1.

Definitie med legala :Medicina legala este o specialitate medicala care aplica principiile
si metodologia stiintelor medicale la domeniul juridic (se afla la granita dintre medicina si stiintele juridice). Ea urmareste, in interesul justitiei, sa obiectiveze si sa evalueze la solicitarea organelor de justitie sau a partilor implicate aspectele medicale continute in spetele juridice cu privire la omul in viata sau cel decedat oferind un suport probatoriu stiintific expertal (probatiune biologica).

2. Sexualitatea aberanta
n mod cu totul general, prin sexualitate aberant se nelege orice raport sexual care depete limite fiziologice, ce presupune un raport heterosexual, intravaginal i avnd ca scop procreerea. Acest capitol are o pondere nsemnat n practica medico-legal i juridic, coninnd o diversitate mare de aspecte, pe care le vom prezenta n dou pri: atentatele la bunele moravuri i aberaiile sexuale propriu-zise. Atentate la bunele moravuri Sub acest generic, vom clasifica din punct de vedere medico-legal toate manifestrile de ordin sexual, care prin coninutul lor lezeaz att spiritul de pudoare al societii, ct i al persoanei. Baza juridic a acestor fapte o constituie Codul penal Fapta persoanei care, n public, svrete acte sau gesturi, profereaz cuvinte ori expresii, sau se ded la orice manifestri prin care se aduce atingerea bunelor moravuri sau se produce scandal public. Actul cel mai frecvent din aceast categorie l constituie exhibiionismul care const n expunerea n public, fr jen, a organelor sexuale; este frecvent mai ales la brbai, dar poate fi ntlnit i la femei. Exist ns i forme de exhibiionism patologic: -exhibiionismul accidental, ca o consecin a unei dificulti de ordin urinar (incontinena urinar, boli ale prostatei); -exhibiionismul strilor demeniale (manie acut, stri postencefalite, ntrzierea mintal, paralizie general progresiv, alcoolism); -exhibiionism impulsiv, descris de Ladeque la degenerai. n afar de exhibiionism, n cadrul infraciunilor contra bunelor moravuri mai pot fi socotite i fapte ca: gesturi obscene n public, rspndirea de materiale pornografice, nscrisuri obscene, folosirea de expresii obscene. Satisfacerea raporturilor sexuale n public este de asemenea un act care lezeaz pudoarea public. n sfrit, s-ar putea vorbi de un exhibiionism frust, care ar consta n unele manifestri legate de mod, cum ar fi mbrcmintea prea scurt sau prea decoltat la femei. Atentatul la pudoare constituie o ofens material de ordin sexual comis cu intenie asupra unei persoane care nu-i d consimmntul sau care este mai mic de 14 ani. n aceast categorie se pot ncadra manifestri ca: atingerea snilor, coapselor, feselor sau a organelor genitale. Aberaiile sexuale propriu-zise Sunt denumite i perversiuni sexuale de Codul Penal: "Svrirea actelor de perversiune sexual care au produs scandal public". n acest capitol se ncadreaz i celelalte acte sexuale care se abat de la modalitile normale fiziologice. Dup unii autori aceste manifestri se numesc sodomii. Clasificarea acestor acte este destul de dificil, datorit marii lor variaii. Totui, ncercnd o schematizare a lor i avnd n vedere criteriile i clasificrile diverilor autori ele sau putut mpri n urmtoarele grupe: 1.Sodomia raione modi Aici, relaiile sexuale sunt heterosexuale, ns modul lor de desfurare este aberant. Astfel se poate ncadra masturbarea reciproc, coitul anal (adevrata sodomie), coitul oral, care se mai numete felaio sau felotorism coitul ntre coapse, ntre sni, n axil. De asemenea,

cunilingusul. Aceste manifestri, producndu-se cu acordul partenerilor de cele mai multe ori rmn nedescoperite i nu apar n faa examenului medico-legal dect atunci cnd nu se fac cu acordul ambilor parteneri, putnd constitui eventual i motiv de divor. 2.Sodomia raione sexus. De data aceasta raporturile sexuale se produc ntre persoane de acelai sex. Aceast aberaie sexual este cunoscut sub numele de homosexualitate. Fapta este incriminat de codul penal. ntre femei aceste manifestri anormale pot mbrca 2 forme: - tribadismul, cnd se reproduce oarecum raportul heterosexual, una dintre partenere avnd rolul activ de brbat, uneori putndu-i confeciona un penis artificial; - a doua form ntlnit la femei este safismul sau lesbianismul Actul const n procurarea satisfaciei sexuale prin diverse mijloace. Raporturile sexuale ntre brbai poart numele de pederastie (pedos = biei). Se realizeaz de obicei prin coit anal. n general este o perversiune datorat unei moraliti nesntoase sau este urmarea unei stri psihice maladive. Partenerii pasivi pot prezenta unele aspecte feminine n comportament, gesturi, atitudine (se pudreaz, i vopsesc prul, i fac unghiile etc). Au chiar i ndeletniciri feminine: gtesc, cos haine, nasturi, brodeaz, calc. Deci se poate vorbi de bisexualitate psihic. n afar de coitul anal ntre brbai, se mai practic coitul oral, masturbaia reciproc, cunilingusul. Pederastia acut const dintr-un raport anal consimit, care poate s nu lase nici o urm. Forarea sfincterului anal n timpul contracturii de aprare poate provoca leziuni specifice vizibile cteva zile (eroziuni ale mucoasei de civa mm, sngernde, radiare, paralele cu pliurile). Tueul rectal provoac dureri i senzaii de arsur. Anusul capt un aspect de plnie, datorit contraciei. Raportul sexual brutal intra-anal poate provoca rupturi mai mult sau mai puin grave care sunt localizate pe linia median. Pederastia cronic n care caz deformarea cu aspect de plnie a anusului este constant. Relaxarea sfincterului, atunci cnd exist, este un semn de mare probabilitate. Tueul digital este posibil fr mare dificultate, pliurile mucoasei anale sunt terse. Gsirea spermei n anus este o prob cert a raportului sexual. 3.Sodomia raione generis (zoofilie sau bestialitate), se refer la raporturile sexuale dintre oameni i animale. Autorii acestor acte aberante se recruteaz de obicei dintre encefalopai sau oligofreni. 4.Perversiunea mijloacelor. n aceast categorie (adoptat dup C.Simon) vom ncadra sadismul i masochismul, care se caracterizeaz prin mijloace cu totul ieite din comun ale satisfacerii instinctului sexual. Numele de sadism deriv de la marchizul de Sade, care a descris n romanele sale eroi a cror deviz era plceri fizice nsoite de dezordine moral. Din cele de mai sus rezult c sadismul presupune satisfacerea instinctelor sexuale prin producerea celor mai variate violene asupra partenerului mergnd pn la crima cu cruzime. Uneori, sadicul, dup crim procedeaz la mutilarea cadavrului, la cioprirea lui. Voluptatea este cu att mai mare cu ct actele de violen sunt mai crude. Sadicul i tortureaz, violeaz sau maltrateaz victima, avnd contiina clar, n cadrul personalitii sale degradate. Caracteristica pentru sadism este recidiva. Acest fapt explic celelalte figuri sinistre ale istoriei care au lsat numeroase cadavre n urma pornirii lor aberante. De altfel, n cazurile de sadism, examenul psihic al autorului se impune de la nceput. O alt manifestare din categoria mijloacelor pervertite o constituie masochismul, care este contrariu sadismului, n sensul c voluptatea sexual se obine numai n cadrul unor suferine fizice sau morale pe care le suport autorul, el cernd partenerului s-i produc astfel de suferine. Urmele acestor acte aberante deriv de la nuvelistul austriac Sacher Masoch, care a descris eroi cu astfel de manifestri.

5.Perversiuni diverse, al cror mod de manifestare nu se poate ncadra n nici una din formele descrise. Dintre acestea fac parte: - necrofilia, materializat prin raporturi sexuale cu cadavre. Este practicat uneori de brbai care au acces la cadavre: autopsieri, gropari; aceti indivizi sunt de obicei degenerai, alienai mintal; - narcisismul, n care satisfacia sexual se obine prin contemplarea propriului corp; - fetiismul este contemplarea obiectelor care aparin persoanei iubite, contemplare care produce satisfacie sexual; - voayeurismul - satisfacerea instinctului sexual prin contemplarea actelor sexuale svrite de alii; - azoofllia - producerea de senzaii voluptoase prin contemplarea lucrurilor nensufleite (statui, tablouri, nuduri); - gerontofilia - atracie anormal constnd n satisfacerea instinctului sexual cu femei btrne. Formele pure de sexualitate aberant se ntlnesc mai rar, de obicei ele se combin ntre ele. Important ns ca i n cadrul altor manifestri sexuale aberante, este investigarea psihic a individului.

3. Violul

(1) Actul sexual, de orice natur, cu o persoan de sex diferit sau de acelai sex, prin constrngerea acesteia sau profitnd de imposibilitatea ei de a se apra ori de a-i exprima voina, se pedepsete cu nchisoare de la 3 la 10 ani i interzicerea unor drepturi. (2) Pedeapsa este nchisoarea de la 5 la 18 ani i interzicerea unor drepturi, dac: a) fapta a fost svrit de dou sau mai multepersoane mpreun; b) victima se afl n ngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau n tratamentul fptuitorului; b1) victima este membru al familiei; c) s-a cauzat victimei o vtmare grav a integritii corporale sau a sntii . (3) Pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi, dac victima nu a mplinit vrsta de 15 ani, iar dac fapta a avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este nchisoarea de la 15 la 25 de ani i interzicerea unor drepturi. (4) Aciunea penal pentru fapta prevzut n alin. 1 se pune n micare la plngerea prealabil a persoanei vtmate.

4. Domeniul de activitate al medicinii legale

In ceea ce privete domeniul de activitate al medicinei legale, schematic se poate vorbi de: -Tanatologia medico-legala sau patologia medico-legala morfologica (morfologia medicolegala), care studiaz aspectele legate de moarte (felul morii, cauzele morii, semnele morii etc.); preocuparea eseniala a acestui sector este centrata pe examinarea (externa si interna) a cadavrului; -Clinica medico legala sau patologia medico-legala, clinica ce are ca obiect de studiu persoana (omul viu) sau documentele medicale ce aparin acestuia, in scopul probrii unor violente exercitate asupra sa (examinarea medico-legale traumatologica), al stabilirii strii psihice (expertiza medico-legala psihiatrica) a posibilitii executrii pedepsei privative de libertate

(expertiza medico-legala pentru amnarea/ntreruperea executrii pedepsei din motive medicale) etc.; -Deontologie medicala acea parte a medicinei-legale care se ocupa cu ndatoririle corpului medical, cu raporturile medicilor intre ei, fata de societate, justiie si fata de pacieni.

5. Cadrul legislative al activitatii med.legale

Activitatea de medicina legala din Romnia se desfoar in conformitate cu prevederile Legii 459/2001, privind organizarea activitii si funcionarea instituiilor de medicina legala, publicata de Monitorul oficial nr. 418/27.07.2001. Din reglementrile legii se desprind urmtoarele elemente ce caracterizeaz activitatea practica de medicina legala: --activitatea de medicina legala se realizeaz de ctre medicii legiti ncadrai in instituiile de medicina legala; --activitatea de medicina legala se desfoar cu respectarea principiului teritorialitii si al competentei; --activitatea de medicina legala este coordonata de: - din punct de vedere administrativ de Ministerul Sntii; - sub raport tiinific si metodologic de M.S.F. si de Consiliul Superior de Medicina Legala, cu sediul in Institutul Naional de Medicina Legala Mina Minovici.

6. Institutiile medico legale /7. Structura retelei de medicina legala

Structura reelei de medicin legal Instituiile n care se desfoar activitatea specific de medicin legal sunt urmtoarele: a)Institutul Naional de Medicin LegalMina Minovici , cu sediul n Bucureti unitate cu personalitate juridic, aflat nsubordinea Ministerului Sntii , condus de ctre un director generalnumit prin ordin al ministrului sntii, pe baz de concurs. n cadrul I.N.M.L. Mina Minovici: sunt organizate laboratoare (interioare) de: prosectur (tanato-logie) medico-legal, medicin legal clinic, toxicologie, serologie,anatomiepatologic, genetic; i desf oar activitatea: -Comisia de control i avizare a actelor medico-legale; Comisia superioar medico-legal b)Institutele de medicin legal(fostele laboratoare exterioarede medicin-legal) n numr de 5, din centrele medicale universitare:Timioara, Trgu-Mure, Cluj-Napoca, Iai i Craiova; sunt conduse de ctre un director, numit prin ordin al ministrului sntii, pe baz de concurs; institutele medico-legale au personalitate juridic i se afl n subordinea Ministerului Sntii. n cadrul institutelor de medicin legal funcioneaz cte o comisie de control i avizare a documen-telor medico-legale. c)Serviciile de medicin legal judeene(fostele laboratoaremedico-legale judeene) din fiecare jude, cu sediul n oraul reedin de jude - nu au personalitate juridic -se afl n subordinea direciilor judeene de sntate public; sunt conduse de ctre un medic legist ef numit de directorul direciei judeene de sntate public i suntcoordonate de institutele de medicin legal n a crui competen teritorial se afl d)Cabinetele de medicin legal, aflate n structura organizatoric a serviciilor de medicin legal judeene i nfiinate n judeele mari, i au sediul n alte localiti dect cele reedin de jude

; suntconduse de ctre un medic legist ef.

8. Reactia vitala,def.,semne vitale,reactii vitale locale si generale Prin reacia vitala se nelege totalitatea modificrilor locale ale esuturilor, organelor, si/sau
generale ale ntregului corp ce apar in organismul viu ca rspuns la aciunea unui agent traumatic, mecanic, fizic, chimic, biologic. Semnele vitale Ele indica posibilitatea ca subiectul sa fi fost in viata in momentul producerii leziunilor traumatice dar acest fapt nu poate fi afirmat cu certitudine. Ca exemplu de astfel de puncte: -ciuperca de spuma la cadavrele scoase din apa -funinginea din jurul orificiilor nazale sau a gurii, la cadavrele scoase din incendii -protruzia limbii intre arcadele dentare la cei asfixiai -emisia spermatica la nivelul zonei genitale -prezenta sngelui in jurul cadavrului: - sub forma de stropi mprtiai care sa duca la diagnosticul de hemoragie externa de natura arteriala; - sub forma de balta in imediata apropiere a cadavrului ceea ce ar sugera o hemoragie externa de natura venoasa (snge mai negricios). Reactia vitala propriu zisa Sunt incluse reacii locale vitale si generale Reacii vitale locale: a) Hemoragia tisulara leziune frecvent denumita si infiltrat sangvin, infiltrat hemoragic, poate fi pus in evidenta la nivelul esutului moale: muchi, esut subcutanat dar si in zonele osoase: esuturi dure-dini. Se fisureaz oasele, sngele extravazeaz, se fixeaz in esuturile din jur realiznd o zona roiatica negricioasa ce contrasteaz cu esuturile din jur si care nu poate fi ndeprtata prin splare fiind aderenta. b) Coagularea cheagurile de snge care se formeaz in timpul vieii sunt aderente la esuturi, si cheagurile de snge care se produc post-mortem nu sunt aderente la esuturi (au suprafaa lucioasa, neteda, umeda). c) Crusta caracteristica plgilor sau excoriaiilor necesita un interval mai mare de supravieuire pentru a se putea forma. d) Retracia esuturilor secionate pielea si muchii au cea mai mare capacitate de a se retracta daca traiectul de seciune este perpendicular pe fibrele elastice din tegument sau cele musculare, distanta dintre marginile plgii este maxima. e) Inflamaia reacie de rspuns a organismului viu la aciunea unor factori sau ageni de mediu avnd drept scop anularea sau diminuarea consecinelor post-traumatice (repararea esutului lezat). Inflamaia se caracterizeaz prin tumefiere locala, roeaa, cldura locala, durere si alterarea funcionala (tumor, rubor, calor, dolor, si funcio lesa). f) Transformrile hemoglobinei

- iniial coloraia este roiatica (post-traumatica); - ncepnd cu 2-3 zile, infiltratul de snge cpta o coloraie ruginie sau glbioara datorita formarii hemosiderinei. - ulterior ncepnd cu a 11-a zi de la constituirea infiltratului sanguin apare o coloraie galbenbruna cu tenta roiatica prin formarea (bilirubinei hematoidina). Aceste modificri de culoare apar de la periferie ctre centru (centripet). g) Reaciile enzimatice peroxidaze i pseudoperoxidaze. Reacii vitale generale a) Aspiratul pulmonar este punerea in evidenta la nivelul alveolelor pulmonare a diferitelor elemente, snge, coninut gastric, funingine, apa, pmnt, care face dovada existentei respiraiei in momentul contactului cu materialul aspirat. b) Coninut gastric prezenta in stomac sau/si duoden de snge, funingine, apa, pmnt, etc. poate fi interpretata ca reacie vitala cu anumite rezerve c) Embolia prin embolie se nelege prezenta in vasele sangvine a unui element, material care in mod normal nu face parte din snge denumit embol. d) Anemia an = fr, emia = sange => reprezint consecina unor mari pierderi de snge, hemoragie interna sau externa. e) Septicemia este o infecie generalizata a organului caracterizat prin triada: -focar septic (de unde debuteaz infecia si de unde se multiplica germenii); -prezenta microbilor in snge (septico-piemie) -nsmnri septice la distanta in diverse organe. f) ocul este o reacie complexa neuro-endocrino-umorala de rspuns al organului la aciunea unui stimul agresogen (traumatism sau stare conflictuala). g) Depistarea substantelor toxice in sange si/sau in diferite organe (ficat, rinichi) ex: prezenta carboxihemoglobiei in snge la persoanele decedate in incendii, carboxihemoglobina = oxid de carbon + hemoglobina.

9. Modificari post-mortem(enumerare)
Reprezint totalitatea leziunilor traumatice produse cadavrului in mod accidental sau cu intenie. -diverse leziuni traumatice externe: plgi, excoriaii sau interne: fracturi costale de mandibula, coloana vertebrala, survenite in timpul manipulrii sau transportului cadavrului; -incinerarea cadavrului; -aciunea unor substane toxice, caustice care fie ca nu mai permit identificarea, fie distrug cadavrul in totalitate; -depesajul cioprirea, secionarea cadavrului pariala sau totala: - accidental (mai frecvent de ctre animale sau vehicule, mai rar de om) si criminal; - ofensiv-sadic frecvent in omorurile sexuale;

- defensiv in scopul debarasrii de cadavru cu intenia de a terge urmele crimei. La rndul sau acest tip de depesaj poate fi: - preferenial; - de decupaj; - de dispersie; - de incinerare. -aruncarea unui cadavru de la nlime in scopul producerii unor leziuni traumatice prin care sa se poat explica decesul si care sa mascheze mecanismele reale tanato-generatoare: plgi njunghiate, sugrumri, intoxicaii criminale; -spnzurarea unui cadavru de cele mai multe ori dup deces prin sugrumare sau strangulare (se ncearc disimularea unei omucideri printr-o sinucidere).

10. Tanatologia medico-leg.-tanatologia traumatica

GENERALITATI Tanatologia medico-legala studiaz problematica morii organismului uman. Denumirea de tanatologie rezulta din asocierea a doua noiuni: - Thanatos zeul morii - logos cuvnt, idee, raiune, ordine. Moartea acest fenomen prin care fiina umana se contopete cu neantul este considerata: -bucuria necazului -simbria pcatului Biblie -acea lovitura de maestru a naturii, prin care ea reuete sa produc mai multa viata (J.W. Goethe, 1749-1832); - un sfrit urmat imediat de un nou nceput (M. Eliade 1907-1986); AUTOPSIA MEDICO-LEGALA In sala de autopsie se ntrerupe orice conversaie si se las rasul sa zboare pentru ca este singurul loc unde moarte se delecteaz slujind viata. Sinonima cu necropsie (necro-mort, cadavru, opsis vedere) termen considerat de unii autori mai adecvat dect cel de autopsie (autos nsui) autopsia medico-legala se refera la examinarea cadavrului sau a fragmentelor de cadavru , indiferent de timpul trecut de la deces, deci inclusiv examinarea scheletului uman ,in totalitate, sau a diverse fragmente osoase (atunci cnd a trecut o perioada ndelungata de timp de la moarte. Autopsia poate fi : Prosecturala, care se executa in laboratorul de anatomie patologica din cadrul unui spital, de ctre un medic anatomo-patolog, pentru a se confirma/infirma patologia care a determinat decesul pacientului care a fost internat in acea unitate sanitara. Aceste autopsia se efectueaz cu acordul familiei.
A.

Medico-legala sau oficiala , cu urmtoarele caracteristici: B.1. - este efectuat numai de ctre medicul legist, asistat de personalul cu pregtire medie (autopsier si auxiliar); B.2. - se executa la unitatea medico-legala pe a crei raza teritoriala s-a produs decesul persoanei sau unde a fost gsit cadavrul; cnd nu exista posibilitatea transportrii cadavrului la morga, cu acordul medicului legist, autopsia se poate efectua la locul unde a fost gsit cadavrul sau intr-un loc anume ales;
B.

B.3. - este obligatorie (si independenta de acordul familiei) in urmtoarele cazuri: -Moarte violenta, chiar si atunci cnd exista o anumita perioada intre evenimentul traumatic (accident, agresiune etc.) pana la deces , dar moartea poate fi pusa in legtura cu acel eveniment; -Cauza morii nu este cunoscuta (spre exemplu rudele, cunoscuii etc. nu pot proba cu documente medicale o patologie prin care sa se poat explica decesul); -Cauza morii este suspecta de a fi violenta. Moartea este considerata suspecta in urmtoarele cazuri: a) moarte subita b) decesul unei persoane a crei sntate , prin natura serviciului, a fost verificata periodic din punct de vedere medical; c) deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei ntreprinderi sau instituii; d) deces care survine in custodie(moartea persoanelor aflate in detenie sau privare de libertate , in spitale psihiatrice , decese in spitale penitenciare, in nchisoare sau in arestul politiei). e) multiple decese repetate in serie sau concomitente intr-o comunitate; f) cadavre neidentificate sau scheletizate; g) decese survenite in locuri publice sau izolate; h) cnd moartea survine la scurt interval de timp de la internarea intr-o unitate sanitara, timp in care nu s-a putut stabili un diagnostic care sa exclud o moarte violenta; i) cnd moartea este pusa in legtura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii. j) decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dup o intervenie diagnostic sau terapeutica medico-chirurgicala. B.4. Autopsia medico-legal se execut numai n baza unui document oficial, scris (adres/ordonan) emis de ctre un organ de anchet abilitat al Statului. El trebuie sa cuprind: - antetul unitii emitente; - numrul de nregistrare si data emiterii; - sa fie stampilat; - sa se menioneze lizibil numele, gradul si funcia celui care a dispus efectuarea autopsiei; - sa se precizeze identitatea cadavrului, locul si data cnd a fost gsit; - sa se menioneze circumstanele in care s-a produs decesul: un accident, o agresiune, etc. - sa se specifice obiectivele ce trebuie avute in vedere la redactarea raportului de autopsie. B.5. Autopsia medico-legala trebuie sa fie completa: cele trei caviti: (craniana, toracica, abdominala) bine examinate chiar daca moartea a survenit prin amputarea unui membru sau zdrobirea capului. B.6. Dup efectuarea autopsiei datele sunt trecute in Raportul de autopsie medico-legala. El conine: 1) Parte introductiva cu: a) preambul (date referitoare la identitatea cadavrului, nume, sex, locul naterii, locul decesului si adresa; identitatea si calitatea celor ce efectueaz autopsia si documentul in baza cruia se efectueaz autopsia); b) istoricul faptelor/circumstanelor in care s-a produs decesul. 2) Partea descriptiva:

a) examenul extern (leziuni, descriere, localizare, tatuaje, cicatrici); b) examen intern (organ sntos, organ bolnav). 3) Partea de sinteza : a) diagnosticul macroscopic (rezultatele investigaiilor de laborator anatomo-patologic, toxicologic i serologic); b) rezultatele de laborator si concluziile Raportului de autopsie. Deci, raportul de autopsie medico-legal rspunde la: 1) felul morii (violenta sau neviolenta); 2) cauza medicala a morii; 3) legtura de cauzalitate intre leziunile traumatice si deces; 4) modaliti de producere a leziuni traumatice decelate in vederea stabilirii raportului de cauzalitate; 5) data morii; 6) rezultatele unor examinri complementare: grupa de snge, alcoolemie, etc. B.7. Documentele ce pot fi emise de instituia medico-legala numai dup efectuarea autopsiei sunt: - documente pentru aparintor; - documente pentru organul de ancheta. La aparintor, in baza certificatului medico-legal constatator al decesului eliberat dup autopsie, primria elibereaz certificatul de deces necesar familiei pentru nhumare sau incinerare. Si tot aparintorilor li se elibereaz o copie dup concluziile raportului de autopsie pentru obinerea unor drepturi sociale, pensii de urma si despgubiri dup accidente de munca. Organelor de ancheta li se elibereaz urmtoarele documentele: - concluziile raportului de autopsie; - raportul complet de autopsie medico-legala. Exista posibilitatea ca autopsia sa se fac artificial caz in care este nevoie sa se fac exhumarea cadavrului in vederea unei noi autopsii. Datele de ancheta trebuie sa aprofundeze mai mult situaia. B.8. Autopsia medico-legal se realizeaz cu respectarea eticii medico-legala i a demnitii persoanei decedate. B.9. Dup autopsie corpul se mblsmeaz si organele examinate se reintroduc in cadavru. ETAPELE MORII Moartea este un proces in evoluia individului; ea parcurge mai multe etape sau faza evolutive pana la instalarea morii definitive. Acest lucru permite ca aseriunea moartea este facuta din mai multe mori sa fie acceptata, ceea ce ridica problema stabilirii organului vital principal a crui ncetare funcionala sa fie echivalenta cu moartea individului. Se poate muri prin creier, inima sau plmni: a) moartea cordului prin stop-cardiac sau fibrilaie ventriculara de regula secundara morii cerebrala b) moartea plmnului care survine dup moartea creierului si a inimii (numai uneori precede moarte inimii). Moartea creierului poate fi considerata deci criteriul morii organismului uman. Criteriile morii cerebrale:

A) Criterii clinice evideniate prin pierderea completa a vieii de relaie si a vieii vegetative. Acestea sunt: -incontienta completa; -imobilitatea absoluta si atonie musculara completa; -midriaza fixa bilaterala (luciul corneei, insensibilitatea corneei, hipotonie musculara) traducnd existenta leziunilor ireversibile ale celulelor nervoase de la nivelul mduvei si a trunchiului cerebral; -oprirea respiraiei spontane mai mult de 5 min; -ritm cardiac neinfluenat de atropina; -prbuirea tensiunii arteriale neinfluenata de administrarea de vasopresina; polikilotermie relativa (scderea ireversibil a temperaturii corpului la o o 30 -35 C fr frison sau piloerecie). B) Criterii paraclinice: -EEG, linite izoelectrica traseu liniar; -tulburri de circulaie cerebrala; -traseu liniar la EKG C) Criterii morfologice - biopsia cerebrala pune in evidenta alterri stucturale si modificri enzimatice. Celulele, esuturile, organele, dei triesc in ansamblu, ele mor separat, rnd pe rnd, in funcie de oxigenul preluat din mediu prin aparatul respirator si preluat in organism prin snge. Trunchiul cerebral are cea mai mare durata de supravieuire in condiii de anoxie fr apariia leziunilor ireversibile. In funcie de rezistenta care o au la hipoxie sau anoxie diverse organe, esuturi, celule, vor muri mai repede sau mai trziu. Spre exemplu cortexul cerebral nu poate rezista mai mult de 3-5 min fr oxigen (peste acest interval se instaleaz encefalopatia anoxica). O resuscitare eficienta care sa permit revenirea la viata a unui individ trebuie aplicata in primele 5 minute de la sistarea circulaiei i respiraiei. Instituirea masurilor de protezare cardio-circulatorie si respiratorie dup mai mult de 5 min. poate readuce la viata un cadavru care respira. Etapele instalrii morii 1. Agonia 2. Moartea clinica 3. Moartea biologica 1. Agonia este o etapa premergtoare morii (agon = lupta) in care fenomenele tanatologice se impun in fata celor biologice. In consecina, se constata diminuarea funciilor vitale cardiocirculatorii si respiratorii. Fazele agoniei: 1. Euforica sau preagonica, o stare de excitaie psihomotorie, nelinite, persoana cu logoree, respiraie rapida si superficiala ( tahipnee ). 2. De privire fixa cu transpiraii reci, cianoza extremitilor, puls slab, respiraie nereglata. 3. De imobilitate, extremitile se rcesc si simurile dispar progresiv. Formele agoniei:

1. Agonie contienta sau lucida, cnd individual este prezent in mediu, converseaz si si urmrete parametrii funcionali, puls, ritm respirator etc. 2. Agonie deliranta. 3. Agonie alternanta. Durata agoniei : intervalele de la debut pana la ncetarea funciilor vitale: lungi (ore, minute) scurte (minute, secunde) si absente in cazul zdrobirilor de organe. 2. Moartea clinica o etapa intermediara intre viata si moartea definitiva, care se caracterizeaz prin ncetarea funciilor vitale. Ea dureaz din momentul ncetrii funciilor vitale pana la instalarea leziunilor ireversibile de la nivelul SNC. Moartea clinica este un fenomen comun att al morilor violente cat si a celor neviolente. Ea se caracterizeaz prin dispariia funciilor respiratorii si cardiace, dispariia activitii reflexe si dispariia activitii electrice a creierului. In lipsa aplicrii metodelor de resuscitare cardiocirculatorie si respiratorie moartea clinica nu poate dura mai mult de 5 min. In condiii de hipotermie care reduce necesarul de oxigen prin scderea funciilor organelor, inclusiv a celor vitale, se apreciaz ca durata morii clinice poate creste pana la 15 20 min ( au fost descoperite o serie de gene responsabile de inducerea strii de hipotermie: gena PL care ar influenta gradul de percepie a temperaturii sczute si gena PDK care ar influenta rata de metabolism. Pe aceste considerente se accepta ca instituirea metodelor de terapie intensiva mai mult de 10 min de la debutul morii clinice este utila prematurilor, nou-nscuilor, care au rezistenta mare la lipsa de oxigen, unele cazuri de hipotermie, intoxicaii cu tranchilizante la gravide pentru salvarea copilului. 3. Moartea biologica este o moarte reala, o etapa ireversibila, prin metode de resuscitare individul nu mai poate reveni la viata. Coma sau somnul profund este o stare patologica de inhibiie a activitii nervoase centrale, caracterizata prin pierderea pariala sau totala a contiinei, a mobilitii voluntare si a sensibilitii contiente cu pstrarea funciilor vegetative fundamentale cardio-circulatorii si respiratorii. Coma de gradul 1 subcoma Coma de gradul 2 propriu-zisa Coma de gradul 3 profunda Coma de gradul 4 depita Sincopa: pierdere brusca si de scurta durata a contiinei prin anoxie cerebrala generate de oprirea circulaiei sau a respiraiei: sincope cardiace, sincope emotive, sincope dup o durere puternica, sincope dup consum de alcool, etc. Licotimia sau leinul este o sincopa falsa prin abolirea de scurta durata a strii de contien insotita de pierderea tonusului postural dar cu meninerea funciilor vitale la parametrii optimi. Clasificarea medico-legala a morii. Moartea poate fi: 1) violenta; 2) neviolenta; 3) suspecta a fi violenta; 1. Moartea violenta apare din aciunea unor ageni traumatici externi:

a) accidente n aceasta categorie sunt situaiile in care decesul survine ca o consecina a nerespectrii unor norme, legi referitoare la desfurarea unor activitatea sociale: -accidente rutiere, feroviare, de munca, casnice, sau chiar cnd infractorii sparg un apartament aflat la un etaj superior si cad de la nlime; -tot moarte violenta din accident este si cea produsa de greeli in activitatea de asistena medicala: tratament incorect, nesupraveghere, incompetenta, etc. In aceasta situaie agentul traumatic poate fi exogen prin: greeli chirurgicale, deces prin hemoragii interne, rupturi de splina, cat si prin ageni traumatici endogeni: o boala netratata la timp sau tratata cu superficialitate: apendicita neoperata la timp, peritonita, soc toxico septic - deces. b) Sinuciderea: acte autolitice in funcie de societate, religie. Suicidul nu este acceptat, este dezaprobat iar individual presupune parcurgerea unor etape in care ideea de sinucidere odat inoculata ii paralizeaz activitatea psihica si elaboreaz planul suicidal. c) omorul consecina a hetero agresiunii umane. d) execuia capitala: pedeapsa cu moartea este o circumstana particulara de deces a unei persoane care a fost condamnata printr-o hotrre definitiva data de o instana judectoreasca. D.p.d.v. al modului de aciune a agentului traumatic extern moartea violenta poate fi - prin aciune directa a agentului asupra organismului uman (plgi mpucate in cap, in inima, politraumatisme rutiere, spnzurare); - prin aciune indirecta (intoxicaiile provenite in timpul spitalizrii sau infeciilor produse dup traumatisme datorita epuizrii armelor de aprare ale organismului). Rolul medicului legist consta in stabilirea existentei vreunei legturi de cauzalitate intre traumatismul incriminat si moartea individului. 2. Moartea neviolenta poate fi: a) naturala, de btrnee, reprezentata prin procese fiziologice de mbtrnire situaii excepional de rar ntlnita deoarece in general in determinismul morii intervine o boala sau un traumatism; b) moartea patologica eveniment final a unei aciuni organice, cel mai frecvent tip de deces. 3. Moartea suspecta de a fi violenta denumita si obscura, care datorita cauzelor si circumstanelor in care se produce poate fi inclusa in una din celelalte 2 mori. Din categoria morilor suspecte sunt: a) moartea subita din care face parte : - moartea subita cu leziuni organice incompatibile cu viata; - moartea subita cu leziuni organice cronice; - moartea subita cu leziuni modificri organice nespecifice pentru o anumita boala. b) moartea prin inhibiie c)moartea funcionala. a) Moartea subita moarte ce se produce brusc la cel mult 24 h de la debutul simptomatologiei, ea apare in plina stare de sntate posibil aparenta deoarece un om sntos poate fi si un om bolnav care se ignora. Moartea subita poate apare si la un individ a crei stare de sntate este meninuta de ctre un tratament zilnic ce nu las sa se ntrevad sfritul infaust. - Moarte subita cu leziuni organice incompatibile cu viata: infarct miocardic, hemoragie cerebrala, ruptura unor anevrisme, stri septicemice, cancere.

- Moarte subita cu leziuni organice cronice: scleroza coronariana, miocardiofibroza, scleroza pulmonara; moartea la ora intima(dupa o ingestie exagerat alimentar i dup un efort sexual deosebit persoana poate s moar subit n momentul n care i trage rsuflarea, sau dup stri conflictuale. - Moarte subita cu leziuni/modificri organice nespecifice pentru o anumita boala: viroze, alergii. b) Moartea prin inhibiie moarte reflexa ce se produce la indivizii sntoi, lovirea puternica a zonei laringiene, epigastrice, tibiei anterioare, globi oculari sau lovirea mucoasei colului uterin, dilatarea brusca a anusului poate duce la deces si funcionarea pleurei sau pericardului sau peritoneului poate duce la deces - moarte prin inhibiie - moarte reflexa. c) Moartea funcionala sau dinamica care la autopsie nu pune in evidenta nici o leziune si nici o modificare a organelor - nimic traumatic. Cel mai frecvent moartea funcionala are o determinare psihica moartea psihogena in care stresul psihic intens duce la deces. Moartea de tip Woodoo prin frica ce a produs decesul in drum spre eafod sau bucuria (Lacedemonian unul dintre invitaii Greciei antice a murit de bucurie la aflarea vestii ca fiul sau a nvins la olimpiada). Pe fondul unei labiliti neuropsihice se produc modificri hormonale creteri de catecolamine responsabile de deces. SEMNELE MORII Ne intereseaz: - daca moartea este reala; - care este data probabila a decesului; - daca exista sau nu leziuni traumatice la examinarea externa a cadavrului. Se cerceteaz: locul unde a fost gsit, sexul, vrsta, poziia sociala , daca e vorba de o moarte violenta sau neviolenta si se urmrete ridicarea si transportul cadavrului la institute medicolegala in vederea efecturii autopsiei. Semne negative de viata -apar imediat dup ncetarea funciilor vitale (cardio-respirator); -au valoare orientative neprezentnd susinerea diagnosticului de moarte reala deoarece sunt prezente si in sincope, lipotimii, moarte aparenta; -se datoreaz alterrii trepiedului vital: creier, corp, plmn. Ca semene negative de viata sunt: - pierderea tonusului postuaral; - relaxarea sfincterelor uretrale si sigmoidiene; - pleoape ntredeschise; - musculatura flasca; - degetele minilor in semiflexie; - halucele rotat spre lateral; - pielea ceroasa cu elasticitate pierduta; - midriaza; - reflexe abolite; - lipsa respiraiei, oglinda neaburita; - apa nu se mica in vasul aezat pe torace ; - nu se percep contraciile inimii;

- nu se simte pulsul; - daca se neap corpul intr-o anumita zona nu curge snge. Semne pozitive de moarte 1. Rcirea cadavrului - se face de la suprafaa spre interior la o temperatura de 15-18 grade in mediu; in primele ore de moarte se pierd 1-2 grade; - diagnosticul de moarte reala se pune atunci cnd temperatura intrarectala este de 20 grade. Aceasta se atinge dup 10-12 ore de la deces; are o valoare orientativa in stabilirea datei (orei morii) pentru ca este influenata in mod direct de temperatura din mediu. 2. Deshidratarea se produce datorita evaporrii lichidelor din zonele superficiale ale pielii, apare acolo unde pielea este subire: buze, scrot, ochi, vrful nasului. Deshidratarea apare si in zone unde pielea a suferit excoriaii, plgi, an de spnzurare sau strangulare. Zonele deshidratate sunt glbui-brune, uscate, dure. Prin deshidratare cadavrul pierde in greutate, poate pierde pana la 10 kg in 24h, iar noul nscut 300 400 gr/24 h. Nu are valoare in stabilirea datei morii. 3. Lividiti cadaverice (lividus = vnt). Sunt pete roiatice-violacee ce apar prin distribuia acumulare sngelui in zonele declive ale cadavrului sub influenta forei gravitaionale si in lipsa circulaiei sngelui prin vase. In evoluia lor lividitatile cadaverice parcurg urmtoarele faze: 3.1 . Faza de hipostaza la 30-60 min de la deces apar pete roiatice violacee care se ntind progresiv si vor conflua, la 12-16 ore sunt complet instalate, la digitopresiune dispar pentru a reapare dup ncetarea presiunii; daca se modifica poziia cadavrului lividitile se redispun in raport cu noile zone de clime; daca se secioneaz pilea in regiunea lividitilor sngele care apare se terge uor si esutul rmne alb. 3.2 . Faza de difuziune se instaleaz la 15/24 h de la deces la presiune digitala paleste si reprezint difuzarea sngelui din vas in esut. 3.3 . Faza de imbibiie prin care sngele hemolizat trece in esutul din jur, mbibnd-ul; Se instaleaz la 18 ore de la deces. Lividitile apar colorate omogen, la digitopresiune nu-si mai modifica culoarea. Daca poziia cadavrului se schimba lividitile i pstreaz dispoziia iniiala. Zonele de sprijin ale cadavrului sau regiunile comprimate de mbrcminte, curea, guler nu prezint niciodat lividiti cadaverice. Este cel mai sigur si precoce semn al morii reale. Lividitatile pot indica timpul care a trecut de la deces (mpreuna cu celelalte semne ale morii si in special cu rigiditatea cadaverica) pot indica timpul si poziia sau modificarea poziiei cadavrului. Ele orienteaz asupra cauzei morii in intoxicaii cu oxid de carbon sau cianuri (sunt roii carmin iar in intoxicaii cu nitrit sunt brune). Diferena dintre lividiti si echimoze se face prin secionarea tegumentului in care echimozele prezint cheaguri de snge aderente ce nu pot fi ndeprtate prin splare sau tergere. 3.4. Rigiditatea cadaverica: - rezulta din contracia muchilor scheletici; - se pune in evidenta la nivelul articulaiilor; - se instaleaz in sens cranio-caudal; - dispare in aceeai ordine in care a aprut; Dup relaxarea muscular iniial, postmortem, rigiditatea parcurge urmtoarele etape: a) etapa de instalare: - ce apare in 1-3 ore de la deces (muchii masticatori, muchii fetei, muchii cefei si ceilali muchi; - la 4-6 ore corpul devine rigid;

b) etapa de stare - apare la 14-24h postmortem sete completa si total, se nvinge cu greutate dup care nu se mai reinstaleaz n articulaii; c) etapa de rezoluie ncepe dup 24- 48 ore de la deces si dup 1-2 zile diminua treptat. Demn de semnalat este faptul ca daca rigiditatea s-a instalat la nivelul unei articulaii acolo unde intervenim cu o fora se rupe rigiditatea si ea nu se mai poate reinstala. Particularitii ale rigiditii: Este absenta la membrele paralizate sau edemaiate. Spasmul cadaveric care poate fi parial, localizat si indica poziia corpului surprins de deces. Rigiditatea prin decerebrare caracterizata prin contraciile muchilor extensori. Autoliza fenomene cadaverice distructive ce se desfoar in absenta microbilor, doar sub in fluenta enzimelor organismului propriu. Autoliza precede fenomenul de putrefacie si duce la ramolirea si lichefierea esuturilor si a organelor. Cel mai rapid se autolizeaz glandele suprarenale, mucoasa gastrica, splina si sngele. Semne pozitive, tardive de moarte: a) Modificri distructive b) Modificri semiconservatoare c) Modificri conservatoare. a) Modificri distructive 1. Putrefacia proces cadaveric distructiv tardiv ce se desfoar sub influenta germenilor microbieni anaerobi. Este demn de semnalat pata verde de putrefacie. La nivelul intestinului sunt multe bacterii care particip la formarea hidrogenului sulfurat, gaz care difuzeaz in pereii intestinali si mpreuna cu hemoglobina din snge determina sulf-hemoglobina, un compus verde care coloreaz tegumentul abdomenului interior intr-o nuana verzuie. Pata verde de putrefacie este evidenta la 20 ore vara si 42-70 ore iarna. 2. Circulaia postuma un desen vascular format din dungi de culoare roiatica sau cafeniu murdar are le ntlnim la rdcina membrelor, pereilor laterali ai trunchiului si apar datorita sngelui hemolizat in afara vasului de snge. 3. Flictene bule de putrefacie sunt acumulri de gaz de descompunere subepidermica. 4. Emfizem de putrefacie prin acumulare de gas la nivelul esuturilor si organelor, ochi umflai ieii din orbite, limba mrita de volum, prolabat intre arcadele dentare, mrirea de volum a organelor genitale; Datorita presiunii exercitate de gaze in anteriorul corpului are loc eliminare de fecale si urina uneori chiar si expulzarea produsului de concepie la femeile gravide , naterea post-mortem sau naterea in cociug. 5. Miros pestilenial determinat de putresceina si cadaverina care apar cam la 4-6 zile dup moarte , amoniac, hidrogen-sulfurat, CO2. Condiiile care influeneaz putrefacia sunt: temperaturi de 20-30 grade o accelereaz, sub 20 grade o ncetinete, la 0 grade este oprita. Ventilaia buna favorizeaz abundenta de oxigen, umiditatea accelereaz putrefacia; terapia cu antibiotice administrate naintea decesului ntrzie putrefacia. Putrefacia ncepe din a 2 zi vara, si a 8-a zi iarna. O sptmna de putrefacie in aer = 2 sptmni in apa si 8 in sol. Distrugerea cadavrului se face de vieuitoare. Vara, in lunile calde, aprilie, octombrie la cteva ore de la deces pe cadavru se pot descoperi oua de mute; dup 8-25 ore ies larvele. Deoarece mutele i depun oule in cursul dup-amiezii prezenta larvelor pe cadavru orienteaz asupra faptului ca peste cadavru a trecut o noapte.

Distrugere cadavrului de ctre om in mod intenionat sau accidental prin metode fizice incinerare, chimice-caustice, sau prin dapasaj. b) Modificri semiconservatoare: - adipoceara saponificarea sau spunul de cadavru. Fenomen cadaveric tardiv, apare dup putrefacie, macereaz pielea, grsimile se transforma in acizi grai si glicerine, care in prezenta amoniacului, a srurilor de calciu si Mg. formeaz spunul de cadavru. Condiii prielnice: mediu umed, oxigen in cantitate redusa, temperatura ridicata. Apare la persoanele grase, nu apare la slabi sau copii sub 7 luni. Intereseaz zona corpului in contact cu apa, ncepe dup 3-4 sptmni la copii si dup 4 sptmni la adult La suprafaa se finalizeaz la copii in 3 4 luni iar la adult 8-10 sau 12 luni. c) Modificri conservatoare: 1. Modificri naturale - mumificarea - lignificarea - pietrificarea - congelarea 2. Modificri artificiale meninerea in camere frigorifice si mblsmarea. a. Mumificarea presupune deshidratarea cadavrului, temperatura crescuta, ventilaie buna, umiditate sczuta sau absenta. Cadavrul unui adult se mumifica in 1-3 luni. b. Lignifierea sau tbcirea este o forma particulara de mumificare ce are loc in mediile bogate in acid tanic si humic cu reacie acida puternica (mlatini, terenuri de turba); cadavrul are pielea dura, bruna. Citam ca exemplu cadavrul din Tollund vechi de peste 2000 ani la care s-a pstrat aspectul fetei, anul de spnzurare si coninutul gastric, rapia si boabe de orez. c. Pietrificarea sau mineralizarea. d. Congelarea cadavrul se pstreaz pe perioade indefinite: - dup dezgheare putrefacia este f rapida - lividitile cadaverice sunt roii aprinse - pielea formeaz un bloc rigid cu planurile subiacente. (bibliografie Dr.Valentin Iftenie, dr.in stiinte medicale in Medicina Legala pentru Facultatile de Drept, ed. Stiintelor Medicale) PROBLEME MEDICO-LEGALE GENERALE ALE EXPERTIZEI PE CADAVRU Pentru tiina juridic, obiectul infraciunii este juridic (de exemplu, nclcarea relaiei sociale ce protejeaz dreptul la via) i material (prin pierderea, deci prin realitatea ei). Obiectul material se poate realiza: - prin comisiune sau prin omisiune ; - avnd urmri imediate ; - i existnd o legtur cauzal ntre fapt i rezultat. n ceea ce privete subiectul infraciunii fiind activ (agresorul) sau pasiv (victima) se include necesitatea rezolvrii: - vinoviei sub form de intenie, culp sau preterintenie; - mobilului infraciunii; - capacitii psihice (discernmnt i reprezentarea faptei).

- condiiei de loc a infraciunii; - condiiei de timp a infraciunii. Pentru jurist devine de maxim utilitate practic s cunoasc modalitile prin care expertiza medico-legal probeaz cele patru laturi ale unei infraciuni de omucidere (obiect, latur obiectiv, subiect i latur subiectiv). n infraciunile contra vieii, dac obiectul juridic al omorului este nclcarea relaiilor sociale ce protejeaz dreptul la via, obiectul special sau material, adic suprimarea vieii prin producerea unor leziuni corporale letale, revine probaiunii medico-legale. Elemente probatorii medico-legale ale infraciunii: I. Obiectul infraciunii: realitatea leziunilor ce caracterizeaz un tip de moarte violent; felul morii: patologic ori violent; cauza medical a morii: primar ori secundar; data agresiunii (producerii leziunilor); data morii; gravitatea leziunilor: letale sau neletale; caracterul vital al leziunilor.

II. Latura obiectiv a infraciunii: - obiectul ce a produs leziunile letale; - cauza leziunilor letale sau neletale (etiologia lor) ; - numrul leziunilor produse cu acelai obiect sau cu obiecte diferite ; - succesiunea leziunilor n timp ; - mecanismul de producere a leziunilor (patogenia lor) ; - legtura cauzal dintre leziune i deces. III. Subiectul infraciunii: - identificarea victimei; - identificarea autorului; - relaia victim-agresor; - direcia de producere a leziunilor; - posibilitatea unor reacii supravitale. IV. Latura subiectiv a infraciunii: - starea mintal (responsabilitatea) victimei (expertiz victimologic) ori a agresorului (expertiz criminologic clinic); - rezultatul aciunii (comisive sau omisive); - mobilul (motivaia) faptei; - forma medico-legal de moarte violent (crim, sinucidere ori accident); - elemente privind dovedirea inteniei, preterinteniei ori culpei simple sau cu prevedere.

11. Asfixiile mecanice-prin comprimare,prin obstructive

Asfixia (gr. asfigmos = lipsa pulsului) constituie o stare patologic caracterizat prin lipsa total sau parial a oxigenului la nivelul celulelor organismului. S-a cauzat nlocuirea termenului de asfixie cu termeni mai adecvai cum ar fi anoxemie, hipoexemia (lipsa total sau parial a

oxigenului n snge). Unii autori cred c termenul de asfixie ar trebui rezervat pentru cazurile cnd lipsa oxigenului se asociaz cu hipercapnia. Asfixii prin compresiune a) Spnzurarea Este o form de asfixie mecanic realizat prin compresiunea gtului de ctre un la acionat de greutatea propriului corp. Laurile pot fi confecionate din cele mai variate materiale. Exist dou categorii de lauri: cele cu nod fix care sunt nnodate, avnd un perimetru fix; cele cu nod culant, care se strng progresiv. Dup poziia acestui nod se distinge o spnzurare tipic atunci cnd nodul este plasat la ceaf, i o spnzurare atipic cnd nodul se afl anterior sau lateral. Exist o spnzurare complet atunci cnd tot corpul atrn fr a avea un punct de sprijin dedesubt, i o spnzurare incomplet atunci cnd corpul se sprijin fie pe clcie, fie pe genunchi, fie chiar avnd o poziie orizontal. Din punct de vedere al tanatogenezei, n spnzurare intervin trei mecanisme: - o anoxie anoxic acut, prin orpirea aportului de aer (O2) n pulmon datorit comprimrii cilor respiratorii; - oprirea circulaiei cerebrale, prin comprimarea vaselor de snge la nivelul gtului; - i ultimul intervine mecanismul reflex ce provoac o inhibiie prin comprimarea brutal a sinusului carotidian (lovitura mortal de karate). Din punct de vedere clinic, contienta se pierde n primele 30 secunde, ceea ce mpiedic autosalvarea. Este greu de apreciat care dintre cei trei factori amintii n mecanismul tanatogenezei are un rol preponderent. Moartea se instaleaz ntr-un interval de 5 pn la 30 minute, ns salvarea nu se poate face dect n primele 5-6 minute cnd nu au aprut nc modificri structurale nervoase prin suprimarea circulaiei cerebrale. b) trangularea Este o form de asfixie mecanic care se realizeaz prin compresiunea gtului cu ajutorul unui la ce se strnge progresiv, acionat de o for din afar. Strangularea se poate realiza fie cu ajutorul uni la, fie cu minile n care caz poart numele de sugrumare. n ceea ce privete tanatogeneza, compresiunea gtului ne fiind att de brutal ca n cazul spnzurrii, pe primul loc se va situa mecanismul anoxic i cel hemodinamic, mecanismul neuroreflex fiind de mai mic importan. n trangulare, la examenul extern vom constata, n afara anului caracteristic, i alte leziuni traumatice care reflect lupta care s-a dat ntre victim i agresor (echimoze, escoriaii, plgi). n cazul sugrumrii, care este ntotdeauna omucidere, autosugramarea este imposibil deoarece chiar dac s-ar reui suprimarea temporar a aportului de O2 sau a circulaiei cerebrale, datorit relaxrii musculare ce succede imediat, comprimarea nceteaz. Vom constata ca leziuni traumatice externe: echimoze i escoriaii semilunare datorit degetelor i unghiilor; n felul acesta se poate aprecia dac s-a acionat cu una sau cu ambele mini, din fa sau din spate. i n cazul sugrumrii mai apar la examenul extern i alte leziuni traumatice de autoaprare. n cazul sugrumrii, spre deosebire de strangulare cu laul, pe primul loc n tanatogenez se situeaz mecanismul hemodinamic i cel neuroreflex astfel nct semnele de anoxie vor fi mai mici dect n cazul strangulrii cu laul. La autopsie, att n strangularea cu laul ct i n sugrumare vom constata aspectele generale anatomo-patologice caracteristice asfixiilor. c) Compresiunea toraco-abdominal Se realizeaz atunci cnd peste corp (torace, abdomen) cad greuti de minim 40-60 kg (la adult) avnd ca efect mpiedicarea micrilor respiratorii. Din punct de vedere tanatogenetic pe

primul loc se situeaz mecanismul anoxie. Moartea se instaleaz n general mai trziu n raport cu greutatea ce apas pe corp, uneori 30-50 minute. Circumstanele n care apar asemenea forme de asfixie sunt de obicei.accidente (surpri de maluri, accidente de munc etc). Din punct de vedere anatomo-patologic predomin staza, petesiile asfixice pe seroase, prezena sngelui lichid de culoare neagr. La examenul extern vom constata leziuni traumatice la nivelul toracelui i abdomenului, iar la examenul intern adesea constatm fracturi costale sau rupturi ale viscerelor. II. Asfixii prin ocluzie (obstrucie, astupare) a) Sufocarea Reprezint astuparea orificiilor respiratorii (nas, gur); se poate realiza cu mna sau diferite obiecte moi. Din punct de vedere tanatogenetic, sufocarea este singura form de asfixie mecanic n care mecanismul pare s fie exclusiv cel al anoxiei anoxice. Examenul anatomopatologic pune n eviden leziuni de anoxie: lividiti accentuate, staz generalizat, petesii pe seroase i emfizem acut. Se va face un examen atent al esuturilor din jurai acestor orificii, la nivelul crora vom constata leziuni traumatice; astfel, n cazul sufocrii cu mna apar echimoze i escoriaii ia acest nivel. Astuparea orificiilor poate fi realizat i cu materiale moi (perne, Mare); n aceste cazuri leziunile pe piele sunt absente sau minime, dar va trebui cercetat mucoasa buzelor, unde vom ntlni echimoze realizate prin compresiunea buzelor pe arcadele dentare. De asemenea, n aceste cazuri, putem gsi fulgi sau fire textile n fosele nazale sau n gur. Sufocarea prin pungi de material plastic la copii, ca i lipirea pe fa ia nou-nscut, spre exemplu, de hrtie umezit, nu las urme la exterior. b) Obturarea cilor respiratorii Se poate realiza prin ptrunderea n aceste ci a diferii corpi strini; n special la copii se produc asemenea asfixii cu nasturi, boabe de fasole sau porumb, sau unele alimente. La adult, asfixia se poate realiza mai ales n stare de ebrietate, prin bol alimentar, n special n timpul vomei. Mai pot apare accidente prin aspirarea de material pulverulent (fin). Din punct de vedere tanato-genetic, mecanismul anoxie se intric cu cel neuroreflex prin iritaia mucoasei laringo-traheale. La autopsie va trebui procedat cu atenie pentru a nu deplasa un eventual corp strin prezent n aringe sau n trahee. Vom constata aspectele generale anateme-patologice ale asfixiilor mecanice. Pot exista cazuri de omucidere prin astuparea faringelui cu ajutorul unui clu. n toate cazurile de obstrucie a cilor, vom constata semne de iritaie ale mucoasei laringotraheaie. Principalul tip de asfixie mecanic prin obturarea cilor este necarea (submersia); este vorba n special de nlocuirea aerului cu un lichid. Din punct de vedere tanato-genetic, la producerea morii prin necare concur doi factori: anoxia i trecerea apei din pumon n vase. Apa ptrunde n circulaie prin traversarea peretelui alveolar, determinnd diluia sngelui i spargerea globulelor roii. Menionm c, n cazul necrii n ap srat se realizeaz, dimpotriv, o hemo-concentraie prin ptrunderea apei din circulaie prin peretele alveolar n pulmoni. n necare, moartea se mai poate produce i n mod reflex, prin simplul contact ai tegumentelor sau al mucoasei laringo-traheale cu apa rece. Din punct de vedere al simtomatologiei, n necare constatm mai nti o faz preasfixic ce dureaz pn la un minut, caracterizat printr-o apnee voluntar sau reflex; urmeaz timp de un minut, o faz dispnee inspiratoare care este consecina hipercapniei; n acest timp se aspir i se nghite lichid. Dup aceast faz urmeaz timp de 1-2 minute o faz de dispnee expiratoare, care este rspunsul reflex de aprare la ptrunderea apei n pulmon. Apoi urmeaz o faz

convulsiv i dup o pauz apar respiraiile terminale, caracterizate prin micri ample, n care timp apa ptrunde n mare cantitate n pulmon. Pierderea cunotinei are loc n primul minut; victima iese de cteva ori din ap, apoi dup pierderea cunotinei cade la fund cu capul n jos, poziie n care rmne pn la apariia putrefaciei. Din punct de vedere anatomo-patologic vom constata o serie de aspecte datorate contactului cu apa, cum ar fi: pielea de gsc (prin contracia muchilor firului de pr) precum i modificri de macerare la palme i plante; astfel n primele 3-6 ore pielea va fi alb, apoi dup 3-5 zile apare aa-zisa mn de spltoareas. Detaarea pielii n lambouri are loc dup 10-15 zile de la moarte, iar dup 30 zile pielea minii poate fi detaat n ntregime realizndu-se ceea ce s-a numit mnua morii. Detaarea fanerelor (pr, unghii) se realizeaz dup 10 zile de la moarte. Pe corp mai pot apare leziuni produse de diferite animale acvatice (peti, raci etc); ele se caracterizeaz prin lipsa de infiltraie, prin leziuni produse postmortem. De asemenea se pot constata leziuni produse prin izbirea cadavrului de pietre, stnci, picioare de poduri, sau de ctre vase. Nici aceste leziuni nu au un caracter vital. Caracter vital pot avea numai leziunile care sau produs n momentul cderii n ap i izbirii de suprafee dure (n afara cazului cnd n ap a fost aruncat un cadavru). Din punct de vedere anatomo-patologic, n necare se constat o serie de aspecte caracteristice care atest c moartea s-a produs prin necare. Astfel vom constata creterea fluiditii sngelui (care nu apare n cazul necului n ap srat), prezena la nivelul gurii i nasului a aa-numitei ciuperci a necatului (produs prin frecarea amestecului apei cu aerul de peretele cii respiratorii), precum i la nivelul pulmonului aa-numitul emfizem hidroaeric: pulmonii apar voluminoi, grei, cu crepitaii mari, ceva mai consisteni, iar pe seroasa pleural vom constata petele Paltauf mari, albstrui, produse prin rupturi ale pereilor alveolari i capilari. De asemenea vom constata la autopsie ap n stomac i intestine, precum i staza visceral. Putrefacia ncepe de la cap i se ntinde apoi la torace. Gazele scot cadavrul la suprafa n sezonul cald dup 2-4 zile, apoi putrefacia are un mers foarte rapid. Dac un cadavru st mai mult n ap, n anumite condiii se poate forma adipoceara. Diagnosticul de laborator se bazeaz pe studiul planctonului acvatic (alge, diatomee, infuzori) ce poate fi gsit n interiorul alveolelor pulmonare atunci cnd moartea se datoreaz necrii; planctonul lipsete n cazul aruncrii n ap a unui cadavru. Expertiza medico-legal n necare va trebui s precizeze cauza morii pe baza examenelor anatomo-patologice de laborator. Trebuie avut n vedere posibilitatea unei mori subite n ap, n care caz lipsesc semnele de necare i anoxie anoxic, existnd n schimb modificri tanatogeneratoare la nivelul aparatului cardiovascular. Expertiza va trebui s stabileasc dac nu a fost vorba de aruncarea n ap a unui cadavru. n general stabilirea caracterului vital al leziunilor traumatice pe care le prezint cadavrul celui necat vor constitui o preocupare important. Are importan i sediul leziunilor, fiindc cele postmortem sunt situate de obicei pe frunte, brbie sau nas. n cazul aruncrii unui cadavru n ap, va trebui gsit care este cauza morii. n general, pentru sinucidere pledeaz tentative anterioare, persoane n vrst fr leziuni corporale, obiecte grele legate de corp, scrisori explicative. Pentru accident pledeaz n general existena unei alcoolemii mari. n sfrit suspecte de crim sunt cazurile n care gsim asociate leziuni de sugrumare sau strangulare, diferite plgi, mini i picioare legate, urme de lupt sau clu n gur.

12. Traumatisme prin cadere

CDEREA

Reprezint o mprejurare de producere in mod pasiv a leziunilor traumatice prin ageni traumatici mecanici, ce consta in schimbarea poziiei corpului astfel nct o parte se izbete cu violenta de un plan de susinere fr micri coordonate. Dup cum se cunoate, echilibru se pierde atunci cnd centru de greutate a corpului se situeaz in afara poligonului de susinere. Etiopatogenia cderii 1. Cauze interne determinate prin pierderea reflexiei de postura care asigura meninerea ortostatismului, acestea fiind: neintenionate involuntare: sincopelipotimii prin care se pot explica cderea patologica, accidentala; voluntare autopropulsia consecina a alterrii instinctului de conservare responsabila de cderile de la nlime in scop suicidal. 2. Cauze externe a) favorizante: obstacole, gropi, ntuneric, umiditatea solului; b) determinante (heteropropulsia rspunde de cderile criminale); Clasificare In funcie de distanta pana la planul de susinere: - cdere pe planul de sprijin - cdere simpla - cdere de la mica nlime (2m) - cdere de la nlime mare (precipitare) care ar putea fi definita drept trecerea intempestiva, brutala a corpului de pe un plan de susinere pe un altul mai jos situat, sub aciunea forei gravitaionale si eventual a altei forte care se aduga acesteia fr micri coordonate si fr mijloace specifice de susinere; Raportndu-ne la circumstanele la care se produce precipitarea, se deosebesc: - precipitarea accidentala; - sinuciderea prin precipitare; - omorul prin precipitare; - disimularea unui omor prin precipitarea accidentala sau in scop suicidal. In traiectoria ctre sol corpul poate ntlni: balcoane, cabluri, antene, crengi, sau cderea se poate realiza fr interpunerea diverselor obstacole caz in care se numete precipitare libera; In funcie de deplasarea corpului: - cderea din poziie statica (cderea din picioare); - cderea de pe un scaun, din copac, de pe acoperiul unei case de cele mai multe ori din neatenie deci fiind vorba de o cauza accidentala sau chiar cderea din pat; - cderea din poziie dinamica: din deplasare, din alergare, de pe bicicleta, din camion. In funcie de caracterul suprafeei planului de impact: - cderea pe o suprafaa plana: asfalt, podea; - cderea pe o suprafaa neregulata; In funcie de unghiul de inclinare al planului: cderea pe un plan orizontal sau inclinat; Fazele cderii: - de pierderea echilibrului - de cdere propriu-zisa - de izbire Mecanismele de producere a leziunilor traumatice: 1. Prin contactul organismului cu planul de impact:

a) direct b) indirect Referitor la mecanismul direct, leziunile traumatice apar in zona in care corpul a luat contact direct cu planul de cdere; reprezint un mecanism direct , primar si situaie in care leziunile traumatice se produc prin izbire, alunecare, rostogolire dup realizarea contactului primar si avem de-a face cu mecanismul secundar. Exista si un mecanism direct, mediat in care leziunile apar la distanta de cele produse de un mecanism primar prin transmiterea forei traumatice, prin intermediul coloanei vertebrale, cderea (in genunchi, in picioare , pe fese sau in cap) exprimnd leziuni la nivelul cutiei craniene prin aa-numitul fenomen de telescopare a coloanei vertebrale prin orificiul occipital. Exista mecanisme indirecte ce explica apariia leziunilor traumatice acestea fiind efectul forei de compresiune ce rezulta din acceleraia corpului in cdere urmata de oprirea brusca pe suprafaa de susinere. Ex.: fracturile costale bilaterale sau sternale in cderile pe spate. 2. Prin contactul organismului cu diverse obstacole: margini de balcoane, crengi etc. Caracteristicile leziunilor traumatice In cderea pe un plan de la nlime mica leziunile sunt: - unipolare si pe o singura parte a corpului; - localizate pe prile proeminente; - superficiale si nu sunt periculoase pentru viata. In cderea de la nlime mare (precipitare) leziunile sunt: - multipolare - numeroase - variate - grave (frecvent mortale) De cele mai multe ori se constata o discrepanta intre leziunile exterioare de mica amploare si cele interne grave rupturi de organe, fracturi, iar in precipitare se spune ca rezista numai pielea. Cercetrile criminalistice si medico-legale de la fata locului pot pune puin elemente specifice in evidenta, uneori doar urme de snge. La autopsie elementul patognomic care difereniaz leziunile traumatice pasive produse prin cdere si leziunile traumatice active produse prin lovire cu un corp dur, este reprezentat prin leziunile traumatice de contralovitura. Acestea apar in partea opusa contactului, fiind mai evidente spre exemplu daca impactul direct primar se realizeaz posterior (occipital) datorat vitezei de deplasare a cutiei craniene fata de creier, vor aprea leziuni traumatice att occipital cat si in zona anterioara a creierului frontal; de regula leziunile traumatice de contra lovitura sunt mai ample dect cele din focarul direct. In loviturile active cu un corp dur nu apar leziuni traumatice de contralovitura deoarece leziunile traumatice constatate la autopsie in cazul cderii de la nlime seamn foarte mult cu cele din politraumatismele rutiere este necesar ca in ordonana de nregistrare a autopsiei sa se menioneze circumstanele in care s-a produs moartea victimei.

13. Traumatologia medico-leg

Prin traum se nelege in mod curent o modificare lezionala sau funcionala produsa in urma unei aciuni energetice exterioare organismului: mecanica, termica, electrica, radianta, chimica. Expertiza medico-legala este interesata in primul rnd de modificrile lezionale posttraumatice capabile sa genereze tulburri funcionale sau moartea. Traumatologia reprezint cea mai importanta preocupare a expertizei medico-legale in condiiile vieii moderne traumatismele devenind din ce in ce mai frecvente. Agenii traumatici pot fi:

- mecanici producnd leziuni prin energia lor cinetica, fie prin lovirea corpului nemicat fie prin izbirea corpului in micare cu un obiect dur sau victima poate prezenta leziuni produse de ambele situaii. - fizici produc leziuni prin aciunea formelor de energie fizica: leziunea si moarte datorita aciunii temperaturilor sczute sau crescute, leziunea si moarte datorita formelor de electricitate: industriala si atmosferica, leziuni si moarte datorata variaiilor de presiune atmosferica sczuta sau crescuta, leziuni si moartea datorata diverselor forme de energie radianta. - chimici reprezentai de diferite substane care produc leziuni sau moartea in cadrul intoxicaiilor acute sau cronice; - ageni biologici pentru a aciona ca agent traumatic trebuie sa intervin in mod brutal si in doze maxime cum se ntmpla in cazul infestrii in laboratoarele bacteriologice arma biologica; sau in intoxicaiile cu ciuperci; mai poate fi considerat ca traumatism moartea prin transfuzie de snge cu snge heterolog. Trauma psihica poate fi incriminata ca agent traumatic determinnd grave tulburri care pot genera un soc psiho-emotional puternic si deces.

14. Pruncuciderea
Considerat una dintre cele mai absurde si mai inumane infraciuni att prin contrastul dintre facilitatea agresiunii i lipsa de aprare a victimei cat si prin aceea ca infirma instinctul matern firesc , snul mamei devine un mormnt in loc de a fi un sanctuar al vieii. Aceasta fapta se pedepsete conform art.177 cu nchisoare ntre 2 7 ani reprezentnd o forma atenuata de omor ce consta in uciderea imediata dup natere a copilului nou nscut de ctre mama sa naturala care se afla intr-o stare de tulburare psihica pricinuita de natere. Este o varietate de specie a omorului si face parte din categoria infraciunilor mpotriva persoanei. Obiectul juridic special este constituit de relaiile sociale referitoare la dreptul la viata al copilului nou nscut prin care se asigura fondul uman al societii; aceste relaii sociale sunt axate pe ocrotirea vieii copiilor nou nscui si trebuie respectate de toi membrii societii inclusiv aceea care l-a nscut. Fapta prin care a fost suprimat viaa nou-nscutului ca sa poat fi ncadrata in art. 177 trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: 1. Subiectul pasiv si imediat trebuie sa fie copilul nou nscut viu obiectul material al infraciunii de pruncucidere l constituie corpul viu al copilului nou nscut asupra cruia se exercita activitatea de ucidere. Nu are nici o importanta faptul c: -nou nscutul poate prezenta malformaii; -este sntos somato-psihic sau nu, este neviabil, neputnd supravieui in mediul extra uterin; -provine dintr-o sarcina generala; -este primul sau al n-lea copil; -era dorit sau nu de mama sau ambii prini; Daca copilul a fost nscut mort fapta nu poate fi ncadrata n categoria infraciunilor contra persoanei neexistnd obiectul juridic special. 2. Uciderea copilului nou nscut sa se realizeze imediat dup naterea acestuia. - din punct de vedere juridic prin acest termen se nelege copilul abia nscut imediat dup natere in care sa pstreze semnele naterii recente 1,2 cel mult 3 zile. - din punct de vedere medical prin nou nscut se nelege prima perioada de existenta a copilului in mediul extern - extrauterin ce se ntinde pe durata de 28 de zile. Pruncuciderea trebuie difereniat de: avort, ntreruperea cursului normal al sarcinii si expulzarea produsului de concepie in primele 6 luni de dezvoltare intrauterina. Avortul spontan sau provocat - criminal sau terapeutic se produce in primele 2 luni de sarcina si poarta de avort

ovular. In lunile 3,4 de sarcina se numete avort embrionar, iar in lunile 5,6 poarta denumirea de avort fetal. Din punct de vedere juridic moartea criminala a produsului de concepie in primele 6 luni de viata intrauterina se numete feticid. Naterea prematur - nainte de termen (naterea normala dureaz 280 zile adic 9 luni calendaristice iar naterea prematura survine nainte de 37 sptmni de gestaie dar dup 6 sptmni de viata intrauterina. Din punct de vedere juridic moartea criminala dup 6 luni de viata intrauterina este denumita infanticid. Att feticidul ct i infanticidul pot surveni si atunci cnd copilul se afla in corpul mamei (intrauterin), si dup ce a fost expulzat; menionam ca produsul de concepie n vrst de mai puin de 6 luni de viata intrauterina nu este considerat viabil. Deoarece legea penala nu face nici o precizare asupra momentului naterii rezumndu-se la a meniona doar imediat dup natere si avnd in vedere posibilitatea uciderii copilului n timpul naterii (in timpul expulsiei) cnd strbate tractul pelvigenital caz n care este denumita uciderea pruncucidere vulvar) consideram ca prevederile art. 177 C.p. pot fi operante din momentul declanrii naterii si al angajrii produsului de concepie in filiera pelvigenitala. 3. Subiectul activ nemijlocit si calificat este mama natural a copilului. Persoana care ucide are calitate speciala, ceea ce potrivit legii constituie o circumstana persoana ce atrage o anumita sanciune vis--vis de fapta comis. Pedeapsa este intre 2- 7 ani fata de alte omoruri care variaz de la 10 -20 ani cu diferite calificative - grav, deosebit de grav. n cazul in care fapta este comisa de o alta persoana nu mai este considerata pruncucidere, se considera omor calificat si mai ales se semnaleaz si imposibilitatea persoanei de a se apra. Daca fapta este svrita si cu participarea mamei ea este sancionata pentru pruncucidere iar ceilali implicai pentru omor calificat. De asemenea trebuie precizat faptul ca nici o alta calitate a mamei nu are relevanta pentru aciunea de pruncucidere (dac mama era sau nu cstorit , daca avea sau nu loc de munca, daca era infirma). 4. Mama natural a nou nscutului sa prezinte o tulburare psihica care sa poate fi legata de actul naterii; daca acea tulburare nu este pricinuita de natere fapta mamei va constitui una din formele aciunii de omor. Activitatea de ucidere a nou nscutului se poate nfptui prin: -comisiune sau aciune, denumita si pruncuciderea activa prin asfixii mecanice, sufocare, sugrumare, aruncare in latrine, lovirea capului , secionarea arterelor carotide, comprimarea capului intre coapsele mamei etc. -omisiune sau inaciune denumita si pruncucidere pasiva presupune neacordarea ngrijirilor strict necesare dup natere, lipsa alimentaie, expunerea la frig, etc. Examinarea medico-legala se desfasoara : a) La locul faptei - unde s-a produs naterea sau unde a fost gsit cadavrul copilului. Aici se pun in eviden urme de snge, placenta, cordon ombilical, diferite instrumente folosite, crpe mbibate cu snge, etc. b) Examinarea mamei 1. Femeia a nscut sau nu, examinarea uterului, prezenta lohiilor, modificri vulvo-vaginale, eventuale rupturi, determinarea grupelor de snge, R.h ului, teste genetice si serologice care pun in evidenta ca este mama adevrata a copilului, examen psihiatric, deci o expertiza medicolegala si psihiatrica. c) Examenul cadavrului nou nscutului - autopsia medico-legala solicitata de organele abilitate printr-o ordonana adresa scrisa care trebuie sa rspund la urmtoarele obiective: 1. naterea s-a produs la termen; 2. durata vieii intrauterine; 3. n.n.-ul era viabil; 4. ftul a fost nscut viu;

5. durata vieii extrauterine; 6. n.n.-ul a primit ngrijiri necesare dup natere; Felul morii: 1.Felul morii va fi de tip violent, dar pentru rezolvarea acestei probleme trebuie s se in cont i de circumstanele de natere care pot eticheta unele decese ca accidentale: - naterea precipitat, ntlnit la multipare n 1-2 % dintre cazuri, n urma unor contracii uterine tetaniforme poate duce la o moarte accidental prin sufocarea (necarea) nou-nscutului n lichidele de facere sau, din cauza sebumului de pe corp (venix cazeoza), la cderea sa din braele unei tere persoane necalificate ce asist naterea. Intenia subiacent de pruncucidere devine o problem dificil de probat judiciar n atare cazuri. Problema solicitrii unei asistente calificate la natere depinde de durata acestui travaliu precipitat, care, la multipare, se declaneaz intempestiv ; - tehnic expertal, un travaliu precipitat se va dovedi prin existena unui bazin larg (verificat), a unui nou-nscut cu sau sub greutatea normal, nscut n prezentaie cranian (dovad existena bosei sero-sangvinolente i cefalhematoamelor eventuale la acest nivel, dar care ntr-un travaliu precipitat sunt absente), iar n prezentaiile pelviene, mai rare (naterea precipitat oblignd la asisten medical), cordon ombilical n continuitate cu placenta (prin expulsie concomitent a ftului i placentei, deci fr cordon ombilical tiat ori rupt), iar mama nu va prezenta leziuni perineale (dovad a unui travaliu prelungit) ; - naterea n WC-uri prin confuzia durerilor de natere cu alte tipuri de dureri digestive; aceste situaii sunt invocate, de regul, de primipare, nou-nscutul a fost nscut viu (n pulmonul su la examenul microscopic se deceleaz elemente ale acestor coninuturi, cum ar fi celule vegetale, animale, ou de parazii), iar deseori leziunile infiltrativ-hemoragice pericircumfereniale ale capului (deci n afara bosei serosangvinolente sau a cefalhematomului) atest mpingerea nounscutului ntr-un astfel de mediu; - cderea accidental din minile unei persoane necalificate care asist naterea oblig la constatarea unui hematom pericranian unipolar (bi- sau multipolar, atestnd lovirea capului) i, de asemenea, n afara bosei i a cefalhematomului, fapt ce oblig la corelarea leziunii cu locul pretinsei cderi; - asfixia prin strangulare accidental cu circular de cordon este posibil n naterile neasistate sau empiric asistate, ori de cte ori se constat mai multe circulare ale cordonului n jurul gtului, n legtur direct cu ombilicul. Ori de cte ori cordonul ombilical va fi petrecut mai complicat (i prin axile, de exemplu), va fi posibil i o asfixie heteroagresiv cauzat de cordonul ombilical; - producerea unor leziuni de autoasisten n asistena empiric la natere sau, de exemplu, prin introducerea minii mamei n gura ftului pentru a grbi i degaja naterea este probat de plgile confuze de la nivelul comisurilor bucale sau de prezena echimozelor, flancate de excoriaii semicirculare (produse de pulpa degetelor i unghii) imediat sub menton, pe planeul bucal exterior. Constatarea acestor leziuni la nivelul gtului va evoca sugrumarea. De asemenea, pruncuciderea nu va trebui confundat cu unele stri patologice care produc decesul nou-nscutului ntr-un timp mai scurt sau mai lung dup natere: - asfixiile obstetricale albe ori albastre ntlnite veridic n travaliile dificile, cu disproporii bazin-ft sau n prezentaiile patologice. Pentru un travaliu dificil vor pleda i eventualele leziuni vaginale i perineale ale mamei; - boala membranelor hialine consecutiv, mai frecvent, aspirrii lichidelor de facere (ce se vor constata n pulmon la examenul microscopic) sau unui deficit de surfactant pulmonar;

- pneumoniile congenitale consecutive unor suferine materne de la sfritul sarcinii. Se admite c o pneumopatie a nou-nscutului ce apare n primele 24 de ore dup natere are un debut intrauterin (pneumonie fetal sau congenital); - traumatismele cranio-cerebrale obstetricale cauzate de travalii dificile i evideniate de existena unor leziuni osoase sub form de nfundri n minge de ping-pong", cu leziuni hemoragice pe suturile osoase din pricina nclecrii lor, cu leziuni cerebrale difuze (mecanismul hipoxic fiind constant asociat travaliilor dificile) i un pulmon, de regul, nerespirat (nou-nscut mort). 3. Cauza medical a morii const n lezarea organelor vitale. 4. Data leziunilor necesit o apreciere retrospectiv, deseori aceti nou-nscui fiind abandonai n locuri diferite i expui factorilor de mediu. 5. Data morii, de asemenea, trebuie rezolvat ori de cte ori se ntlnesc situaiile mai sus expuse. 6. Gravitatea leziunilor depinde i de durata supravieuirii, depirea strii de nou-nscut, de imediat dup natere, dup expulsie, ce va caracteriza pruncuciderea, trebuind a fi deosebit de uciderea lui dup expulsie, ce va caracteriza infraciunea de omor calificat, n contextul unui infaticid. In acest caz, existena unor leziuni de vrst diferit (echimoze, fracturi), ntrzierea dezvoltrii staturo-ponderale i psihice, existena unor patternuri lezionale relativ specifice (hematoame subdurale, decolri i hematoame periostale) explic maltratarea n timp a copilului i confer gravitate agresiunii. 7. Caracterul vital al leziunilor include naterea unui nou-nscut viu. Trecerea de la viaa intrauterin la cea extrauterin constituie evenimentul cel mai periculos al ciclului vital, de unde multitudinea complicaiilor acestei etape. n acest sens, poate exista via fr respiraie (ca atonei cnd pulmonul nu este destins, deci e nerespirat), dar leziunile de lovire au caracter vital, deoarece exist circulaie a sngelui, dar nu i invers, adic nu poate exista respiraie fr via, motiv pentru care fenomenul umplerii plmnului cu aer devine elementul cel mai expresiv al demonstrrii faptului c nou-nscutul s-a nscut viu. Dovedirea medico-legal a unui nounscut viu se culege din partea pulmonului: - macroscopic, pulmonul respirat este balonizat, roz, umple cavitatea toracic i crepit la palpare. Pulmonul nerespirat se prezint ca dou buci de carne n anurile costoverte-brale, este de culoare rou nchis i la palpare ofer senzaia de organ dur, parenchimatos; - examenul microscopic, obligatoriu pentru a dovedi starea de nou-nscut viu, relev fante alveolare nedesfcute i bronhii plicatarate, n lipsa ptrunderii aerului; - o prob cu rezultate aleatorii, datorate, frecvent, strii de putrefacie, este docimazia hidrostatic, ce const n punerea unor fragmente de pulmon n ap; pulmonul aerat va pluti, iar cel neaerat va cdea la baza recipientului. Cum examenul macroscopic i docimazia pot cauza erori de interpretare, din cauza putrefaciei (cnd nou-nscutul a fost abandonat), insuflatei externe n scop de reanimare (cnd pulmonul este destins pasiv) sau a unor pneumopatii congenitale (ce fac pulmonul s cad la fundul apei), devine obligatorie, n caz de pruncucidere, recoltarea unor fragmente de pulmon pentru examenul microscopic. Un nou-nscut mort, chiar dac asupra lui s-au exercitat unele agresiuni, poate constitui o infraciune putativ, de aceea toat problematica expertal a pruncuciderii depinde de aceast problem a strii de a fi nscut viu sau mort. Latura obiectiv a pruncuciderii cere: 1. Stabilirea obiectului ce a produs leziunile i, secundar, delimitarea pruncuciderii de infanticid prin determinarea duratei vieii extrauterine n funcie de greutate i talie, de uscarea i cderea cordonului ombilical, de semnele interne privind eliminarea meconiului, nchiderea gurii interatriale etc.

2. Cauza leziunilor poate fi comisiv sau omisiv (fig. 48, 49 - abandonarea nou--nscutului n frig, lipsa ngrijirilor elementare necesare unui nou-nscut). ntr-o estimare general, mijloacele omisive pledeaz pentru pruncucidere, spre deosebire de cele comisive, ce pledeaz pentru omor calificat. 3. Numrul leziunilor se rezolv conform regulilor generale. 4. Succesiunea leziunilor - rezolvarea problemei imediat dup natere" delimiteaz pruncuciderea de omorul calificat. Prin urmare, n cazul n care uciderea nu a fost comis imediat dup natere (indiferent dac s-a tiat sau nu cordonul ombilical ori dac s-a eliminat sau nu placenta), va fi vorba despre un omor calificat, motiv pentru care succesiunea leziunilor trebuie corelat cu durata vieii extrauterine pentru a rezolva corect aceast problem. 5. Mecanismul de producere a leziunilor. 6. Legtura cauzal a violenei cu decesul se rezolv dup regulile generale de evaluare expertal, iar aciunea criminal s-a petrecut imediat dup natere, deci ct timp copilul pstreaz pe corpul su semnele naterii recente. n cadrul subiectului infraciunii se includ: 1. Subiectul activ, care este mama, autor unic i calificat. n rest, va fi o instigaie sau complicitate la omor calificat (de exemplu, n cazul n care tere persoane au un rol contributiv). Nu intereseaz dac mama este cstorit sau nu. Subiect pasiv este nou-nscutul. Privitor la subiectul activ, se va rezolva i problema dac mama putea sau nu putea s-i acorde ngrijiri elementare nou-nscutului, n funcie de travaliu (dificil la primipare) i confirmat de eventualele accidente la natere (rupturi perineo-vaginale, anemii acute, pierderi de cunotin de diferite etiologii). 2. Rspunderea mamei fa de pruncucidere oblig la rezolvarea problemei dac mama a prezentat o tulburare pricinuit de natere ce justific pruncuciderea i implic o expertiz psihiatric i alta obstetrical, care, n final, subordoneaz soluia judiciar rezultatului expertizei medico-obstetricale. Altfel spus, cnd trebuie s se stabileasc dac pruncuciderea a fost cauzat de o tulburare legat de natere, expertiza este suveran, n cadrul acestor tulburri pricinuite de natere nu se vor uita nici tulburrile tranzitorii de cunotin cauzate de diferite boli. Printre cauzele legate de natere ce explic o pruncucidere se vor analiza strile de oc obstetrical (n travaliile dificile), anemiile (prin pierderi fiziologice din timpul naterii) etc., deci cauze legate de sarcin i natere, dar i de alte boli ale mamei (boli psihice, pierderi de cunotin etc.). Tot legat de subiectul infraciunii, atunci cnd nou-nscutul a fost abandonat, se pune problema identificrii mamei (dup semnele recente sau tardive de natere) sau a locului naterii (unde se vor gsi elemente ale lichidului amniotic, snge etc.). n ceea ce privete subiectul infraciunii, de lege ferenda, s-ar impune distincia dac nou-nscutul provine dintr-o cstorie sau din afara cstoriei, cu atenuarea incriminrii pentru ultima situaie, aa cum n unele legislaii (Germania, Italia, Spania) se difereniaz nou-nscutul ca provenind din cstorie sau din afara ei. Latura subiectiv implic aducerea, prin expertiz, de argumente pentru intenia direct (cnd a prevzut rezultatul aciunii sale) i indirect sau eventual (cnd dei nu a urmrit producerea rezultatului, 1-a acceptat). De asemenea, se vor aduce argumente pentru culpa cu prevedere (uurin), cnd a prevzut producerea morii, nu a dorit-o i nu a acceptat-o, dar a sperat fr temei c nu se va produce, sau pentru culpa simpl (neglijent), cnd nu a prevzut rezultatul, dar n condiiile date, trebuia i putea s l prevad (de exemplu, naterea la domiciliu). Stricto jure vorbind, ori de cte ori actul comisiv a fost pricinuit de natere, duce la evaluarea faptului c intenia a aprut spontan i va caracteriza pruncuciderea, iar dac intenia este premeditat, va caracteriza omorul calificat. 3. Forma medico-legal de deces implic distingerea morii patologice a nou-nscutului de moartea sa accidental i de pruncucidere sau omor calificat.

15. Expertiza med-leg pt stabilirea starii de boala a persoanelor condamnate/aflate in cursul procesului penal
Expertiza medico-legal pentru amnare/ntrerupere a executrii pedepsei pe motiv de boal este o activitate specific instituiei medico-legale, ce const n examinarea persoanelor care au svrit o fapt prevzut i pedepsit de legea penal, pentru a se stabili dac, din punct de vedere medical, persoana respectiv poate: 1. participa la desfurarea etapelor procesului penal: de urmrire penal (art. 239 C.p.p. suspendarea urmririi penale) sau de judecat (art. 303 C.p.p. - suspendarea judecii); 2. executa pedeapsa la care a fost condamnat: - la locul de munc - prin nchisoare (art. 453 C.p.p. - amnarea; art. 455 C.p.p. - ntreruperea). Examinarea medico-legal se realizeaz prin consultul nemijlocit al persoanei respective, n cadrul instituiei medico-legale. De asemenea, se efectueaz numai n baza unei dispoziii scrise (ordonan sau adres emis de ctre o instituie abilitat a statului (instan de judecat sau organ de urmrire penal) care, pentru a putea fi luat n consideraie, trebuie s prezinte: - antetul unitii emitente; - numrul de nregistrare/numrul de dosar; - data emiterii; - elemente referitoare la persoana ce urmeaz a fi examinat, identitatea, data naterii i prinii, dac se afl n libertate sau n detenie (n acest caz se va meniona locul de deinere) i calitatea de: nvinuit, inculpat sau condamnat; - numele i titlul/gradul (n clar) al persoanei care a solicitat expertiza; - tampila unitii emitente; - obiectivele la care trebuie s se rspund, i anume: bolile de care sufer persoana respectiv, dac acestea pot beneficia de asisten medical n cadrul reelei sanitare a Direciei Generale a Penitenciarelor i dac persoana examinat poate executa pedeapsa sau poate participa la desfurarea procesului penal. Examinarea persoanei este efectuat de ctre o comisie medico-legal, format din: - medicul legist - preedintele comisiei, desemnat de ctre medicul legist ef/directorul unitii medico-legale respective; - medicul reprezentant al reelei sanitare a Direciei Generale a Penitenciarelor sau a Ministerului de Interne (acolo unde nu exist uniti sanitare aparinnd Direciei Generale a Penitenciarelor); - medici de diferite specialiti medicale, n funcie de afeciunile pe care le are sau pretinde c le are persoana supus examinrii (cardiologi, neurologi, oftalmologi etc), din reeaua sanitar a Ministerului Sntii i Familiei. Fiecare dintre membrii comisiei au atribuii precise, astfel: - medicul din cadrul reelei sanitare a Ministerului Sntii si Familiei stabilete diagnosticul real prin investigaiile clinice i paraclinice pe care le consider necesare - i precizeaz tratamentul ce trebuie urmat; - medicul din cadrul reelei sanitare a Direciei Generale a Penitenciarelor se pronun asupra posibilitii de asigurare a tratamentului preconizat, n cadrul reelei sanitare a Direciei Generale a Penitenciarelor; - medicul legist stabilete concluziile finale. Dup finalizarea consulturilor necesare stabilirii diagnosticului, se redacteaz un raport de expertiz medico-legal care cuprinde urmtoarele pri: 1. preambul: membrii comisiei medico-legale; documentul prin care a fost solicitat expertiza;

 data la care a fost efectuat raportul de expertiz; locul examinrii. 2. cuprins, n care sunt menionate: documentele medicale prin care se susine diagnosticul; consulturile medicale de specialitate, actuale. 3. concluzii, referitoare la: bolile pe care le prezint persoana examinat; dac asistena medical poate fi asigurat n cadrul reelei sanitare a Direciei Generale a Penitenciarelor; dac persoana respectiv, din punct de vedere medical, se afl sau nu n imposibilitatea de a executa pedeapsa (sau, dup caz, de a participa la desfurarea fazelor procesului penal); In situaia n care medicul legist constat c n perioada de amnare/ntrerupere a executrii pedepsei pe motiv de boal, acordat de instana de judecat, persoana respectiv nu a respectat tratamentul recomandat (spre exemplu nu a efectuat intervenia chirurgical propus), va preciza acest lucru n concluziile raportului de expertiz. Examinarea medico-legal se efectueaz conform principiului: A. teritorialitii: - prima expertiz medico-legal pentru amnare/ ntrerupere a executrii pedepsei pe motiv de boal se poate efectua la nivelul unitii medico-legale teritoriale, n funcie de domiciliul sau locul de deinere respectiv, i anume la nivelul Serviciului Judeean de Medicin Legal, Institutelor de Medicin Legal sau al Institutului Naional de Medicin Legal Mina Minovici" Bucureti, n cadrul primei comisii. - noua expertiz medico-legal pentru amnare/ntrerupere a executrii pedepsei pe motiv de boal (art. 125 C.p.p.) se efectueaz numai la Institutul Naional de Medicin Legal Mina Minovici" Bucureti (de ctre o comisie special, alta dect cea care a efectuat prima expertiz), atunci cnd: exist motive temeinice de contestaie a primei expertize; au fost propuse perioadele de amnare/ntrerupere a executrii pedepsei pe care au dreptul s le recomande comisiile medico-legale ce efectueaz prima expertiz. Numai dup o nou expertiz medico-legal pentru amnare/ntrerupere a executrii pedepsei pe motiv de boal, organele de anchet sau instanele de judecat pot solicita avizul Comisiei de Control i Avizare i/sau al Comisiei Superioare din cadrul Institutului Naional de Medicin Legal Mina Minovici" Bucureti. B. competenei: - comisiile medico-legale care efectueaz prima expertiz pentru amnare/ntrerupere a executrii pedepsei pe motiv de boal (de la nivelul Serviciilor Judeene de Medicin Legal, Institutelor de Medicin Legal sau Institutului Naional de Medicin Legal Mina Mino-vici" Bucureti - prima comisie) pot propune (pentru aceeai persoan i indiferent de numrul dosarului penal!) numai dou perioade de amnare/ntrerupere a executrii pedepsei, de cte cel mult 3 luni de zile fiecare; n situaia n care prima expertiz a fost efectuat la nivelul Serviciilor Judeene de Medicin Legal, dup ce au fost propuse dou perioade de amnare/ntrerupere a executrii pedepsei (de cte cel mult 3 luni de zile fiecare), Institutele teritoriale de Medicin Legal au dreptul de a mai efectua o expertiz medico-legal aceleiai persoane i, n cazul n care consider c acest termen se impune, mai pot propune o perioad de maxim 3 luni de zile; n cazul n care prima expertiz a fost efectuat la nivelul Institutelor de Medicin Legal teritoriale sau n cadrul primei comisii din Institutul Naional de Medicin Legal Mina Minovici" Bucureti, nu pot fi propuse mai mult de dou perioade de amnare/ntrerupere, de cte cel mult 3 luni de zile fiecare.

- noua expertiz medico-legal pentru amnare/ ntrerupere a executrii pedepsei este efectuat (numai la nivelul Institutului Naional de Medicin Legal Mina Minovici" Bucureti) de ctre o comisie unic pe ar; concluziile rapoartelor de nou expertiz sunt semnate i de ctre directorul general al Institutului Naional de Medicin Legal Mina Minovici" Bucureti: Deinuii care urmeaz a fi prezentai comisiei de nou expertiz sunt internai iniial n Spitalul Penitenciar Bucureti, unde li se ntocmete un referat medical n care sunt menionate afeciunile diagnosticate n timpul internrii. raportul comisiei de nou expertiz medico-legal anuleaz orice raport de prim expertiz redactat la nivelul Serviciilor Judeene de Medicin Legal, Institutelor de Medicin Legal teritoriale sau de ctre prima comisie din cadrul Institutului Naional de Medicin Legal Mina Minovici" Bucureti; dup efectuarea unui raport de nou expertiz medico-legal nu se mai poate solicita sau efectua expertiz medico-legal pentru amnarea/ntreruperea executrii pedepsei la nivelul Serviciilor Judeene de Medicin Legal, Institutelor de Medicin Legal teritoriale sau de ctre prima comisie din cadrul Institutului Naional de Medicin Legal Mina Minovici" Bucureti. Precizm c prin boal care l pune pe condamnat n imposibilitatea executrii pedepsei se nelege acea afeciune care nu poate beneficia de asisten medical n cadrul reelei sanitare a Direciei Generale a Penitenciarelor, fie la nivelul cabinetului medical al locului de detenie, fie ntr-unui din spitalele ce aparin acestei reele de asisten medical i care, n lipsa instituirii tratamentului indicat, are o evoluie grav, posibil mortal.

16. Cauzalitate si raportul de cauzalitate

Cauza = fenomen/complex de fenomene care precede si produce un alt fenomen; in lipsa cauzei nu se poate produce efectul chiar daca condiiile sau circumstanele sunt favorabile; 1. In funcie de natura cauzelor se deosebesc cauze externe (exogene) si cauze interne (endogene); in lumea vie factorii externi acioneaz prin intermediul celor interni, astfel nct cauzalitatea determinata de agenii externi ai organismului uman poate fi: - 0% = imposibil cnd factorii interni anuleaz aciunea factorilor externi; - 100% = cert cnd factorii interni sunt redui la zero de aciunea factorilor externi; 2. In funcie de durata de timp a aciunii: cauze permanente si cauze episodice (temporare); 3. In funcie de modul de aciune: - cauze univoce care sunt necesare si suficiente realizrii efectului; - cauze neunivoce sau probabile care, la rndul lor, pot fi: previzibile; imprevizibile sau ntmpltoare. 4. In funcie de nr. cauzelor: - cauze unice, ce declaneaz un lan monocauzal simplu; - cauze multiple ce declaneaz un lan complex, policauzal, in care cauzele pot avea o aciune: convergenta (pozitiva sau negativa)- cauze concuratoare, care se potenteaz reciproc; divergenta, caz in care efectul este consecina cauzei mai puternica si va fi influenat de condiii sau circumstane. Cauza poate aciona (dup Bergsen, citat de V.T. Dragomirescu) prin: - impulsiune, dup modelul bilelor de biliard; - declanare, aa cum scnteia aprinde praful de puca genernd explozia; - desfurare, aa cum se deruleaz o melodie dup disc. Raportul de cauzalitate este o noiune ce presupune compararea leziunilor traumatice decelate si a obiectelor traumatice care le-au generat, pentru ierarhizarea lor, deci se realizeaz o discriminare intre cauzele concuratoare (asociate, de aceeai valoare sau adjuvante,

neeseniale); aceasta noiune are aplicabilitate in cazul existentei mai multor agresori, pentru a se putea stabili prin prisma leziunilor traumatice produse victimei gravitatea faptei fiecruia si implicit sanciunea juridica adecvata.