea penala.
#$2% ;rib. +op. Corabia, inc"eierea din $0 aprilie $-3- 'dosar 25=$-34%, >ustitia
7oua nr. 4=$-35, pag. $0-0.
#$3% ;r. +op, ,reptul procesual penal, vol. I6, ;ipografia 7ationala, Cluj,
$-24, pag. 3$..
+ersoanele care pot cere revizuirea
In art. )-4 C. proc. pen. sunt stabilite persoanele care pot cere revizuirea. Acestea sunt/
+artile, in limitele calitatii lor procesuale. 1egea, in acest caz, se refera numai la cele patru
parti/ inculpat, partea vatamata, partea civila si partea responsabila civilmente, excluzand
ceilalti participanti din procesul penal 'ca in cazul cailor de atac ordinare%.
1- +rocurorul, ca organ de stat care are sarcina exercitarii cailor de atac
impotriva "otararilor nelegale si netemeinice, nu este tinut in limite procesuale si
poate sa initieze procedura revizuirii, din oficiu, atat in latura penala cat si in cea
civila.
2- Sotul si rudele apropiate ale inculpatului. S-a creat posibilitatea ca
persoanele prezumate ca avand o anumita afectiune sa poata cere
revizuirea, avand pozitia de substituiti procesuali, in favoarea condamnatului
aflat in viata sau c"iar dupa moartea acestuia.
3- :rganele de conducere ale unitatilor la care se refera art. $23 C. pen. ,aca
aceste organe au cunostinta de vreo fapta sau imprejurare care ar motiva revizuirea
sunt obligate sa sesizeze pe procuror. Cauza la care se refera aceasta obligatie trebuie
sa aiba legatura cu activitatea unitatii. Aceasta dispozitie, in cazul respectarii, face
inaplicabile dispozitiile art. 24) si 243 C. pen. ce incrimineaza omisiunea sesizarii
organelor judiciare! despre savarsirea unei infractiuni in legatura cu serviciul si
omisiunea de a incunostinta organele judiciare! asupra unor imprejurari care, daca ar fi
cunoscute, ar duce la stabilirea nevinovatiei unei persoane condamnate pe nedrept.
Cererea de revizuire
(iind o manifestare de vointa a unei persoane care are dreptul sa declanseze
revizuirea, cererea de revizuire este un act procesual.
Cererea se face in scris, cu aratarea cazului de revizuire pe care se
intemeiaza si a mijloacelor de proba pentru dovedirea acestuia.
+otrivit art. )-. alin. $, cererea de revizuire se adreseaza procurorului de la +arc"etul
pe langa judecatoria, tribunalul, Curtea de Apel sau Inalta Curte de Casatie si >ustitie
care a judecat cauza in prima instanta. Avand in vedere ca, in actuala organizare a
instantelor, judecata in prima instanta poate avea loc la oricare nivel, cererea de
revizuire poate fi adresata c"iar +arc"etului aflat in varful piramidei in cazul in care
judecata in prima instanta are loc la Inalta Curte de Casatie si >ustitie.
+entru ca cererea de revizuire sa poata furniza date complete privind
posibilitatea admiterii cazului de revizuire, ea trebuie sa contina si mijloacele de
proba care dovedesc cazul de revizuire invocat. In ipoteza in care cererea de
revizuire nu contine datele mentionate mai sus, procurorul c"eama persoana
care a facut cererea in vederea completarii sau precizarii acesteia#$%.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.2--
&tapele procedurii de revizuire
In reglementare data de Codul de procedura penala din $-45, revizuirea se
desfasoara in trei etape/
- etapa procedurii prealabile 'art. )--, 20$-202 %,
etapa judecarii in principiu 'art. 202-202 %
1- etapa judecarii in fond 'art. 203-204 %.
Aceste etape sunt reglementate pentru a se putea realiza o verificare completa a
existentei cazurilor de revizuire.
Competenta in materie de revizuire este instanta care a judecat cauza in prima
instanta 'art.20$ C .pr. pen.%. ,ispozitia este in concordanta cu natura juridica a
revizuirii, care fiind o cale de retractare a "otararii urmeaza a fi solutionata de aceeasi
instanta ce a judecat anterior cauza. in caz de inconciliabilitate a "otararilor
competenta se determina potrivit dispozitiilor art.)3 c.pr.pen., fiind aplicabile regulile
de preferinta sau prioritate admise de lege in caz de conexitate si indivizibilitate.
Cand potrivit criteriilor din art. )0 pot fi competente mai multe organe, in
practica s-a decis ca cererea de revizuire se va judeca de catre instanta care
se afla la locul savarsirii infractiunii#$%.
In stabilirea competentei la revizuire nu au insemnatate solutiile pronuntate de
instante eventual diferite#2%, dupa cum nu este determinant nici organul in fata caruia
a ramas "otararea definitiva#)%. Competenta revizuirii revine instantei care a judecat
in fond, c"iar daca este vizata indreptarea exclusiva a "otararii instantei de recurs#2%.
In actuala reglementare s-a inlaturat dispozitia potrivit careia procurorul putea sa
puna capat revizuirii in cazul in care aprecia ca cererea este netemeinica,
stabilindu-se ca, in toate cazurile, procurorul trebuie sa sesizeze instanta de
judecata. ,ispozitia este fireasca deoarece asupra unei cai de atac trebuie in final
sa se pronunte instanta de judecata care poate da "otarari ce intra in puterea
lucrului judecat. ,upa admiterea in principiu, rejudecarea cauzei se face potrivit
regulilor de procedura privind judecata in prima instanta 'art. 203 C. proc. pen.%,
pronuntandu-se o "otarare care poate fi supusa cailor de atac ordinare, daca se
refera la "otarari ce pot fi atacate cu apel sau recurs 'art. 20. C. proc. pen.%#3%.
Investirea instantei facandu-se prin concluziile procurorului judecarea cererii de revizuire
nu poate depasi cazurile de revizuire la care acestea se refera. 1uarea in considerare
din oficiu sau la cererea partii interesante a unor imprejurari ce nu au fost sesizate
procurorului si care nu au facut obiect de cercetare nu este posibil, pentru ca in felul
acesta s-ar depasi limitele reglementarii noastre care nu admite in materie de revizuire
sistemul procedurii nemijlocite. In conformitate cu o asemenea conceptie, in practica s-a
decis ca trimiterea dosarului la procuror spre a se face cercetari cu privire la alte cazuri
de revizuire, pe care partea interesata le releva direct instantei, nu este admisibila#4%.
---------------
#$% ;rib.Suprem, sect. pen.dec nr. $303=$-.., 0evista 0omana de ,rept nr.
$=$-.5, pag. 4-, ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec. nr. 2425=$-.3, 0evista
0omana de ,rept nr. -=$-.4, pag. 4..
#2% ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec. nr. $433=$-.4, 0evista 0omana de
,rept nr. )=$-.., pag. 42.
#)% ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec. nr. $.23=$-.-, 0evista 0omana de ,rept
nr.2=$-50, pag. 43.
#2% ;ribunalul Suprem, sect.pen.dec )03=$-.-, 0evista 0omana de ,rept, nr.
$0=$-.-, pag. 4-.
#3% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag 22)
#4% ;rib >ud.,olj, dec.pen.nr. ))0=$-.$, 0evista 0omana de ,rept, nr. 5=$-.$,
pag. $24-$2..
;ermenul de introducere a cererii de revizuire
In privinta termenului in care poate fi ceruta revizuirea, legea contine doua reglementari
distincte, dupa cum cererea de revizuire este in favoarea condamnatului sau in defavoarea
condamnatului, a celui ac"itat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal.
+otrivit art. )-5 alin. $, cererea de revizuire in favoarea condamnatului se poate
face oricand, c"iar dupa executarea pedepsei sau dupa moartea condamnatului.
+otrivit art.)-5 alin.$, cererea de revizuire in defavoarea condamnatului, a
celui ac"itat sau a celui fata de care s-a incetat procesul penal se poate face
in termen de un an care curge/
1) in cazul prevazut in art. )-2 lit. a% , precum si in cazurile prevazute la lit. b%, c%
si d% cand nu sunt constatate prin "otarare definitiva, de la data cand faptele
sau imprejurarile au fost cunoscute de persoana care face cererea,
2) in cazurile prevazute in art. )-2 lit. b%, c% si d% , daca sunt constatate prin "otarare
definitiva, de la data cand "otararea a fost cunoscuta de persoana care face cererea.
Solutiile la admiterea in principiu
&numerare
,upa examinarea cauzei instanta poate sa dea doua solutii/
1- admiterea in principiu, daca constata ca cererea de revizuire indeplineste
conditiile prevazute de lege pentru rejudecarea cauzei. Conditiile nu se vor referi la
fondul cauzei ci la realizarea conditiilor formale 'intrinseci si extrinseci% si la elementul
de noutate care ar putea duce la constatarea netemeiniciei si a nelegalitatii, in limitele
prevazute de lege, a "otararii atacate prin cererea de revizuire. Instanta se va afla in
aceeasi situatie cand va constata ca "otararile sunt inconciliabile. In acest caz va
dispune, prin inc"eiere motivata, admiterea in principiu si va proceda la rejudecarea in
fond a cauzei. Inc"eierea de admitere in principiu poate fi atacata numai o data cu
fondul.
2- respingerea cererii de revizuire, daca constata ca aceasta nu indeplineste conditiile
legale, c"iar dupa administrarea de probe noi. 0espingerea se dispune prin sentinta, care
poate fi atacata in caile de atac. In acest caz nu poate fi aplicabila decat regula ce se
degaja din principiul general statuat in art. )4$ alin. $ , dupa care sentintele pot fi atacate
cu apel, daca legea nu prevede altfel. ;acerea art. 20. c.pr.pen. nu poate fi retinuta decat
ca o simpla inadvertenta de text#$%, orice alta interpretare fiind absurda#2%.
In caz de respingere, cererea de revizuire neafectand "otararea atacata,
aceasta se mentine. ,aca in cursul procedurii s-a dispus suspendarea
executarii "otararii atacate, ea inceteaza ope legis, prin respingerea cererii de
revizuire, c"iar daca nu se mentioneaza expres in "otararea de respingere#)%.
---------------
#$% <r. ;"eodoru, Dotararile penale
supuse recursului, 0evista 0omana de
,rept nr. .=$-4-, pag. $2.
#2% 6. ,ongoroz, S. 9a"ane, I. :ancea, I. (odor, 7. Iliescu, C. 8ulai, 0. Stanoiu,
6. 0osca, &xplicatii teoretice ale Codului penal roman. +arte generala, vol. I, &d.
Academiei, 8ucuresti, $-.0, vol. II, pag. 2...
#)% 7. 6olonciu, ;ratat de +rocedura penala. +artea speciala, &d. +aidea, $--4, pag. )4).
0ejudecarea dupa admiterea in principiu
Avand in vedere functionalitatea pe care o are etapa judecarii in principiu, aceasta se
infatiseaza ca o judecata de ordin procesual, in care se verifica temeinicia cererii de
revizuire pentru a se "otari daca urmeaza sa aiba loc o rejudecare a fondului cauzei.
In cazul in care are loc admiterea in principiu a cererii de revizuire urmeaza
rejudecarea fondului cauzei a carei revizuire se cere.
0ejudecarea cauzei dupa admiterea in principiu a cererii de revizuire se face
potrivit regulilor de procedura privind judecata in prima instanta. ;rebuie, insa,
subliniat faptul ca unele dispozitii care au incidenta obligatorie la judecata in
prima instanta nu se aplica intocmai dupa admiterea in principiu#$%.
&fectul extensiv este propriu si caii de atac a revizuirii, dispozitiile art. ).)
aplicandu-se in aceasta materie. Ca urmare, daca cererea de revizuire s -a
admis, instanta este obligata sa examineze consecintele acesteia si cu privire
la partile care nu au facut cerere sau la care cererea nu se refera si sa extinda
efectele revizuirii la ele, fara insa sa le creeze o situatie mai grea.
In cazul admiterii revizuirii, eroarea judiciara trebuie reparata sub toate aspectele
posibile, pentru a pune pe cel care a suportat-o in situatia anterioara. Se impune
deci anularea retroactiva a "otararii revizuite si a efectelor sale. &fectul retroactiv
este una din caracteristicile care deosebeste revizuirea de reabilitare#2%.
Avand in vedere ca partile din proces pot cere revizuire numai in limitele calitatii
lor procesuale 'art.)-4 alin.$ lit. a %, admiterea revizuirii se va face numai intre
aceste limite, astfel, cererea facuta de partea vatamata nu poate afecta latura
civila a "otararii, cererea facuta de partea civila nu poate afecta latura penala a
"otararii. In dispozitiile art. 204 alin.2 se arata ca la solutionarea revizuirii sunt
aplicabile normele legale privind efectul extensiv al apelului#)%.
---------------
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.)04
pag. )42. #)% I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.)04
0evizuirea laturii civile
In art. 205 C. proc. pen. se prevede ca regulile cuprinse in procedura revizuirii
se aplica in mod corespunzator si in ce priveste revizuirea "otararii penale cu
privire la latura civila.
In cazul in care cererea s-a referit la latura penala, admitandu-se, daca are consecinte
si in latura civila, este firesc sa se reflecte si in solutionarea acesteia. In cazul in care se
dispune ac"itarea inculpatului pentru ca fapta nu exista sau nu a comis-o el,
trebuie eliberat, cu plata despagubirilor cuvenite
Cererea introdusa de partea vatamata, fara partea civila, nu va afecta latura
civila. Cererile introduse de partea civila si partea responsabila civilmente nu
vor afecta decat latura civila a "otararii a carei revizuire se cere#$%.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag 224
-$ Re"ursul in interesul legii
0ecursul in interesul legii este o cale de atac extraordinara, in interesul exclusiv al
realizarii legalitatii, pe care o poate exercita procurorul general al +arc"etului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si >ustitie, direct, sau ministrul justitiei, prin intermediul
procurorului general al +arc"etului de pe larga Inalta Curte de Casatie si >ustitie,
cand constata ca instantele au interpretat si aplicat diferit legile penale si de
procedura penala, recurs ce se judeca de Inalta Curte de Casatie si >ustitie, care se
pronunta asupra c"estiunilor de drept care au primit o solutionare diferita, asigurand
interpretarea si aplicarea un tara a legilor in discutie, pe intreg teritoriul tarii.
+otrivit art. 2$2#2 C. proc. pen., procurorul general al +arc"etului de pe langa
Inalta Curte de Casatie si >ustitie, direct, sau ministrul justitiei, prin intermediul
procurorului general al +arc"etului de pe langa Inalta Curte de Casatie si >ustitie
are dreptul , sa ceara inaltei Curti de Casatie si >ustitie sa se pronunte asupra
c"estiunilor de drept care au primit o solutionare diferita din partea instantelor
judecatoresti. In realizarea acestei sarcini, de a asigura interpretarea si aplicarea
unitara a legilor penale si de procedura penala, atat +arc"etul de pe langa inalta
Curte de Casatie si >ustitie, cat si ministerul justitiei, organizeaza studii ale practicii.
Constatand practici neunitare ale instantelor de recurs, centralizandu-se la +arc"etul de
pe langa inalta Curte de Casatie si >ustitie, procurorul general va declara recurs in
interesul legii solicitand Inaltei Curti de Casatie si >ustitie sa pronunte interpretarea
corecta. Ca atare, instanta suprema nu se va pronunta decat asupra c"estiunilor de
drept. . +rincipala caracteristica a recursului in interesul legii se bazeaza pe faptul ca in
caz de admitere casarea "otararii definitive este pur teoretica, fiind pronuntata fara sa
urmeze o alta rejudecare si care nu are alt scop decat de a da satisfactie principiilor de
drept si de a indica instantelor respective jurisprudenta instantei supreme.
0ecursul se judeca de Sectiile ?nite, la care trebuie sa ia parte cel
putin 2=) din judecatorii in functie#$%.
,eciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de catre Sectiile ?nite
ale Inaltei Curti de Casatie si >ustitie, sunt obligatorii si se publica in *onitorul
:ficial al 0omaniei, precum si pe pagina de Internet a instantei supreme, ele
sunt aduse la cunostinta instantelor de catre *inisterul >ustitiei#2%.
,eci, aceste decizii desi nu sunt izvor de drept, sunt obligatorii pentru interpretarea
unor dispozitii ale legii penale si de procedura penala, pentru a asigura aplicarea
unitara pe intreg teritoriul tarii. In baza acestora instanta suprema va casa
"otararile neconforme indrumarilor date in recurs ordinar sau in anulare.
Solutiile pronuntate in materie sunt numai in interesul legii, nu au efect asupra
"otararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele
procese#)%. Solutiile se pronunta numai in interesul legii, motiv pentru care nu au
efect asupra "otararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia
partilor in proces. In baza acestor decizii, daca este in termen, procurorul
general va putea declara recurs in anulare impotriva "otararilor gresite.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag 22-
#2% +otrivit completarilor Codului de +rocedura +enala, introduse prin art. $-.
din 1egea nr. 25$=200)
#)% I. 7eagu , ,rept procesual penal, +artea generala, ;ratat, &ditura
<lobal 1ex, 8ucuresti, 2002, pag.)$2
Re"ursul in anulare
0ecursul in anulare a fost o cale extraordinara de atac, pe care o putea exercita
procurorul general al parc"etului de pe langa Curtea Suprema de >ustitie, din oficiu,
sau la cererea ministrului justitiei, cu o devolutie privind erorile de drept, in principal,
dar si unele de fapt, foarte grave. 0ecursurile in anulare se judecau numai de
Curtea Suprema de >ustitie, ce putea la acea ora, potrivit reglementarii, reforma si
anula "otararea atacata, dispunand rejudecarea de catre instanta a carei "otarare
este casata. +rezentarea de mai sus are doar valoare istorica deoarece prin art. $
din 1egea nr. 3.4=2002 pentru modificarea si completarea Codului de procedura
penala, articolele 20- - 2$2 privind recursul in anulare s-au abrogat#$%.
---------------
#$% A. S. ;ulbure, +rocedura penala romana, &ditura Constant, Sibiu, 2003, pag. 225.

Drept Procesual Penal Special

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Procesual Penal Special

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DREPT PROCESUAL PENAL

S-ar putea să vă placă și